IfíUL XXXVÎ No. 2S

UNIVERSUL literar

Dlf(4»tOf STFI .IAN HOHFSrU.

ІДОеТШ ŞI ЯВМШІбТВДШ H, STRBDfl BREZOWIH, H

REVISTA SĂPTĂMÂNALA

PRE J ÜL 50 ÖAft i Abonament 26 Lei pe an

S U M A R ;

Şerban Başcovici S m a r a . . . . Ana NicuIescU'Co

dreanu . . . Vintilá Panta . Petre I. Ghia(á. M. Munteanu . C-tin A. Ghika . Virgil Broscàrescu G. Baiculescu . N. Ghîndaru. . Delamare. . .

Fericfrea. Marşul funebru.

Norocul.

Poveste cu tale. Zi cu zu Destin. Toamna, Patria. Relfy. Eram numai o umbra, Ideile unui prost.

Mişcarea artistica N. Macedonski. In loc de cronică teatrală.

« o 'JNIVERSUL LITERAR

C E R E Ţ I Marţi 31 August li>20

No, 30 PIN

Z I A R U L pnţelor Populare

şi sil Gâlâtoruio? care cuprinde

Fotografii alese sí articole instructive

===== Citiţi régulas

Vese Cel mai răspândit

Şi plin de humor z iar — Care apare Joia —

$i s e vine cu 75 b . e x e m p l .

Ion I. Greculeseu ^övocat

f o s t Comisar Regal C-Marfială Str. Răsuri 35

Telefon 28/15

Yasiie St. Crisîoôorescn Advocat

Str. Răsuri 35 Telefon 21/58

N. FLORIAN ADVOCAT

Strada Vântului N o . 12

*a reîntors

PREDA H l G D w w ABVÍÍCAT

Sír. SGGSIBÏ ¥R.

Doctor ROSEN "ш"ет de Electricitate madlflill

« o u JVÍIIÍVOASJ: şi IXTKIUW i.'JQRIJIHEA FEŢE), singurul ppecia|ist. Vindioă : Neuras­tenia , 9obU (friei prin med. Oubeis). Impotenţa, Pari||zil, Boli de piept, gtş, i r j istruje : Perii de pe ab rai, eiitrul, nţgi, etc. Str. Soarelui 3 (üevaci). ßans. 7 1 / , dlíp.-в'/, ІІІП.

S?

I M P O R T A N T Sogg©taJ@a Viticultorilor din Erme-ІІѲк-СТДОПаі oferă фіог Podgoreni

5 M i l î o a ^ e v i t e a l t o t e s i fiojücärori üirecii crescute de 2 ani

Varietăţile cele mai recomandabile Bine sudate, bina tiesvoitstp $i perfect autentice

f en t ru orice jnformaţiuni, Comenzi Cşţalqage şi cereri de reprezentanţt: pentru centrele din Йоша-

nia-Mare se vor adresa : Singurului nostru reprez. şi Depozitar General

Agentură şi Comis ion, Botoşan i 326

B ev» 3; m

fest rurali cultpri săteşti

in ziişge çî© vis?erä 27 pâstâ Luni Şo august ânslusiv vor avea ţoţ de|a orele 9—11 a.m si 4 Ï p m demonstraţii de arătura la ferma ^erästr^u a Ministerului de domenii cu tractorul

ISA-LLOYD D o m n i i V ? t a to r v o r a v e a ш d i spo* t i f l e o e j i t r u d u s s i î n o r s a u t o m o b i l e fa r i v o r " l é c q cl in p l a t a t e a t r u l u i la o r 9 9 cl 'm> s i 4 ca, a . O o M o r i i a ua p a r t s sis t r u s â t i a şe însc r i e l a : а - ш і ШІШЫ & c o . i o c î n n u m e co­lect iv Pas. i m o b i l а га scara C. III. Représen tan te g e n e r a l ă p e n t r u Ro

w ? n i a u n d e s e p o t p r i m i p rospec té ­e s ! exp l i ca ţ i i l e necesa re , lin imfst rece va fi la dispoziţia D-lor vizitatori

E FERICIREA

O, vânzătoare de iluzii, aruncă-ne pe drumuri fiori. . . Vrem florile din care astăzi tu nu ne dai decât parfumul. . ; Nu vezi ce prăfuit e drumul Pe care treci cum trece luna, abia zâmbind la trecători? O, vânzătoare de iluzii, aruncă-ne pe drumuri flori. .

Ai amăgit pe om cu visul Şi i-ai pătruns tiptil în suflet prin poarta visului, Dar el Când s'a trezit, erai departe, şi-a început să te urmezi Ca'n zarea sudicei Sahare mirajul unui alb castel. . . Tu eşti sirena care cântă. . . dar noi cu braţele deschiso Zadarnic rătăcim pe mare căci suntem surzi ca şi Ulysse.. • Tu eşti năluca veşniciei ce ne zâmbeşte din culise Când noi jucăm o' clipă numai aceeas dramă Şi murim. . , O, tu eşti podul de aramă Ce niciodată nu se lasă pe lanţuriie-i ruginite Ca să putem intra o cupă în casa ta să poposim.. . Şi pentru toţi tu eşti vieaţa ce nu zâmbeşte decât mâine, Iar pentru cei flămânzi şi mulţi Tu eşti neantul sau o pâine ! Dar omul te visează 'ntr'una, cu ochii 'nchişi te urmăreşte, Şi cât t t ă e ş t e . . . cât trăeşte îi spui mereu — ademenindu-1 cu-o zâmbire —1

Fii fericit privind la fericire. . .

Ai amăgit pe om cu visul Şi l-ai lăsat printre talazuri pierdut să-şi caute-o cărate Când tu păreai un ţărm cu soare fugind mereu din zare'n zare. . t O, tu esti farul ce iubirea îl reaprinde când s'a stins Şi când în larg îndrăgostiţii aşteaptă'n raza lui scăparea. . . Tu eşti azurul unde-o clipă — le'nalţă sufletul aprins

, Ca o rachetă — s ă r u t a r e a . . . . Eşti fulgerul ce scânteiază In ochii lor Întunecaţi Când buzele se'mpreunează, Şi eşti oglinda'n care dânşii se pot privi îmbrăţişaţi. . . Tu eşti comoara'n veci ascunsă iar ei sunt sapa şi ţărâna.,. Ei sunt arcuşul şj vioara, dar ca să cânte, tu eşti mâna. Tu pleci odată cu iubirea Şi parcă mori când pleci cu ea. . . Dar omul te-a visat într'una chiar când iubirea lui murea.* Si când iubea. . . o, când iubea ï-al spus mereu — ademenindu-1 cu zâmbirea — Fii fericit iubind Iubirea. . .

Şi-atunci când istovit de boală, Sporindu-i setea de vieaţă tu i-ai întins o cupă goală, Şi când din umbră coasa morţii ne'nduplecate il pândea, Crezu că tu eşti veşnicia spre care-1 duce nimicirea. . , Dar când murea. . . o, când murea VA»U că moare Fericirea.. «

Şerban BascovicL

4*2

MARSUL FUNEBRU In ea'onul dootoru'ui Ariano d'n

Bulevardul Carol e'a l lz.rá ultimele acorduri ale marşului funebru de Beethoven cântat de Mioara A -riauo Ja pian, a poi ca î n chizâ n du-l ,

" t â ° a r a femee îşi dete oap'd pe »i*te, îl sprij i n i de fotoliul de lângă fereastră u u d e s ' a ş e z n s e , •terse o lacrimă si rămaae pe gânduri Inima ei trietă să sbătea tn*re iubire si datorie. Cânticul gău îi răsu«* î n suflet. Tropătu) B»ilor deja carul mortuar, imitat «*a de bine de marele ertist în compoziţia sa jalea soţului ţi a ee_ lor trei fii s i sài Mario, Kodoifo •i G«nlio_ parcă erau exprimate D« marele maestru numai c* toţi •o«#tia d 'n familie să d e p i â n S à moartea ei sufletească. Cău'-a eu. T-BTE de mângâeri- Marşul răsuna ta eapul ei mereu, mereu si totuşi e n gust* n'mic pentru toţi ai săi, »•ntra toţi cei cari o jeleau cuc pe vecie dânsa de ei acum părea «fi d'ai eăi se despărţise. Singură LI plânge* viaţa sfârşită î n t r e «-e««te «Iduri largi şi polete între •oe»te »labe simpatii familiare, cari pe ea шо sedusese n'o încâ». IMI, n'o transportase în lumea i. de*lă. în lumea v'surüor tra nda_ Urii, unde ea speraee să s'aşeze si •a trăiască vecinie e ' u n soţ model И en copii îngeraei_

întoarsă din străinătate M oara Й* U n d e dobândise o cultură supe. r iowă, credea că va a vea pril'ju! •ă-c: câştige singură existenţa, dar • ' apucă să iasă cu mama sa în t»xae, că dootoml Ariano uimit de •»IHATÜE sufleteşti si a frumuseţei M e ceru în căsătorie. Greu ci-au ma 1 іц urma insistenţelor fam _ Bel, FATA consimţi a se înhăma la j u g u l greu al căsătoriei pentru e»re zicea că ea nu se simţea ere. l«tă. Gelos peste fire Ariano, n'o <J»eea nicăeri şi de nude fata «івввиве cu gândul d'à se urca pe eutotUe gloriei Prin talentul s S u •rtlstic s'afundese în nesurile v l e . ţel casnice.

Ţrăja lângă un goţ npsuz, "n 1 -forra, trivial, sgârcl', v io l e n t ŞL i n t r e cei trei feciori, cari n>o?te aioerâ pe d'antregu] caracterul pă. tiaielui 1er Toată xiua deşi ave*

servitori destui, îi era răpită ca treburile casei. Mâ"« pe carte ORI pt pian o punea rara i i a tu n c i în trieUn« o prindea greu i n mre. jele s a l e . Plângea, îşi blestema eoarta si poate vi«ţa nu i-ar f: părut a'âţ de goa'â, d<? tristă, do uniformă ei de banală, daeă «r fi avut pe lângă d â n s a u n singur au_ îict căruia să ge destăinulască acej suflet s 'o inţekegă ş'. eare «IU bata măcar un т іц ін *i pen­tru ee.

