D. ALE S SI U

CULTURA

LEG Ul\IELOR

LUCRARE PREMIATA

CIT MEDALIE DE AI-?'

. . GIr T IN 1894 ::

CU 147 FIGURI IN rmX1'

A II-a E D 1 TIE

A 4-a MIE

BUCURETI

Tiparul Institutului de Arte Grafice i Editura .MINERVA . - Bulevardul

Acadcmiei 3. - Edgar-Quinet 4.

Hlll

www.dacoromanica.ro

CULTURA LEGUMELOR

www.dacoromanica.ro

Lxemplarele ce nu vor purla semncitura mea, se vorurmari conform legei.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Scopul ce' I am cu incepetea acestei lucrarr,este de a veded pe proprietarii ,si arendaii teireinoastre, formandu-,si singuri o grading de zar-zavat cat de mica, dacii nu una mare de specula.

Aceasta este usor de peat, deoarece toateilucrarea ei este in primdvard, moment in careocupatiunile sunt mici ci rastranse, astfel caorice persoand cu putind bundvointet 1,5i poateprocurer din mernile sale fir' osteneala sa putinulzarzavat ce ii trebue pentru consurnarea zilniceiin casd. Cultura legumelor in mic, intr'o gra-dinitd nu cere- cheltuell prea mail, nici perderede ..vreme.

Indatd duper lucrarea permantului i duper se-mdnat, singura ingrijire este udatul in timpulreisadurilor, care mai toate se fac in tuna Maiu,duper a carei trecere incepe recolta legumelor.

In privinta marilor culturi, avem de exemplupe acei Sdrbi $i Bulgari, care aproape lard no-

www.dacoromanica.ro

6 D. ALESSIU

Muni ci cuno,stinte speciale in arta gradindriei,sosesc la not in Cara la inceputul lunei Martie,timp cand incep cultura, spre a pleat in toamnacu zeci de mii de lei aduna(i pe samanta zat-zavaturilor ci chiria locului care in total nu in-trece suma de cloud mii lei.

Multe ziare agricole la not in tara at incercata da cunotinte in parte, asupra acestei culturi,dar nu at reucit pe deplin. Insa astazi, prinpracticd ci culesul acelor articole, dau la luminaintreaga cultura a plantelor ce ne sunt de tre-buintei zilnica.

Pentru descrierile culturale, am adoptat or-dinea alfabetica a legumelor, spre a inlesni eau-tarea lor. Asemenea plantele stint descrise cunumirile for de origina, precum acele ce beintrebuintam not astazi.

Mi-am pus toate silintele spre a angel gra di-narilor de meserie, precum ,si domnilor proprie-tari ,si arendafi amatori, modul de culturd si-stematic cu ingraMminte i pe distance; precumlocul de origina at plantelor, varietatile for itimpul ce intrebuinteaza semintele pentru incol-(ire t conservarea partilor lot vegetale si ger-minative.

Aceasta culturd, coprinde in sanul ei toateproduc(iunile de zarzavat, din orice punct devedere.

$i

www.dacoromanica.ro

PREFATA 7

Amatorul proprietar sau arendas de un coltde Omit nt cat de mic, dacd are spiritul practic,se ga ndeste de a forma in grddina sa nu numaiflori frumoase, dar ci cateva legume; care pentrudansul vor aved o valoare nepretuita, de a ficrescute sub ochii, mana ci propriele sale ingri-jiri, semanate si cultivate de dansul, este na-tural, ca sa'si poatd apre'cia singer, ostenealace-si da, pentru produsele ce a obtinut.

Amatorul este un ajutor puternic at horticul-turei intregi, adesea neexperimentat cultivd mailuta iu, coltul sau de pamant pe care' l ingri-je'te cu deosebire, in urma, cate putin .dela pri-mele incercari la care in parte a reusit, ii dagustul de a observa lucra rile mai de aproape ;is publicarile mai speciale, le studiazd ,ci le com-bind, devine tare in materie cunoaste meseria;stie ca pamantul poate produce mult dacci esteputin ajutat. De aci rezalta ca in curand, ne-multumit de a umbla calk batute, se intindela incercari de metode noi, fie chiar de plantemai putin sau de l',c cultivate !Jana aci, stu-diazd noutatile, vede profitul ci in urma sta-bileste model de exploatare.

Care va sa zica face horticulturei un serviciuimens, caci gradinarii sau cultivatorii de pro-fesiune, nu pot ci nu au chiar timpul de a face

,Si

www.dacoromanica.ro

8 D. ALIESSID

incerairi, ei trebue sa urmeze astfel Matt capi-talul lor, sa produces un bun cOstig.

Amatorul prepares calea, cultivatorul o ur-ine azei daces este bung. Din acest punct de ve-dere ci fares a fine socoteala de serviciile aduselui insai, rolul amatorului are o importanfcinepretuita . El maid si introduce adesea cu fe-ricire plante noi, pe ,care cultivatorii le esploa-teazel in urma cand incercarile le aratei oarecariavantagii serioase. Amatorul va getsi ci in acea-std carte deslusirile precise care'l va indruma lace'i rdmOne de facut.

