Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic,...

4
Anul Blaj, Duminecă, 27 Martie 1921. Un număr 50 bani. Nr. 13. t JNAME N IUL: 34 Lei ttate 17 Lei număr 50 bani. Iese odată la săptămână. Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. A!ba-de-jos. Director: Alexandru Lupeanu-MeUn. Plângeri. Zilele trecute veneam dela Cluj spre casă. Şi, fiind încă îmbulzeala destul de mare în tren, abia mi- am putut găsi un locşor de stat în picioare, lângă o fereastă. Din locul meu strâmtorat priveam cu plăcere multă IA câmnni năpădit dc soare, ifăşură în aler- uită, alături de rfumate ale tre- mă cuprinse o mare, gândin- du-mă: iată, toate acestea locuri cari învie acum, precum şi altele de-aproape şi de departe, cari nu se văd, ci le acopere depărtă- rile, sunt ale naţiei noastre, ale Românilor, cărora le făcu Dumnezeu dreptate pentru îndelungatele lor suferinţe şi Ie-a hărăzit o ţară mare şi bogată, cum puţine sunt pe pământ... Insă, când îmi făceam eu această socoteală în gând, un domn mic, gras, dintr'un fund de vagon, înalţă glasul şi prinde a se tâagui amarnic, de tren, de scumpete, de plăţi prea taici, de prefecţi şi sub- Pretecţi, de secretari, de preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom- nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici po- hticâ, nici slujbe. Nici o treabă nu-i cum se cade. lată, eu, am ajuns pe dru- muri. Am fost slujbaş şi m 'au dau afară din tistie °u trei rânduri de scrisoare. Multe mai spunea domnul cel năcăjit, încât ceteam eu din vorbele lui, că e supărat rău pe România mare... M'am apropiat de dânsul şi m'am uitat mai bine în faţa roşcovană: am găsit, că se hrăneşte bine, are haine groase, călduroase, semn că nu-i fiueră vântul prin pungă. Iar din vorbă am înţeles că-i străin: zicea rumun, în loc de român... Iar cineva mă lămureşte: e ungur, Domnule, şi are casă ca o palută într'un sat de pe Câmpie... A fost slujbaş, fără jurământ, al statului. Are moşia lui, din care scoate zeci de mii. M'am dumirit deci: ăsta e un străin, care huleşte România mare, fiindcă îi pare râu după Ungaria lui Tisza. Sosit acasă, am găsit o altfel de plângere într'o scrisoare sosită Ia redacţie. Ne scrie un cetitor al no- stru din Feiurd. Şi zice: — „Binevoiţi ane spune prin cuvinte scurte ce se înţelege sub cuvântul 'liber ş i libertate? Pentrucă acum ne vin foarte multe asupra noastră a pluga- rilor, şi tot cu greutăţi mari şi cu lei mulţi... Şi noi tot aşteptăm o vieaţă maj bună, mai plăcută, mai uşoară, dar apoi suntem cumu-i zicala, „aşteptând binele, mi-se scurtă silele'-'. Acestea cuvinte ale ceti- torului nostru plugar din jurul Clujului, cuprind mult amar îndreptăţit şi cu drept cuvânt întreabă fra- tele Tudor Pascu din Fe- iurd: ce însemnează cu- vântul liber şi libertate pentru un român, în Ro- mânia mare ? Tânguirea fratelui Pascu o înţelegem foarte bine, cum înţelegem pe a tu- turor celor ca dânsul, cari nu se plâng de buieci, ca ungurul de pe tren, nici nu se plâng de dorul lui Horti. Liber şi libertate sunt vorbe sfinte, frate Pascule. Ele însemnează pentru noi, că am scăpat de Tisza şi de Apponyi, de jandarmii 'y< pene de cocoş, cari ne injurau şi ne ghionteau la toate prilejurile. însem- nează, eă ne putem ridică frunţile cu mândrie, spu- nând: suntem români, în Tară românească. In- semnează, că ne putem face cruce românească fără să se. uite nimenea cordiş la noi şi putem vorbi în limba strămoşilor noştri chiar şi cu Regele, care este al na- ţiei noastre! Celealalte întrebări ale săteanului din Feiurd le simţim şi noi, le înţelegem şi ne ard, cum te arde o rană adâncă, când vreai să fi sănătos, să te bucuri de vieaţă, şi te vezi cuprins de dureri nedorite. Desigur, multe răni avem pe trupul nostru de stat tinăr, răsărit cu atâtea jertfe din învălmăşeala nea- murilor. E multă negură încă' în curtea ţării noastre, dar nimenea pentru o rană pe trupul sâu nu-şi va pune ghilţul în grumazi. Ci mai vârtos va pune mâna pe bubă şi va lecui-o. Plângerile drepte ale să- tenilor noştri le încrestâm totdeauna şi lc dăm în •ANUNŢURI Şl RECLAME se primesc la Administraţie şi se -plătesc: un şir mărunt odată 2 Lei a doua şi a treia oră ! - 50 Lei vileag, ca vadă câr- muitorii durerile Noro- dului. Şi le zicem: Voi, cari aveţi puterea în mânâ> grijiţi de ranele acestei ţări, ca plângerile să nu învenineze sufletul celor cari au însetat lungi vea- curi de chin după liber- tate românească. Primirea Prinţului Carol la Bucureşti Majestatea Sa Regina Măria, Alteţele Lor Prinţul | Carol şi soţia sa, principesa Elena, vor sosi la Constanţa Sâmbătă 26 Martie orele 1 1 şi 30. De acol© vor pleca la orele 12 30 la Bucureşti cu trenul regal sosind la Bucureşti la 27 Martie, Du- mineca, la orele 10 şi 30. Vor fi primiţi cu foarte mare paradă de însuşi M. S. Re- gele şi toţi miniştri şi sol- daţii cu rang mare. 101 tunuri vor da sem- nalul plecării. Vor sosi apoi la Mitropolie, unde se va ţinea o scurtă slujbă bise- ricească. La orele 17, 5 ds după prânz, îşi vor face onorurile toţi trimişii şi împuterniciţii ţărilor străine.dela Bucureşti. La orele 19, 7 după prânz, se va da un prânz de gală la palatul regal din Bucureşti. Poporului nt invitat îi vor cânta tn toate părţile Bucu- reştilor muzicele militare. Luni în 28 Martie la orele 12, vor fi primiţi în audienţă toţi miniştri, vlădicii şi marii demnitari ai ţării. La orele 5 după prânz va fi un mare concert în sala cea mare a Ateneului.

