IfcT'U.iaa.êtru.l 3 . 2 L e i .

Anul X X X I Sibiiu, 9 Februar ie 1929. Nr. 6

REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

Ornai olicial al awialiunii institutelor financiare româneşfi i Ardeal, Banat, Cripa şi Naranraraţ „SOLIDARtTATEft" m . Apare odată, pe săptămână.

Redacţiunea si adminlstraţiunea t Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1 3. Abonamentul pe a» : In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500 —; pentru particulari Lei 400-—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300 -—. In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de flecare • cm. Lei 6'—

Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Minai V elicili.

ff ff

S u m a r u l : Banca „Albina" in 1928. — împrumutul de stabilizare.

— Criza de numerar şi lipsa de credit. — Situaţia. — Cponică: Bănea „Albina" Sibiiu. Bănea Naţională a României. Un reprezentant al băncilor în Uniunea Camerelor de eomerj. Aranjarea definitiuă a împrumuturilor de stat austro-ungare antebelice. Reducerea taxelor de eurtaj. Scrisurile Joneiare în Ungaria. Propagandă pentru intensificarea agriculturii în Germania. Bursa din Viena.

C u r s u l d e s t a b i l i z a r e a l L e u l u i .

Guvernul a fixat cursul de sta* bilizare al Leului « i r cu: Lei lOO-— = 3atO Franci elveţieni.

6-55 = un Franc francez. 813-— = o Lira sterlină. Legile referitoare le publicăm

în alt loc a Revistei.

Banca „Albina" în 1928. în numărul nostru trecut am semnalat,

pe seurt, în legătură eu acele eâteua date publicate asupra bilanţului pe 1928, că banca „Albina" îsi urcă capitalul so­cial eu Lei 50 mii. la Lei 100,000.000 —

Ştirea aceasta desigur a fost şi ua fi primită, de toate cercurile interesate, eu aprobare.

Urcarea capitalului social, al celui mai ueehiu institut financiar af nostru, a fost aşteptat de mult de acţionari şi-şi află justificarea deplină în progresele, ee le face „Albina" an de an, deja de o serie de ani, nu numai pe calea desuot-tării afacerilor sare, aetiue şt pastţjey ei şt pe ealea eotîsofftdărif.

în fafa fttcrederfi generale, de care se bucură „Albina", ftt fara întreagă şi nu mai puţin în străinătate şi eare în

bilanţul ei pe 1928, se reogtindeşte în im­pozanta cifră a Depozitelor spre fruc­tificare, în sumă de Lei 1 miliard şi aproape Lei 14 milioane, (în creştere faţă de 1927 eu aproape un sfert de miliard Lei) — impune deadreptul înmulţirea c a ­pitalurilor ei proprii, prin sporirea capi­talului social şi dotarea, cât mai abundanfă, a fondurilor de rezeruă.

Prima este pe cale a se face acum, prin noua emisiune proiectată, iar do­tarea abundantă a fondurilor de rezeruă urmează deja de ani de zile şi este con­tinuată eonseeuent, eu multă sârguinfă.

Singur în anul expirat, fondurile de rezeruă ale „Albinei" au fost dotate, afară de sumele statutare şi extraordinare, uo-tate în adunarea generală din anul trecut, eu Lei 8 milioane rotund, din beneficiul de Lei 34 mii. rotund, cât de fapt' s'a realizat în 1928, rămânând pentru distri­buire, în conformitate eu statutele, suma de Lei 26 mii. rotund, mai mult decât în 1927 eu Lei V» mii. rotund.

Este o politică de consolidare aceasta, urmată eu tenacitate, de ani de zile, pentru eare conducătorii „Albinei" merită toată recunoştinţa şi a căreia roade safatare uor fi resimţite în uiitorul apropiat.

După aceste consideraţii generale, analizând singuraticele pozifii ale adinelor şi pasiuelor, constatăm la totalul aetiuelor o creştere, faţă de 1927, de Lei 286 mît. eifrându-se e u Lei 1 miliard şi aproape 300 milioane. Poziţia cea mai importantă a aetiuelor, ea cifra, o formează împru­muturile, cari s e urcă la aproape Lei 1 ntfnard 10Er mtl. şi arată un spor, faţă de 192?, de L e i 2 1 * milioane.

Din totalul acestor împrumuturi Let 778 mît. rotund, sunt garantate cu hrpo-

46 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 6 . - 9 Februarie 1928.

teeă şi eu ejeete (Credite eamb. eu aeop. hipot. şi conturi-curente) şi numai Lei 311 mii. sunt pe poliţe (Scont), fără însă ca mobilitatea plasamentelor să sufere prin aceasta, ureo ştirbire.

Numerar şi disponibil la bănci'a auut ,.Albina" la finele anului, ineluziu monete, t e i 111,300.000 rotund, mai mult decât în anul 1927 eu aproape Lei 25 mii.

Poziţia imobile se cifrează eu Lei 24,400.000 rotund, după efectuarea unei amortizări de Lei 1 mii., şi arată fafă de anul precedent un spor de Lei 5,700.000, prin achiziţionarea unor imobile de ua-loare, în Mediaş şi Arad.

Nu trădăm nici un secret, dacă spunem, eă la acest post „Albina" dispune de multe milioane rezerue latente.

Ce priueşte poziţiile din pasiue, re­marcăm, afară de Depuneri spre fructi­ficare, de cari am amintit mai sus, Fon­durile de rezeruă. Acestea întrec capitalul social de Lei 50 mii., eu Lei 3,500.000 şi sunt în spor, faţă de 1927, eu Lei 10,700.000 rotund.

O cifră remarcabilă, cum uom găsi numai la puţine bănci din ţara întreagă, prezintă Fondul de pensiune al funeţio-fiarilori anume Lei 12,400.000 rotund, în creştere, faţă de anul precedent, eu ro­tund Lei 1,300.000—.

Angajamentele de altă natură ale băncii „Albina". Reeseontul la Banca Naţională a României şi diuerse giruri la aceasta şi la Creditul Industrial, (la aceasta din urmă pentru credite ieftine acordate mieilor industriaşi) — eu toată desuoltarea ee du luat operaţiunile de împrumut aeiiue — se cifrează numai eu Lei 98V4 mii. rotund, în creştere faţă de anul premergător, eu Lei 16,700.000 rotund.

Soliditatea bilanţului pe 1928 a băncii „Albina" şi existenţa unor rezerue latente considerabile, o douedeşte lipsa fotală a ori-eăror dobânzi restante la Aetiue şi însemnata sumă de Lei 20,000.000 rotund, ee figurează în Pasiue ea „Dobânzi tran-sitoare anticipate pe 1929", reprezentând aceasta circa 20% ale totalului dobânzilor îneassate la împrumuturi.

Dacă uom mai releua faptul, eă eu toată desuoltarea uolumului afacerilor ae­tiue şi a exigenţelor de traiu tot mai grele, cheltuielile de administraţie şi celelalte cheltuieli s'au mişcat aproape în Urnitele eelor din ahull927, arătând numai un

plus de rotund Lei 1,600.000 (total Lei 32,800.000 rotund) — credem că am spus tot, ee inuederează progresele, pe calea desuoltării şi consolidării, realizate de „Albina" şi în anul 1928.

împrumutul de stabilizare. Mult îndelungatele tratatiue pentru împrumut

au fost încheiate eu sueees în urma călătoriei dlui ministru de finanţe la Paris.

In şedinţa de Marţi a Camerei dl ministru de finanţe M. PopoDiei a depus două proieete de legi eari formează baza stabilizării monetare: 1. proiectul de lege monetară şi 2. proiectul pentru înfiinţarea Gassei autonome a monopolu­rilor Statului.

Proiectul de lege monetară în eele 8 arti­cole cuprinde programul guuernului pentru sta bilizarea monetară şi desuoltarea economică.

Artieoluî 1 preuede eă unitatea monetară a Statului e Leul, a eărul greutate eu titlul 9/io ua fi fixată printr'un jurnal a Consiliului de miniştrii după promulgarea prezentei legi. Ualoarea Leului deasemenea se ua fixa pe baza cursului zilei la eursul actual al schimbului.

In ari. 2 se confirmă priuilegiul de emisiune acordat Băncii Naţionale prin legea organică din 17/iV 1880 şi prorogat prin legile din -7/111 1886, 26/1 şi 23/lV 1901 şi 19/1 1925. Biletele Băncii Naţionale continuă a auea curs legal.

Artieoluî al 3-lea preuede conuertibilitatea biletelor Băncii Naţionale, cari se pot schimba contra monede aur auând însă curs legal sau lingouri de aur ori deuize eonuertibile în aur, dar spre rambursare nimeni nu poate prezenta mai puţin de 100 mii Lei deodată.

Articolul 4 preuede acoperirea în aur a bi­letelor, fiind chiar obligată Banca Naţională de a auea o acoperire în aur sau deuize eonuertibile în aur, egală eu eel puţin 3 5 % din suma totală a angajamentelor la uedere.

Prin ârtieolul5 guuernul este autorizat de-a emite monete diuizionare de 1, 2, 5, 10, 20 Lei din aliaj de aluminium şi niht 1, al eăror total pus în circulaţie nu poate trece de suma de 3 mi­liarde Lei.

In articolul 6 se adoptă programul guuer­nului în uederea stabilizării monetare şi a des­uoltării economice a ţării.

Articolul 7 dă autorizaţie ministerului de fi­nanţe de a încheia eu Bănea Naţională eonuenţia, al cărui proiect este anexat la prezenta lege.

Articolul 8 preuede eă ortee dispoziţie contra prezentei legi rămâne abrogată.

Statutele Băncii Naţionale deasemenea uor fi modificate după cele mai recente statute ale băncilor de emisiune europene.

In articolul 1 reduce drepturile guuernului de a numi persoanele pentru conducerea Băncii afară de Quuernator, 3 administratori şi 3 eensori.

