ie ;i actualitate - Informatia Zilei...prieşte foarte bine. Acea calamitate ajunsese la grad supre...

IAnul XV Nr. 764 Duminic[ 24 decembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Iată ce scria George Bariţiu despre foametea din anii 1816-1817< „… între anii 1815 şi 1817 a căzut peste Transilvania ofoamete din cele mai înfricoşătoare, cauzată prin ploi necon-tenite, care în această ţară muntoasă şi răcoroasă, întârzie

foarte tare coacerea cerealelor, pe când aici un timp mai secetosprieşte foarte bine. Acea calamitate ajunsese la grad supremîn iarna din anul 1817. Mii de locuitori au ieşit şi atunci înţările româneşti şi s-au aşezat acolo pentru totdeauna.”

Într-o lume în care cărțile cu pove;ti par des-uete, iar copiii se grăbesc să se emancipeze, împin;i;i de o dezvoltare fizică accelerată de traiul bun, cemiză mai poate avea un spectacol de acest gen? :itotu;i, cele douăproducții regizatede Andrei Mihala-che ;i desenate sce-nografic de Cri-stian Gătina aumomente de realăemoție ;i inventivi-tate, care au prinsatenția tinerilorspectatori. Le-amvăzut unul după al-tul, marți diminea-ță, în ultimele spec-tacole din acest anale secției române.

PAGINA 3

Pove;tile lui Andersen;i-au adus tâlcul pescena Teatrului de Nord

Copiii din jude\, de la diferite institu\ii, s-aupreg[tit temeinic pentru Na;terea M]ntuitorului.C[ a fost vorba despre concerte de colinde, specta-cole de balet, expozi\ie de icoane cu tematic[ deCr[ciun, campanii caritabile sau t]rguri cu cadourif[cute de m]nu\ele lor, to\i copiii s-au implicat cud[ruire, coordona\i fiind de p[rin\i, educatori sauprofesori. PAGINA 9

Membrii CentruluiInterfaith pentruResponsabilitatea Corporatistă(ICGR) cer companiiloramericane de alimentaţieMcDonald’s Corp, Denny’sCorp şi Sanderson Farms Inc sănu mai cumpere sau să producăcarne crescută cu antibiotice,relatează Reuters. “Membrii ICGR au depusrezoluţii ale acţionarilor lafiecare dintre companii”, a spusICGR într-o declaraţie emisă. Dacă aceste rezoluţii nu suntcontestate cu succes de cătrecompanii, vor veni la vot laurmătoarele întâlniri alesocietăţilor. Membrii ICGR au avutsucces în trecut în a convingemajoritatea producătoriloramericani de pui să renunţe lautilizarea unor antibiotice,importante din punct de vederemedical, pentru creşterea puilor,scrie Ziarul Financiar.

Prima detectare a coliziuniidintre două stele neutronice,care a provocat o uriaşă exploziece a călătorit în timp şi spaţiu,este considerată cea maiimportantă descoperireştiinţifică a anului 2017, aanunţat prestigioasa revistăScience. Coliziunea dintre celedouă stele neutronice - obiectedin Univers formate în urmaexploziilor unor supernove - afost observată pe 17 august şi aconfirmat "câteva modeleastrofizice cheie, a relevat loculnaşterii mai multor elementeimportante şi a testat teoriagenerală a relativităţii aşa cumnu s-a mai întâmplat pânăatunci", scriu specialiştii de larevista Science. Explozia, care aavut loc în urmă cu 130 demilioane de ani, face parte dintipul de evenimente în urmacărora sunt generate cantităţiuriaşe de aur, platină, uraniu şimercur, spun specialiştii.Descoperirea a provocat o undăde şoc în lumea ştiinţifică, înoctombrie, când a fost anunţată,după ce a fost detectată desenzori de unde gravitaţionaledin SUA şi Europa şi deaproximativ 70 de telescoape şiobservatoare din lume. Revista Science face anual olistă a celor mai importantedescoperiri ştiinţifice. Anulacesta a mai fost inclusă pe listădescoperirea unei noi specii deurangutan, Pongo tapanuliensis,care numără doar circa 800 deexemplare, ce trăiesc într-opădure izolată din Indonezia.

RestauranteleMcDonald's sunt somate s[ renun\e imediat la un produs

Cea mai mare erup\ie din istorie a unui vulcana adus foametea în Transilvania anului 1817

Copiii din jude\ s-aupreg[tit de Cr[ciunprin colinde, spectacole,expozi\ii de icoane

Descoperirea anului 2017< coliziuneadintre dou[ stele neutronice

În Sătmar, ca şi în celelalte zone folclorice din ţară, de îndatăce se lasă iarna şi începe Postul Crăciunului, copiii îşi cautăcolegi pentru “umblatul cu colinda la Crăciun”. Se organizeazăîn cete şi se alege o “căpetenie”, după care este vremea învăţăriisau deprinderii colindelor, fiecare grup păstrând cu străşniciesecretul repertoriului său. Îşi pregătesc din timp traistele în carevor aduna darurile (colaci, covrigi, poame, bani) primite de lagospodarii pe care îi vor bucura cu prezenţa şi colindele lor. Îşialeg chiar şi casele pe care le vor cerceta, deşi ştiu că vor găsitoate porţile deschise, aşa încât vor putea intra oriunde.

S`n`tate Frumuse]e&Obiceiurile alimentare nes[n[toasecauzeaz[ obezitatea la copii

Protonic, adjuvant `nvitaminizarea organismului

PAGINA 8PAGINA 5

Karra Launi a fost premiat[ pentrucel mai bun debut la City Fashion Week din Cluj

PAGINA 7

2

PAGINA 11

PAGINA 10

S[ nu-i uit[m pe cei ;aptetineri care s-au jertfit la Revolu\ia din 1989Ace;tia sunt< studenta Raluca S[l[jan, locotenent post mortemMarinel Ioan Ciul, sublocotenent post mortem Grigore Zimbru ;isolda\ii Szabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba

Raluca S[l[jan

PAGINA 2

Marinel Ioan Ciul Grigore Zimbru Szabo Antal Kiraly Mihaly

Colindatulla s[tm[reni< între tradi\ie ;i actualitate

2 Informa\ia de Duminic[/24 decembrie 2017

A trecut mai bine de un sfert desecol de la evenimentele din de-cembrie 1989 ;i încă nu avem o im-agine clară despre ceea ce s-a în-tâmplat atunci. Încă ne întrebămdacă a fost o Revoluție populară, afost o lovitură de stat sau a fost unscenariu bine pus la punct de cătreserviciile secrete străine.