Transcript of Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic,...

Page 1: Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici

Anul B l a j , Duminecă, 27 Martie 1921. Un număr 5 0 bani.

Nr. 13.

t JNAME N IUL: 34 Lei

ttate 17 Lei număr 50 bani.

Iese odată la săptămână. Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. A!ba-de-jos.

Director: Alexandru Lupeanu-MeUn.

Plângeri. Zilele trecute veneam

dela Cluj spre casă. Şi, fiind încă îmbulzeala destul de mare în tren, abia mi-am putut găsi un locşor de stat în picioare, lângă o fereastă.

Din locul meu strâmtorat priveam cu plăcere multă IA c â m n n i n ă p ă d i t dc soare,

ifăşură în aler-uită, alături de rfumate ale tre­mă cuprinse o mare, gândin-

du-mă: iată, toate acestea locuri cari învie acum, precum şi altele de-aproape ş i de departe, cari nu se văd, ci le acopere depărtă­rile, sunt ale naţiei noastre, ale Românilor, cărora le făcu Dumnezeu dreptate pentru îndelungatele lor suferinţe şi Ie-a hărăzit o ţară mare şi bogată, cum puţine sunt pe pământ...

Insă, când îmi făceam eu această socoteală în gând, un domn mic, gras, dintr'un fund de vagon, înalţă glasul şi prinde a se tâagui amarnic, de tren, de scumpete, de plăţi prea taici, de prefecţi şi sub-Pretecţi, de secretari, de preoţi, de toată lumea.

— Asta nu-i vieaţă, dom­nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici po-hticâ, nici slujbe. Nici o treabă nu-i cum se cade. lată, eu, am ajuns pe dru­muri. Am fost slujbaş ş i m 'au dau afară din tistie °u trei rânduri de scrisoare.

Multe mai spunea domnul cel năcăjit, încât ceteam eu din vorbele lui, că e supărat rău pe România mare...

M'am apropiat de dânsul şi m'am uitat mai bine în faţa roşcovană: am găsit, că se hrăneşte bine, are haine groase, călduroase, semn că nu-i fiueră vântul prin pungă. Iar din vorbă am înţeles că-i străin: zicea rumun, în loc de român... Iar cineva mă lămureşte: e ungur, Domnule, şi are casă ca o palută într'un sat de pe Câmpie... A fost slujbaş, fără jurământ, al statului. Are moşia lui, din care scoate zeci de mii.

M'am dumirit deci: ăsta e un străin, care huleşte România mare, fiindcă îi pare râu după Ungaria lui Tisza.

Sosit acasă, am găsit o altfel de plângere într'o scrisoare sosită Ia redacţie. Ne scrie un cetitor al no­stru din Feiurd. Şi zice:

— „Binevoiţi ane spune prin cuvinte scurte ce se înţelege sub cuvântul ' l iberş i libertate? Pentrucă acum ne vin foarte multe asupra noastră a pluga­rilor, şi tot cu greutăţi mari şi cu lei mulţi... Şi noi tot aşteptăm o vieaţă maj bună, mai plăcută, mai uşoară, dar apoi suntem cumu-i zicala, că „aşteptând binele, mi-se scurtă silele'-'.

Acestea cuvinte ale ceti­torului nostru plugar din jurul Clujului, cuprind mult amar îndreptăţit şi cu drept cuvânt întreabă fra­tele Tudor Pascu din Fe­iurd: ce însemnează cu­

vântul liber şi libertate pentru un român, în Ro­mânia mare ?