In articolul 2 nu dă drept Statului şl insti­tuţiilor publice de a deţine acţiuni de-ale Băneii Naţionale, fie direct ori indirect, mai mult de 10 la sută din capitalul nominal emis.

Celelalte 3 articole preuăd despre aetiuitatea Băneii Naţionale în urma urcării capitalului social dela 100 milioane la 600 milioane Lei.

Pe durata de 3 ani care ua urma legii pentru reluarea eonuertibilităţii în aur a Leului ua funcţiona pe lângă Banca Naţională un consilier tehnic străin eu drept de-a uşura executarea progra­mului de stabilizare monetară.

Acest consilier tehnic ua trebui să stea tot timpul la Bucureşti, iar la caz că eeua-1 împie­decă se ua numi unul eare să-i ţie locul. El poate lua parte la toate şedinţele Băncii Naţionale, auând drept de uot eonsultatiu pentru toate chestiunile referitoare la stabilizare.

Pe lângă opera mare şi grea eare ne aşteaptă de mult, trăgănată de guuernele anteeesoare, stabilizarea Leului pentru a se pune capăt jocu­rilor speeulatiue, cari de pe o zi pe alta a ruinat aueri fabuloase în fauorul altor fericiţi şi pentru a câştiga încrederea străinătăţii la participarea noastră economică eu capitalul străin, primul lucru ce trebuie să urmeze şi eare trebuie în­deplinit e refacerea căilor ferate.

Suma necesară îmbunătăţirii C F. R. e de cea 21.600 miliarde Lei sau 130 milioane dolari. Lucrările necesare ameliorării căilor ferate au fost împărţite în două, reclamând o cheltuială de 45 mii. dolari în prima perioadă, iar pentru a 2-a 85 mii. dolari. Durata fiecărei perioade este de 3 ani.

In şedinţa de Marţi dl Ministru de finanţe a făcut un expozeu despre încheierea tratatiuelor pentru împrumut, eari au durat atâta din cauza bugetului, eare eu mari sacrificii s'a echilibrat, îşi exprimă regretul că abia după 8 ani de zile eu bugete fietiue şi balanţe defieitare am ajuns să facem stabilizarea, deşi am auut alte ocazii eu mult mai fauorabile.

Băneile participante la împrumut sunt: din Franţa „Banque de Paris et Pags B a s " apoi T La-zard" şt „Hambrus", din Anglia „Blatr", „Chase National", „Dillon Read" din Neru-yorh.

Suma totală a împrumutului este 106 milioane dolari dintre care 30 milioane dolari formează împrumutul grupului suedez de chibrituri.

Din suma împrumutului se repartizează Băncii Naţionale 25 milioane dolari, alin 20 milioane

dolari uor fi destinate fondului de rulament G. F. R., regiei monopolului şi trezoreriei iar pentru refacerea G. F. R. se uor uărsa separat 35 mi­lioane dolari.

Furnisorii industriaşi, ereditori ai Statului, eari au Uferat mărfuri şi n'au fost achitaţi la timp, uor fi achitaţi în numerar imediat după stabilizare.

Legile de stabilizare sunt: a) Legea mone­tară eu anexele e i ;

b) Conuenţia între Stat şi B . N. R . ; e) Programul de stabilizare; d) Legea pentru crearea Cassel autonome

eu anexele ei. a) Statutele Cassei autonome; b) Conuenţia între Stat şi Cassa autonomă; e) Contractul între Cassa autonomă şi

„Sruenska Trandstiks Aktie belaget"; d) Contractul de împrumut eu 6 anexe; e) Conuenţia fiscală eu Franţa; f) Contractul de garanţie. In uederea stabilizării monetare şl desuol-

tarea economică a Statului se înfiinţează „Cassa Autonomă a Monopolurilor" eu scop de-a exploata monopolurile şi de-a efectua operaţiunile finan­ciare de emitere şi acordare de împrumuturi. Statul cedează în schimb Cassei toate monopo­lurile pentru 300 milioane dolari aur şi in schimbul unor plăţi anuale ce se uor plăti bugetului Statului.

Cassa este autorizată să trateze eu soc ie­tatea suedeză de ehibrituri în uederea exploatării monopolului ehibritelor din ţară. Preţul produselor regiei se uor fixa în acord eu guuernul. Obliga­ţiile Cassei sunt garantate de stat.

Prin stabilizarea monetară se ua ajunge la stabilizarea fixă a preţurilor şi înlăturarea crizei de numerar, eare a louit piaţa economică după răsboiu şi eare se repercutează eu urmări tot mal dezastroase asupra tuturor aetiuităţilor economice.

De sigur mulţi aşteaptă minuni dela aceasta operaţiune, iar alţii uor fi foarte sceptici. Rezul­tatul sigur într'altele ua fi scăderea dobânzilor, căci în urma nouei eonuenţiunt dintre Stat şt Banca Naţională, institutul nostru de emisiune ua spori emisiunea sa eu 9 miliarde.

Opera mare şi grea a stabilizării se ua putea înfăptui şi duce la îndeplinire prin colaborarea tuturor cetăţenilor Statului prin muncă, cinste şi economie.

Criza de numerar şi lipsa-de credit Criza politică din ultimul timp s'a ameliorat

prin schimbarea de guuern pe când criza eco­nomică se agrauează tot mai mult cu urmări destul de dezastruoase. '

Trezită din buimăceala care a urmat caia* strofei mondiale omenirea a căutat să se apropie

de o situaţie normală, îmbunătăţindu şi înainte de toate Diata economică, pentrueă factorul po­litie cedase acum pasul factorului economie.

De pe urma marelui flagel multe State au profitat eeonomieeşte precum Statele Amerieei, tar altele au profitat în alte priuinţe, închegând fraţi de aeelaş sânge sub un singur sceptru de domnie în detrimentul altor ţări şi imperii.

Aproape toate ţările Europei au fost louite de această panică şi graţie măsurilor adoptabile luate la timp s'au refăcut eeonomieeşte.

Pentru noi românii ştiinţa economiei politice n'a prezintat nici odată un aşa uiu interes.

Din cauza gustului prea rafinat şi din am­biţia de a ne procura cele necesare de peste graniţă, chiar eu un preţ mai mare şi de o cali­tate mai proastă preţurile obiectelor atât necesare, cât şi cele netrebuineioase s'au urcat foarte mult.

Datorită acestei urcări de preţuri s'â înmulţit şi neuoia de bani mai mulţi, deci apel la maşina Băneii Naţionale pentru a satisface cerinţelor. Emiţând banenole fără acoperire aur, practicând inflaţia atunci ualoarea biletului de hârtie scade şi până acum eâteua zile Statul în acord eu B.N.R., a hotărîtsănumaifaeăniei o emisiune deci menţiunea plafonului, neuoia de bani se simţea tot mai mult.

Cu toată obţinerea strictă de a nu mai prac­tica metoda inflaţiei preţurilor tot nu scad, pen­trueă la fixarea lor concură lumea întreagă.

Cu toate acestea din cauza lipsei de nu­merar ce se simte pe piaţă şi pentru a faee faţă neuoilor urgente de bani ea plata dobân­zilor, salariilor diurnei impozitului ete. case ueehi de comerţ eu o reputaţie bine stabilită se uăd constrânse de a uinde sub preţul de cost, deci bancrută frauduloasă.

In afară de urcarea preţurilor, cari neeesi-tează un stoc mai mare de numerar mai trebuie să amintim programul eomereial şi industrial de după răsboiu la eare a ajuns ţara şi care are deasemenea neuoie de bani şi de eredit.

Cu toate acestea Banca Naţională, eare este regulatorul creditului dela eare se alimentează toate celelalte institute de bani chiar în uremurt de grea cumpănă duce o politică prudentă, pentru satisfacerea neuoilor fără să reducă rees-contul, doar societăţilor în comandită, cari au răsărit în mod spontan şt cari clădite pe temelii de nisip întâmpină mart greutăţi, creditele pentru agricultură şt comerţ liehidablle la termene scurte se acordă ca şi în trecut chiar şi de alte bănet mart cart întotdeauna au fost conduse de spiritul de ajutorarea agriculturii şt emanlciparea tndustfiei şt comerţului din mâinile străinilor.

° 43u toată lichiditatea lor aeeste credite la scadenţă nu se achită ei se prelungesc din nou

abia eu plata dobânzilor şi un numerar dispo­nibil eireulă numai în mâinile unor clienţi. In aeeste eondiţluni măsurile luate de Banca Na­ţională pentru reducerea dobânzilor le aplică numai acele institute cari înfruntă eu uitejie ua-lurile uârtejului chiar în situaţia cea mai critică.

Deasemenea se suoneşte că chiar Institutul de emisiune urea să uree taxa scontului dela 6°/ 0 la 8°/ 0 şi la împrumuturi dela 7°/ 0 la 9.

Lipsei de numerar i se mai atribuie şi re-eolta slabă a anului secetos, căci scăzând pro­ducţia, consumatorul e constrâns să plăteaseă alimentele scump, deasemenea lucrătorul şi-a scumpit munca, iar mijloacele de traiu îngreu-nându-se eu numerarul disponibil se poate face faţă tot la mai puţine neuoi, cum acel plus de numerar uă lipseşte şi am adoptat sistemul anti-inflaţionist, ne aflăm în epoca dobânzilor urcate şi a creditelor reduse.

In aeeste eondiţiuni industria abia născândă se ua ruina, comerţul se ua distruge, iar agri­cultura eu toate măsurile de încurajare ua lân-eezi, numărul celor fără de lucru ua creşte considerabil neplata impozitului dinainte asigurate, iar concurenţa străină ne ua eopleşi eu totul.