Se făcură mărişori copiii »> câte trei urma» ta scoală gJ'jile ee 'nmulţieeră şi greu î; era să lupte Cu aceste caractere acre »i •w»sufer>te pe cari ea oboeise, в» putea »â Ie mai înfrâneze, să 1« mai domolească c n nimic. Câ»d gândea c a potolit unu], î n cepe* яіші când isprăveau copii' îuce-pea Ariano, când înceta aceeţ* eu răcnetele şi eu euvintele aspre şi triviale se porneau pe certuri, pe furturi »i pe păgubi slugile. Toa*e ee spărgeau în capul M-oarej, ee ere V na la toate. I i ajunsese viaţa srcină tocmai când era î n floare* ve ţ i } , tocmai c â n d farmeciie f e . meii frumoase s'*vântau mai pu_ orn ice , mai oalde, mai atrăgă­toare.

In c*,sa lor intra rar »ltă lume, afară de cîenti i doctorului jji de meditatorul copiilor, d Pârvan Bacii», studc n t la TJnivereite'e. A_ cest» avusese ocazia s ' e s t e de multe ori ]a certurile dintre soţii Ariano şi să deplângă scerta Mi-oarîi şi câte odată "«o consolez», când lacrăniile îi inundau pe faţa şi piept.nl îi era înăbuşit de su»pi_ ne. A t u n c i e-a s'aşeza la p-a», cânta marşul ei favorit, apoi ter. minândnj , plânge*, plângea de uda pământul, zicând că la sroo-Pă se ducea însăşi plăpând" si adrobifa s a inimă.

Intr'un u l d i n asemenea momen te ae găsee Mioara când intră Pe xi pa Pârvan Raellş cf-re, ^I.fitând de aceste minute, S'aruncă la pi oioarele ei şi-i z'^e:

Aide, scumpă şi ne norocita fiinţă, aide, ridică.te daicea, ieş. din casa aeeas'a d'aurka şi suaţi .

oaeiţ, dar unde nn este loe pţâţ d-'e A'de, a m a«eu]tat iar, peM a guta oară. aee*t т * т ? funebuf rein'ea mi s'a întunecat, ni"*.*1

s'a cutremuret de durere. P|p| când d_u sâ fii roaba oapr'tiihí ш т і om care nu te iubeşte a J, nor copii cari n

u t e-aecultă, a i n o r servitori, cari sunt unol^ cotului djale, aide, D u ѵегі. 4 a c i u<a; n i c j o stăpânire, nkj i 8atisf:»cere nici o iubire? Toţi в d_ta profită şi toţi tc AINĂRIŢII; •e critică şi te urăsc? D-t* Щ "n s ° t . e» ai on gâde, n'ai copii, «i ffOrpi, şerpi, cari ee târă«e ІІД în v eni n e»bă suffetul. Adioţitl сЬі*ЧГ, când te.au auzit eljjttal, iar marsul, te-«u critic..,..

K'apucă să sfârşească aaeit (jţ, vânt şi, doctorul Ariano. cart «j nujtaee РѲ ] a nşe, in'rând în «ф cu cei trei copii ai sä: ?i e n Ä volverul î n mână se repeaj Ja щ Pârvan; ne sta. oare er» оШ Щ ter n i« , sculându.ee din gesiUH| iabuti, c'o raână, eă îi ia "ran< •«> arunce pe fereastră, şi ţi oealaljă să înlăture pe Ar *no ф «* repezise »ă-şi sugrume *op, Oopiii ţipau, cât le era gara; Ы doctorul eu och'i ieşiţi din te. «tr'gă :

Copii .iată mag» veştfA oe deefrâncta apta vă jur, v*i < n'o iertaţi s ă n'o mai cu»ot|fţl niciodată!

Sulglle auzind zgomotul іціиЙ tn casă şi, în faţa lor oei dai JF. vinovaţi t r e b u i r ä »'MOULTE ф mai groaznice insulte.

Oopiü întoarseră cepul d*S« ai; ma lor. servitorii râseră d'Mt *ţ p&nă, e«re fu trim'să, in °П* încheiere» unuj procea-verbal aeil, daloe !« tribunal.

Pe când se petreceau to*t« ţ ceşti* în capuj ^ in ma МЦ?ЙІ răsunau ultjmele note al» ш»гці, lui funebru de Beetheven | î i a i n t e a ei, nu rwd ved«f l dec|t cioclii şi carul funebru oare p№ că o ducea pe ee înainte. t«t ІИІ spre pierzare!,

UNIVERSUL LITERAR

Рагта» lUcli« er* de neam "<Й>; p ă r i n ţ i oameni sármány trăiseră multă vreme la Baieni, a. ţoi m mutaseră la viea ee aveau |i V*4*« Mieilor, de unde io^eau Mr *n o«nza greutăţilor vieţei gl 11ацАѵа»<еі lor femil.i. Medita­tor In mai multe cage avut8. R*-«Ui căPăt*»* oarece re emălţuiela Î i i M дп-і eimoetea obârşia îl pa. lat ba drept n n băiat de familie lltaPă, d» om eu educaţie îngri. JiŞt',d*r ehje tru'a in apropierea fcÚ Y*d«* îndată în el pe omul de Фй, pe fJint» fără inteligenţă №*№, oare mnHeea яшп»і ca 8'*-|k%b, vedea pe arivistul Chbpeei. «gfelc ai «proPiat. atrăsese a'e n ţ a K'«*rit щі «deeeaori, după ce ter. РФ» lecţiile -en copiii, intra în jrsrbi eu dânea fi djscuta ană, tffcfi. moaioă, literatară. zi on zi, |MnMtndu_ae dia vorbele ei, ounoş Щ* dobândite Ія «eotile de!« fir«*d« «i del« Berti«. ЖЩ îl m i . » p e «tndent răbdarea aeeatel fe_ ШШІ 0*Го i>e lângă en 1 tură avea şi • АТАГЕ ißeemnittu, lue ru peaţru SU« O ţi loage doctoral Arfe-'*), i i «rigla6 iWi*" si «are de muH« •RI, ttră vl n 4. îi face* t r a iu l p i du gree ei de amar-.... 0fc er«. de 'mrfov&rfttă »i de «Bdu'tä, eât era de de*gheţ»tă «i «U tci>tá. dar ca dieiinctiunea *a fa mer*, î n port ţi mei atee în fOtbire, atrage* Pe oricine ave*, c-тлів. a& intre îa eonvew&ti* e«

Sar cădeau asemenea împrej». ífrl, eăei aiu» îl era prinsă cu IUT i 1 1* spectacole si la petre_ Mrj, Ari*»o n*o duaege njisodată. foate aceete alăbiciuni Racliş, a. jmt grijea a& le 'nvedefeze Мк>а-ítö, cureda îi врипѳа mereu, că e* * triere oa toată lumea. '

Femeile, chiar şi eele mai itm»ne. n u dnc viat» asta de »iriaica cum faci d-ta îi repeta el ari de câte ori o găsea singură. 'УЦа !-o învedera plină de fsrmeo litte Poesie. Doar unul ca dânsul •И» H ottnOvtea toate ceJitătiie. « jştea et> facă fericită. El srtia tlpe o4 Mioare avea o zestre mare ţ de care ar putea profita, Ince. |il efa incetu] între dânşii se c i . •Maie nn fel de prietenie. m«i •lei de oând î B tre soţi izbntiee ea №jpb щкщк^ІА discordie^ Stu­

dentul îi istorieea peripeţiile prin eare trebaja să treacă, Până să-si І* licenţa în drept; ea îi destui, nuia eeeece îndura de pe arma ciudăţeniilor lui Ariane, asa că silnic Pârvan, îi căpăta încrede, rea. zTr|ic faur?* în gând p l*n u l птщі divorţ de pe urma căruia el eă-5i poată termina studiile 1* P » . rje si în ţară s'ajungă o persona­litate Altfel cum, când n'avea nici avere nicj protecţie?

Ultima convorbire a !or se opri. »e tocmai asupr* acestui punct. Nn entez» însă eă.l atace fără suc­ces. Mome n tu l îi păruse prielnic 8' chiar si izbuti căci Ariane 'şi sparse casa, pierdu soţia, î*i rieipi oopiii doar de pe urma primejdi©.. «nlui intrigant, c a re, ani de zile, lucrase ca eă dărâme o căsnicie d'n tomeHi. Ş'i ee-i păsa ce pierdea el? Altfel trebuie să se întoarcă în Valea Mieilor si nu acea ta era pro­gramul рагѵвчЦиІ"*.

Poate că doctorul Ariano nu era a*« plin de cusururi oum îl іцѵе_ deraee P â r v « n Mioarii Poate că seriozitate* ini v«nea d i n grija ce ave» peatru ziua de mâine. Poate că e*, faţă de eoţu] з&п, nu arăta-ae nici cea mai mică simpatie 9' răceel» ei îl covârşise. Ъа аее^іел tote cine sä cugete? Educat 1 * ei «ra ca a tutulor fetelor »labă. în oeeace Priveşte orice datorie cae.. nică- Ce vbaae Mioara si oe t r e . b«ia să f«că z i î n l c î n coprineul regalităţii ei? D'er »ti femeile să mânuiască frâul de tur cu care treb»o condusă o căsnicie toat* căsătorjiie ar fi trainice ce^nice. fericite! Dar...

Divorţul Mioarei fu pron u ntat î n

favoare* soţului în seama căruia i ee lăsă copiii. C u greu Mioara î*i luă înapoi scnl e l e , avere* şi în urma atâtor amăgiri, crezu că soarta va avea milă şi de dânsa.

Raeliş iabutise de.şi lua şi Jicen. ta e pune mâna pe sufletul si pe averea Mioarii.

Plecară la Paris cu sandul d'a eăsi acolo pacea şi fericirea, d a o ä «are suspijjageră amândoi tixapul cât ţinuse divorţul

Pfirvan s'arăta sUpU3 Wâ^d, în datoritor şj amabil; mereu era surâzător ei Plin de cuvinte blaji­ne pentru Mioara

Sub o înfăţişare duioasă, pe owe ea n ' o vuzus e niciodată la Ariano (

izbutise sâ obţină delà ea tot a-ceia ce era un profit pentru dân. sul. o rui«ă pentru această n e n o . rocită femee care Părăsise ceea» soţ copii. în spera ta u n e i iubiri sincere şi desintereaate.