Ceea ce se ;tie cu certitudine este fap-tul că în zilele Revolu\iei `n \ar[ au muritpeste 1.000 de români, majoritatea militari,majoritatea tineri, iar alții câteva sute aurămas infirmi pe viață. În județul Satu Ma-re cinstim în fiecare an de atunci memoriacelor 7 tineri secerați de gloanțele nu se;tie ale cui ;i anume< studenta Raluca Să-lăjan, fiica gazetarului, poetului ;i scriito-rului Dorin S[l[jan, plecat ;i el dintre noi,locotenent post mortem Marinel IoanCiul, sublocotenent post mortem, GrigoreZimbru, ;i soldații Szabo Antal, SofalviGyörgy, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba.

Flacăra revoluției s-a aprinsîn Timi;oara

~n decembrie al lui ‘89, un decembrieprea c[lduros pentru o lun[ de iarn[, `nseara zilei de 16, un grup de timi;oreni s-au adunat ̀ n fa\a casei pastorului reformatLaszlo Tokes pentru a protesta `mpotrivahot[r]rii judec[tore;ti de a fi evacuat.Mul\imea, ale c[rei r]nduri s-au `ngro;atcu cet[\eni de diferite confesiuni, ;i care a`nceput s[ scandeze lozinci anticomuniste,continu]nd `n seara de 17, a constituitsc]nteia ;i apoi, flacăra Revolu\iei.

V[rsare de s]nge a fost nu numai laTimi;oara, ci ;i ̀ n alte locuri din \ar[. Fla-căra a ajuns la Bucure;ti în 21 decembrie,c]nd imensitatea mul\imii ie;ite ̀ n strad[nu a putut fi oprit[ nici chiar de gloan\eleuciga;e, de tancurile care nu se mai opreaunici m[car peste copii sau femei gravide.

S-au împu;cat însă ;i militari între ei,s-au împu;cat ;i civili între ei, dar pânăazi, nu a fost identificat niciun terorist, nua fost condamnat niciunul din cei care autras. S-au alăturat mi;cării populare tineri;i adulți din Sibiu, Cluj ;i alte ora;e dințară. În câteva, "terori;tii" pe care nu i-avăzut nimeni au ucis ;i schilodit tineri, co-pii, dar ;i adulți.

Cei 7 sătmăreni cărorale aducem un pios omagiu

Raluca Mihaela S[l[jan

Era student[, a c[zut ̀ mpu;cat[ ̀ n aju-nul Cr[ciunului, cu credin\a c[ Dumnezeu`i va fi r]nduit un loc `n "nem[rginiteP[;unile cerului", a;a cum ar[ta `ntr-unpoem scris de ea cu pu\in timp `nainte<"V[z]ndu-m[, pesemne, sup[rat[, / Dom-nul Meu ;i Dumnezeul Meu / ~ntr-un se-nin g]nd astfel mi-a gr[it< "Dar vino, Co-pila Mea, / ̀ n Albastre P[;unile Cerului, /Te voi primi cu drag[ inim[ / `n ~nalt[~mp[r[\ia Mea."/ Mi-am r]nduit astfelvia\a s[ fiu / M]ndr[ de locul pe care Dom-nul Meu/ ;i Dumnezeul Meu l-a r]nduit/ ;i mi l-a oferit cu nesf]r;it[ / bl]nde\e ̀ nnem[rginite P[;unile / Cerului."

Tat[l Raluc[i publica la 7 ani de la Re-volu\ie o "Scrisoare din eternitatea ime-diat[", din care spicuim c]teva r]nduri<"~mi pare sincer r[u, drag[ Ralu, c[ marelucru nu aveam cum s[ aflu despre sece-rarea ta intempestiv[ dintre tinerii t[i prie-teni bucuro;i, nevoie mare, c[ Revolu\iatinerilor a izb]ndit. Au tras ̀ n voi armata,securi;tii, poli-mili\i;tii ;i g[rzile patrio-tice. Au tras ;i bezmeticii c[rora li s-au datpe m]n[ arme pentru a protegui un regim`n c[dere liber[. |ii bine minte cum, pestr[zile capitalei, se striga< "Jos

comuni;tii!", "Jos securi;tii!"... Te`mbr[\i;[m cu mult drag, oriunde te-aiafla! S[ fiu ceva mai aproape de somnult[u `nve;nicit, am poposit c]tevas[pt[m]ni bune la S[tmar. Cu g]nduri cu-rate, revigorante ;i `n[l\[toare... Dumne-zeu s[ te aib[ `n mare Paza Sa, iar corul`ngerilor s[ ne trimit[ acum, la cump[nadintre ani, un semn de benevolen\[, de`nvrednicire ;i ̀ mb[rb[tare, pentru desti-nul nostru `n dureroas[ desf[;urare, `nabsen\a ta temporar[. C[ci e;ti ;i te sim\imprintre noi, `n eternitatea de o clip[, peglodul acesta albastru de p[m]nt, pe carene cutreier[m via\a sc]rbos dep[m]ntean[. Te ̀ mbr[\i;[m cu mult drag,oriunde te-ai afla, ̀ n eternitatea celor 7 ce-ruri ;i `n eternitatea durerii noastre ime-diate..."