Un celebru om de finanţe a s c r i s : Când comerţul decade, moneda se răreşte şi când moneda scade comerţul se prăbuşeşte. Co­merţul interior depinde de monedă, o cantitate mai mare dă de lucru unui număr mai mare de indiuizi. Intr'o ţară unde numerarul e rar, legile cari au de scop să procure lucru săracului n'au nici un succes. Legi bune pot duee nume­rarul la ce l mai înalt grad de circulaţie silindu-1 la întrebuinţările cele mai profitabile ţărei dar nici o lege nu poate da prilej de a munci un număr mai mare de indiuizi, fără o cantitate mai mare de numerar pus în circulaţie pentru plata salariilor.

Pentru a preueni şi a scăpa din această situaţie ruinătoare Statul e neuoit să se îm­prumute.

Când însă creditul e slăbit în producţia ruinată e greu să găseşti împrumut. De ani de zile se mUogese reprezentanţii români pela por­ţile ţărilor din occident spre a îneheia un îm­prumut de stabilizare pentru începerea ofensiuei agricole spre a ne salua din situaţia eritteă în care ne găsim şi abia acum a ajuns de acord cu bancherii străini.

Aceasta eriaă c a efect al răsboiului mondial este cea mat mere crlafi suferită de omenire ca şi cauza care a produs-o, cum e o criză de supra-producţie, de Hpsfi de numerar şi de credit trebuie să îmbunătăţim toate aeeste feno­mene printr'o colaborare internaţională ea o po-

litieă uamală de solidaritate internaţională, admi­terea capitalului şi ştiinţei străine să contribuie la stimularea producţiei.

E timpul de a experimenta toate pereeptele ştiinţei şi de a modifiea un pas greşit în această priuinţă. "

Situaţia In sfârşit moara puterii a început să meargă

în plin. Quuernul are mare noroc. Dupăee fără cea mai mică greutate i-a reuşit să echilibreze bu­getul, în relatiu foarte scurt timp a aout şansa să ne dea stabilizarea şi totodată şi primele credite necesare începerii unei aetiDităţi în spre normal. Este drept, că aceste 5 săptămâni de tratatiue s'au părut unora o ueeinieie, dar dacă facem o repriuire peste proeetele de legi, eon-uenţiile şi expunerile de motiue ce s'au prezentat în 5 ert. parlamentului, abia atunci ne putem da seama ce muncă enormă, a deprins delegaţia noastră, care a condus tratatiuele.

Deocamdată guuernul a pus la dispoziţia ţârii eondiţiuntle necesare unei uieţi normale. In plus piaţa, în baza eonuenţiei încheiată eu Banca Naţională ua căpăta o nouă emisiune de 9 mi­liarde Lei, iar dl Ministru Mihai Popouiei în şe­dinţa camerei din 5 -ert. a declarat „Peste 6 săptămâni ţara nu ua mai datora nici un ban industriaşilor". Toate aceste sunt lucruri din do-menul realităţii şi uor auea influenîă enormă asupra pieţei.

Cu toate euenimentele aceste mari, bursa începând eu ziua de Uineri 1 ert. data eând s'a eomunieat semnarea împrumutului dă douadă de o oarecare slăbiciune. — Cum băncile mari în tot decursul ultimelor tratatiue nu au prea arătat interes pentru bursă, urcările de eursuri reali­zate în ultimele două săptămâni au fost probabil prouoeate de cumpărături în uederea împru­mutului. In felul aeesta se esplieă realizările efectuate în ultimele zile în bursă.

Noile legi ale stabilizării şi eu deosebire felul eum şi-a mărit Banca Naţională capitalul la 600 milioane Lei, transformând fără nici o plată acţiunile sale din Lei 500 în Let 3000 no­minal — eeeaee de fapt corespunde unei reua-lorizări a capitalului social — a prouoeat în primul moment o oarecare nedumerire între cercurile bursiere. Bursierii erau preocupaţi de euentuale combinaţii ee s'ar putea sconta în uiitor în uederea reualorizării. lntr'o astfel de atmosferă s'a deschis bursa oficială din 6 ert. la eursuri urcate eu mai bine de 5°/ 0 faţă de târgul liber din după ameaza zilei de 5 ert. Seurt însă după deschidere partizanii urcărilor

în uederea reualorizării neputându-şi găsi aju­toare şi fiind cererea de marfă aproape ine­xistentă au cedat eeeaee a auut ea urmare, eă Bănea Naţională a scăzut dela 16,400 dimineaţa la 15,500 seara, iar Reşiţa dela 1045 dimineaţa la 1005 seara.

Singura marfă, care nu urea să ţie seama de sărăcia bursei, este renta. Acestea în scurtul interual de 4—5 zile, au auut urcări de mai bine 5°/ 0 la nominal, deci aproape 9°/ 0 la ualoarea de eurs. Tendinţa e fermă. S e afirmă, eă cum­părători sunt băncile mari.

* In ultima s'a şedinţă Comitetul bursei a

adus o hotărâre într'o problemă de foarte mare importanţă, care interesează deopotriuă atât ma­rele public deţinător de acţiuni, cât şi mulţimea de bursieri, cari trăese din mijlociri de afaceri de bursă. Este uorba de scăderea taxelor de eurtaj, contra acestei hotărâri agenţii oficiali au înaintat un memoriu doeumental. Punerea în aptieare a nouilor taxe se ua face, după apro­barea lor de eătre dl Ministru a Comerţului.

Este drept eă eurtaj ele sunt prea mari, pentru unele hârtii în schimb însă altele le su-poartă uşor. Pentru cursul de 1005 Lei eurtajul de 10 Lei este eam împouărător, eurtajul de 5 Lei însă îl poate foarte uşor suporta eursul de Lei 1000. — Deei seara existentă a eurtajelor:

Dela 1—500 Lei 3, 501 -1000 Lei 5,1001—2000 Lei 10, 2001—5000 Lei 25, 5001—10,000 Lei 20,. 10,001 în sus Lei 40 nu este de loe potriuită.

Nu este de loe justificat ea o hârtie de Lei 2005 să aibe acelaş eurtaj ea suma de Lei 5000, sau eea de 5005 ea aceea de 10,000 Lei.

S e ştie eă la fluetuaţile cursurilor, mărimea salturilor în sus sau în jos a cursurilor este în raport direct eu mărimea ualorii efectului şi chiar şi distanţa dintre preţurile de cerere şi ofertă eu oeasia negocierilor, este în raport direct eu mărimea ualorii hârtiei. De ex. o Reşiţa se ureă sau seade eu câte 5 Lei, o Astră eu 10—25 Lei, iar o Bancă Naţională eu minimum 25—50 Lei.

Pornind dela această constatare, daeă este uorba să se fixeze în mod echitabil taxele de eurtaj, ar fi mai bine să se abandoneze seara de ealeulat folosită până în prezent, iar în locul ei să se introducă sistemul procentual folosit în toate bursele din Centrul Europei.

S ă se fixeze taxa de eurtaj la 5% după ualoarea de eurs, fracţiunile în bani rotunzân-du-se la Lei întregi Minimul de eurtaj să fie Lei 2 iar maximul Lei 50. Ex . la 200=2, la 400=2, la 405 L e i = 3 , la 605=4, la 805=5, la 1005=6, la 1605=9 ete.

Bucureşti. Remizier.

eRONieĂ. B a n c a „Albina" Sibiu. După informaţiile,

ee auem, noua emisiune de aeţii a băncii „Albina", eu Lei 50 mii. la Lei 100 mii. se proiectează în felul următor:

Fiecare aeţionar ua prtmi atâtea aeţii noui câte aeţii ueehi are serise pe numele său.

Preţul ua fi 550, — din eare Lei 50 — spese de emisiune şi Lei 500 capital.

Aeţiile integral plătite, până la 30 April 1929, uor participa la dluidendul anulut 1929.

Terminul subseripţiunii este proiectat pe 15 April a. e.

Prospectul de emisiune se ua publica la timp. *

In urma unor modificări a „Pragmaticei de seruieiu", făcută de ultima şedinţă plenară a Consiliului de administraţie şeful contabilităţii institutului, dl loan Rebega a obţinut titlul de Di­rector al contabilităţii.

* B a n c a Naţională a României. Institutul

nostru de emisiune şi-a publicat bilanţul general pe 1928. S e îneheie eu aetiue de Lei 35 854,307.470 şi eu un uenit brut de Lei 432,905.717— Benefi­ciul net se cifrează eu Lei 200,696.983 —

Poziţiile cele mai importante ale aettuelor sunt: Datoria statului Lei 10 700,000.000— Por­tofoliul indigen şt străin Lei 9 miliarde 400 mi­lioane. Stocul metalic, ineluziu tresorul euaeuat la Moseoua Lei 7 miliarde 200 milioane.

Biletele de bancă în eireulaţiune au fost la 31 Dec. 1928 în sumă de Lei 21 miliarde 211 mi­lioane. Fondurile de rezeruă şi pentru amortizări Lei 569 milioane.

Din beneficiul realizat reutn statului Lei 8,800.000 — pentru tantieme Lei 10,259.000 — diui-dende Lei 89,500.000 — Diuidenda integrală este Lei 447.80 —

Un reprezentant al băncilor în Uniunea Camerelor de comerţ. Senatul, la uotarea legii pentru organizarea Camerelor de comerţ şi in­dustrie, a aprobat delegarea unui membru din partea băncilor în Uniunea Camerelor de comerţ.

Până în prezent aueau drept de uot la ale­gerea aeestui delegat numai băncile eu capital de peste Lei 50 mii.; în uiitor uor auea băncile acest drept deja eu începere dela un eapital de Lei 20 mii.

A r a n j a r e a definitivă a împrumuturilor de s tat austro-ungare antebelice. La finele lunei eurente se întruneşte în Paris eonferenţa pentru aranjarea definitiuă a datoriilor de stat austro-ungare antebelice.

Precum se anunţă o parte a rentelor aur uor fi transformate în rente hârtie amortizabile şi o parte se ua reualoriza.