0»ne să cugute să se teamă d« ziua de mâine şi vijtoru] i-] î n f ă . tisa el plin de farmec, de l i n i»te de poezie. Făur i n d ie planari cari d*> cari maj fant-ástice şi mai ade­menitoare Mioare nu mai exist* decât prin dorinţele şi voinţa lu| Racii? care îi zice*:

Vom merge ]a Paris ^ trăi ftflolo fără grije. neîmpedecaţi ne^ №Jo n aţi neturburaţi de nimeni; vom gusta fericirea da_ da, am 9*1. perit destul, păsărico, aide gră. be^te.te ga plecăm; sici e de дв . euferit. Eu voi învăţa ca să-mi jae doctoratul; tu 'mj vei cânt» cân-tft^e de veselie. Pe pianul ee.t* volu cumpăra acolo nu vei mei pune mâinele ca să-i răeu Q e iar «lapele: „MARSUL FUNEBRU" aub aceete degete trandafirii.

O* o copila răsfăţată ,d*r sim­patică, blândă şi ascultătoare «e lăsa să fie dusă. d'O zi pe alt* Mioara, Viaţa i se păru uşoară *l plină de 'ncântare. Racliş, înec, pân" studiiie pentru doctorat, lu­cra greu, deoareco nu era o e*-paciiete n u cunoştea iimba şi a_ ve* mu]te şi greje lucrări de fă. ent, cu care să lupta până târzia aă i le explice, să i le comentease Mioara. La 'nceput e l o punea în serviciul Iul mai mult eu rugăciuni hlajine, tpoi , mai \a urmă, îi im­punea o m u n c ă peste puterile ei i

iar când n'o termina, era înfmn_ tată cu vorbele cele mai grele, d* ajunsese eă se mire de răbdarea «i oamenii din toată P<?n siunea u n d e locuiau.

încetul cu «ncetul, cu cât iubire» ei cre.«tea, cu atât răbderea j a* ajutarea. I eo Părea mereu că c* era de v i n ă si, îndoite silinţe .'el da ca s'ajnţo pe Racliş în câştig*, rea unui nou tiqu_ mai ales că, dură dobândirea acestuia, ei tre­buia să se cunune şi să s e înţoar. că în ţară.

( V a u r m a ) . SM ARA.

454 © UN1VFKSUL ІЛТЕН AR

I C TJ Z T X

TĂCERE

Cu fiecare clipă oare trece, mă Încătuşează aducerile aminte şi dorul tot m e i tare mi.1 cuprinde, păiejeniş ţesând pe gândurile «iele şi pe simţuri.

Cu fiecare clipă care trece... As vrea tăcere jur în jur, nici

urmă de şoaptă să nu clatine li­niştea greoaie ; as vrea să aţi­pească toată fiinţa si în liniştea năprasnică ce mă va înlăntui. să desluşesc ta ina chemărilor ce eimt neînţelese în toată fiinţa mea; si sbuciumului meu zadar­nic să1 urzesc înţeles. In clipa în oaxe voiu fi pătruns minunea, tsă cad ţintuit de tăcerea propriei mela fericiri.

Să simt topindu-se în fiecare atom al făpturii mele, tresărirea unu i strop din a tot puternicia tăcerii .

I n luminişul strălucitor, ce

scapără isteţ prin frunzele copa­cilor pădurii, mă aveamăn unui punct, asupra căruia dogorito­rul soare şi-aruncă razele manu­el] iu. cercând вй-l inistue.

Picuri mari de căldură simt etrecurându-se prin toate vinele şi par'că mă trezesc dir. altă lu­me : o nouă viată Începe să mi mâne gândurile toate, o viată născută din moartea propriei mele fiinţe.

Tăcere !... Vreau s'aud murmurul vieţii

ce se'nfiripează Tăcere !'.. S'aud s'aud bătând din arini

viata ce-şi ia sborul.

IN ASFINŢIT,

In asfinţit când poste coama dealurilor cenuşii, se pleacă soa­rele, lunecând pe bolta albastră, in asfinţit pâcla aurie se spulbe­ră şi lasă liberă natura ; în as­

finţit când p i n i a fumurie se ţegf din vârf de deal în vale, prie pădure, legând pe nesimţite ç* pac de copac ; în asfinţit când frunzele şoptesc în taină, іадг pH» durea freamătă agale, înotând imn de închinare nopţii, In a* finţit când ştiu că tu desmjenl cu ochii învăluit; de visare, lfl« tinderea fără sfârşit, gândurili mele întrebând pe ale tale şi 4o> rul m-eu de aproape, că ţa i » prind în braţe si ţe Bţrâog Й* bun,

închid ochii oa să dăinuIaM amăgirea şi încrucişate înţ*p* mese pe pieptu-mi măinele, Щ semn de rugă.

In asfinţit minunea-j fără sţ* măn pentru mm*> : un стеаіь cios ce îndărătnic. întreabă. Іадя na care apune şi setos soarelţ (ţ ochii fiecare rază ce se fţtnge.

Govora 1920. Petre I. Gbiât»

Т 0 Я М И Я — SONET —

Îşi plâng podoaba rozele 'n grădină Şi vântul suflă 'ntruna cu tărie tar pretutindeni e melancolie Pe rând cad irunzele în ploaia fina

E stinsă astăzi ori ce veselie O ! unde-i primăvara cea senină Cu flori ce se răsfaţă în lumină Acum când totul e în agonie

Şi ades o rază palidă de soare Străbate norii deşi şi luminează O clipă doar vieaţa care moare

Şi 'ntocmai ca 'ntr 'un vis ce va să piară întreaga fire se înseninează Ca in curând apoi să moară iară...

D E S T I N

Dintr 'un destin dumnezeese Duc viaţa ţărnii sub ninsoare; Crinii din vas îngălbinesc, Numai păcatele zâmbesc In hanul gol şi fără soare

Dar astăzi visul proletar A'ncremenit în vârf de stâncă. Când seacă vinul în pahar, Greoiul pas de cârciumar Coboară 'n pivniţa adâncă.

De-o noapte, singur, beau şi fete Şi râd când vinul face spume In cupa mea de om sărac : .— O noapte, scut vreau вй te fa*. Pentru durere, peniru lumel

Cantt. Д.. 1. Ghifù.

U N I V E R S U L L I T E R A R "7

P A T R I A — U r m a r e —

ee Atuncï, va" sä zică, tot n'a fost numai vorbă ce s a auzit, că »u de gând să văf ia.

— ÊA ä fost chiaf- adevărat. tRipă ácea Vlad le spuse cum

,tSdufiarictii-i la companie, i -au puá pé toţi la rând şi căpitanul a, •venit şi le-a spus că) fiind ţara ia primejdie, Domnitorul a dat ог«й ca toată ari--aia, să mear-йі sa ö aßere. ,,Aceasta este da-iltíiifc hoăstră'' a zis atunci căpi-îïâniil. fje azi îu trei zile aveau iă se adühe din nou la companie y iga ià pèiitru drum. Restul zilai

, t V a u petrecut reguláira fiecare fcuniţia îui de sa/viciu.

— N e a dat în urmă drumul să feergem la casele noastre i i să venim peste trei zile. \Vlbd «ra gânditor.

— Fă-ţi in imă bună, Vlad, îi i zise m a m a îoana, că bun e Dum­nezeu. Poate s'or as tâmpăra lu-jerurile, poate nu vă veţi duce — Voate n'o mai fi război.

Dupft masă , Vlad ca întodeau-na Încalecă pe cal şi plecă cu

.vitele la câmp. După ce ajunse IU. pasiune, descăleca, dete dru­mul boilor .i priponi caii.

In alte nopţi după ce rânduia ѵМѳ fcfc ßftecUt, fluerä Odată, de .'ftraô ori, până cê-i răspundea vre-un prieten venit tot ca el pe tâmp c u vitele. Se adunau a şa Bai mulţi flăcăi şi în- jurul umii Ібё făcut din coceni uscaţ i şi a-dunaţi dbpä cirrip, s tau o parte litt ftoarAê dè vorbă, de glume, lie poveşti... Dar în seara asta Pteâ n u era în voia lui, se s im­te» obosit — caută loc să se cul­te, găsi o clâe de fin cosit, în1-'deşi fânul în partea unde voia Й-şi pue cápül, sé 'rivali în e-pângeaua lui neagră, se culcă şi ІШекі — Sä dbftrrrm

Ілій* din inâltihlf. a neajunsă a ierului АЫРШЙ pe Vlad cu ploae dfe raze. Lumina ei bogată |j blândă se întindea în jurul Iul, 6**) ftë pomi, pe sat, pe în­tinsul câmpiei, perzându-se în

zarea neatinsă, unde cerul s e îm­bină cu pământul . Noaptea era atât d e blândă! atât dé l inişt ită! Nici un vuet, nici o şoptă. Un greere numai, vecinie deştept, xurnăia un cânt — dar atât era de necurmat, mereu acelaşi şi abia de auzit acel cânt, în cât părea un m u r m u r dé mulţumire al lumei ce doarme l inişt ită şi pacinică. — Singur Vlad era deştept, s ingur era neliniştit .

Şi în acea noapte se ogl indea viata lui toată, o viaţă pacinică şi neturburată. Aproape nu avu-vorbă traiul fusese când mai uşor, când mai greu, dar totuşi zilele treceau senine şi până în «tatea. lui de douăzeci şi urhi de am', nu avusese nici măcar a prevede din durerile vieţii.

Era vădit că nu trăia fără' griji! Muncea, dar muncea cu drag, căci era pentru m a m a Ioa­na şi pentru Fira — pe care le iubea el atât de mult ! Bucuria ţt fericirea lor erau culmea bu- , curii si fericirii lui. — U n ne­ajuns avusese şi ei: miliţia, dar s i acela era într'o vreme numai ,

doar n u ţine cât viaţa, ş'apoi toţi trec pe aci; iacă o datorie trecătoare.

Bietul Vlad numai avusese până atunci alte nevoi. Cu gân­dul curat, cu in ima voioasă, viaţa lui trecea m muncă, în iu­bire şi în linişte. — Dar în acea noante era neliniştit c u m nu mai fusese vre-odată; avea un chin in in imă şi un neastâmpăr ÎU gând,

—- ,,fläsboi" îşi zicea el cu ne­linişte. Numai era îndoeală, îi spusese chiar căpitanul. Război! Dar pentru ce să fie atât de chi­nuitor acest cuvânt? Abia dè au­zise c'a fost, vre-odată, ca de-un basmu şi abia de îşi putea în­chipui ce c- Cea cc-i turbure gân­dul era frica că s'a dus l iniştea vieţii. îşi aducea aminte de ve i -bele Firii: „la război", e rău peu-.

trü' "câfi së duc ..fäzböiül e vorbă rea".