Ioan Marinel Ciul

Era elev-locotenent la :coala de Ofi\eriMilitari din Sibiu. Moartea lui a venit caun fulger. P[rin\ii eroului ne relatau acumcâțiva ani< "Era mereu primul la ;coal[,era primul ;i la ;coala de ofi\eri ;i a fostprimul ;i la moarte. Ultima oar[ l-amv[zut ̀ n 20 august 1989, c]nd a fost acas[.~n ziua aceea a plecat `napoi la Sibiu ;i nus-a mai `ntors dec]t `n sicriu. Colegii luicare ne-au c[utat dup[ moartea lui ne spu-neau c[ ̀ n octombrie voia s[ vin[ acas[ ;ia fost foarte nemul\umit c[ nu l-au l[sat.Zicea c[ oricum va veni acas[ de Cr[ciun.Apoi au `nceput problemele la Timi;oara;i nu a fost l[sat acas[ nimeni. ~n ultimascrisoare pe care ne-a trimis-o, nu a po-menit nimic din cele ce se petreceau `n\ar[.

~n Sibiu, c]nd a ̀ nceput Revolu\ia, pri-mul secretar Nicu Ceau;escu nu a dat voieca militarii s[ ias[ din cazarm[. Apoi i-ascos totu;i s[ fac[ ni;te cordoane `n fa\a;colii. A venit ordinul ca `n ora; s[ ias[ 4TAB-uri cu solda\i, ca s[ patruleze pestr[zi. B[iatul nostru era ̀ n una din cele 4ma;ini blindate. Dup[ ce au ie;it `n ora;au primit un alt ordin. Adic[ din cele 4TAB-uri 2 s[ se ̀ ntoarc[ ̀ n unitate, asuprac[reia se tr[gea. TAB-ul lui Marinel a fostprimul care a ajuns. A vrut s[ intre ̀ n uni-tate pe la poarta num[rul 4. Marinel a co-bor]t ;i ̀ n acel moment asupra lui s-a trascu focuri de mitralier[. Cei care tr[geauerau ni;te masca\i afla\i ̀ n cl[direa Mili\iei,

care era vizavi de sediul unit[\ii militare.Colegii lui ne-au spus c[ se tr[gea ;i de peacoperi;ul Mili\iei."

Ca ;i Raluca, ;i Marinel era `nzestratcu harul de a scrie poezii minunate. Cupu\in timp ̀ nainte de Revolu\ ie, parc[ an-ticip]nd cele ce urmau, o scrisese peurm[toarea< "M[ las purtat de cuv]nt /Prin iluzii, speran\e de;arte... / Dar idealulmeu se va `mplini cur]nd / ~n morm]nt,`n pustiul morm]nt. / C]nd un clopot seva zbate bizar, / Voi fi un cadavru prinnoapte, / Iar un sicriu ̀ mi va acoperi barbar/ :i ultimele ;oapte. / O via\[ ucis[ desoart[ / Asemenea st]ncii roase de valuri,/ La cap[tul singur[t[\ii / Pe tristele maluri./ O, mare! / Te voi ̀ mbr[\i;a ̀ n zori / Purtatde valul sf]nt / C[ci mi-e fric[ de nori / :ide pustiul morm]nt."

Grigore Viorel Zimbru

Militar `n termen la o unitate dinR]mnicu V]lcea, a fost r[pus de gloan\e`n timp ce ap[ra Aeroportul Interna\ionalOtopeni. Tat[l s[u ne relata cu durere< “l-au `mpu;cat acolo din gre;eal[. Cei careau tras au fost v]n[torii de munte ;i nu te-rori;tii. Ei pe ei s-au ̀ mpu;cat. El era ̀ ntr-un TAB din acela, cum vedem pe la tele-vizor, ;i c]nd au ajuns la Otopeni au v[zutc[ `naintea lor era oprit un alt TAB. S-auoprit ;i ei l]ng[ el, s[ vad[ ce se `nt]mpl[.S-a crezut c[ ei sunt securi;tii. Avea deja9 luni de armat[. A fost omor]t acolo, darnoi nu am aflat dec]t dup[ 2 s[pt[m]ni.A murit ̀ mpu;cat tot de rom]ni, care estecea mai amar[ durere. A fost un b[iat mi-nunat ;i `l iubea tot satul, at]t fetele, c]t ;ib[ie\ii. Dup[ ce a murit el, p]n[ ;i dansu-rile la Ciuperc[ au ̀ ncetat. A fost jale mare`n cas[. L-am `nmorm]ntat ;i i-am f[cutun morm]nt frumos. Din p[cate nu ne-afost u;oar[ via\a. Am avut 8 copii, dar 3ne-au murit. Dup[ Grigore a murit ;i Vio-rel, la 23 de ani, apoi Maria care avea 42de ani. Mai am doar o singur[ poz[ cuGrigore. ~n fotografie este `mpreun[ cuun alt soldat, care i-a fost prieten. Aveaatunci 95 kg ;i era un b[iat solid, bun latoate. Cine l-a `mpu;cat nu se ;tie ;i nicinu avem speran\e s[ afl[m vreodat[.” Pepiatra funerar[ de la morm]ntul lui Gri-gore Zimbru stau scrise ni;te versuri, ase-menea altor morminte din cimitir. Primeleversuri, care evoc[ atmosfera de Cr[ciun

din 1989, sunt urmate de alte 12 versurirelat]nd ultimul drum al TAB-ului ̀ n carese afla ;i Zimbru Grigore. Iat[ primele ver-suri< “Bradul era ̀ mpodobit la noi ̀ n cas[,Vinul adus ;i el din pivni\[ pe mas[, Mamapunea colaci `n cuptor la copt, Era dimi-nea\a pe la ora opt, ~ncepea ajunu’ deCr[ciun, Era dup[ o noapte, cum s[ v[spun?”

Antal Szabo

F[cea parte dintr-un grup de 30 devoluntari care au luat cu asalt un bloc deunde tr[geu a;a-numi\ii terori; ti. Atuncia c[zut ciuruit de gloan\ele comuniste.