* Reducerea taxelor de cur ta j Comitetul

bursei Bucureşti, în una din şedinţele, ţinută în săptămâna trecută, a redus taxele de eurtaj şi le-a stabilit, cum urmează: dela Lei 1—Lei 500 taxa Lei 2, în loc de Lei 3 ; dela Lei 500—Lei 1000

taxa Lei 4, în loe de Lei 5 ; dela Lei 1000— Lei 2000 taxa Lei 6, în loe de Lei 10; dela Lei 2000—Lei 5000 taxa Lei 10, în loe de Lei 15 şi dela Lei 15.000 în sus Lei 20, în loe de Lei 40.

* Scrisurile fonciare în Ungar ia Este mat

bine de jumătate de an, de când Ministerul de finanţe ungar tratează eu un grup de banei americane cuprinzând pe „National Gitu Bank", şi „Lee Aqqinson & Go.", cari au cerut mono­polul pentru plasarea de scrisuri funciare ungare în America. Condiţiunile americanilor sunt: Cursul de emisiune 90°/ 0 minus 4 % comision şi o do­bândă de 672%.

Ajungând tratatiuele într'un stadiu înaintat Ministerul de finanţe a eonuoeat săptămâna tre-eută într'o conferinţă pe toţi conducătorii de bănci, cari se ocupă eu acordarea de împrumu­turi hipoteeare, ea să auizeze asupra propu­nerilor americane. Conferinţa a delegat o eo-misiune de 4 membri cari uor trata mai departe eu Americanii.

Părerea bancherilor unguri este că con­diţiunile de mai sus nu pot fi acceptate. Din cursul real de emisiune de 86°/ 0, seăzându-se 1% pentru băncile ungare debitorii hipoteeari ar primi la mână în realitate numai 85°/ 0, deci eu 15°/ 0 mai puţin decât sunt datori conform planului de amortizare trebuese 24 semestre până ee aeeste 15°/ 0 se amortizează. Deci debi­torul peste 12 ani atâta datorează cât a primit efeetiu din împrumut, eeeaee în acest interual de timp îngreuiază conuertibilitatea împrumutului. Conducătorii băncilor sunt de părere să se treacă la tipul de împrumut de 7°/ 0 dobândă la eursul de 92"75 stipulându-se precis şi eondiţi-unile de eonuersiune.

In caz că s'ar ajunge la o înţelegere, s'ar înfiinţa „Institutul Naţional hipoteear". La Mini­sterul de finanţe s'au elaborat deja statutele aeestui institut. Aeestui institut i s'ar acorda astfel de fauoruri că concurarea lui ar fi im­posibilă. Participarea băneilor cari se oeupă eu afaeeri hipoteeare la acest institut nu este obli­gatorie.

Consorţiului American i s'ar cere să se oblige, că neeisităţlle speciale ale pieţii uor fi satisfăcute întotdeauna.

* Propagandă pentru intensificarea agr i ­

culturii în Germania. După expoziţia de alimente ţinută anul treeut la Berlin eu oeaziunea eărela s'a demonstrat, eă diferitele ţinuturi ee alimente produc şi consumă, zilele acestea s'a încheiat la Berlin „Săptămâna uerde" adecă marea expoziţie a agriculturii. In Germania se depun mari sfor­ţări pentru desuoltarea agriculturii, eare nici pe departe nu poate satisface neuoile populaţiei. Epoca de eriză douedind, eă nu se poate pune bază sigură pe ntei un ajutor din afară, se face mari sforţări, ea prin colaborarea mai strânsă a ştiinţei şi industriei să se uină în ajutorul agri-eulturei, eă ea prin mijloace tot mai perfecţionate să producă intens şi stabil chiar în uremurile cele mai critice.

Organizatorii expoziţiei sunt agricultorii: in-diuidual şi prin diferite uniuni, — au expus cam

N r e. — 9 Februarie 1928. R E U I S T A B G O N O M G A 51

2000 firme auând următoarele secţiuni aparţinând agriculturii.

Inouaţiuni sensaţionale a expus electro eco­nomia, adică aplicarea electricităţii în toate ra­murile agricole, fel de fel de maşini eu manipu­lare extrem de simplă, prin cari aproape întreg rostul aetiuităţii agricole poate fi sporit, eftinit şi sistemizat prin întrebuinţarea curentului electric transformat în forţă, căldură, frig, lumină, raze aetiue de orice gen.

Interesante au fost demonstraţiile pentru com­baterea insectelor şi paraziţiilor prin auioane, ce răspândesc straturi omogene şi substanţe lichide şi gazoase inofensiue pentru plante şi animale mari.

Silozuri automate de dimensiuni miei pentru micul producător.

Instalaţiuni de ploaie artificială pentru su­prafeţe mari.

Acoperişuri de table de oţel inoxidabile, montabile şi demontabile în eâteua minute.

Sisteme noi de irigaţiuni extrem de rentabile. Instalaţiuni simple şi eftine pentru asanarea

terenurilor inundate sau mlăştinoase. Aparate frigorifere adaptabile la oriee forţă

motrice. *

B u r s a din Viena. Gomentându-se starea de mizerie delà bursa din Uiena, prineipala cauză s'a aflat a fi niuelul foarte urcat de dobândi ee-l iau băncile delà debitorii lor.

Câtă creme pentru depuneri plătesc 4 1 / 4 % , delà debitori îneassează 8Va%-j~ 1°/° comision trimestrial, deci în total 12V2%, fiecare bancă are o mulţime de industrii, cărora le aplică ace­leaşi procente, şi cari le sunt datoare peste cap.

In astfel de împrejurări băncile nu au neuoie, ea bursa să fie uioaie, de a se angaja în opera­ţiunile de bursă pline de risie şi emoţii şi de a-şi sfătui clientela să-şi ridice depozitele şi să le plaseze în acţiuni şi efeete.

„VATRA" institut de credit şi economii soc. pe acţii, Cluj. — Filială In Moclu.

A c t i v a . B i l a n ţ G e n e r a l p e a n u l 1 9 2 8 P a s i v a .

Lei b. Cassa 530.11819 Cambii . . . 10,309.984 — Credit Gamb. eu aco­

perire hip. . 4,017.221.90 14,327.205-90 Cont-Curent; Debitori 6,684.69709 Efecte 541.825- -Imobile: Casa instit. şi alte realităţi 3,623.118-— Mobiliar 12.000 —

25,718,96418

Lei b. Capital social 3 000.000 — Fondul de rezeruă 556.634 20 Fond. cult. Nieolaeluan 64.46460 Fondul de pensie 184.695-60 Fondul special de re­

zeruă pentru cre­anţele dubioase . 352.552— 1,158.34640

Depuneri spre fruetif. 15,?31.134'24 Depuneri în et.-curent 4,22?.6?5'16 19,958.80940 Reeseont 1,168.250 — Diuidendă neridieată 12.870 — Interese transitoare 173.528'— Profit curat 247.16Q-38

25,718.964 —

Spese . P r o f i t ş i P i e r d e r e p e a n u l 1 9 2 8 Venite .

Interese la Depuneri spre fructificare 1,843.821-21

Interese d'e|Reeseont 92.426'— Salare 376.100 — Maree^de*prezenţă 21.150 — Dare 101.421-55 Spese, porto . . . 216.24104 Amortizare din mobiliar Profit net .

Lei b.

1,936.247-21

397.250 —

317.662-59 1.500 —

247.160-38 2,899.820-18

Interese, prouizie şi chirie Lei b.

2,899.820 18

2,899.820 18 C l u j , la 31 Deeemurie 1928.

Dr. Laur ian German m. p., prezident. Pentru contabilitate :

loan Dejenar m. p., dir. ex., expert-eontabil. D I R E C Ţ I U N E A :

Dr. Alexandru Dragomir m. p. Aurel Ciortea m. p. A. Mandeal m. p. Dr. Victor Staneiu m. p. Ionel Comşa m. p. * Dr. loan Runeanu m. p. Dr. Vasile Şaua m. p.

Subsemnatul comitet am examinat contul prezentat şi l-am aflat în consonanţă numerică cu registrele institutului.

C l u j , la 24llanuarie 1929. C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H E R E :

loan Oţoiu m. p., preşedinte. Nieolae Vasîu m. p. Dr. Dominie Stanea m. p. loan Stăneseu m. p. Oliuiu Sârb m. p., expert ccntabil.

52 R B U I S T A E e O T M O M l G A Nr. 6 . - 9 Februarie 1929

£ 6

inestit-u-t d.e cred.it şieconoz^oii, societate" pe secţii î n E)ej.

CONVOCARE. Domnii acţionari ai institutului de eredit şi eeonomii „SOMEŞANA", societate pe aejii în Dej, sunt înuitati în

sensul §-lui 16 din statute la a

a XXXIX-a adunare generală ordinară c a r e se ua inea în 5 Martie 1929, la orele 11 a. m., în localul institutului. în caz , c ă la aceasta dată nu s'ar prezenta numărul acţionarilor cerut de statute, prin aceasta se eonuoaeă adunarea generală în sensul §-ulut 22 din statute, pe ziua de 19 Martie 1929, la orele 11 a. m.

O r d i n e a d e z l : 1. Constituirea adunării, numirea prin preşedinte alor 2 notari, 2 verificatori şi 2 scrutători; 2. Raportul Direcţiunei şi a Comitetului de Censori despre gestiunea anului 1928. Aprobarea bilanţului şi distribuirea

profitului curat; 3. Decidere asupra absolvării Direeţiunei şi a Comitetului de Censori dela responsabilitatea anului de gestiune 1929; 4. Statorirea marcelor de prezenţă; 5. Alegerea în Direcţiune alor 2 membrii pe un period de 4 ani. 6. Modificarea §§-lor 5, 28 şi eventual a altor §§-i din statutele Institutului.