Tânguirea fratelui Pascu o înţelegem foarte bine, cum înţelegem pe a tu­turor celor ca dânsul, cari nu se plâng de buieci, ca ungurul de pe tren, nici nu se plâng de dorul lui Horti.

Liber şi libertate sunt vorbe sfinte, frate Pascule. Ele însemnează pentru noi, că am scăpat de Tisza şi de Apponyi, de jandarmii 'y< pene de cocoş, cari ne injurau şi ne ghionteau la toate prilejurile. însem­nează, eă ne putem ridică frunţile cu mândrie, spu­nând: suntem români, în Tară românească. In-semnează, că ne putem face cruce românească fără să se. uite nimenea cordiş la noi şi putem vorbi în limba strămoşilor noştri chiar şi cu Regele, care este al na­ţiei noastre!

Celealalte întrebări ale săteanului din Feiurd le simţim şi noi, le înţelegem şi ne ard, cum te arde o rană adâncă, când vreai să fi sănătos, să te bucuri de vieaţă, şi te vezi cuprins de dureri nedorite.

Desigur, multe răni avem pe trupul nostru de stat tinăr, răsărit cu atâtea jertfe din învălmăşeala nea­murilor. E multă negură încă' în curtea ţării noastre, dar nimenea pentru o rană pe trupul sâu nu-şi va pune ghilţul în grumazi. Ci mai vârtos va pune mâna pe bubă şi va lecui-o.

Plângerile drepte ale să­tenilor noştri le încrestâm totdeauna şi lc dăm în

•ANUNŢURI Şl RECLAME se primesc la Administraţie şi se -plătesc: un şir mărunt odată 2 Lei

a doua şi a treia oră ! - 50 Lei

vileag, ca să vadă câr-muitorii durerile Noro­dului.

Şi le zicem: Voi, cari aveţi puterea în mânâ> grijiţi de ranele acestei ţări, ca plângerile să nu învenineze sufletul celor cari au însetat lungi vea­curi de chin după liber­tate românească.

Primirea Prinţului Caro l la Bucureş t i

Majestatea Sa Regina Măria, Al te ţe le Lo r Prinţul

| Carol şi soţia sa, principesa Elena, vor sosi la Constanţa S â m b ă t ă 26 Martie orele 11 şi 30 . De acol© vor p leca la orele 12 3 0 la Bucureşt i cu t renul regal sosind la Bucureşti la 27 Martie, D u ­mineca, la orele 10 şi 30 . Vor fi primiţi cu foarte m a r e paradă d e însuşi M. S. R e ­gele şi toţi miniştri şi sol­daţii cu rang mare .

101 tunuri vor da sem­nalul plecării. Vor sosi apoi la Mitropolie, u n d e se va ţinea o scur tă slujbă bise­ricească.

La orele 17, 5 d s după prânz, îşi vor face onorurile toţi trimişii şi împuterniciţii ţărilor s t ră ine .dela Bucureşti.

La orele 19, 7 după prânz, se va da un prânz de gală la palatul regal din Bucureşti. Poporului nt invitat îi vor cânta tn toa te părţile Bucu­reştilor muzicele militare.

Luni în 28 Martie la orele 12, vor fi primiţi în audienţă toţi miniştri, vlădicii şi marii demnitari ai ţării.

La orele 5 după prânz va fi un mare concer t în sala cea mare a Ateneului .

Page 2: Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici

U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 13

Cum stă lumea şi tara? Pe picior de pace — Intraagă armata va fi demobilizată

la 1 Aprilie. —

Consiliul de miniştrii a hotârît t r ece rea armate i cu ziua de 1 April ie — p e picior de pace . O ştire as ta , oare va bucura pe toa tă lumea de-opot r ivă .

Dela 28 A u g u s t 1916 — cei din vechiul rega t , iar noi din Iulie 1914 — până azi in anul 1921 , t i m p de 7 ani de zile, am trăi t tot sub le­gile răsboiului şi sub frigu­rile stării d e răsboi.

Provedinţa binefăcătoare s'a îndurat ca în acest t imp de pocăinţă creştinească să ne trimită o mare mângâiere — ca să putem prăsaui Pastile in cea mai senină bucur ie sufletească.

De mulfă vreme, de mul­tele suferinţe şi năcazuri — poporul românesc nu a mai avut aceas tă bucur i e pe care o împărtăşeşte la auzul ace­stei veşti — şi nu ştie cum să rnulţămeascc» mai ferbinte Părintelui ceresc pentru pacea deplină care vrea să o să-lăşluias-că între popoarele sale.

Sărbătorim aceas tă _i a păcii adevăra te între nea­muri — şi-i vom aduce pri­nos de recunoşt inţă munca noastră tot mai neobosită şi gândurile noas t re cele mai cura te .

Nu n e vom mai t e m e de nimic şi de nimeni, căci sfânta şi neînduplecata d r e p ­t a t e dumnezeiască, în sfârşit, a biruit între popoare .