„Pentru câţi sè duc" deci el c să se ducă şi idea de plecare fu «ea dintâi, câre-i turbură gân­dul. Aşa dar o să părăsească' casa, pe m a m a Ioana, pe Fira— pe Fira, pe care o iubea el atât de mult — ea, toată nădejdea vieţii Şi fericirii lui.

Va pleca, şi mult t imp —... cât t imp nu va m a l vedea el pe Fi­ra? Că de le-a spus că pleacă nu Іѳ-a spus nimeni când se vor întoarce şi va sta departe... pea­na: o lună... poate două., de ce n u şi un an? Ş'apoi războiul e r ă u pentru câţi se duc, adică nu tot atâti se întorc.. .

Ah! avea dreptate Fira, răz­boiul e vofbă rea. Va pleca, va tră'i departe de Fira, va muri poate fără a o mai revedea...

Dar, pentru 6e e război? Pen­tru ce trebue sa se bată? Căpi­tanul spunea că inamicii vor să, robească tara, dar unde Sunt j -namicii? Oare lumea nu trăeşte tot neturburată ca nainte? Nici nu s'a auzit de vre-o ameninţară măcar.

Când au plecat de la compa­nie, mefgânfl pê drum, un că­prar delà oraş. ce ştia carte І6 spunea că el ştia bine că de se dlic la război tiu o pentru a p ă rărea ţă'rei, tíi numai pentru că asa-i place bömüitorului , iar că de-ar fi din partea inamciilor. ei oaai bine ar sta acasă , fără grijă.

Atunci daca-i aşa , cuci? după placul unui sirisur om. ei Eă-si păfăseasc casă şi ре-гі 1er? £ă-şj pue el viata în primeidie într'up război fără rost?

Şi pentru c?? — Pentru ce ecU el soldat şi pentru ce datoria soldatului este să se ducă cri când la răzbii?

Nu e oare nedrept? N u c no»' drept ca l iniştea vioţi: sX'-i o strice »r& cuvâni? — N u se la-4oise xîîci o â a t i P â r ă atunci de

45« Ѳ UNIVERSU! UTPRAR

datoria lui de soldat — dar j EUmT detorie este numai im pi- i i»re nedreaptă? Nied n'a crezut ; w#-odatá că se va duce la räz- ; boi numai după bunul plac al ' Domnitorului, fără roet si De ne- ; Irept.

„Barem de-ат ti de ѵгѳ-un fo-U>e barem de-ar fi drept, dar numai aşa, pentru ce la război?" tqcî zicea el. Dacă inima-o era de oeinp&cat, ar fi voit să-şi împa-ee eel puţin gândul cu soarta &mară. Acei pentru c«>? al diato­rlei ti răscolea conştinta, dar ră­m â n e a fără răspuns.

Dar ce putea Înţelege bietul v i a d din- interesele e tâ t de greu de nemerit a le unei ţări? Cura «ra să vadă prin el însuşi unde-i fericirea Patriei? Abia de ştia să eâtească şi să scrie, de )>s un das­căl à» biserică şi cuvântul Pa­trie l*auzise la teorie, — îi rămă­sese neînţeles — cuvâiţt de teo­rie. Cu toate as tea — iiu era fă­ră inimă, iubea atât de mult pe •J lui cu carii tră'ise — cum era | «1 să Inţăleagă nevoile Patriei tn • •fără d« nevoile celor c© iubea, com era el să iubească o fiinţă ţ e care n'o cunoştea: Patria?

Iar lumea dormea In linişte fcrrv*Ută In lumina blândă a lu­au , trreoreje, vecinie desteDt,

zuHioia un cânt abie de auzit, j mereu acelaşi — ca un murmur ţ «Je mulţumire, pe când bietul VJad, bietul copil, sta deştept, <;u in ima sbuciumată eu gândul *rv .dit de nehotărârea sorţii si de ию-ѵоііе ce de «ci înainte a-voftu să-i turbure seninul trăit si • I r r í t al vieţii.

Trecuseră cele trei zile: a doua ы trebuea să plece.

— Firo zise Vlad, nu îmi « a-Ш că plec, de n'ar fi că' mă •tespart de tine şi nici nu nraşi eânaii că în războj din câţi *e duc. n-u se întorc to-;. oe nu tn'ar chinui amarul că de-ol mu-»i ou te voi mai vedea şl ve-ti р>ліапѳ singure pe lume, tu nu­mai cu m a m a Ioana. Vezi tu, Piro, t bună m a m a în*na ?i nu ţt iu ce-aşi face si. •> văc! mul-ţchdtă, dar ~ Firo, eu pe tine *« пЫяс cu toată ră ip 'dea .

- Ea n'am alt pe lume decât pe tine. — Mâine mă duc. Nu stiu când vai veni — de voi veni, dar să' ştii, Firo, că eu cât voi fi pe lume mă voi gândi tot la tine.

Am un gând. . . un g â n d neclin­tit, nu ţi l'am spune n k i odată

dar art... Firo, de-o vree Dum­nezeu să mă întorc, am gând să

te fac mireasa mea... ѵтеі ttt Firo?

— Da, Vlad. vreau. — Vrei? A! Cat îmi pare a*

bine. Atunci fiindcă şi tu m i , vorba noastră să fie sfântă. Fi­ro, juri tu sâ rămâi nemăritată până voi veni eu... ori până vei a v e * ştire că am muritf

— Jur. Vlad. — Dacă-i aşa, jur şti eu eă d»

mi-e scris să mă însor, a l t e pe lume nu voi evea ckicât pe tina 0 licărire trecu Î H in ima tntua» cată a lui Vlad, ca un surâs dt alinare pe-o faţă suferindă. "

Când va veni, gândea el, Firt va ft' mireasa lai, а rui pentru totdeauna. Ea a voit, pa a jwrit ea, iubita lui că II va aştepte până ee va veni — şi de ee sft nu vie? Doar n?u e aşa de arad războiul, mulţi se reîntorc — dar poate, cum zice« mama Ioana, s'or astâmpăra kieruriW şi n'o mai fi război. O! da, Л veni, va veni, nădăjduia el, Firt l'aşteaptă, F'ra îl iubeşte şi când va fi reîntors acasă, atuwri — o! atunci... Cât d«> fericit fu Vlad tn elipa aceia'

(Va urni»),

Vti 'Rfl В г евеагемя

R E L_ L_ Y £ г ш numai o umbră T o ţi-aî pus, frumoaso, iiea

Cea de sărbătoare, Rochia mândră cu mărgele»

Flori la 'ncingătoare.

Am plecat apoi la horă ; Tu cătai la mine,

De-mi păreai o Cosinzeanâ Din poveşti senine

^і-аш jucat în tactul cobzei, Pe'ntrecute hora ;

Când ne iscodeau in taină 'Vbii tuturora !...

George Baicule-dcttr

i r a m numai o timbra în calea ta, o u»bri.„ ö n nor pustiu — o pată — pe cerul de azur, O turburată undă plutind fără murmur Pe luciul unei ape curgând sub zarea sumbri

Când mt-apăreai, tăcută ca floarea albă a nopţii Purtând lumini aecunse pe gingaşe petale, îmi luminai in taină întunecata cale, Erai eternul zâmbet In neînţelesul sortai,

Perit-a noru'n lacrimi sub ebucfumul vieţi In veci să sbate unda In freamătul durera, A nopţii albă floare din umbrele tăcerei Era un vis ce trece cu zorii dimineţii.

N. üuindar*

CNIVF.RSVL LITERAT?

POVESTE CU TÂLC. — ,,Să te s ă r u t m i c a mea"—

şi cercând s'o pr indă 'n zbor. împestr i ţa tul stieli'te îşi oste­nea aril>ioa rele-i P lăpânde , suind şi coborând în urma dra­gei sale. voioasa. Ş t rengăr i tă . a$a cum îi stă bine mie 1 cio­cârlii copi lăroase. Une ori fă­cea Pe supăratul—noi ş t ™ m tfftaă. că e r a mai mult obosjl de cât supă ra t—şi a t u n c i se lăsa pe o c reangă de cucuta. Ide t r anda f i r sălbatec.. . şi d n a ciocârlie neobosită, ciripind eu }fos se apropia de-i lovea cu 'fâlfâirea a r ipe i guleraşui albi-cios. îl a t â t a : — ..Musiu ! ai obosif... vezj că nu mă prinz ? — şi o s p u n e a a s ta cu a tâ ta duioşie în e las şi cu a t â t a pa-rere de rău , că iarăşi amoreza -tul îşi în t indea a r ip : oare le - i en roşu şi eu galben, şi cu a l ­bastru s ;fcu alb. pornind Pe ur­ma visului de dragoste. . . Şfiu-ee ciocârlia ee îndrăgeş te : nn etfcJete m i c Şi aşa de frumos ! Pe haina-» fuciau culori c a r ' te zăp&ceau, se îmbinau una eu aJta şi î t i luau ochii. In ju ­rul ga tu lu i u n guleras dp puf «Ibieios. Jar picioruşele încăl­ţate eu р»п1тепі aur i i ne spu­nea? că domnuţ st ielete e lu­cru m a r e de fudul. F a t a î :

*гд îmbujora tă to tdeauna de prea m a r e fericire- cum şi de «UnState. Re zice — deşi n e a «pus-o un m a r e flecar, ţinfizo-Щ — sticletele n°s t rn îşi dă cu dresur i : 3 e spală în flecare dimineaţă cu roua de pe t r a n öafirii a lbi . îşi face unghi i le eu eatjfeaua garoafelor însân­gerate, se par fumează s tând «eesnri ascuns în pol irul cri mior... şi câ t e ! de-n reuş i t s^ Pe atât de fercheş. El şfie cate 'nhni я robit, cunoaş te neb'.r иіа fetitelor ee s 'ar m u l ţ i m i numai eu zâmbetul său şj c mândru că n u le b a g ă în sea­mă; că - nu se gândeş t e de cât ІР aceia care a ş t iut să-l Ture... şi e crud, puţ in ! I Pnsä de plânge o tu r tu r ea , de oftează * porumbiţă î

Г>е la un timr> a ostenit şi | ііоеагЦя. S'a lăsat ca o sagea- 1

ta î n t r ' u n tufăr iş Ş' el o caută, o chiamă în tr i lur i t r emura t e .