D e j , la 2 Februarie 1929. Direcţiunea. NOTĂ. Domnii acţionari, eari până în prezent nu şi-au preschimbat aetiile ueehi în aetii noui de ualoare Lei, să

bineuoiaseă a şi le preschimba la e a s s a institutului, deoarece diuidenda anilor 1927 şi 1928, numai contra cupo­nului nou se ua plăti.

Ativa Contul Bilanţ încheiat cu 31 Decemvrie 1928. Pasiva.

Lei b. C a s s a î n numerar . 150*424*30 e a s s a de păstrare poştală 10..195-88 Cambii eseontate . . . 3,521.400'— Împrumuturi hipotecare . . . . . . . . 2,145.895'— Efecte . . . . . . . . . .. . : . . 1,340.000'— Imobile . . . . Diverşi debitori MoMiertrl amortizat

390.000 — 48.410 —

7,606.12518

eapttal societar . Fond de resseruă Fond special pentru creanţe dubioase . . . Fond pentru diferinţa de eursa efectelor . . Fond de pensiuni Gonturi-eurente Depuneri spre fructificare 5, Depozite Diuerşi creditori Diuidenda neridieată Dare transitoare Interese anticipate pro 1929 . . . . . . Profit eurat . .

Lei b. 339.950 — 360.000 — 124.800'— 135.200 — Í90.000'— 778.601*— ,174.774 —

39.76550 21.910 — 29.427*— 24.888*—

248.200 — 146.609-68

7,606.125-18

•«bit. Contul Profit ţi Pierdere. Credit.

Interese după fonduri . Interese după depuneri Spese curente şi porto postai Salare, bani de euartir şt adaus de scumpete Salariile direcţiunii, eensortlor şi maree . Dare erariaiă, eomunală, ete Dare după interesele depunerilor . . . . Profit eurat

Lei b. 40.058 18

632.137-28 57-093 85

348.000 — 5.075'—

95.354-71 49.971-25

146.609-68

Interese după împrumuturi Interese dela efecte . . Arânzi şi chirii . . Prouiziuni . . . Abserieri

1,374.299-95 D e j , la 31 Deeemurie 1928.

DP. loan Moldouan m. p., director exeeuttu.

Lei b 463.753*—

84.175*— 67.500'—

757.731*95 1.140*—

1.374.29959

Augustin Pintea m. p., şef-contabil.

D I R E C Ţ I U N E A : Dr. Teodor Mihaiu m. p., prez. Dr. laeob Făgărăşan m. p. Dr. Llvlu Mieşa m. p . loan Maxim m. p. Teodor Burza m. p.

Am examinat conturile de mai sus, pe eari te-am aflat in consonanţă numerică cu registrele institutului „Someşana". D e J, la 2 Februarie 1929.

C O M I T E T U L D E C E N S O R I : Qeorge Mânzat m. p. Atanasiu Paşcu m. p. Aurel Baroul m. p. Dr. Aurel Tarja m. p. Victor Herman m. p.

53 SXUREŞIANA" institut de credit şi economii, soc. an. REGHIN.

CONVOCARE. Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „MUREŞlflNA", soc. an. în Reghin, sunt înuitaţi în sensul

§-ului 16 al statutelor la

a XLI-a adunare generală ordinară eare se ua ţinea în Reghin, Sâmbătă, la 23 Februarie 1929, ora 3 d. m., în localul institutului eu următoarea

O r d i n e d e z i : 1. Deschiderea şi constituirea adunării; 2. Raportul Consiliului de administraţie şi al Comitetului de eensori; 3. Aprobarea Bilanţului şi Contului Profit şi Pierdere şi descărcarea Consiliului de administraţie şi Comitetului de

eensori pe gestiunea anului 1928; U. Împărţirea beneficiului net şi stabilirea dividendului anului 1928; 5. Stabilirea dreptului de prezenţă pe anul 1929; 6. Alegerea alor 3 membrii în Consiliul de administraţie eu mandat de 5 ani; 7. Alegerea întregului Comitet de eensori cu mandat de 3 ani; • 3. Eventuale propuneri.

Dacă la aceas ta adunare nu s'ar întruni numărul de acţionari cerut de statute, adunarea se ua ţinea în ziua de 5 Martie 1929, la ora 3 p. m., eu aceiaşi ordine de zi, fără considerare la numărul acţionarilor întruniţi şi la aeţiile depuse.

Domnii acţionari, eari uoiese a participa la adunare în persoană sau prin ptenipotenţiaţi, sunt rugaţi a-şi de­pune aeţiile, precum şi doeumentele de procură la eas sa institutului eel mult până în 22 Februarie 1929.

Aeţiile pentru adunarea generală se pot depune şi la alte institute membre la „Solidaritatea",, precum şi la Banca Românească, Bucureşti, şi la Sucursalele ei din ţară, în cazul aeesta însă. eel mult până la 21 Februarie 1929.

R e g h i n , la 2 Februarie 1929. Consiliul de administraţie.

Activa. Contul Bilanţ la 31 Decemvrie 1928. Pasiva.

Contul Cassa în numerar Gambii scontate: eu giranţi

„ „ e u aeop. hip. Debitori în eont-eurent . . EJeete publice şi acţiuni . Diuerse conturi debitoare Imobile . . . Mobiliar

Lei b. 1,158.684'—

10,940.792'— 7,941.330-— 18,882.122'—

î.214.978-258.700-294.851--

90.000--r-

Conturi de ordine 21,899.316--

1,334.325'-23,234141'-

Gapital societar Fond general de rezeruă *) . --. . 650.000'— Fond de rezeruă a creanţelor dub. 600.000"— Fond de pensiuni **) . . . . . 250.000 — Depuneri spre fructificare . . . . . Credite în eont-eurent . . . . 271.750 -— Angajamente pentru reeseont . . 5,840.500'— Diuerse conturi creditoare Diuidende nereelamate Dobânzi eupenite anului 1929 Beneficiu net .

Lei 3,000.000--

1.500.Û00--9,500.327"-

6,112.25Ö--105.949"-

11.916--572.262"-

1,096.612"-

Gonturi de ordine 21,899.316--

1,334.825-

23,234.141"—

*) Cu dotaţia anului ert. ua fl Lei 800.000"-310.000-

Debit. Contul Profit şi Pierdere la 31 Decemvrie 1928. Credit.

Interese după dep. spre fruefif. . 1,092.709"— „ de reeseont 48J.318'— „ delà creditori în eont-eurent 190.169'—

Impozite 2 7 I . 8 3 6 : I 1

Salare 644.780 —

Lei b.

1J63.196-—

1,152.011-— 60.COO--

Lei b. Dobânzi dela scont 2,035.354 —

„ „ conturi-curente . . 128.612"— „ „ aeţii străine . . 27 .126- - 2,191.092 —

Comisioane 1,826.135-— Chirii 54.592-—

Spese generale 235.345'— Fondului de rezeruă a creanţelor dubioase . Beneficiu net. . 1,093.612'—

4,071.819 R e g h i n , la 31 Deeemurie 1928.

1. Varga s. s., director exeeutiu, expert contabil. Pentru contabilitate: fih. Maior s. s C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E :

0 . Fulea s. s., preşedinte P. Giobotar s. ş., u.-preşedinte Dr. I. Harşia s. s. 1. Sălăgean s. s. I. Popescu s. s. Q. Cazan s. s. Dr. S. Sbâreea s. s.

Revăzut şi aflat în ordine. R e g h i n , la 2 Februarie 1929.

C O M I T E T U L D E C E N S O R I : Eaharia Lupu s. s. losif Sipoş s. s. Sabin Popeseu s. s. Aurel Dongoroz s. s

4,071.819"—

şej-eontabil, contabil autorizat.

D. Antal s. s, l. Popp s. s' Dr. Al. Ceuşian s. s'

loan Maloş s. s.

54 R E U l S T A E e ONOMIGA Nr. 6. —"9 Februarie 1928

„ S A I j  G Î A N A", institut de credit şi economii în J I B O U .

CONVOCARE. Domnii acţionari ai instihrtului de credit şi economii „SĂLĂGIANA" soeietate pe aejii Jibou, să înuită la

a XXXI-a adunare generală ordinară c a r e se na ţinea în Jibou, localul de birou, fn 38 Februarie 1929 (Joia), eu începere la ora 10 din zi, pe lângă următoarea

O r d i n e a d e z i : 1. Constituirea biroului conform §-ului 25 din statute;

,•*.-. 2. Raportul anual al Consiliului de administraţie ; Raportul Comitetului de eensori; Stabilirea Bilanţului anual şi votarea absolutorului;

3. împărţirea profitului curat; •?. Alegerea Comitetului de eensori; 5. Ratificarea urcării capitalului social şi modificarea statutelor; 6. Fixarea marcelor de prezenţă; . 7. Propuneri, conform §-ului 32 din statute.

Pentru cazul c ă pe ziua de 28 Februarie a. e. nu s'ar prezenta numărul corespunzător de acţionarii a 31-a adunare generală ordinară, conform §-ulut 26 din statute, se ua finea pe lângă aceeaş i ordine de zi în 7 Martie 1928.

J i b o u , din şedinfa plenară finută la 3 Ianuarie 1929. Consi l iul de a d m i n i s t r a ţ i e .

Contul Bilanţ la 31 Decemvrie 1928. Pasiva. - - . • • . . . Lei b. Let b.

306.398-40 Capitale eloeate la bănci . . . . . . 71.952 — Fond de r e z e m ă 424.000-— Împrumuturi pe cambii şi cambii Intabulate . 15,639.622-50 Fond de pensii 260.000 — împrumuturi hipoteeare şi eont-eurent . 5,794.283-27 Rezerue pentru ereanfe dubii . 316.000'— 1,000.000 —

171.221-— 21.734-—• 594.677-27 Depuneri spre fructificare . 12,58*0.983-— - -

94 531-06 Depozite de e a s s a . . . . 127.70150 12,708.684-50 Reeseont 3,665.370 — Împrumut pe titlti 40.000 — 3,705.370'— Diuidendă neridieată 22.400-83 Dobânzi transttoare 616.884 —

597.61217 22,672.685-50 22,672.685-50

Debit. Contul Profit şi Pierdere. Credit.