Împărţirea judeţelor. — Dela Prefectura judeţului Alba-inf. primim spre publicare următoarele:

In ziarele de acum câteva zile a apărut un rezumat al unui proeet la noua împăr ­ţire a României în j u d e ţ e .

A d u c la cunoştinţă, că proectul 5n chestiune^ es te opera unei comisiuni de s tu­diu cu caracter informativ, alcătuit în vederea nouei reforme administrative şi câ acest p roec t nu obligă întru nimic guvernul , nici par la­mentul , căruia va fi s u p u s ă re iorma administrat ivă. Vii­toarea împărţ ire a Românie i în j u d e ţ e va fi opera, C o r p u ­rilor legiuitoare în care t o a t e jude ţe l e au reprezentanţ i şi la a lcătuirea acestei lucrări vor fi ţ inuie In seamă t o a t e interesele .

Cine se simte dator cu abo^ namentul la foaie, e rugat să ne tr imită restanţele, fără >i mai aştepte scrisoare, căci nu avem cu ce să plătim om, care să facă provocări deosebite fie' căruia!

P u n g a statului e cam s toarsă . Deia înce­putul Românie i Mari şi p â n ă astăzi, banii ţăr i i noas t r e au fost chel tui ţ i fără nici o milă şi fără nici o socotea lă . Şi apoi d e u n d e t o t iei şi nu mai pui nu e m i r a r e că se gară dela o v r e m e .

Lucrul s c e s t a i 'au înţeles în sfârşit şi conducă to r i i d e astăzi ai neamulu i nos t ru şi s'au h o t ă r i t să t acă o socoa tă amănunţ i t ă a venitelor şi cheltuieli lor s ta tu lu i nos t ru , care se n u m e ş t e buge t . A c e s t buge t l'a p r e g ă t i t dl mini­stru de finasţe Ti tulescu şi l'a p rezen ta t celoralalţ i mi­niştri sp re a p r o b a r e şi des -ba te re .

S u m a ven i te lo r statului dela 1 Apri l 1921 şi până la 31 Mart ie 1922 , aşadară pe u n an în t reg ar fi d e 8 mil iarde lei, ia ră a che i tue-Hlor de 5 mi l i a rde şi j u m ă ­ta te . Cu cele 2 şi j u m ă t a t e mil iarde s 'ar plăt i apoi une le din dator i i le s ta tu lu i .

Dările cele nonă. P e n t r u c a să se acopere

a c e s t e veni te dl Titulescu va s t r ă fo rma dări le de până a c u m a . Dări le pen t ru pă­m â n t vo r fi ma i d r e p t e şi ma i u şu ră toa re pen t ru oa­meni i săraci . S e va pune d a r e p e toa te lue ru r i l e scumpe sau d e lux, pe cei îmbogă­ţiţi în u r m a războiului şi pe. b e u t u r i .

P â n ă când în anul t recut s 'a chel tu i t mai mult decât s'a c â ş t i g a t , în anul venitor s e va chel tui cu 2 miliarde şi j u m ă t a t e mai pu ţ in .

D o a r ă , doa ră vom veni dec i o d a t ă si no i în rând .

Graniţa Maramurăsului. D e mul tă v r e m e nu ne

p u t e m în ţe lege în privinţa g r a n i ţ e l o r Maramurăşulu i cu Ceho-s lovaci i . Comisii le tri­m i s e la faţa locului nu au p u t u t t r age grani ţa din cauza a c e a s t a . In sfârşit în zilele t r e c u t e dl Beneş , ministrul d e e x t e r n e al Ctho-Slovac ie i a s p u s ziariştilor români cari au lost în P raga , că es te d e c red in ţa că nu p e s t e mul t n e vom pu tea în ţă lege şi

Domnul Tudor de I. Niculescu.

Cine trece Oltul mare ? Ce viteaz răsbunâtor Umple astăzi de teroare^ Sbirii bietului popor? Este Tudor, e oşteanul Ce'nspăimântă pe păgân; E Voinicul, e Olteanul, Este Tudor Domn Român Să-1 urjnăm Români cu toţi Să scăpăm ţara de hoţi.

Cine trece strâns în fiare Ocolit de vânzători, Cine piere'n închisoare La ai ţărei apăsători, Este Tudor, e oşteanul . . . . Săi Române, săi nu sta, Săi pe Tudor a scăpa

Cine zace în uitare In iubitul său pământ, Fără cruce, fără'o floare, Fără lacrimi pe mormânt? Este Tudor, e oşteanul . . . . Plângi, popor nenorocit, Plângi, căci Tudor a pierit.

Visul lui Tudor Vladimirescu din Colec|ia lui Vasile Alexandri.