Gyorgy Sofalvi

Militar `n termen la Br[ila, a c[zut îndata de 27 decembrie. :i tat[l lui a murit,dar `n urm[ cu mai mul\i ani, acesta nedeclara< "Sunt m]ndru de el ;i acum, bi-ne`n\eles cu doliu `n suflet, dar m]ndrude el ;i de copiii no;tri care ;i-au dat via\apentru democra\ia rom]n[ ;i european[...Nici dac[ a; avea cinci vie\i nu l-a; puteauita pe eroul meu, pe eroii no;tri jertfi\ipe altarul na\iunii. Cred c[ blestemul acelainvocat de tat[l Raluc[i `ntr-o frumoas[poezie o s[ \in[ p]n[ ce este `n via\[ ulti-mul dintre c[l[ii care i-au ucis pe copiiino;tri."

Mihaly Kiraly

A murit `n noaptea de 22 decembrief[c]ndu-;i datoria de soldat la o unitatemilitar[ din Bucure;ti. De;i era ̀ ncorporatdoar de trei luni, avea vitejia unei c[taneb[tr]ne. C]nd au fost `ntreba\i solda\ii"Cine vrea s[ ias[ afar[ ;i s[ lupte? E pevia\[ ;i pe moarte!", el a fost primul cares-a oferit.

Csaba Gergely

A fost `mpu;cat `n Craiova, `n timpulluptelor cu "peste 800 de terori;ti", a;a cum`i scria el mamei sale `n ultimele zile alelui '89. De fapt, dup[ cum se ar[ta ulterior,a fost ̀ mpu;cat de colegii din unitatea mi-litar[ vecin[, cu care s-a luptat unitateadin care f[cea parte, consider]ndu-l fiecareterorist pe cel[lalt.

M. G.

Alexandru I Pavlovici Romanov afost țarul Rusiei între 23 martie 1801;i 1 decembrie 1825, regele Polonieiîntre 1815 ;i 1825, precum și Mare Du-ce al Finlandei.

Alexandru s-a născut în 23 decem-brie 1777 la Sankt Petersburg, fiu alMarelui Duce Pavel Petrovici, mai târ-ziu Pavel I al Rusiei, și al Mariei Feo-dorovna, fiica Ducelui de Württem-berg. Alexandru a urcat pe tron dupăce tatăl său a fost asasinat și a condusRusia în perioada războaielor napo-leoniene. În prima parte a domniei aîncercat să introducă reforme liberale,pe când în cea de-a doua a abordat oconducere arbitrară, iar o parte din ve-chile reforme au fost abolite. În ceea ceprivește politica externă, Alexandru aobținut un succes recunoscut, câști-gând numeroase campanii. În particu-lar, sub domnia sa Rusia a obținut Fin-landa și o parte din Polonia. Contra-dicțiile misterioase ale personalitățiisale îl fac pe Alexandru unul din ceimai interesanți țari. Moartea sa este în-văluită în mister, iar locul unde se aflărămășițele sale rămâne necunoscut.

Codificarea legilor inițiată în 1801nu a fost terminată niciodată în timpuldomniei sale> nimic nu a fost făcut pen-tru a îmbunătăți statutul intolerabil alțărănimii rusești> constituția elaboratăde Mihail Speranski, și aprobată de că-tre împărat, a rămas nesemnată. În sfâr-șit, intrigile plănuite de rivalii politiciai lui Speranski au dus la pierderea decătre acesta a sprijinului lui Alexandruși la demiterea ulterioară din martie1812.

Autocrat și iacobin, om al lumii șimistic, el apărea contemporanilor săica o ghicitoare pe care fiecare o dezlegapotrivit propriului temperament. Na-poleon I îl considera un “bizantinschimbător”. Pentru Klemens Wenzelvon Metternich era un om nebun, luân-du-l în derâdere cu orice ocazie. Cas-tlereagh, scriind despre acesta lorduluiLiverpool, îi atribuie meritele unor“mari calități”, însă adaugă că este “sus-picios și indecis”. Totuși, imaginațiagrandioasă a lui Alexandru era atrasămai mult de marile întrebări ale poli-ticii europene decât de încercările dereformă domestică care, în general, îirăneau mândria dovedindu-i limiteleînguste ale puterii absolute.

Evenimentele războaielor napoleo-niene aparțin istoriei generale a Euro-pei, ̀ nsă atitudinea lui Alexandru a fostuna personală, iar deciziile sale au avuto importanță deosebită pentru restullumii. Opunându-se lui Napoleon I,“asupritorul Europei și perturbatorulpăcii mondiale”, Alexandru deja credeacă de fapt îndeplinea o misiune divină.

240 de ani de lana;terea \arului

Alexandru I al Rusiei

EVENIMENTÎn județul Satu Mare cinstim în fiecare an de atunci memoria celor 7 tineri secerați de gloanțele

nu se ;tie ale cui ;i anume< studenta Raluca Sălăjan, fiica gazetarului, poetului ;i scriitoruluiDorin S[l[jan, plecat ;i el dintre noi, locotenent post mortem Marinel Ioan Ciul, sublocotenentpost mortem, Grigore Zimbru, ;i soldații Szabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i GergelyCsaba.

În județul Satu Mare cinstim în fiecare an memoria celor 7 tineri secerați de gloanțele nu se ;tie ale cui

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

:apte tineri s[tm[reni s-au jertfit îndecembrie '89 pentru libertatea noastr[~n zilele Revolu\iei `n \ar[ au murit peste 1.000 de români, majoritatea militari, majoritatea tineri

24 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIAjungând aproape de uşă, căpetenia cetelor de colind[tori din Oa; întreabă< “Slobodu-i a ve-

săli?” Apoi, îşi dreg glasurile cu toţii şi încep să colinde, umplând sufletul gazdei de pace. Ni-meni nu doarme< copii, părinţi, bâtrâni, tineri, toţi aşteaptă colindătorii. Fetele pândesc cu în-cordare, dar şi cu teamă, orice glas care se pierde în zare< “Oare cine se aude? Câţi feciori vorveni să le cinstească prin colind?”

Crăciunul este praznicul fami-liei, al bucuriei şi al păcii. An dean îl aşteptăm cu o emoţie sfântă,pregătindu-ne atât trupeşte, câtşi sufleteşte, prin post, rugăciuneşi fapte bune, pentru primireaPruncului Iisus, Care Se naşte înpeştera de la periferia Betleemu-lui. Ne străduim să devenim maibuni, să ne împodobim sufletelecu cele mai alese virtuţi, eliberân-du-ne de patimi şi păcate, de ură,invidie şi egoism.