Lei b. Lei b. Dobânzi la depuneri . . . . , 921.647-55 Dobânzi, prouiziuni, comisioane ete 2,092.148-65

„ „ fonduri . 75.862-48 997.510 03 Chirii 106.510 — Rezerue pentru ereanfe dubioase . 102.939 — Uenitul efectelor . . . . . . . . 22.681'—

215.685-95

197.4 i r ­Cheltuieli generale li 0.175-50

597.612 17 2,281.339-65 2,221.33965

- J i b o u , la 31 Deeemurie 1928.

Samoli Urian m. p., expert-contabil. Coloniali Vereas m. p.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : DP. Gheorghe Pop m. p., preşedinte. Teofil Dragomir m. p., uiee-preşedinte. DP. Vasile Gyurhó m. p-

Mthail Pop m. p. Simeon Meeiu m. p. Valer Groza m. p. Samoil Urian m p .

Subsemnaţii eensori am examinat conturile prezente şi Ie*am aflat in ordine. J i b o u , la 9 Ianuarie 1929. Teodop Bohăţiel m. p., preşedinte. Laurenţlu Sima m. p.

Marius Peeulea m. p., reuizor-expert al „Soltdarităfti". ?

Nr. 6 . - 9 Februarie 1929 R E U I S T A B G O N O M I G A 55

B a n c a Oitnzul, S o c i e t a t e Anonimă, B a c á n . Act ive . Bilanţ general încheiat la 31 Decemvrie 1928. P a s i v e .

Lei b. Lei b. Cassa numerar şi disponibil la B. N. R. . . 16,294.078 —

9,598.277 — Fond de rezeruă statutar*) . . 4J98.200-— „ pt. amortizarea imobilului 1,509.000'— 6 , 2 9 8 . 2 0 0 -

Efeete seont în portofoliu . . 45,906.880'— 454.800 — „ „ reeseontate B. N. Angajamente pentru efeete reeseontate . . . 4.715.919 —

R. şi S. N. C 1 4,715,919-— 50,622 799-— Depuneri spre fructificare : Aeiuni diuerse soeietă|i . . 630.000 -— Efeete publiee u. n. 319.200 . . 130.883 — 760.8S3-— L a uedere . . . . . . . 10,221.913-— Gonturi-curente debitoare . . . . . . . 25,046.20 1 — In eont-eurent . . . . . I3.286.35fr— 63,045.535-—

1 — 49.000-— 29.571 —

772.690 — 2,535.639-—

107,371.239 — 107,371.239 —

Conturi de ordine şi valori: Conturi de ordine şi valori:

Cauţiuni şi gestiune 350.000— Deponenti de cauţiuni de gestiune . , , . 35aooo-— Depozite de ualori şi garanii diuerse . 26,351.731 - Deponenti de ualori şl garantii diuerse . . . 26,351.731 —

1.788.216--• Angajamente pentru scrisori de garanţii eliberate 1,513.654-—

17.188.144 — 47,171.745-— 47,171.745 —

*) eu dotaţia din anul acesta Lei 5,045.200-— **) » » • , , „ „ 500.080--

Preşedinte, Dr. General Badiu Director, N. H. Damian Şeful eontabilităjii, sub-direetor, Jon OraHe

Verificat şi găsit în conformitate cu registrele.

Censori: Aurelian D. Popeseu, expert-eontabil. Traian Orghidan, expert-eontabil. M. Ginea.

„BANCA OmiZUL", Societate anonimă. (Urmeaaă două semnături).

cheitneii. Profit şi Pierdere încheiat la 31 Decemvrie 1928. venit«*i.

Lei b. Lei b. eheltuielt de administraţie: Dobânzi, comisioane, ehlrii şi beneficii diuerse 7,959.929-—

667.811 — 341.381-— 232.250-— 290.779 —

94.169 — 536.891 — 3,631.593 —

Amortizări : Cheltuieli eu refacerea imobilului 978.972 —

812.725 — 1,792.697 — Profit şi pierdere (beneficiul net) . 2,535.639 —

7,959.929 — 7,959.828-—

Preşedinte, Dr. General Badiu. Director, H. H. Damian Şeful contabilităţii, sub-direetor, JOP Oraţie.

Verificat şi găsit în conformitate eu registrele.

Censori; Aurelian D. Popeseu, expert-eontabil. Traian Orghidan, expert-eontabil. M. Giuea.

„BANCA 01TUZUL", Societate anonimă. (Urmeaaă două semnături).

„BANCA BERZAVA" S. A. RESITA.

Convocare. In baza art. 16 din Statute domnii aejionari se eonuoaeă la

a XVII-a adunare generală ordinară a Băncii „BERZAUA" Soc. anom., în Reşiţa, care se ua line în 24 Februarie 1929, la ora 11 a. m. în localul institutului din Reşia eu următoarea

O r d i n e d e z i : 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale; 2. Raportul Consiliului de Administraţie şi al corn. de censori; 3. Prezentarea „Bilanţului" şi contului „Profit şi Pierdere", repartizarea profitului net şi darea absulutorului Consiliului

de administraţie şi comitetului de censori pe gestiunea anului 1028; 4. Fixarea jetoanelor pe 1929; 5. Eventuale propuneri.

R e s i j a , la 29 Ianuarie 1929. Consiliul de administraţie.

NB. Acei domni acţionari cari doresc să participe la adunarea generală sunt rugaji să depună acţiunile eu eupoa-tiele, neespirate la eassa institutului în Resija, până la ora 11 din ziua adunării generale.

Activa. Contul Bilanţ-general încheiat cu 31 Decemvrie 1928. Pasiva.

Lei b. Cassa în numerar 96.1.236'30 Disponibil la bănci 109.215-50 1,070.451'80 Cambii de bancă şi eu aeop. hipoteeară . . '¿9,664.50435 Debitori în Conto-eurent şi eu acoperire . . 8,376.289'33 Mărfuri 311.679 05 Efeete publice şi acţiuni 361.351*60 Imobile Casa institutului 500.000 — Mobilier 1-—

40,284.2?7-13

Eei b. eheltueli de Adjie, porto, chirie ete 545.184"— Salar şi bani de euartir 492 600 — Impozite 179.066'— Amortizări eonf. art. 32 din legea imp. pentru

creanţe dubioase 200.000— Beneficiu net din 1928 633409'45

2,050.259-45

Lei b. Capital societar 1,000.000 — Fond de rezeruă 328.28638 Fond pentru creanţe dubioase . . 400.00Q-— 728.286-38 Fond dfe pensiuni 46.557-53 Depuneri spre fructificare 36,323.451-58 Diuerse conturi creditoare 322,859'19 Poziţii transitorii euuenite anului 1929 . . . 1,229.713'— Beneficiu net din 1928 633.409-45

40,284.27713

Lei b Diuerse uenituri din: Dobânzi dela scont, ue-

nitul efectelor ualutelor casei institutului, prouiziuni, comisioane, uenit dela mărfuri ete. 2,050.259'45

2,050.259-45

spese. Contul Profit şi Pierdere încheiat cu 31 Decemvrie 1928. venite.

R e ş i ţ a , la 31 Deeemurie 1928. loan tupu m. p., director exeeutiu. Aehim Behaueiz m. p., contabil autorizat.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Axente Mvreşanu m. p., expert cont. Constantin Ardeleanu m. p., expert cont. Alexandru Costean m. p.

Albert Şimieu m. p. loan Eupu m. p. loan Brodnganszhg m. p. Eugen Crenianu m. p. Nicolae Goanţă m. p. Minai Moisă m. p.

Cenzurat şi găsit în ordine:

C O M I T E T U L D E C E N S O R I :

Bheorghe Bouleseu m. p. Alexandru Buibaş m. p., expert eont. Vasile Petrouieiu m. p. Constantin Ponoran m. p. Petru Bernau m. p.

CORVINEANA" S. A. HUNEDOARA.

CONVOCARE. In sensul §-ului 19 din statute, domnit acţionari ai institutului de credit şi economii „eORVINEANA", societate

pe aeţit în Hunedoara, sunt eonuoeaţi la

a XXXIII-a adunare generală ordinară care se ua ţinea în localul institutului din Hunedoara, la 3 Martie 1939, la orele 2 p. m., eu următoarea

O r d i n e d e z i : 1. Alegerea preşedintelui, conform §-ului 23 din statute; 2. Raportul Direcţiunii şi al Comitetului de supraueghiere, aprobarea bilanţului pe anul 1928, întrebuinţarea profitului

curat şi darea absolutorului; 3. Alegerea alor 3 membri în Direcţiune, eu mandat pe 3 ani; 4. întregirea Comitetului de supraueghiere; 5. Euentuale propuneri, ivite în cadrul §-ului 28 din statute. • *

Acţionarii, cari doresc a lua parte la adunarea generală, sunt rugaţi a-şi depune, în înţelesul f-ului^O^din statute, la eas sa institutului aeţiile şi euentual documentele de plenipotenţă, cel mult până Ia 2 Martie 1929, la orele 12 a. m. Dacă la adunarea generală n'ar participa acţionari în numărul reeerut de statute, se ua ţinea adunarea generală la 10 Martie 1929, la orele 2 p. m., în localul institutului, când, fără priuire la numărul acţionarilor prezenţi şi al acţiunilor prezentate se nor aduce hotărâri ualide.

H u n e d o a r a , la 25 Ianuarie 1929. Direcţiunea.