— „Tudor, Tudor, Tudorel Dragul mamei voinicel! De când mama ţi-ai lăsat Şi Olteni ţi-ai adunat Pe ciocoi să-i prinzi în ghiară Şi s'alungi Grecii din ţară, Mult la faţă te-ai schimbat Şi mi te-ai întunecat! Spune, maică, ce te doare Că m'oiu face vrăjitoare De alean să-te descânt Să calei vesel pe pământ. — Alei maică! alei dragă! Curând visul mi-1 desleagă Că ştii, maică? am visat Buzduganu-mi fărâmat! Sabia-mi cea bună, nouă Am visat-o ruptă'n două Puşca mea cea ghintuită Am visat-o ruginită! Maică! pistoalele inele Le-am visat făr'de oţele. Apoi încă-am mai văzut Şarpe galbin prefâGut Ce purta coarne de ţap Şi creastă roşie 'n cap. El avea ochiu vânzător, Avea graiu linguşitor Şi mă tot ruga mereu

Să mă duc la cuibul său. — Ba, ferească Dumnezeu Să nu te duci, fătul meu, C'acel şarpe veninos E vr'un duşman ticălos, Vre un hoţ volintiraş Şi la inimă vrăşmaş. — Maică, saăiculiţa mea, Cum să scap de cursa rea? Căci un glas prevestitor îmi tot spune c'am să mor. — D'ai să mori, drăguţul meu, Facă cea vrea Dumnezeu! Dar să ştii tu dela mine Că un Român voinic ca tine Pân'ce cade, pân'ce moare Calcă şerpii în picioare, Căci de-un şarpe 'nveninat I-se iartă un păcat!

Cântecul Pandurilor dela 1821. Colecţia Gh. Dem. Teodorescu.

Toate plugurile umblă, Numai pluguleţwl meu L-a înţelenit Dumnezeu. Dar o da şi Dumnezeu D'o umbla şi plugul meu: Sa trag brasda dracului La uşa spurcatului, 0 brăsduţă d-ale sfinte, Să ţie ciocoiul minte;

Să-ţi arunc un semănat Cu sângele meu udat, Ploaie, mare, d-apă viie, Ce sămânţa ţi-o înviie Să mi-ţi dau un semănat Cum de mult nu s'a mai dat, Semănat de poteraş, Să răsară Românaşi; Semincioară d'aia, nene, Tot cu ochi şi cu sprincene, Sămânţă de plumb, de fier, Ce mi-ţi creşte pân'la eer.

Mi-am vândut şi cămăşoara, Şi-mi cumpărai săbioara!

Pluguleţul meu nebun, Cum te prefăcuşi în tun! Vezi, aşa mai poţi ara, Şi mă scap de angara!

Nu mai plânge Mariuţă, Vezi de Ion şi de căsuţă, Şi de bietele copile, C'am ajuns în rele zile. Să nu plângeţi moartea mea, Câ'i pe ţară piază rea. Uite, mergem să arăm, Ţelina să despicăm, Că avem sâ semănăm. Voi aveţi să mă urmaţi 1

Şi'n şutit să seceraţi. Nu plângeţi, nu vă 'ntristaţi: Domnul Tudor e cu noi, Dumnezeu fie cu voi!

Page 3: Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici

n a c e a s t ă pr ivinţă . D e aici ar a r m a , că noi vom pr imi şi ace le câ teva c o m u n e , r o ­mâneş t i , cari conform t r a t a ­tului d e p a c e s e ţ ineau d e C e h o - S l o v a c i a .

Din lumea largă Contrarevoluţia din

Bolşevicia. Câ ce e astăzi in Bo l şe -

vicia, nu poa t e să şt ie ni­m e n e a . Unele t e l e g r a m e ve­s tesc biruinţa con t ra revo lu­ţ ionar i lo r a p r o a p e pe t o a t e pontur i re , altele d impo t r ivă . Unele l 'au îngropa t d e mul t p e Tro ţk i , şi l 'au făcut să fugă p e L e n i n ; celelal te ii află dep l in ' sănă toş i dar cam s u p ă r a ţ i amândoi .

Noi , cari p r imim ştirile din a m â n d o u ă pâi ţ i le , sun­t e m d e pă re rea , că ţ ă ran i i din Rusia sunt a b u r ă s e a m â sâtui până-n g â t de s tăpâ­ni rea bolşevicilor. C r e d e m că s 'au răscula t , d a r ă p â n ă vor pu t ea ei să răscoa le în t reagă Rusia şi să-i i sgo-n e a s c ă şi n imicească p e toţi bolşevicii , mai e mult .

D e a c e e a să a ş t e p t ă m cu r ă b d a r e desfăşurarea i n t âm-plâri lor şi să c r e d e m numai a t â t a , câ m o a r t e a Bolşeviciei nu e depa r t e . P â n â la că­d e r e Insă a tâ t Lenin câ t şi T r o ţ k i Îşi vor r ă sbuna a m a r a supra nemul ţumiţ i lor şi vor vâssa a tâ ta sânge , câ t p o a t e n u s 'a vărsat in în t reg răs -boiu l aces ta . T ro ţk i a şi spus -o aceasta z icând: »Dacă chiar t r ebue să mur im, fie, d a r vor muri î m p r e u n ă cu noi foarte mulţi alţii*.