Totodată, se cuvine să ne aducemaminte de tradiţionalele, frumoasele şiînălţătoarele noastre colinde, care auînsoţit existenţa zbuciumată a popo-rului nostru de-a lungul veacurilor şicare ne inundă întreaga fiinţă de bu-curie şi de linişte.

În Sătmar, ca şi în celelalte zonefolclorice din ţară, de îndată ce se lasăiarna şi începe Postul Crăciunului, co-piii îşi caută colegi pentru “umblatulcu colinda la Crăciun”. Se organizeazăîn cete şi se alege o “căpetenie”, dupăcare este vremea învăţării sau deprin-derii colindelor, fiecare grup păstrândcu străşnicie secretul repertoriului său.Îşi pregătesc din timp traistele în carevor aduna darurile (colaci, covrigi,poame, bani) primite de la gospodariipe care îi vor bucura cu prezenţa şi co-lindele lor. Îşi aleg chiar şi casele pecare le vor cerceta, deşi ştiu că vor găsitoate porţile deschise, aşa încât vor pu-tea intra oriunde şi vor putea cânta laorice fereastră, fiind primiţi cu dragos-te, ca unii care umblă din casă în casăcu numele Domnului pe buze, risipindtristeţea şi aducând vestea cea minu-nată a naşterii Domnului în peştera să-racă din Betleem, precum şi bucuria,fericirea şi speranţa într-un viitor mailuminat. Cu toate acestea ei cer per-misiunea gazdelor de-a colinda< “Ono-raţi, gazde de casă…/dacă dumnea-voastră binevoiţi/colinda noastră s-oprimiţi…/Primiţi colinda ori nu?”Sau<“Slobozî-ne, gazdă-n casă,/C-afară plo-uă de varsă,/Dacă, gazdă, nu necrezi,/Ieşi afară şi ne vezi…”

Obiceiuri străvechi, păstrate custrăşnicie de evlavia populară

Oraşele (Satu Mare, Carei, Tăşnad,Negreşti-Oaş ş.a.), comunele şi sateleîmbracă straie de mare sărbătoare. Înoraşe, răsună pe străzi dulcele glas alcolindelor prin difuzoarele amplasatedin loc în loc, creând o atmosferă uni-că. La sate, uliţele sunt străbătute delocuitori, care duc vestea naşterii Dom-nului dintr-o gospodărie în alta.

Obiceiuri străvechi, păstrate custrăşnicie de evlavia populară, colin-datul şi uratul se fac în seara din AjunulCrăciunului, dar şi în noaptea Crăciu-nului, o noapte de vis, încărcată de obogată semnificaţie, când oamenii, ti-neri şi bătrâni, “cu mic, cu mare”, în-dătinează a umbla pe la case şi a colin-da. Colindele atrag binecuvântarea luiDumnezeu asupra oamenilor şi a gos-podăriilor pentru tot anul care urmea-ză.

Colindul în Ţara Oaşului

Paşii colindătorilor răsună pe ză-padă, scrie Ovidiu Suciu în cartea sa

Drumuri prin Oaş, tulburând linişteacare domneşte în ogradă. Ajungândaproape de uşă, căpetenia cetei întrea-bă< “Slobodu-i a vesăli?” Apoi, îşi dregglasurile cu toţii şi încep să colinde,umplând sufletul gazdei de pace. Ni-meni nu doarme< copii, părinţi, bâ-trâni, tineri, toţi aşteaptă colindătorii.Fetele pândesc cu încordare, dar şi cuteamă, orice glas care se pierde în zare<“Oare cine se aude? Câţi feciori vorveni să le cinstească prin colind?” Fu-mul coşurilor şi mirosurile de mâncă-ruri alese trădează râvna gospodinelor.Mesele sunt pline cu toate bunătăţiledate de Dumnezeu, vădind belşugul şihărnicia oamenilor de pe aceste me-leaguri binecuvântate.

Încă de la orele dimineţii, coconii(băieţi şi fete), cu străiţi uriaşe peumeri, în care vor strânge şi îndesa de-a valma darurile căpătate, ca răsplatăa trudei lor şi a bucuriei pricinuite gaz-delor, încep pe toate vocile colindulpropus, mânaţi de graba de a parcurgeun traseu cât mai lung şi de a adunacât mai multe daruri< “Bună dimineaţala Moş Ajun!” La final, îşi cer plata<“Ne daţi ori nu ne daţi?” Gazdele râd,retrăind parcă timpul propriei copilă-rii, se amuză pe cinste auzind versurile,pe care le ştiu, cu siguranţă, pe de rostşi străiţile micilor cântăreţi câştigă îngreutate prin colacii, fructele (mere,nuci) sau bănuţii căpătaţi. Colindătoriifericiţi îşi continuă drumul prin omăt.Când o ceată de urători trece pe lângăaltă ceată, membrii lor se îmbrâncescîn glumă, sfădindu-se. Sfada face partedin obicei, după cum spune TudorPamfile. Toate satele Ţării Oaşului ră-sună de glasurile cristaline ale copiilor,dar şi de vocile mature ale bărbaţilorşi femeilor, care împărtăşesc bucuriaCrăciunului întregii făpturi până în zo-rii zilei următoare. Repertoriul de co-linde este bogat şi variază de la o loca-litate la alta< Negreşti-Oaş, Bixad, Cer-teze, Turţ, Călineşti-Oaş, Târşolţ, Va-

ma, Batarci ş.a. Este o atmosferă în-ălţătoare, de basm. Hristos Se naşte!

O dată ce noaptea coboară, apar înscenă cetele de feciori. La intrarea încasă, ceata obişnuieşte să dea bineţe închip adecvat< “Bună seara lui Ajun” sau“Bună ziua lui Crăciun”. Flăcăii zăbo-vesc prin casele gospodarilor, dupăcum îi ţin inima, bucatele şi băuturagazdelor, ori ochii îmbietori ai coda-nelor. La plecare, fac urări de bine şisănătate gazdelor în anul care vine şibelşug în toate, solicitând totodată şidarul< “Să fii, gazdă, sănătoasă/Să plă-teşti colinda noastră”. La rândul lor, bă-trânii încep seara colindul, sfârşindu-l odată cu miezul nopţii.