I-a vSzut hăinuţa cenuşie, s 'apropie T I P U L . . . ?i Pe negâu-dije o acoperă cu evantaiul a~ râpelor înt inse.

— To am Prins licţoaieS m i c ă ! — şi ea fer 'oii u n« »e împotr iv -Şţe. îneliide micuţo->e-i pleoape. Şi visează ee! M A I frumos v ] s яі dragostei. . . nn licurici îi vede. îşi în toarce ca Pul şi se st inge de г " 8 ' п ' .

Tar glasuri le lor de -ab i a Şop­t e s c muiate, stinse, • •

Mă jubeşfi moţul meu d r a g î СіосйгИл deschide ochii mari- îl î rvă jue in pri­v i r ea - ! d răgăs toasă . oftează Băţtâridu şi nanul främAntat de dorur i : — М я і mă în t rebi , u-râtulp mic Ş I d ra i r ! Nn vezi căţ fac p e n t r u t ine. cu câta Pa t imă niă (iau ţie. t'e... — Şi "'ticlete'e-! mnltu-iriît. fericit ; îi acoperă faţa. gâ tul cu săru­tur i pat imasß de se miră sin­g u r : — bine m*i să ru t !

Li se Pare r ă i s o a r P p r e a mult acolo şi sbor o le-a că mai ţa umbră , sub o tufă de păpă­die 'na l ta . E aproa.pe în tune­ric aci şi drajrosteî ~- şfim noi — nu- ' prpa placc lumina.. . iarb-i foşneşte- P'ati sper ie t a mândoi. i lar au b ă g a t , cu rând de s e a m ă : un ciir^huş p u m ; n . fe ea pleacă sunö>at ca i s'a «trient somnul. Moşneagul to.i tă d o a r m e . Si i a răş c>o-c P i - H a înforpctat» 4 de p , t î m a _ -pofta vine mâ n câr id—îş i d e s -miardă dragul . îi pr inde cio­cul în el său şi îl .«ărntă lung. lung.. . d"-şi înfioarS iubitul.

Si ia răş i dezmierdăr i i^ por ne*". Şuvoi pa t ima? duios :

•Ш iubeşti — Mul t . ca un nebun ! TTn

bofisor... şj încă unul.. . cp fru­moşi ochi ai azi mic?, d r a g ă ş; scumnă, si scumpă Í !

— Ce d r ă g u ţ eşti... nrâeio-sule-, de m'nj iubi tu cum te iubesc eu ! Am să t e iubesc o veşnicie. . .

— Moş că răbuş descinde o-cb : i mar i . apleacă ureche?. as­cul tă pitulat. . . de la un tHnP

zâmbeşte . . . din ce în «e ma* mult . nu se mai poa te stăpâint-. şi r â d e , r âde ou hohot ! ! ~>

* * * D a r în t r ' o zi micuţului '-a

spus in şagă r ău t ăc ioa sa t u r ­turea :

— Bonjour musiu ! — tur­turelele s imt fete culte, cres­cute în pension.

— C e t i f a c e a d o r a t a ? O vă­zui cu vrăbjoiu — şi a s b u r a t râzând ironic. Gândur i rteere au începu t să-l -nel in iş tească :

C e vrăbioi ? De unde p â n S unde ? Nica nu-1 cunoaşte,. , sbu ra o I '-acă şi iar p r indea să se g â n d e a s e ă : —. Cf. rău­tate T u r t u r e a u a toa tă v ia t* ei a fost o intrigantă.^ Ciocaţ-lia... un pâr l i t de vrăbioi, gr o*, cenuşiu şj jerpel i t , . . a« fi co­pil să o bânuesc — voios şt spr in ten s'a înăl ţa t , u i t ând î » cântecu-i de veselie.

L 'a auzjt cucoana e iocârJ iA Şi l a s t r iga t : — ..Urâtnep: d e e r 5 nu ne-am văzut jM avea 1 de gând să mă î n t â l ­neşti * ч«

— D a r 1-a i e r ta t şi a împ*-caţ o cu un sărut- S'a^ ebeu-guit niţel Şi când să Pleeié dumneaei- că e r a grăbită 9i% adus aminte ş'a în t rebat -* ' :

— Cunoşti pe v răb io i î ' — A h ! pe vrăbioi? . . . pţfc-

tin.. e foar te sp i r i tua l şi r*d«. râde-., un nebun ! Doar de e*i îl cunosc, odată i-am vorbit.-i* A sbura t fără alt răeprune'.

— P r i n u r m a r e îl сшюаФШ d°ci nu 1-a m in ţ i t tnrt«rea«». M a i sfii ? — şi fără să-şi de*, spama s b u r ă şi el Pe urma cio­cârliei. O văzu Iăsân<iu«e Шг' t r ' nn tu fă r i ş de сгівапіеРМь Nu îndrăznea să se gândeas­că : — D e cp a Pleoat a$a grgbă ? ce c a u t ă î n g r a d i n * unde n'o mai văzuse пМга' dată ? — Par'că-i spunea ceva l Sun trie să as ten ie şi se lăsă lângă o garoafă, eă t ând apr» crisante.mă.

S 'uprepie încet işor şf par'oà auzi şoapte . Cercă să t r a g * oe urechea., i a r s» m a i aorOsi«Ri>

< 4fl

'vjna1 mult şi r ă m a s e p i roni t lo-jeiilui. Cu oehjj mar j , zăpăciţ i : ;©Гя ea . s ă ru tând cu Patimă *|ciocul gălbej i t al -vrăbioiului, i l a r el . ö s t r â n g e a la p iep tu . i jbaat de fericire. Se ridică p i r e p t î n sus . îşi î n t i n se ari­p ioare le şi le auzi şoaptele :

^_ ..Mă iubeş t i î " _ „Micule érafe şi Scump... ftltilt. mült de i o t . o.iyeşnicie. . .

ONIVPRSÜL LITERAR

De sus ii vedea lămuri t , sini" t e a cum îşi p i e r d e cumpătul . Fâlfâ i i d in ar ipi şi napraznje se lăsă jos cercând să înfigă g'hiaîele-î în gâ tu l vrăbioiului Cineva sbu ră ея o săfreată. ţ i ­p â n d de spaimă.

S e auzeau prii i r a m u r i cîH-pitul celor dörji, c ir ipi t de u r ă şi durere ; se c lă t inau florile mar i , foşneau. P e o craca ră -

1 " 1 '.aasa—>

să r i r ă amândoui odată.. . se rf« ppziră unuj în alful... şi vră­bioiul îşi luă sborul cercând să öáutp Urma Oieeârliej. Un mototol de fulgi şi p©ne căzu în i a rbă sj Pe ° crisantemä albă ca zăpada, p icură o lacri­m ă de Sârlèë.

Vliitilä Pâôta

Iarăşi o potrivire interesantă ^ C à T m a i vechi cunoscut d. Ë. jEtrvinescn îşi luase greaua sar-éin& de a introduce în salonul literaturii noastre poeţii cari ptomit — neapărat acei care |>rörnit îh direcţiunea vederilor -itfirfectc-rului delà ZburătoruL fPresentările sg făceau în coloa­nele acestei reviste, după ce mai Întâiu, ă Eugen Lovine-seu, cu IjeStUÎ Inmănuşat al omüiui de bine, schiţa meritele noului ve-Mt, Poeţii: I. Barbu, M. Йота -iiescu, î. Buzdugan sunt prirnitó «alăuziti de fracul directoral la jteutoniera cărui® se Ofileşte pa-JHda floare a simbolismului.. !' í ' ap tá A Lovinescu este dem-J A Í de toată lauda şi nod o admi-fe&m — o admirăm cu drept eu-»âni> — căci dsai g&zduind a-pteşti necunoscuţi se făcea, întru 1

•ieâtva, garantul lor. Dar, este Iu-M i tn deobşte cunoscut, că în jloarte puţine împrejurări poţi pt& toate cusurile şi toate nwri-jjtele unui musafir. Primind în WeJoanele revistei pe tinerii a-ÄeetS» û., Lovinescu este numai | tft om care respectă tradiţia ţjeănta a ospitalităţii. Aşa, cel |m#Hv crederu noi — şi vrem să jgrédem aceasta pentru a ne e*-ftW&i fără *-l păgubi pe d-sa, ün jÉeerté interesant fapt.

\Щ vorba 'de d. I. Buzdugan. "ţAffivim. cti multă simpatie în-

jMPCăflle poetice ale unui tânăr ЩіШМаі_mai mult m cat acest !

t ână r vine diritr'un ţinut unde literatura este foarte puţin re­prezentată. Şi, fiindcă simpatia noastră' este àtât dé legitimă să ne permită d. Buzdugan a-i face atent asupra ultmei роеэіі, pe Care d-sa 6 publică în Zburăto­rul „Cu Soarele". *)

Pe culmea munţilor, virgină, Se lncinne lupta! intre Saure Şi Noapte — nordica regina — Cü negrele-i oştiri barbare.

Cumplită lupta se thcihgé Intre 'ntuncrîc H lumină. b a r soarele săgeăta-şi frânge Şi nopţii steagti învins şi'n-

tchiná...

Şi... pentru a întregi івеіа poetică a versurilor acestea, tót cu voia d. Buzdugan noi vom a-dăoga o strofă din „Noaptea1 ue vară" a lui O r n a :

„In apus e luptă 'neinsă Intre noapte şi lumiirkă... Ziua 'ngenunehiazu 'nvinsă — Coêruh aj/èle suspină".

iC udată potrivire!!:.. Şi'n nopţi pe câmpul singuratic Se stinge Soarele* 3tegarul. .*

— zice a. Buzdugan, iar Cerna care, probabil, o fi privit acelaşi tablou — ba, poate o fl... stat la aceiaşi masă pe care sVu scris

*) No. 12 — anul Iî.

versurile dän „Cu Sôérêi#V spune:

Umbre moi întinde ceai*, Pe câna faze cad th iatê: glèaûtiri ШПдІ fleèatè 'й fd|» Uhor ősé birUltdâfë..; A m amintit poetului besara»

bean — ne închipuim — lücrttü interesante (né tnchipmfoi nH-mait căci, se poate Întâmple èa pentru d. Buzdugan sä nü fie de loc interesante, fiind înaintea noastră cunoscute de fl-sa şi ft* tunel interesul d-sak pentru în­tâmplarea âceast» ăcâde — aţa se întâmplă Când îţi repeta ei* nev a un lucru cunoscut! — Aar, în cazul diri urmai erecte, peat ţ interesul cititorilor.