Activa. Contul Bilanţ Pasiva

Lei b. Lei b

Fond general de r e z e m ă . . 1,452.997 — 756.603 —

. . . 300.000-— Fond de r e z e m ă pt. creanţe dub. 780.000 —

. . . 391.145 — Fondul „P. Şuiea* 10.400 — 6,000.000-— eo. eure.it de Vir. . . . . 27.786-— Depuneri spre fructificare . . . - . 14,019.583-35

. . . 20.000 — eo. Curent şi diu. eo. deb. . . . . 4,550.604-40 Interese transtt. ant. . . 1,290.000-— Mobilier

1,306.481 90 35,468.493-65 35,468493-65

H u n e d o a r a , 31 Deeemurie 1928. , .

s. s. Beşan, direetor exeeutiu — expert-eontabil. Pentru contabilitate: s. s. Crăciun, expert-eontabil.

D I R E C Ţ I U N E A :

s. s. Dp. Popouieiu s. s. S. Chirea s. s. A. tuia s. s. Qh. Serafin s. s. loan Triju

s. s. Gh.'Tureean s. s. Nieolae Albu s. s. Gh. Popouieiu

Subsemnatul comitet am examinat contul de mai sus şi Uam aflat în deplină ordine şi exact.

H u n e d o a r a , 25 Ianuarie 1929.

s. s. Dr. Leşniean

C O M I T E T U L D E S U P R A V E Q H 1 E R E :

s. s. Al. Petreu s. s. Dp. Vasile Oană

58 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 6. — 9 Februarie 1929

£ 6 , , < 3 - O O 2 n T T T X - \ . Xxxe£it*u.t oLe ored.lt s i economi i societate pe acţii, -Ä - i -u -d .

CONVOCARE. I Domnii acţionari ai Institutului de Credit şi Economii „GORONUL" Societate pe Aetii Aiud, sunt inuitaji la |

a XV-a adunare generală ordinară, j c a r e se ua ţinea SAmbâtăitn 8 Martie 1929, la ppa 10 a; m., în localul institutului eu următoarea. J

O r d i n e d e z i : 1. Deschiderea şi constituirea adunării; 1 2. Raportul Consiliului de administraţie şi al Comitetului de eensori, examinarea şi aprobarea bilanţului pe 1928, \

distribuirea beneficiului net şi a sumei destinate pentru scopuri de binefacere şi darea absolutorului ; 3. Întregirea Consiliului de administraţie, conform art. 27 din statute; 4. Fixarea jetoanelor de prezentă pe 1929. ; 5. Eventuale propuneri anunţate Consiliului de administraţie eon/, statutelor; 6. închiderea adunării.

A l u d , la 26 Ianuarie 19<s9. Consiliul de administraţie.

Activa. Bilanţ General. Pasiva.

Cassa în numerar 2,078.968-

Dtsponibn la bănet 1,845.841-

eambti eu giranţi 19,057.207-

eamWt eu hlpoteeă . . . . . 11,059.500-Gont-eurent Casele Institutului:

Plaja Regele Ferdinand Nr. 24. 300.000-Strada Auram laneu Nr. 89 . 150.000-

Efeete publice şi diuerse acţiuni . . . . DiDerse conturi debitoare . . . . . . . Mobiliar . . . . . . . . . . . . • . .

Lei b.

3,724.809 —

30,116.707-— 18,231.203-—

450.000 — 1,361.400-—

29&42,r— 1 -

eonturi de ordine: Efecte şi Garanţii

54,180,548-

37,017.460-

91.198.001-

1,100.000-500.000--

_ 6 0 0 . 0 0 0 -25,506.0 U 7

1,785.603-

Gapital societar . . . . . Fond general de rezeruă . Fond pentru creanţe dubioase Fond de pensiuni Depozite spre fructificare . . Depozite în eont-eurent . . . Gont-eurent Reeseont . . . Diuerse conturi creditoare Diuidendă neridieată Dobânzi anticipate . . Beneficiu net: Beneficiu pe a. 1928 1,182.690

Report din anul 1927 70.000-

Lei b. 5,000.000 —

2,200.000 —

27 ,291 .614-2.454.536-—

14,891.950 — 381.501 —

78.495-— 629.755 —

U52.690-—

Conturi de ordine : Diuerşi Efecte şi Garantii

54,180,541-—

37,017.460 — 91,198.001-—

Bebit. Pierdere şi Profit. Credit

Lei b. Dobânzi:

de depuneri 3,080.933 — d e reeseont 1,051.042-—

Cheltneti: Salare şi adause 1.010.950-— hnprtaate, registre, porto şi

diuerse 580.027 — jetoane 61.150 —

Impozite . Fondului pentru creanţe dubioase . . . . . Beneficiu net: Beneficiu pe a. 1928 1,182.690-—

Report din anul 1927 70.000 —

4,131^75-

1,652.127 — 729.030 — 200.000 —

1,252.690 —

Lei b. Report din anul 1927 70.000 — Dobânzi 5,031.947 — Comision 2,863.875 —

7,965.822-~ 7,985.822-

A i u d, la 31 Deeemurie 1928. Director exeeutiu s. s. Dr. N. Marcu expert cont. Pt. contabilitate s. s. Petru Vlad proeurist, cont. autorizat.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : s. s. Dr. Pop, preşedinte. s. s. M. Sasu s. s. Dragomir s. s. Dr. T. Gruiţa s. s Dr. Oniga s. s. A. Roşian

s. s. I. Man s. s. S. Marcu s. s. Cheşcheş s. s. Muntean s. s. Dr. V. Ciura s. s. Bucur

Revizuit şi aflat în consonanţă cu registrele. A i u d , la 26 Ianuarie 1929.

s. s Petru Gruia, preşedinte. s. s. Dr. Radu s. s. Aug. Ocneanu s. s. Aurel Peculea s. s. Traian Raţiu s. s. Crişan s. s. Gh. Indreiu s. s, Ioan Rebega expert cont. Reuizor expert al „Solidarităţii".

„BANCA TÂRNOVANA" S. A. TÀRNQVA, J u d . Caras .

Convocaré. Domnii acţionari ai „BĂNeil TÂRNOVANA" societate anonimă de credit şt economii în Târhoua, Jud. C&raţ,

sunt rugaji a lua parte la

a X X X I I I - a a d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r ă care se ua Jine Duminecă, in 24 Februarie 1929, la or# 2 d. a.t în fecalul băncii.

O r d i n e a d e z i : 1. Deschiderea şi constituirea adunării; 2. Raportai Consiliului de administraţie; 3. Raportul Comitetului de eensori; 1. Darea absolutorului Consiliului de administraţie şi Comitetului de eensori; 5. Hotărâre asupra impărţirei profitului curat; 8. întregirea Consiliului de administraţie şi Comitetului de eensori;. ?. Urcarea capitalului social; 8. Euentuale propuneri.

T â r n ou a, la 27 Ianuarie 1929.

Consiliul de administraţie.

A c t i v a . Contul Bilanţ la 31 Decemvrie 1928. P a s i v a .

Lei b. 1. Cassa în numerar . . ". . . . 139.826'39 2. Cambii şi credite cambiale eu

aeop. hipotecara 2,293.74050 3. Efecte proprii . . ' 1.000'— 4. Imobile'amorfizare . . . . . . 95.000'— 5. Mobilier . . , . . . . . . . 22.000 — 2,551.566 —

2,551.566-89

Lei b. 1. Capital de aetîi . . . . . . . 200.000 — 2. Fond de rezeruă 50.000 — 3. Fond de rezeruă special . . ... • 10.000'— 4. Depozite spre fructificare . . . 2,118.086"— 5. Creditori . . . . . 16.495-— 6. Diu'dendă neridieată 3.87280 7. Interese transitorii 45.000"— 8. Profit curat 10811309 2,551.566-89

. . . . . 2^-ges-gg

Debit. Contul Profit şi Pierdere. C r e d i t .

Lei b. 1. Dobânzi după depozite spre fruc­

tificare 212.966'41 2. Dobânzi după reeseont . . . . 3.129"— 3. Salare 43.200 — 4. Spese 45.72670 5. Impozite 39.389"80 6. Impozite după dobânzile depozi­

telor spre fructificare 14.120'— 7. Chirie 3.000'— 8. Amortizări , . 6.130 — 9. Profit curat 108.11309 475.775 —

T â r n o u a , la 31 Deeemurte 1928.

Lei b. 1. Dobânzi . 155.650'92 2. Prouiaiuni 320.013-08 3. Alte uenite 111— 475.775"—

475.775"- 475.775 —

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A T I S : loan F. Cereega m. p., director. Blagoe Voina m. p., cassier.

Victor Bumbescu m. p. Pauu Constantin m. p. Constantin Ghefiu ut. p. loan D&lea m. p.

Censurât şl sflat in OPdfae.

loan Turnea m. p,. preşedinte. tana* Pagu m. p.

e O M I T B T U L D E S E N S O R I ;

Petru Ghejiu m. p. Adam Ghejiu m. p, toan Linfa Paga m. pr

tanas Chlneea m. p- Pctnt Fava Tampa m. p.

Banca Românească d i n Va lea Someşu lu i , Soc. A n . D e j .

CONVOCARE. Domnii acţionari ai societăţii „Banca Românească din Dalea Someşului" Soc . An. Dej. în baza art. 20 din

statute se eonuoaeă la

a V-a adunare generală ordinară care se ua ţinea la 12 Martie 1920 (Vineri), ora 10, în localul societăţii, eu următoarea

O r d i n e d e z i: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale; 2. Raportul Consiliului de administraţie, al Comitetului de censori, aprobarea bilanţului, împărţirea profitului curat şi

darea absolutorului, pentru gestiunea anului 1928; 3. Alegerea alor 1 membrii în Consiliu, eşiţi in urma ordinei uechimei conform art. 10 din statute şi ratificarea coop­

tării dlui loan Boruizeanu, director la Banca Românească Suc. Cluj; 1. Alegerea Comitetului de censori pe un an (1929); 5. Eventuale propuneri şi închiderea adunării generale.