Pacea ou bolşevicii. Polonii auzind d e s p r e con­

t rarevoluţ ia din Rusia s'au g răb i t să încheie p a c e a cu bolşevicii ;̂i ştirile mai nouă s p u n , că a c e a s t ă p a c e s'a şt încheiat în ziua d e 17 Mar t ie .

Şi noi ne t r imi t em împu­terniciţ i i noştri la Reval pen-t ruca să încheie p a c e a de ­pl ină ou bolşevicii , eari, d acă vor r e cunoaş t e oda t ă al ipirea Basarabiei la R o ­mânia, sunt cu mult mai de înţeles decâ t ruşii nebolşevici , cari nici nu vreau să audă d e aşă ceva. Cred in ţa noa­s t ră este , că p a c e a aceas t a

se va şi p u t e a Încheia încă îna in te d e c ă d e r e a bolşevi­cilor, cu a t â t mai vâr tos , că M. Sa R e g e l e a şi ales pe r ­soanele cari au să t r a t eze cu bolşevicii .

Ministrul prezident ai Spaniei omorît.

Zii vile t r e c u t e t recând mi­nistrul p r e z i d e n t D a t o s pe străzile cap i ta le i , Madrid, cu automobi lul , un necunoscu t a t ras asupra iui ' t re i focuri d e revolver. D u p ă câteva mi­nute ministrul prezident a rnurit. Pohţ ia a prins pe uc igaş , ca re se n u m e ş t e P e d r o Ma teo şi es te anarhist .

— Â f o a u e a ţ i i noş tr i , când ne trimit bani, sau ne scriu, fac foarte bine daca însem­nează pe călcând manda­tului postai, ori în scrisoare, numărul fâşiei sub care pri­mesc foaia. De pildă, la tri­mitere de bani, st scrie pe cupon deasupra. »Abonament la nr (cutare). Iar cei cari ne scriu în orice afa­cere, spun: „şutitabonentsub nr. . . .«

— D i u s t i n e ţ i u n e a E p i s ­c o p u l u i d e l a LiUgoj. Papa dela Roma a distins pe epis­copul Valeriu Traian Frenţiual Lugojului, numindu-1 asistent Ia tronul Pontiftciu, prelat domestic şi Conte Roman. Asistent la tronul Pontifieiu înseamnă, că episcopul Frenţiu va avea dreptul să stea alături de cei mai Înalţi vlădici ai bisericii apusene când se fao slujbele cele pompoase la Roma. Toate aceste distincţiuni sunt foarte înalte şi sunt date drept re­cunoştinţă pentru vredniciile Preasfinţitului dela Lugoj.

— P l ă ţ i l e p r e a ţ î l o r . In sfârşit s'a hotărît şi ministrul de culte să dea plăţi mai cin­stite preoţilor tuturor credin­ţelor din România-Mare, întru­cât 'aceia au depus jurământul de credinţă faţă de M.. Sa Regele şi faţă de patria care-i ocro­teşte.

Este această faptă cea mai înţeleaptă făcuiă de acel mi­nisterul. Preoţii au suferit mai mult în trecutul depărtat şi a-propiat şi vrednici sunt lucră­torii cinstiţi de plata lor.

— JYaie î m p ă r ă t e a s c a d e v â n z a r e . Jaehtul (naia împă­rătească) cu care •tretăiâ îm­păratul Wilhelm al Germaniei

! mările, când avea de gând şă fie stăpânitorul tuturor mărilor şi ţărilor, astăzi e de vânzare.

— U n i v e r s i t a t e a n e g u -r e a s e ă d in C l u j , după cum

( ştiu şi cetitorii noştri, a fost înlocuită cu cea românească, îndatăce s'a înfiinţat România-Mare. Profesorii unguri dela aceea universitate parte au ple­cat la Budapesta, parte au ră­mas la Cluj. Ungurii văzând, că Clujul tot nu. mai poate fi al lor s'au hotărît să facă o universitate la Segedin, ia care vor propuae profesorii dela Cluj. Aceşti profesori au şi plecat zilele trecute dela noi pentru ca să-şi ocupe scaunele la aceea şcoală înaltă.

— Tifosu l ex^tJ i ie iuat ie î n Ardeal . In Maramurăş boala aceasta primejdioasă, răs­pândită prin păduchi, a cuprin9 15 comune locuite mare parte de ruteni şi evrei, cari sunt foarte murdari. Ministerul no­stru a luat toate măsurile pen-truca sa ne putem scăpă de acest oaspe primejdios. înainte de toate s'au oprit asentările, nu cumva să adusă tinerii vier­mele boalei la oraşe. S,au adus apoi în satele acelea 6 maşini de despăduchiare şi s'au făcut băi pentru toţi locuitorii comu­nelor cuprinse de această boală.

— G r o a z n i c i i ! f o c d in B a î a - S p r i e . In noaptea de 18 Martie a isbucnit un foc groaznic la băile din Baia-Spriei. Toate zidirile au început a arde şi nimenea nu s'a putut apropia de ele din cauza marelui vânt ce suflă. Până în clipitele când scriem aceste şire incă nu ştim, dacă s'a potolit focul ori ba. Soldaţi şi civili lucră din răs­puteri la stingerea focului. Pa­guba se ridică la peste 10 mi­lioane Lei.