Singurele versuri unde * E Buadugan pare (ahi apus: ţiprtj a fi original *) ftunt игт&іоагШ' Dar rriâihl éü aofÜ dirhínétií V'a învia diri noaptea mor^lf • Sus ihifna învinşi ai Gü él Veti fi Stăpânii sftrţrif

Pa t ru versuri.!; Pol ele r9# cumpăra;.; potrivirea e««i lai te??

Dubioasă probi eteăit Pite^tí.

Ai ШШі \

*) Idei» ultimă *э<*, tn авеУЙС, alta; dar, este c* şi tn poéSií lui Gerna o iluminare de *pM» misia — aceiosi ehernere!

UNIVERSUU-LiTERAR «33

I N LOC D E CRONICA T E A T R A L i

ßanibatä s e a r a . 21 A u g u s t , a a v u t loo î n sa la d e m a r m o r ă a hotelului Bu l eva rd u n ban­che t pe Caro scrii'torM şi ar-tiştii d r a m a t i f t i H u d a t în oinatea noulu i director a 1 i«a-irului Nat ional — poetul Vie-tor Eftimju-

'Această a doua s ă rbă to r i r e tt unu i poet că ru i a i se încre-d ä n t * ^ ° î na l t ă d e m n i t a t e tn Stat, însemnează î n c e t a r e a epocei d« sufer in ţă morală şi m a t e r i a l ă a scri i tor i lor r o mani . căci scri i tori lor: l i tera­ţilor, p o e ţ i | o r şi autor i lor d r a -jnatiei» «cas to r cuge tă tor i ca r i prin r ea l i za rea w e r ^ o r lor #ш fost p romotor i i aiviHzatlu-íjueí moderne . Joj- ca re în tre~ jeut a u sufer i t ид dureros a-fpostojait P e n t r u a în f rumuse­ţ a «Traiul ei a іцоЫіа s imţirea, fop li ee cade să fie chemaţ i , ieel pu ţ in , ьа conducă Imt i tu -рщѴъ d e cu l tu ră si a r t ă , \ iP»eă î n mica BomâPie n u *'a obişnuit s u se i a că as t fe l . ;idac* în acel t r ecu t , a t â t de jtriet P e n t r u istorja n o a s t r ă Citerára nu Ц s'a (Ját nici ono-luri . P*ci consideraţ ie si ade­se ori nici pu t in ţa de a oaunioi gJePtru subz is ten ta lor . — taetăei ee p a r e e& veder i l e oa­meni lor po]itjei în conduee r ea S ta tu lu i , — sau lär&it, — «dată oii ' ă r g i r e a ho tare lor |ăr*i d e Oarece s t ră luci tu l eân... •í*P?t »1 jQltu ' t t^eşU mioj.*tru

al ar te i , i a r nu, — cum £>'ar fi Petrecut altä-datä, — vre Un abil politician.

Astfel că banchetul d e Sâm­bă t ă seara prezidat de mini­s t ru) Artelor a fost prezidat în acelaş timp şi d f t poetul Oe-tavian Goga- -El î n toaatul s ă u a demarat că. deşi i Se Pro­punea mai mul te Personalităţi politice pentru direcţia tea­t ru lu i Na ţ iona l , a p r e f e r a t s i dea Primului nostru teatru u n oomducător care să cunoască uevojie scenei, caracterul s»i dorinţele publicului, d. Ef. t imiu сагѳ a probat a t â t de frumos pr in mul te 'e ei ap re ­ciatele эдіе opere de artă dra^-matkaă, înţelegerea aße^tei arte-

Poetul Eft imiu k a cărui să rbă to r i r e a u luat Parte cei m a i de seamă Uterat i V ar­tişti dramat ic i , şi-a r e t r a s pie­sele sale d in repertoriul t ea ­t ru lu i Na t iona l , aceasta pen­t r u a nu i se imputa că a ţin­tit djrect iunea cu seopu] de a monopoliza t ea t ru l p e n t r u re­prezentarea scrieri lor sale şi mai ales Pentru a determina şi înlătura din repertoriu Pieee scrise d f t membr i i co­mitetului de lec tură o r i câ t de meritoase a r fi aceste Pie­se, ele ocupau scena toată віакпіпеа sup rim'in.l singurul jMiflPltejjt p e care îl a i e a u au­

torii dra rnaî'ioi de a &6Îî<fj№Bt} de t e a t r u .

Din aceas tă cauză Produet íö »brama.ticä P a r e ntât de s a r i ­că în t a r a noas t ră . " }

Cine să m a i scr ie piese ЙС t ea t ru când car toane le ЬіЫю-tecei sun t pline de d r a m e ş i comedii găsite bune şi pr imi­te dp directori şi comitet , ä » r a ş t e p t â n d să se joace mai întâi* nesfârş i te le p iese ale d i r e c t e . ruluL

I n сееяее p r i v e ş t e retrag©-, rea Pieselor d-lui Eft imiu. idiit r epe r to r iu publicul s ă n u e e îngr i jească , căci ele vor fi re* Prezenta te de a l tă compan ie d rama t i că . Operele nemiuri-toa re Prin f rumuse ţ ea l o ^ găsesc ori când laminai u n e i rampe-

Aceas tă ho t ă r â r e a' nouîut d i rector face d rep ta te culegă­tor i lor de roze din frumoa&a sa poemă.

P a r f u m a t a lor recoltă n a v a mai servi numa i la îmbogăţi­r e a edi tori lor şi la o glorie poâ tumă.

Cei <-are sunt în y íg tS îşî vor vedea operile r epr a ze î t -tä te . 1

Celor ca re n n m a i s u n i , «i* c u m este Ştefan Pe t ică , — lp va împleti f r a t e | e l o r . p o e t u l Victor Eftimiu. f runzele i i i l au r î n t r e rozele c a r e ímptoík bfţsc m o r m i n t e l e 'or-

U N I V E R S U L L I T E R A R

I D E I L E U N U I PROST DESPRE: COADA

l i l W U de dat o telegrama. Ce «peotftcoi! Iatr'o sală destul de Âinape ou numeroase ghişeuri, j^foporţiOjjaj pr e a mtiite pentru ЧаЬугаддеІе externe, ferăstruele flecurilor, miceie locuri pe »••de ar mai putea veni puţin тафі oeoorociteior dudui dinăun. tfa, eu totul invizibile, astu­pate complet de o masă omenea. aa& de ambele sexe şi de toate •Jasele, masă care tresaltă neas-Mmpăxat ca un roiu în jurul

(амфееі. Nerăbdători cu tot'1 vor Л jiătrundă cât mai de grabă în «entrai roiului, indiferent (le ЖааА, picioarele, coatele, etraele •»•einjlor animaţi de ace'aşi do-

Ghier lipiţi. poit apune tur_ l l ţ i de măsuţa ghise-ulu1 s ta 1 1

i teei , fericiţi sau nefericiţi?— •'йіш e»ri cel p u t ' n unul mai i s . jpodHor îşi vâră şi capu], urmă-iVmă mişcările funcţionarei: nu-•ULrätoarea cuvintelor, t«xare«, jeţc., întreruptă de un g inge* jj^rfff...!»' şi çtergere a sudoare,.

Când fericitul, sau neferi. «ttal, oare a terminat pri-eiind chitanţa şi restul, n" fără Aecuţii din cauza lipsei de mă., renk; »i ]a public şi ]a oficiu, foeçte • r e v e n i la lumină şi a •Cupa de presiunea la care a fost «epos , trebue să dea o luptă în teată regula pentru e răzbate prin

,*oinl ee tendinţe contrarii. Co-MeţK, împresurat, strivit. îac©ar_ • І cu Vigoare dând d i n mâini si Щл gieioare desperat, fără a mai '(фа9 seama de protestările din Sj*ru-i de pârâiaţa hainelor sffi-

Sate, de pocnetul bumbilor săriţi, » dispariţia subtilă a unui port.

Шопоч, reuşind ţn fine să-şi cro_ IjLjtfeS ип drum prin roiul în svâr-y»V*e, ca Mache n sen la Lodlz, «ietuTnâiid toată rânduiala, ce fftm cap ajungând în coadă o n 5>e dog, si ese la liman lăsând

urma lai vuetul caracteristic ţ*Wnrllor omeneşti. FipâUnd'ii-se • p r e a-şi constata pierderile pro­f i ţ i , ese aiur t din sală, trecând pt lângă gardianul în un'formă JM> . s i menţină ordinea" zic

eu, dar el ca om inteligent zice altfel.

Şi acelaşi luptă se dă Ja ţoa­le ghişeur.le, însoţită une ori du ameninţări, ba chiar îi bătăi. Un minunat spectacol de cinemato. graf, care m'a făcut să uit de te­legrama m<* ţii care de ar fi vă­zut în stra.nătate nu ar fi crezut ; că e filmat îutr'un grandios pa- j lat din capitala u u e i tări euro­pene ce se pretinde c viliz&tă. Belgie a Orientului.

La recomandate, tejefo", g a rä, j piaţă, pretut i n deni a ( w a ş i iughe-ыііЕІй cu pierdere de timp şi pri_ lej de operat pentru pungaşi, l 'o. ! liteţa, buua cuviinţă disţ.*re j lip­sa de ' educaţie publică ştergând i or ce urmă de educaţie perso­nală.

Şi îu ])rostia mea m ^ î n t r e -bam : oare aţa să fie mai bine, aşa ceva se petrecea pe unde am rătăcit У N-ci în Africa (Alger, ! Tunis. Alexandria, Tanger), n ci in Asia nu am asistat la scene atât do sălbatice. Cu aceiaşi n a i -v'tate mă întrebam: atât de re. pede să se fi uitat \a no'1 ordi-nea din timpul octipaţiei, şi ce e drept e drept. ct« adusa de ruşi în Moldova, сЫаг la prăvălii, ne­cum la of eii]c publice?

Tot î n prostia mea mă înlre-bam; oare n" s' ; |r putea fotul în­drepta eu o placerdă cu litere mar; afişată la ghişeu ,,Paceţî coadă''? I a r funct'onarea dină­untru să aibă ordine severe e* îndată ce n u se păstrează rân­dul, să închidă gh seul lăsând pe nerăbdători mofluzi?