D e j , la 18 ianuarie 1929. Consiliul de administraţie.

OBSERVĂRI: Art. 25 din statute: Pot lua parte la adunarea generală toji acţionarii, cari nor auea depuse la eassieria noastră — ori la Sucursala Cluj a Băneit Româneşti S. A. Bucureşti — acţiunile lor eu cel puţin 8 zile înainte de ziua adunării generale. Art. 27 din statute: Dacă adunarea generală nu a întrunit majoritatea cerută pentru a putea delibera şi lua hotărîri, şedinţa se amână peste 8 zile, adeeă pe. 20 Martie 19^9 — când se ua putea ţinea eu ori eâji acţionari uor fi prezenţi, fără alta eonuoeare.

Activa. Contul Bilanţ general la 31 Decemvrie 1928. Pasiva.

Cassa în numerar BJeete publice şi acţiuni Efecte de primit (Eşeont) . 22,2! 5.478--lmprumuturi induslriale . . . 1,879.200-eonturi-curente debitoare . . 589.170-lmobile — easa proprie ea l ea Traian 5 Mobiliar şi c a s e de fier Efecte spre incassare Garantii ipotecare, statutare şi altele

Lei b. 845.165'— 146.000-—

24,683.848 — 677.000-—

1— 597.836'—

13,273.050-—

40,223.900--

Capital societar Fond de rezeruă 600.000-—

„ „ pensiune . . . . * . . 170.000 -— „ al imobilului 143.661'—

Depuneri spre fructificate şi eont-eurent . Reeseont la B. N. R. şi B e a Rom. 4,472.750 — Credit industrial la S. N. C I . . . 1,879.200 — Diuerşi creditori transitorii . . . 383.920"— Diuidende nereelamate

Lei b. 4,000.000-—

Creditori p. efecte spre incassare . . . . Depun, de garantii ipotecare, statutare şi altele Interese transit, ant. pro 1929 Profit curat

913.661-*) 12,824.877-—

6,735.870 71.260

597.836' 13,273.050

306.00 1,501.344

40,223.900 *) eu dotajia anului 1928 uor fi: Lei 1,336.960 —

isi te. Contul Profit ţi Pierderi intrate.

Lei b. Lei b. Interese la depuneri, reeseont şi la alte credite 2,037.418 — . . 4,048.577 — Salare, jetoane, ehirìi, spese porto ete. 1,236.539-—

526.132 —

5,301.433-— 5,301.433-— D e j , la 31 Deeemurie 1928.

s. s. Gregoriu Mieula, expert-eontabil, director adm. s. s. Dr. Victor Minali, director-secretar.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : S. S. Dp. loan Prodan, director general s. s. Teodor Hermann, preşedinle s. s. Ştefan Bujlţia, u.-preşedinte s. s. Dr. Găurii Tripon s. s. Alexandru Cherebeţiu s. s. loan Botha s. s. Emil Mureşian s. s- Dr. George Anea

8. s Dp. Alexandra Buşifia s. s. loan Boruizeanu

Verificat şi aflat tn consonanţă cu registrele. D e j , la 19 ianuarie 192a

s. s Emil Pantazopol s. s, Dp. Emil Preeup s s. Victor Hermann s. s. loan Roeaş s s loan Rusu s. s. Emil Buşiţîa

„ALBINA", institut de credit şi de economii în Sibtiu.

CONVOCARE. o o o O O O ° *

Domnii acţionari ai institutului de credit şi de economii „AL-BINA." sunt înuitafi în uirtutea §~ului 19 din statutele societăţii la

a LVI-a adunare generală ordinară, care se ua ţinea în Sibiiu, Sâmbătă, în 9 Martie 1929, la orele 9 a. m„ în sala Prefeeturei, eu următoarea

ORDINE DE ZI:

1. Deschiderea şi constituirea adunării generale; 2. Raportul general al Consiliului de administraţie, Bilanţul şi Contul Profit

şi Pierdere pe 1928, raportul Comitetului de censori; 3. Descărcarea Consiliului de administraţie şi a Comitetului de censori; U. Distribuirea profitului net 5. Distribuirea sumei destinată pentru scopuri culturale şi de binefacere; 6. Propunere pentru sporirea capitalului social şi pentru modificarea

§-ului 6 din statute; 7. Fixarea preţului marcelor de prezenţă 8. Alegerea a 2 membri în Consiliul de administraţie cu mandat pe 6 ani; 9. Alegerea Comitetului de censori cu mandat pe 3 ani;

10. Eventuale propuneri în sensul §-u!ui 31 din statute.

Domnii acţionari, cari uoesc să participe la adunarea generală îti persoană sau prin ple­nipotenţiar, în conformitate eu §-ll 22, 23 şl 25 din statutele societăţii, trebuie să depună acţiunile şi euentual plenipotenţe timbrate cel mult până Mereuri în 6 Martie a. e., la 6 ore'p. m., la eassa Centralei noastre în Sibiiu.

Depunerea acţiunilor resp. a plenlpotenţeior în scopul indicat se poate face şl la filialele din Braşou, Bucureşti, Cluj, Dicto-Sanmartín, Lugoj, Mediaş, Târgu-Murăş şl Timişoara, precum şi la băncile „Ardeleana" din Orăştie, „Bihoreana" din Oradea-mare, „Cassd de păstrare" din Saliste, „Furnica" din Făgăraş şi „Victoria" din Arad, în aeest caz însă cel mult până Sâmbătă 2 Martie a, e., la 12 ore.

Doueaile de plentpotenţă se primesc cel mat târziu până Vineri, în 8 Martie a. c , 12 ore la Gassa Centrală Sibiiu.

S i b i i u , 4 Febrparie 1929.

Consiliul de administraţie.

62 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 5 . - 9 Februarie 1928.

„ALBINA", institut de credit şi de economii în Sibiiu.

Activ Contul Bilanf la 31 Deeemurie 1928 Pasiv

Cassa în numerar 38,641.380' Disponibil la banei 70,822.545 Monete 1,897.417 Cambii 311,417.893' Credite cambiale eu aeop. hipo-

teeară . 395,079.634 Auansuri pe efecte publice . . . 468.482' Credite de eont-eurent 382,559.061 Imobilele institutului şi alte rea­

lităţi Amortizare . . . Efeete publice Acţiuni diuerse . . 49,578.557— Amortizare . . . . 1,000.000'— Efeeteţe fondulai des pensiuni al

funej. inst. . . . . . . . . . Depunerea fondului de pensiuni

al fjuaet. imst. Mobiliar, amortizat Diuerse conturi debitoare . . .

111,361.342-

1.089,525.070—

25,448.652— 1,000.000'— 24,448.652 —

7,754.27?-

48,578.557 — 56,332.834-

6,213.600-

6,223.000*-

Conturi de ordine : Efeete, Cauţiuni şi Garanţii

12,436.600 —

983.088'— 1595,087.586 —

• 635.266.964 — 635,266.964 —

Capital societar Fond general de rezeruă . . . Rezerue pentru creanţe dubioase Fond cultural Fondul „Partenie eosma" . . . Fondul de pensiuni al funcţiona­

rilor institutului Scrisuri foneiare eşite la sorji în

eireulajie ' . . . Depozite spre fructificare . . . Depozite în eont-eurent . . . . Reeseont la B a n c a Naţională . . Giruri la Banca Naţională ş i Cre­

ditul Industrial . . . . . . . . Ordine de plată . . . . . . . . Dispoziiuni americane Diuidendă neridieată Diuerse conturi eredttoare . . . Dobânzi transitoare anticipate pe

1929 Profit eurat

minus dotajiunea rezeruelor şi amortizări

31,561.088'-22,000.000-

1,103.400' 881.150-

946,005.872-67,801.142--68^87.741-

29.953.210-9,150.317'-8,628.083-

34,045.868--

8.000.ÓOO--

Conturi de ordine:

50,000.000-—

53,561.088- -

1,984.550 —

12,436.600 —

34.500 —

1.013,807.014 —

98,240.951 —

17,778.400-— 362.400-— 739.161 —

20,097.054 —

26,045.868-— 1.295,087.586-—

Diuerse efeete, Cauţiuni şi Garantii 635,266.964-— 635,266.964 —

Debit Contul Profit şi Pierdere Credit

Dobânzi după depuneri 87,594.616 — e HEL T U E ţ 1:

Salaré , Salare întregitoare, Bant dé euartir . • . . . . 21,135.492-—

Imprimate, registré, porto, diu. 5,217.271-— Jetoane 362.597-— Chirii 1,002.827-— Impozite 5,144.704 — 32,862.691-—

Amortizări . . . . . . . . . . . . . s . . . . . 2,000.000 — Profit eurat 34,045.868 —

minus dotafiunea rezeruelor şl amortizări . 8,000.000- 26,045.868 —

148,503.1?5 —

Dobânzi 106,379.612-Dobânzi dela efeete publice şi

acţiuni diuerse 6,103.482 -Chirii Prouiziuni . . *

112,483.094'— 1,842.753 —

34,177.328 -

148,503.175 —

S i b i i u , la 31 Deeemurie 1928.

Dp. i. Bett m. p., prez. Cons. de adm.

I. Vătăşianu m. p., director general.

C. Popp m. p., director exeeutiu.

toan Rebega m. p., şef-eontabil—expert-eontabil.

Subsemnatul comitet am examinat conturile prezente şi /e-ara aflat în deplină regulaşi în consonanţă cu registrele institutului.

S i b i i u , la 4 Februarie 1929.

C O M I T E T U L D E G E N S Q R l : Hateiu Voîleanu m. p„ prezident. D. Comşa m. p, Dp. Nieolae Schiau m. p.

V. Păeăţianu m. p, 0p. toan foite or m. p. Reproducerea nu se onorează.