Tradiţia se păstreazăfoarte bine şi pe meleagurile |[rii Codrului

Şi aici, Crăciunul este aşteptat cumare nerăbdare de toată suflarea.Omătul, proaspăt aşternut pretutin-deni, îndeamnă parcă la cântec. Frigulîmpinge oamenii spre gura sobei, undecu evlavie se intonează colinde. Câteun copac îşi scutură din când în cândcoroana îmbrăcată în mantie albă. Co-lindătorii se împart în cete şi pornescpe la casele gospodarilor.

Tradiţia se păstrează şi pe acestemeleaguri, deşi multă lume s-a mutatla oraş. Localităţi ca< Poiana Codrului,Măriuş, Iegherişte, Crucişor, Bârsău,Sâi, Soconzel, Solduba, Homoroade,Chilia ş.a. freamătă de bucurie. Colin-dă copiii, tinerii, părinţii, bunicii, iarbucuria inundă sufletul fiecăruia. Înziua de Ajun, la ora 12.00, la amiază,se aud clopotele bisericii, în toatăsplendoarea lor, atrăgând atenţia în-tregii comunităţi că a sosit vremea co-lindului. Copiii, gata pregătiţi, organi-zaţi în cete, îşi încep repertoriul, um-blând din casă în casă. De gât au atâr-nate trăistuţe, în care adună darurileprimite în urma strădaniilor depuse<

mere, nuci, colăcei, ciocolată, bomboa-ne, bani. Peste tot sunt primiţi cu inimadeschisă.

Se aud din nou clopotele, care chea-mă întreaga suflare la Vecernie. Copiiiîncheie şi se îndreaptă cu paşi repezispre biserică. Se săvârşeşte Vecernia,urmată de Litie, după care toţi credin-cioşii prezenţi, de la cel mai mic la celmai mare, intonează frumoasele colin-de care amintesc de naşterea Domnu-lui, realizând un veritabil concert deCrăciun< “O, ce veste minunată!”, “Treicrai de la Răsărit”, “Deschide uşa,creştine!”, “Trei păstori” etc. După ter-minarea slujbei de la Biserică începecolindatul< feciorii merg pe la fete, ceicăsătoriţi, în perechi, se colindă întreei, vecinii merg de la unul la altul, gos-podinele încarcă mesele cu tot ce aumai bun, pentru ca toţi care le trec pra-gul să vadă belşugul care stăpâneşte încasa lor. Prima casă colindată este ceaa preotului, după care fiecare îşi ur-mează traseul propus.

Colind în câmpia Sătmarului

Datinile de Crăciun s-au menţinutşi la “oamenii pământului”, care locu-iesc în zonele de câmpie ale judeţului.Oraşele Carei şi Tăşnad, comunele şisatele din jurul acestora< Foieni, Urzi-ceni, Sanislău, Tiream, Santău, Căuaş,Cehal, Hodod ş.a., creează un piesajcalm, domol, plat, învăluit în mantiaalbă a iernii. Dinspre Satu Mare, dru-mul duce spre localităţile Ardud, Bel-tiug, Răteşti (renumite pentru pivniţelelor, deshise larg de sărbători) şi maideparte în câmpia Supurului. În acesteaşezări, oamenii convieţuiesc în pace,indiferent de etnie, această armonieadăugând un plus atmosferei de săr-bătoare. Hristos Se naşte pentru toatălumea, indiferent de limbă. Toţi colin-dă şi se bucură împreună.

Colindătorii sunt aşteptaţi cu grâupe masă, alimente şi băutură. Gazda

invită colindătorii să intre în casă şi,conform tradiţiei, unii refuză, moti-vând că au mult de umblat. La HurezuMare se fac urări privind prosperitateaîn agricultură şi pentru sporul la viteîn anul care urmează. Iată cum, colindaeste îngemănată cu ocupaţia de bază aţăranului român< munca la câmp şicreşterea vitelor, uneori singura lui sur-să de venit. Viaţa lui grea este oglindităşi în aceste frumoase obiceiuri de Cră-ciun, care sunt colindele.

Colind pe valea Someşului

Tradiţiile sunt vii atât în satele depe mal stâng Someş< Păuleşti, CulciuMic şi Mare, Cărăşeu, Lipău, Valea Vi-nului, Roşiori, Pomi, cât şi în cele depe malul drept al Someşului< Odoreu,Băbăşeşti, Medieşu Aurit, Potău, Apaş.a., dar şi în municipiul Satu Mare,străbătut de acest râu. După ce se clo-poteşte la ora 12.00, copiii cu trăistuţeleîşi încep colinda, întorcându-se acasăîncărcaţi cu daruri. Între timp, mai alesîn satele de pe malul drept al So-meşului, curatorii bisericii, însoţiţi deun grup de tineri, fiecare costumat înmod felurit, merg din casă în casă, pen-tru “Colinda Bisericii”. Banii adunaţisunt destinaţi nevoilor bisericeşti. Fie-care familie dă după puterea sa. Tineriicare îi însoţesc pe curatori merg cu“Steaua” şi interpretează în fiecare casăori curte în care intră frumoasa piesăde Crăciun, “Irozii”, numită şi “Viflai-mul”. Din grup fac parte tinerii recu-noscuţi a fi cei mai deştepţi din comu-nitate, pentru a fi în stare să înveţe pede rost rolurile pe care le vor interpreta.Pregătirile încep o dată cu intrarea Pos-tului Crăciunului şi se fac nenumăraterepetiţii. Toţi sunt îmbrăcaţi ca la carte,în funcţie de roluri. Personajele scene-tei sunt următoarele: îngerul, Irod,preotul, soldatul, păstorul şi cei treicrai de la Răsărit< Baltazar, Gaşpar,Melchior.