Şi gardianul care une ori g,tri_ că însuşi rânduiala, pentru a trece în b«7.a uniformei, o tele­gramă, un mandat, sau colet реч. te rândul celor ce aşteaptă în inghesu aţă, nu a r putea s ă se mărginească la serviciul pentru care e pus sj pe c a re nn-1 face?

In orice parte din lume s'ar merge, s'ar vedea că graţie , coa-dei" pe cari î n . . ..prostia'' lor şi.„au mpus-o, totu] merge ljni:-. tit frumos si reD&de. Publicul de

асою, dm prostie probabil, 4a oarece lucrul l'am admirat »1 eu, deşi poate a provocat zâmbetul con a t o n aiilor mei, se aşează sin, gur la rând, impu n e, singur la or. dine pe inteligentul care ar voi să ia înaintea a l t o r a , fără interven­ţia gard anului. Iar cel care dia păcate ar in s i s ta eă nu se aşeze. In coada condei, e exclus cu to. tu', dat afară din sală şi amea. dat.

Acolo însă timpul e bani şt fiecare, de[e ordonanţă până 1» general, delà servitor şi până 1» ministru, trebue să s e supue pria c ipului egalităţei, aşteptandu_fi rândul a«a cum a v e n i t .

Şi în prostia mea и ц aza îa» ţeies de ce m aj e nevoie la o te» legramă de adeverinţă? Şl de ce nu se aplică sistemul gpaaiot: Pe. care 6 ă lipeagcă pe telegramă valoarea în timbre şi să o агавов în o cutie specială ?

Direcţia generală a poştelor n pute a lua măsuri şi delegaţi ai l'.gei pentru educaţia oetăţeneas. că ar putea căte ó oră două să supravegheze »1 impue cu pol'teţăi executarea lor. Odată obiceiul prjns ar rămâne, cum a rfimaş şi urâtul obicei actual, în eare muşchii ee; mai tari, obrazul cel ir:ai gros si une ori o Poziţie sociajă mai îf.altă, dă dreptul ce„ lor mai târz'u sosiţi să îa îna. intea celor ce se găseeu deja !• ghişeu.

La tramvai nici nu m*l rof-bim! Orice vagon îţi face impre. sia unui c iorchi n e bătute, între boabele-oamenii căreia a dispä. ruf orice noţiune de educaţie, bun s'mţ, pudoare, omenie, etţ<(

з no poţi pricepe cauza acestei decăderi. Aşa c e y a nu am văzui nici în orientalul Consta n t i n opoll Să cerce numaj cineva să se ur. ce după ce controlorul a strigai ,,azâr1' ori să se agate de scară! Cravaşa jandarmului i ta l ia n , en. g[ez seu turc îl readuce la o'vU-'-zaţie, chiar de ar purta fes delà Schlik ori redingotă delà Ootfe. rean! Le dă bătae nentru a nutea

ч

Cîi lVFRSU! Ï.ÎT "Г4П

i"lra, e drept , dar ode u t vagonul complet, e'a t e rmina t dacă un ţi-e milu de propr.a ь р і п а г е .

Şi nu pr cep cum de nu se să­tesc «i la noi agenţ: ,controlori şi ut»i ales crevase! şi iar n u pr ic°p еипз cei car vin, nu zic din Oer_ mania s a u Anglia, und- şi «ch -paju] împărătesc pe opreşte ia semnul umilului v a r d j s t , ci din Perie, oraşul dezord nei (?':), î- socotesc pe frar ţuzi a t â t o» •proşti, de au răbdarea *a aste, je ore' întreg:;, cu numărul de ord;- | ne rupt delà s tâ lpul s ta ţ ie i in i

mánií, I â " a îe v i n e r á n d u l su s e u r c e în t r a m v a i ? 0 f e m e i u ş c ă bu o c o n d u c t o r , ş glasul c i e e-s -cu ţ i i i t , u v p ' C t o t de s u t e d c ie. r ; : b d : ' U o r i . — d a r f ran ţuz i s u ' i f ni»tc p r o « , n u a u v e i i ' t ia n o i să v;:d;i că e

n i a i iniei j i e n t s:î ei П Е p a l m e p e c o n d u c t o r , s ă ame_ n n ţ i pe vardist si fă t e p r , . , zăV3ş t i c ă în 24 o r e îi d a : a f a r a !

Ş i p p CiVnd ! a n o i n u p r i c e p ш і с , a d e c u m t reci g r a n i ţ a î i o a 3 t r a . т ,гіс«'і>, c u toată p r o s t i a , c ă omul c u c â t e ma: s u s p u s s e u p o a r t ă o nn f o r m ă , c u a t â t

t rebue s ă dea exemplu de ordine şi la nevoe să o impună, dând concurs organelor în drept.

Cu un cuvânt; nu pricep ceeace văd şi mă în t reb dacă nu s'ar câşt iga ma; mu]t djn toate punç. tele de vedere, dacă s'ar înfiinţa V Îs no de autor i tă ţ i şi cu con­cursul publicului, faimoasa coadă. Dacă e o prostie, gă mi se spue^ _ însă repe t : numai în ţara noa­s t r ă am văzut ceeace cu toţi» va» i em ?i nu ne face c n s t e .

B B. Delatoare

N O R O C U L . Charles Baudelaire.

Ca să ridic aşa povară, Dă-mi, tu, Sisif, a ta voinţă ; Vreau să lucrez cu stăruinţă, Dar Arta-i lungă, Timpul sboară,

Nu către vreun mormânt celebru, Ci către-un cimitir uitat, Biet sufîetu-mi îndoliat Se'ndreaptă 'n ritm de mars funebru.

O, câte nestimate rare Dorm pe vecie părăsite E întuneric şi uitare !...

Şi câte flori cu mândră haina Nu-şi risipesc nebănuite Pariumul dulce ca o taină !

Ana Nitulescu-Codreanu

T O A M ISI A

Ч іпе toamna monotonă, Dureros cu jale multă. Codtul pustiit şi negru, Numai vântul eroi l 'ascultă\

Rară-i iarba, suptă, zmulsă La izvoare. Mult mâhnită Floare-albastră îşi îngroapà Tinereţea-i risipită 1

Berzele sau dus şi ele. Plânge-o moară în târzit* Plânge-o inimă de jale, De'ntuneric şi pustiu !

Pttfb.

î> O S T Ä R E D A C Ţ I E I

Tit. Olar, — Proza d-v. merge ея idee, provincialismele i i st i lul o fac nepublicabiiă.

Saiorneea. — Nici de d a t a a-eeasta. Nu ma! alergaţi d u p ă originalitate. Ideii sun t , fo rma lipseşte.

/. Lungoim. — Nu. Prea b a n a l . Florescu-Täranu. — Nu cu-

Jtoasteti însemnăt.atai r i tmului

în poes :.». F o n d u l ye r su r i lo r nu e lipsit de interes , dar. . .

llaihi Ion. — Bizară de tot . . Ideea" d-v. d a r nepuld icabi lu .

Pdruulescu Teodor, U. Siefen, M. -Lin, H — C. Q'Mitza. Ella іХіѴіча, Ü. Neaulescu, O. Muu-ri ci u de da t a aceas t a n u se pot publ ica ; m a i încerca ţ i .

/. Anlonncu — Idei f rumoase , amejtocate f ă i ă regulă, într'o a-

valanşe de adjective, ie^crTeri Г-nufile. căutaţi să fiţi mai concis.-

D. Br., traducerea fidel*, ver­surile defectuoase.

V. Stciun şi E. VerneicV. îngrijiţi de forma versurile* d-v. şi ve-ţi rousi.

Г. V. A. G. — Ai ghicit poat* că forma lasă de dorit. Te rost t r i m ; t ç a l tceva.

4te UNIVERSUL LITERAR

R U B R A C A I O C U R 8 & O R S E R I A X I -

SOLUŢII

1л ARITMOGRIF de Valeriu Miteanu Moaşte

. Amilcar s Rege Nâutl Avariţie

Maraa Efete

2. ARITMOGRIF de V. Gane

Divan Eimosai Nisip ; Irina Sirop

Denls-Papin

3. ANAGR&MA de Gr. Vasiliu Iaşi Cazac

A. PALINDROM de Ettinger R. S.

Potop

5. Şi de Mayer Zilberman

Na-var-in

6. ANAGRJ de Cir. Vasiliu Iaşi -Anul-Luna

7 . J O C I Í T T R I U N C S H I U de Mayer Zilberman

L I M A N I S A C MAC AC N

8. SAÍ3AD& de Gr. Vas Hu Iaşi Car-tuş

de Cíeo C. Polizu D I N A R I D I L A N 1 M l C A L I T A R A C A Ц

10. JOC ROMBIC de Iunius Mlhăilenl

S C A R

C A L I N S A L O N I C

R I N U L N I L

C

1 1 . ANAGRAMA de P. Gr. Vasiliu Iaşi

Alah-hala

12. ŞARADA Stir-bey

1 3 . P R O B L E M A de Adrian G. St Jcescu Epuraşul uşa rupe

1 4 . TRIUNGKIJ m DE$CRL$TEiÄE

de - -ayer Zilberman V r a n a

r a n a a n a

n a

19. Joc de »ah de Francise loa

1 5 . I Ä T R 1 B A R E MISTE­RIOASA

de Mayer Zilberman Conjucţia fi

1 6 . OMONIM . de I. P. Langberg

Atlas

1 9 .

17. ÎNCURCĂTURA de Glasberg Maximilian

Liviu Rebreanu

DUBLU TRIUNGHIU de Miu Constantin

A A r

1 c i c a s i s t o f a n

o g a r f a r a r a

A r

Dar George-âl nostru cum o duCA> Sub glie taică şi sub cruce, Lovit tn piept d'un iatagan

din Trei Uoamim dé C. coţbttc

2 0 . ANAâttAMA de lohn BuB

Roma—amor

D E S L E G A R I

Au deslegat: / foc : Isidor Abramovici De»

rohoi. 2 tocuri: Haim Zeissrnan laşi,

Sava Mitican Husi, V. M. Leonte Loco.

3 jocuri: D'arp Loco, Robert Rosenzveig Brăila.

4 jocuri : Leonä, Paula C. Eşanu Huşi, Al. M. Niţescu T.-Jiu,Pàrâr Aurel T.-Jiu.