Apa este una din cele mai puternice auxi-liare ; udatul des si ploile in timpul marilorcalduri este partea principals a zarzavagiilor.De aceea udatul trebuie sa alba o legaturd,streinsd cu gunoirea pdmantului. Unii cultiva-tori cred cd udatul des al legumelor i puse inloc bine gunoit, isi perde din sucul ci proprie-teifile for nutritive, acestea sunt grese7i preipd-stioase. Se ctie ca in general, in teseitura plan-telor compuse din vase, din fibre ci din celule,ca in ele se dezvolta principiile trebuincioasealimenteirei. De cdte on silim planta la o maresi repede dezvoltare, exageram asupra ksatu-rilor celulare. Fibrele in raport cu cantitatea ce-lulard, devine mai slabs in urma proprieteitilororganice ale plantei care astfel se gaseste mdrita.

www.dacoromanica.ro

PREI'ATA 9

Deci, anzatorii cci$tigti mult cittnd carti spe-ciale, cdci e bine a urma calea bdtutci. Metodete.experimentale $i $llintifice, capita o mare va-loare cdnd sunt puse in lucrare de practican(iindemanateci.

Cultivatorii exploateazd ca nzpii in jurul ora-$elor marl ci at satelor, gunoesc locurile, pe careadesea nu le add, a$teptand ploile ca sd'i ajutein culturd. Intinderea ce o udd insd in mod me-canic ar fi imposibil de a se add cu mina, inacest cas duce apa pe canaluri sau $enfulete,pe care o distribue pe ca'mpie. Cultivatorii tragun profit considerabil, cheltuelile fired ,nici.

In fine unii agricultori, proprietari sau aren-da$i cultivci legume in o grading a for mai multsau mai putin mica pentru nutrirea personaluluisau, in unele circunistante ar trebui sd meargamai departe. Este constatat al in starea actualaa lucrurilor, culturile iudustriale sunt auxiliareputernice ci ca cultura legumelor este aceia ce de)"rezultate mai satisfacdtoare.

Cred ca aceste consideratiuni vor angaja peagricultori a intro cu hotarire in cultura legu-minoaselor, in care vor gdsi numeroase foloase.Nu' mi rdmdne decd. t a multumi tutulor acelora.ce vor urnza consiliile date de mine aci sere ainIcitura pe vecinii no$h t Bulgari Sdrbi, adeschide o noud ramurd de lucru locuitorilor

$i

www.dacoromanica.ro

10 I). ALIIISSILT

Wei noastre i a impedica astfel risipirea averiistatului ci a noastrd in NH straine pe come-stibtle.

Progresul la care 'yeti ajunge prin munca, vafi cea mai mare iecompensa ce o yeti puledobtine.

D. ALESSIU.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA A DOUA EDITIE

La aceasta edi(ie am cdutat de a introduce urtcalendar lunar de culturile i lucrarile ce se potface in grddina de legume in. diferitele epoci aleanului.

De asemenea am introdus cateva plante noi,precum ,si rectificdri in culturi dupd cerintele celemai moderne, avand in vedere dezvoltarea ceau lual fabricile de conservarea zarzavaturilor.

Prin aceasta north' edi(ie, caut sci fac prevei-zator, pe oricare amator sau cultivator, sa'idezvolt gustul ,si sed invingd greutattle cari sdlclued la succes.

Nu voiu face un lux de tipar, cautd nd a avedo lucrare eftirld si la indemana tutulor, ci scru-puloasei in corectiunile tipografice.

Bucuria mea cea mai mare va ft, cand in col-turile cur(ilor ci armanelor locuitorilor tiotridela sate, as veded mici culturi de legume.

D. A.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRADINARIE

Dispozitiuni generale. Afara de acei ce sunt nevoitide a face gradina de legume,pe ocuri neprielnice, prinpozitia for sau parnAnturilor rele, cred de a mea dato-rie de a atrage vederile mele asupra alegerei pozitiei ipdmanturilor prielnice.

Terenurile ce au un metru adancime de pdmanturivegetate, amestecate cu putin nisip, gunoi putrezit (mra-nitA) i apd la indernAna, in ele suntem siguri de a reuicu toate legumele cari infra in cultura curentA, fiind pa-manturi ware, permeabile aerului, fdra ca umezeala sdstea prea mutt, Irma racoroase pentru ca radacinile sdalba timpul sa absoarbe pdrtile necesare hranei tor.

Dacd ptimantul nu va fi dupa cum I'am descris maisus, gunoirea ogoarele vor suplini calitatile ce iilipsesc.

Asolamentul va fi randuit astfel ca un loc sa nu pro-ducd doi ani de arandul aceleai legume. Gradina delegume va trebui sd fie aparata de vanturile rele prinziduri, garduri sau plantatiuni. La rasArit se poate sadivie ; La apus (sfinpt) vom plantd Caii, Peri sau Piersici ;La Nord (in Crivat) vom sad' Stejari salcami iar maijos in adapostul for Meri, Prun', Gutui sau Ceresi.

sit

www.dacoromanica.ro

14

In fiecarenat culturei

ll ALESSIU

an din toamna vom ara adanc locul desti-legumelor, deoarece gerul din iarna prin

inghet Si desghet it va maruntii afana, primavara pamantul it sa-

numai cu spa sau cazmauaspre a forma brazdele, tar pietrilece learn gasi le vom face gramezipe potecile i aleiele gradinei deunde le luam cu roaba sau caruta

prea este lucru mult spre a le intre-

FIG. 1. Grebluta

in zilele cand nubuinta la drumuri i alte lucrari apropiate.

Pamantul sapat it vom obli (netezi) cu grapasau o grebluta mica de mans, cu o vergea fa-cem apoi entulete in pamant la departariletrebuincioase in can aezam semintele ma-runte acoperindu-le cu putina mranita (gunoiputred).

Cand am dori sa succedam unei culturitimpurii, e destul numai de a sapa Sapa HO.u