Când clopotele bat din nou în-seamnă că e timpul Vecerniei şi al Li-tiei. Toată biserica începe să colinde<“O, ce veste minunată!”, “Cerul şi pă-mântul”, “Aseară pe-nserate”, “Steauasus răsare”, “Doamne a Tale cuvinte”,“La nunta din Cana Galileii” etc. Dupăslujbă, se adună toţi creştinii în curteabisericii şi tinerii interprează “Viflai-mul”, dându-şi toată silinţa, pentru căse află în faţa întregului sat. De aici, seîndreaptă spre casa părintelui, undejoacă din nou piesa, fiind serviţi dintoate bunătăţile de către doamna preo-teasă. Urmează colindatul propriu-zis,care durează până în zori, la fel ca întoate părţile judeţului nostru.

Observăm, aşadar, că şi Sătmarul,alături de alte zone etnografice din ţară,a păstrat cu sfinţenie tradiţia colindu-lui. Fiecare om ştie măcar o strofădintr-o colindă, pe care o cântă cu mareplăcere atunci când îşi vizitează rudelesau prietenii. Crăciunul este un praznical armoniei şi înţelegerii, când< “Cerulşi pământul/În cântări răsună/Îngerişi oameni/Cântă împreună</Hristos Senaşte,/Domnul coboară/Îngerii cântă,magii Îl adoră/Păstori aleargă, iesleao-nconjoară/Mari minuni se întâm-plară…”

Să-L preamărim şi noi pe PrunculIisus din ieslea Betleemului, aducân-du-I colinde şi daruri de fapte bune.

Preot dr. Cristian Bolo;

Repertoriul de colinde din Oa; este bogat şi variază de la o localitate la alta< Negreşti-Oaş, Bixad, Certeze, Turţ, Căli-neşti-Oaş, Târşolţ, Vama, Batarci ş.a. Este o atmosferă înălţătoare, de basm. Hristos Se naşte!

Obiceiul colindatului la s[tm[reni<între tradi\ie ;i actualitate


PASTORALE

~n lumina, pacea, bucuria ;i slavaPreasfintei Treimi care se revars[ne`ncetat peste poporul lui Dumne-zeu cel dreptcredincios, iat[-ne dinnou `mbr[ca\i `n ve;mintelevirtu\ilor cre;tine preg[tite ̀ n cele 40de zile de post ;i `n straie nobile des[rb[toare, ajun;i la zi de Mare Praz-nic ̀ mp[r[tesc, S[rb[toarea Cr[ciu-nului, c]nd contempl[m cu evlavie;i recuno;tin\[ Na;terea PrunculuiIisus de la Duhul Sf]nt ;i din Fecioa-ra Maria, `n pe;tera din BetleemulIudeii.

Trei sunt motivele pentru care S-a`ntrupat Fiul lui Dumnezeu< C[derea ;i ne-ascultarea omului fa\[ de porunca luiDumnezeu a necesitat ca dreptatea s[ fieechilibrat[ de un alt Om, care s[ isp[;easc[,`mplinind aceast[ lege prin ascultare ;ipl[tind cu via\a< “Precum prin neascultareaunui om s-au f[cut p[c[to;i cei mul\i tota;a prin ascultarea Unuia se vor face drep\icei mul\i” (Romani 5, 19). „Dup[ ce moar-

tea a intrat `n lumeprin neascultareaunui om, a fost izgo-nit[ prin ascultareaunui alt om”. Dup[`ntruparea, p[timi-rea, r[stignirea,moartea ;i `nviereaFiului S[u, Dumne-zeu nu mai vede

acum firea noastr[ ca pe cea care a c[lcatlegea ;i, drept urmare, trebuie s[ moar[, cica pe firea care a isp[;it c[lcarea legii ;i evrednic[ s[ se `mp[rt[;easc[ de via\[. Iu-bindu-ne acum, Dumnezeu ̀ n Iisus Hristosne face p[rta;i de aceast[ mo;tenire abun[t[\ii Sale, de care se ̀ mp[rt[;e;te IisusHristos ca Fiu al S[u, socotindu-ne ;i penoi ca ni;te fii ai S[i.

Al doilea motiv pentru care Hristos S-a ̀ ntrupat a fost ca s[ ne arate c[ dragosteaLui fa\[ de noi este mai puternic[ dec]tfrica de moarte. „Mai mare dragoste dec]taceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s[ ;i-l pun[ pentru prietenii S[i” (Ioan 15, 13).

Hristos nu mai st[ departe de noi, ci seface om ca noi, ia firea noastr[ ;i vine ̀ ntre

noi ca s[ vorbeasc[ cu noi ̀ n graiul nostru,s[ ne cunoasc[, s[ ne simt[ ;i s[ ne vindecedurerile noastre, s[ ne m]ng]ie triste\ile ;isingur[tatea ;i s[ r[m]n[ cu noi `n veci.“Iat[ Eu sunt cu voi `n toate zilele, p]n[ lasf]r;itul veacului. Amin” (Matei 28, 20).

“M]ntuitorul a venit ca s[ se fac[ p[rta;firii noastre, ca s[ ne `nve\e prin pildeleSale calea virtu\ii, ca s[ ne scape destric[ciune, prin comuniune, cu via\a Sa,f[c]ndu-Se ̀ ncep[tura ̀ nvierii noastre”. Altreilea motiv este unirea firii Sale dumne-zeie;ti cu firea noastr[ omeneasc[. „Prin`ntruparea Sa, a unit firea noastr[, pe carea luat-o din Fecioara Maria, cu firea Sadumnezeiasc[, f[c]nd-o `nsu;i firea Lui,ca acest templu s[ nu se mai poat[ ruina,ci s[ fie de acum mereu plin ;i str[b[tut deDumnezeu”.