5 focuri: Cornel I. Marinescu Pleşoiu Loco, Ion Oh. Mănescu Olt, Marinescu Efstate Galaţi, C. C. Sonţu student Loco, D-ra Ecaterina Căp. Iov Piteşti, A. N. Sava Huai, Samson L. Roman, D-ra Ileana A, Levy Corabia, Ioan Bordeianu.

6 jocuri: M. Negoescu Loco, Barbu Delescu Giurgiu, Glasbert Maximilian Loco.

7 jocuri : isac Grimberg Ploeşti, Lenuţa M. NeguleecU Loco, Cleo C. Polizu Bârlad, A. C. VasHescu şi Moise Hună laşi, St. V. lonescu Ploeşti.

8 focuri : St. V. lonescu Ploeşti, Puiu I. Necula Iaşi, P . Gr. Vasiliu Iaşi, Mihail Dobrovicescu Baia de Aramă, Maria G. Dumitrescu Te-chirghiol.

9 jocuri : Salvator Heller Brăila 11 jocuri: Glasberg Maximilia«

Loco. 12 jocări: Carol Goldfracht

Brăila, Berhardt Weisberg. 14 'ocuri : Herman Novac Galaţi,

Marcu Schwartz Galaţi. 15 jocuri : Mayer Zi Iber mari, Ga»

laţi, Richard Rang Bacău. 16 jocuri : Isac I. Grflnberg

Ploeşti. 17 jocuri : Maria Mâwr Loco,

Petre H. N. GeorgescU Loco. 18 jocuri: Panait C. Vàleesca,

Loco, Cristea I. Spiridon, Bârlad. 19 jocuri: loan şi St. VasflNi

Bârlad. Iutreaga serie de 20 jocuri l

lohn Bull Călăraşi.

U N I V E R S U L L I T E R A R

S I F I L I T I C I I ppf urma tratamentul cu medici Specialişti la papinetul boalelor gft piele, sifilis şi venerice

|Jll.VATOR< f o n d a t 1306> Tratamentul Blenoragiei cronice erjn Metoade electroterapeutice •gutrolul diagnosticului clinic prin :

ANALISA SÂNGELUI Jnifetii intravenoase pu Npqsalvafsan BÏSA01UL R O M A N No. 9 (lângă faatrul Naţional) Göns. 11-1 şi 5-8 "WLEFON 33|81 183

І М а г е Г е d e p o z i t d e P i a t r a „Uniunea cioplitorilor în piatră"

C s r i e r e i e Tg.-Oena

І ^ і г о з ш і г т S c u r t u Furnizează pretutindeni

Tocile de огі-сз dimensiuni. — Semne de morminte evreeşti ca : Tomuri, Maţive, Plote, Monumente după planuri.—Piatră cioplită psntru construcţii.—Blocuri

de piatră de ori-cş mărimi, etc. etc. P e n t r u s o m e n z i ş | i n f p r m a i l u n i :

Strada Uzinei Nr. 3, Tg.-Ocna. ^ Dr. L. QHEiERTER Ipals Ifttprue şi r}e Cppjj

Consult. 4—7 d. a. |ţf. Matei Basarab Nr. 1 bis. kt fata Liceului (prin Luc-aci)

І М а г е Г е d e p o z i t d e P i a t r a „Uniunea cioplitorilor în piatră"

C s r i e r e i e Tg.-Oena

І ^ і г о з ш і г т S c u r t u Furnizează pretutindeni

Tocile de огі-сз dimensiuni. — Semne de morminte evreeşti ca : Tomuri, Maţive, Plote, Monumente după planuri.—Piatră cioplită psntru construcţii.—Blocuri

de piatră de ori-cş mărimi, etc. etc. P e n t r u s o m e n z i ş | i n f p r m a i l u n i :

Strada Uzinei Nr. 3, Tg.-Ocna. ^ Dr. L. QHEiERTER Ipals Ifttprue şi r}e Cppjj

Consult. 4—7 d. a. |ţf. Matei Basarab Nr. 1 bis. kt fata Liceului (prin Luc-aci)

— ~ . : : 5ЯГ

4ui;-Qami9i&s diferite mărci şi tonaje A s e m e n e a t u r i s m e F I A T

Tpate în perfectă tfare, üe funpüpne ia Sşcieiaten Metalică, Sír. Jlhrconi 3 Щ 3 fi la Depozit Calea Rahovei 122. 944

i r . Scanat tupescu posf jppiq P E SPITAL.

— Vw<}eç(i cqiuplecţ

Blenoragia, Sifilis ţfljecţii in trayenoase . Cer­

cetări microscopice Цв. Carftl 38. Consultaţii 8-9 dim. щ "ii 14 mn; ш

— ~ . : : 5ЯГ

4ui;-Qami9i&s diferite mărci şi tonaje A s e m e n e a t u r i s m e F I A T

Tpate în perfectă tfare, üe funpüpne ia Sşcieiaten Metalică, Sír. Jlhrconi 3 Щ 3 fi la Depozit Calea Rahovei 122. 944 « Dr. L. L. R u 8 8 « «

consult. bOLI INTERNE, spe-

(L a. s t r . BASARABIA ISo. 35 (fostă Occidentului)

TELEpON ЩЪЬ 57Q

Щ% f | U | | № groase pentru Restaurante, Câf-И А П А К В - C l u m i , Hoteluri, Cofetării; G» forjele şi Lăptarii, Ţ l f ic i Dorobanţ şi obişnuite, stţ* ele pentru apă, m a ş i n i şi f i t i l u r i de lămpi, ІаЛ іЫ м О і | т а г и

Nr. 5, 8 şi 11 cu q g l i n s b Tasuri d j alamă şi tablă, St ic le d e l ă m p ! indigene şi str4» ine, i r î g a t o a r e , s t ic le m e d i c i n a l e rotunde ş( ovale, v e n t u z a sticle pentru c e r n e a l ă şi gt|t măr&ţ»fci« \%%¥àï%aËZu strada Blanari N r . 2 0 . 1 0 | 4

jttangal 9e Ш yscat şi fără praf, în pachete de 1 kgr . şi IMtitlti m* ««ari Jn g a c i , Transportat la

domicil iu • V V 1 N D E -foc. î n Com. Д в д І О '

Rom. dq Comerţ F&IDIIAN & Co. Шг. Stavropoleos S etat }

Telefon 14|88 44

Щ% f | U | | № groase pentru Restaurante, Câf-И А П А К В - C l u m i , Hoteluri, Cofetării; G» forjele şi Lăptarii, Ţ l f ic i Dorobanţ şi obişnuite, stţ* ele pentru apă, m a ş i n i şi f i t i l u r i de lămpi, ІаЛ іЫ м О і | т а г и

Nr. 5, 8 şi 11 cu q g l i n s b Tasuri d j alamă şi tablă, St ic le d e l ă m p ! indigene şi str4» ine, i r î g a t o a r e , s t ic le m e d i c i n a l e rotunde ş( ovale, v e n t u z a sticle pentru c e r n e a l ă şi gt|t măr&ţ»fci« \%%¥àï%aËZu strada Blanari N r . 2 0 . 1 0 | 4

jttangal 9e Ш yscat şi fără praf, în pachete de 1 kgr . şi IMtitlti m* ««ari Jn g a c i , Transportat la

domicil iu • V V 1 N D E -foc. î n Com. Д в д І О '

Rom. dq Comerţ F&IDIIAN & Co. Шг. Stavropoleos S etat }

Telefon 14|88 44

FASSXiLS de СІМШТ REUNITE dis ŢARA fijnd fin plină aciivï&ate d e productiune si a v â n d £aifitit#ii nţa»i disponibile, poţ eue-

cuta ©ri-ce f u r n i t u r ă Pentru informaţiuni si comenzi a se adresa ;

BIROULUI iţe VÂNZARE ai FABRIGELOR U CIMENT REUNITE

967' din Bucureşti, Str. Sărindar Nr. 12. Telef. 20/22.

« 4 UNIVERSUL LITEKAR

In $ТЙ. VËNE El &r. 3 (prin calea Moşilor) bucureşti

D E P O Z I T U L P E R M A N E N T DE MAŞINI, UN1S.TE şi SCULE A l

F i r m e i E. S o n n e n t h a l Viena — Beplin

Oe vânzare: Strunguri obişnuite şi automate; maşini de tăiat ghi­venturi; maşini de găurit; maşini de rabotât; maşini de frecat; maşini de ştân-ţuit ; maşini de şlefuit ; Polizoare ; Prese cu şurup ; Prese de mână ; Forje ; Ven­tilatoare; Bulbii spirale in orice dimensiuni : A!ezoare; F reif ere; Ferăstrae metalice; Raibăre filieie şi accesorii; Macarale; Menghine; Menghine de mână; Lămpi de lipit; Oale de grafit; Universale pentru strunguti: Şeibe ; Instrumente de ma­garát şi trasat; Aparate de control la strunguri; Valţuri pentru ţevi; Scule pentru Pioneri.

Scule de tot felul.

Numeroşii clienţi cari s'au înscris pentru aceste maşini, unelte şi scule la OFICIUL äCONOrili: AL ROMAftISI, reprezentantul general pentru ' O J î i â n i a , sunt rugaţi să viziteze de urgenţă depozitele pentru a putea fi satisfăcuţi din timp.

Corespondenta se va adresa: Oficiul Eoonomio al României

Bucureşti, calea Victoriei Kr. 1 145

D E P O Z I T U L B A N C E I SINDICATULUI MORARILOR DIN ROMÂNIA

J 3 i x » o u t eohnio Strada Smârdan No. 18. — j n C U R T E

Director, SOL. M. GROSSMA^N tu n a i mare şi mai bine asortat depozit cu articole technice, electrice şi sanitare | to Specialităţi :

f P A K Z A O E M Ă T A S E E L V E Ţ I A N Ă CHINGI D E C Â N E P A COPS şi ŞURUBURI pentru ELEVATOARE

[ C U R E L E d e P I E L E ENGLEZEŞTI 6TJ8ELE d8 PAR de CAM 1 LÀ ORIGINALE C U R E L E D E B A L A T A „ E X T K , . "

P R E T U R I L E CELS

BUMBAC de ŞTERS ^ІЕТЗЕ de SMIRG..EL ШШ^чШ SPINALE PILE, CI^CA&E, CLEŞTI T^Vi OE ¥ШШ $1 ACCESORII (іДЙКІІДОІ OISEUSE

MAI M © ^ E Ü A ? g