— M ă s u r i l e i u » t e în F r a n ţ a p e n t r u î n m u l ţ i r e a c o p i i l o r . Franţa sufere de mult de aceată boală: se îm­puţinează copiii. Oamenii înţe­lepţi dela conducere se fră­mântă, cum ar putea vindecă boala aceasta. Se discută acuma un proieet de lege, care ar da pentru fiecare- copil anumită plată, şi anume |cei cu patru copii să primească 360 franci pe an, cei cu cinci 420, cei cu şase 480 şi de aici încolo pentru fiecare copil câte 60 franci.

— P l â n g e r i î m p o t r i v a p o ş t e i ne sosesc zilnic. Ru­găm pe cetitorii noştri să ne creadă pe cuvânt, că noi ne facem datorinţa, n'avem însă ce face dacă la postă şi astăzi mai avem atâţia oameni, cari nu-şi fac datorinţa. In zilele din urmă chiar şi foaia guvernului „în­dreptarea" se plânge amar îm­potriva neregularităţilor dela poştă. Credem, că. baremi plân­gerea acestei gazete va fi-luată în seamă şi dl director general al poştelor va luâ măsurile de lipsă împotriva celor mizerabili-

— O î n d r ă z n e a ţ ă h o ţ i e l a B l a j . Ca-n toate părţi le şi la noi la Blaj se întâmplă tot mereu hoţii. Astfel Sâmbătă seara un hoţ îndrăzneţ a spart zidul dela băcănia dlui Tra ian Novac furând o grămadă de lu­cruri şi banii câţi erau în pulpit. S'a desbrăcat de hainele sale, a îmbrăcat haine nouă, pălărie nouă, a mâncat, a beut şi s'a ve­selit dela ore le 9 până la 11.

Duminecă el s'a dus la gară, a beut şi s'a cam îmbătat. A rugat însă p e un ceferist să-1 trezească, dacă vine trenul. S'a trezit însă însuşi şi s'a plimbat prin oraş, ba a început să-şi numere banii într'un colţ de stradă. Bine înţeles, că astfel toată lumea a putut să vadă, că omul acesta, străin, nu e toc­mai cu firea întreagă, ori apoi e beat.

Au venit apoi jandarmii şi l-au înhăţat. A mărturisit totul, dar n'a voit să spună, că cine i-au fost soţ i i .

— P i l d a P o l o n e z i l o r . Şi în Polonia, ca-n toată lumea, se întâmplă după răsboiu mai multe furturi şi înşelăciuni, ca de altădată. Polonezii însă fac rânduială în ţară. Ei au adus o lege straşnică; pedepsesc pe toţi oficianţii statului, cari în-şalâ statul pe orice cale, cu moarte. In zilele trecute au şi condamnat la moarte pe un o-ficiant dela ministerul sănătăţii publice, pentrucă a furat mai multe leacuri scumpe.

Vest im iarăşi că „Unirea Poporului" este foaie de sine stătătoare, deos«bită de foaia bisericească „unirea" . Aşadară abonenţii cari le au pe amân­două trebuie să plătească abo­namentul Ia „Unirea Poporu­lui" deschiiinit.

C o n v o c a r e . Adunarea cercuală a despăr­

ţământului Blaj al Asociaţiunei pentru literatura şi cultura po­porului român, se convoacă prin aceasta la Blaj pe siua de 3 Aprilie 1921 la orele 10 a. m. în localul Casinei române, pe lângă următorul

P r o g r a m :

1. Raport despre activitatea despărţământului dela 1914 până acum.

2. Alegerea directorului des­părţământului şi a comitetului cercual.

3. Câştigarea de membrii noi pentru Asociaţiune şi încassarea taxelor.

4. Eventuale propuneri. Blaj, la 20 Martie 1921.

Aurel C Domşa, directorul despărţ im.

Page 4: Plângeri. · preoţi, de toată lumea. — Asta nu-i vieaţă, dom nilor, zicea omuleţul cel mic, că ţara asta-i ţară de naram: nimic nu merge în rând, nici trenuri, nici

Pág. 4. UNIREA POPORULUI Nr. 13.

Poşta Redacţiei. _ Rugăm pe On. preoţi şi

oficiile parohiale, cari primesc „Unirea Poporului", să ne tri­mită restanţele de abonamen fiindcă noi suntem gazetă in--dependentă de „Unirea" şi ne avem greutăţile noastre.

Redactor responzabil:

I U L IU M A I O R .

Cenzurat: A. Fiatila, pretor.

C i n e ş t i e

despre Dionisiu Fodor, lo­cuitor din Blaj (jud. Alba-inf.) fost militar la Reg. 21 honvezi Comp. 9. In anul 1918 a fost pe frontul Italian unde a ajuns ca prinsbnier fracez tot înacei an A scris în 1919 din spital cu adresa: Depot P. G. Roane (Loire) Cine ştie ceva, este rugat, să scrie la sofia sa Raveca Fodor, Blaj-sat Nr. 13 Pentru răspuns multăraeşte vă­duva şi 5 orfani neliniştiţi.

Carte pentru popor. Fiecare sătean să cetească

cea mai nouă carte deia Blaj

IN PRAGUL VREMII de Alexandru Lupeanu-Melin

directorul gazetei »Unirea Poporului».

Această carte a fost lăudată în frumoase cuvinte de marele scriitor Mihail Sadoveanu în „Viaţa Românească" deia Iaşi, nr. 7, 1920; iar „Neamul Româ­nesc pentru popor" gazeta dlui Nicolae Iorga, scrie despre dânsa:

— Cine doreşte să cetească o carte pe înţeles de toată frumseţa, să ceară dlui Alexan­dru Lupeanu deia Blaj, cartea lui „In pragul vremii".

Cartea se găseşte de vânzare la toate librăriile româneşti şi la Librăria seminarială din Blaj judeţul Alba inferioară.

Preţul 6 Lei.

„ Ş t e î a n i a " moară s i s t e m a t i c ă

a lui

Ş T E F A N D R A G O Ş , fiul, — BLAJ.

, • •

Se va deschide în curând şi va face tot felul de făi­nuri, gris şi alîe derivate.

(24) 6-10

NICOLAE BACIU pantofar,

BLAJ—Strada Regina Maria.

Lucrează după c o m a n d ă

t o t felul

după ult ima modă .

P ă p u e i t a r i d e p i e l e

d e v i ţ e l p e n t r u s ă t e n i .

P r e ţ u r i I e f t i n e ! (34) 1-10.

V. şi E. AVR1GEANU din Blaj

urmaşul: j, £. StanCÎt! prăvălie de ga lan -

ferie, si iclărie s i

porţelan.

Blaj—Strada Regina Măria .

Rugăm On. clientelă a vechei firme V. şi E. Avrigeanu să ne sprijinească gu acelaş interes, făgăduind din partea noastră acelaş serviciu solid şi culant.

Preţuri cât se poate de ieftine.

Ne-a sosit o mare cantitate vase de piatră, farfurii, filigene, cratiţe de piatră. (35) 1 -3 .

Nicolae Bârna, pantofar Blaj — Strada Vancea. Lângă internatul de băeţi ,

W

$ r e t o t d e a u n a ş i î n c ă l ţ ă r i g a t a . £ucru t r a i n i c .

E fecior de ţăran şi serveşte cu grijă pe tot omul

Câştigaţi-vă încălţări deia | oameni de ai noştri. - ¡30) 4-5.

i

S e v i n d e : Vită de vie altuită

c i I. Lei . • 3 -Viţă de vie altuită

ci. II. Lei . • • A se adresa la:

Viticultorul Curţii Metropolitane (2113-3. Blaj.

•a

1 5 0 i

BEJ,

Ş T E F A N P U I A atelier mecan ic ,

BLA], STRADA REGINA MĂRIA. • • (36) 1 -6 .

A r e m a g a z i n d e

t l v ^ ^ T s p l u g u r i , f a b r i c a t

^iM^Wyt* —=—= * # « w J - p r o p r i u , ş i p î u «

g u r i , p a t e n t a t e , c a r i d e o d a t ă

:>•*: ş i a r ă ş i s a m ă n ă .

P r e t u r i i e f t i n e !

Iuliu Henrich p r ă v ă l i e de fier.

Blaj—Strada Regina Măria.

Are pluguri gata, fere de plug, coase, sape, arşae şi tot felul de unelte tre-buinciose pentru lucrul câmpului.

Fier pentru fauri, rafuri de care şi altă fierărie. :-: :: :••

J P r e ţ n r i r e c i t a s e .

Numai lucrul bun se răspândeşte!

ffWf ii

Procurarea unui clopot e chestie de încredere, din cauza aceasta sin­gur preţul nu poate fi lucru principal

C L O P O T E i*

6

executate sub conducerea persoa­nelor cunoscătoare de branşă, cu garanţiile cele mai extinse, numai din material de prima calitate, me­tal pentru clopote cur*t şi nou, fără amestecare de materiale ieftine. — Clopotele noastre au prin urmare un ton curat, sonor, care se . aude

în mare depărtare şi au o durată lungă.

Noi fabricăm numai un singur soiu neîntrecut de clopote Cu toate , că aceste sunt de cali tate superioară, preţurile sunt ieftine!

Comenzi se pr imesc din p a r t e a reprezentantului nos t ru : M . A n g l i e i , C l u j , P i a ţ a M i h a i V i t e a z u l 40 .

Termen de livrare scuri Parohiilor mai mici şi mai sărace le" acordăm bucuros înlesniri de plata.

Fabrică de maşini SCHIEB s. pe'acţii .-Secţia: turnătorie de clopote. Fondată în anul 1831.

SIBIU, STRADA SAREî 37. _ _ _ _ - ' (33) 1 - 3

ISSI

3 Seminarului teologic greco-catolic Blaj.