Iubi\i credincio;i,Anul 2018 a fost proclamat de Sf]ntul

Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom]ne ca„Anul omagial al unit[\ii de credin\[ ;i deneam” ;i „Anul comemorativ al f[uritorilorMarii Uniri din 1918”. S[rb[torind Cente-narul Marii Uniri, vom cinsti pe to\i marii

b[rba\i ai Neamului ;i Bisericii, omagiin-du-i ca cei ce au `n\eles s[-;i apere \ara,Credin\a, Familia, Biserica ;i poporul cudemnitate ;i curaj, dovedindu-se vrednicide mo;tenirea numit[ ROM}NIAcre;tin[, pe care ne-au l[sat-o uria;ii f[uri-tori ai Marii Uniri< Regi, Ierarhi, C[rturari,B[rba\i de Stat ;i m[re\ul popor rom]ncare a tr[it ora lui astral[ `n 1 Decembrie1918, la Alba Iulia, ;i pe care o s[-i come-mor[m pe parcursul anului 2018.

Dragi tineri, fii ai Patriei, Bisericii ;i Neamului,

V[ `ndemn[m s[ pre\ui\i ;i s[ iubi\idarul cel mai scump – tinere\ea. Tr[i\i-ofrumos, `n libertate, cu responsabilitate,dar nu uita\i c[ libertatea ;i demnitatea seob\in greu ;i se ap[r[ ;i mai greu, cu mult[lupt[, cu minte limpede, cu educa\ieadev[rat[ ;i cultur[ cre;tin[ ;i na\ional[.Fiecare popor din Europa `;i promoveaz[;i afirm[ valorile na\ionale. Acest lucru secuvine s[-l facem ;i noi. Nicolae Steinhardt(P[rintele Nicolae de la Rohia) v-ar spune<„Nu servi\i tot ce se vinde pe tarab[”, face\io selec\ie adev[rat[ ;i inteligent[, deoarece

ar fi p[cat s[ nu \inti\i via\a cu Hristos peparcursul unui secol, `n locul unei vie\itr[it[ ̀ n pl[ceri trec[toare ;i, de multe ori,ucig[toare. |ara ;i Biserica au dureros demare nevoie de voi!

S[ deschidem larg por\ile Betleemului,inimile noastre, spre a-L primi pe Iisus –Pruncul – sub chipul copiilor colind[tori,al pelerinilor r[t[citori, al s[racilor, str[ini-lor ;i bolnavilor r[bd[tori, c[ci ̀ n acest felvom s[rb[tori adev[rat, cre;tine;te ;i cumse cuvine Cr[ciunul. Nimeni s[ nu fie tristde s[rb[tori, c[ci a venit la noi Domnulsub chipul pruncului din ieslea Betleemu-lui, ci s[ c]nt[m `mpreun[ cu `ngerii, cubucurie sf]nt[< „Slav[ `ntru cei de sus luiDumnezeu ;i pe p[m]nt pace, `ntre oa-meni bun[voire” (Luca 2, 14).

V[ dorim s[ petrece\i sfintele s[rb[toriale Na;terii Domnului, Anului Nou ;i Bo-botezei cu pace, s[n[tate, spor ;i ajutorsf]nt de la Hristos ;i bel;ug `n toate.

La mul\i ;i binecuv]nta\i ani!† IUSTIN, Episcop ortodox rom]n al

Maramure;ului ;i S[tmaruluiPraznicul Na;terii Domnului

din Anul M]ntuirii 2017

Iubitului nostru cler, cinului monahal ;i dreptcredinciosului popor al lui Dumnezeu

“ ;i Cuv]ntul S-a f[cut trup ;i S-a s[l[;luit `ntre noi;i am v[zut slava Lui, slav[ ca a Unuia-N[scut din Tat[l,plin de Har ;i de adev[r” (Ioan 1, 14)

S[rb[toarea Cr[ciunului ne`nt]mpin[ ;i ̀ n acest an cu bucuriaspecific[ marilor praznice ;i de ase-menea, cu ̀ nc[rc[tura emo\ional[a ̀ nt]lnirii cu pruncul Isus, Fiul celve;nic al lui Dumnezeu, devenitom pentru noi ;i pentru a noastr[m]ntuire. ~nt]lnirea cu Cel viu ;ipururea Ve;nic este pentru noi me-reu izvor de bucurie, d[ruindu-nedin plin[tatea Lui ;i `mbog[\indastfel s[raca noastr[ existen\[, su-pus[ limitelor naturii umane cudevenirea ;i finitudinea ei.

~n acest cadru festiv ;i liturgic ne`nt]lnim din nou pentru celebrarea SfinteiLiturghii ;i g]ndul meu se ̀ ndreapt[ c[tredumneavoastr[ ;i c[tre to\i cei ce sunt `ncomuniune cu noi, pentru ca S[rb[toareade azi s[ sporeasc[ `n noi pacea, bucuria;i senin[tatea specific[ cre;tinului.

Anul calendaristic se apropie de sf]r;it;i timpul pe care l-am parcurs `n acest annu a fost lipsit de bucurii ;i ̀ mpliniri, pen-

tru care se cuvine s[-i mul\umim Dom-nului. Pentru diferi-tele `ncerc[ri princare trecem cu to\ii,`n succesiunea lordiferen\iat[, ne`ncredin\[m ceres-cului har, pentru catoate s[ le

`nt]mpin[m cu atitudine cre;tin[ ;i s[ ledep[;im cu r[bdare.

S[rb[toarea Cr[ciunului ne`ncredin\eaz[ de prezen\a lui Dumnezeu`n via\a noastr[ ;i nu ne las[ pe niciunuldintre noi singur sau uitat, fapt at]t de vi-zibil ̀ n schimbul mare de ur[ri din aceast[perioad[, ;i ne aduce de asemenea aminte,c[ `nsu;i Isus a avut de suportat vicisitu-dinile s[racei grote `n care s-a n[scut,`mpotrivirea lui Irod ;i fuga ̀ n Egipt. Ma-iestatea Sa dumnezeiasc[ nu a fost scutit[de necesit[\ile ;i constr]ngerile naturiiumane, de nevoia de protec\ie ;i iubire,de primirea Sa `ntr-o familie modest[ ;ide rigoarea de a-;i `ndeplini misiunea sa.Toate acestea pentru a-i confirma omului

demnitatea pe care o are prin na;tere ;i a-i reda harul, deschiz]ndu-i astfel calea sprep[strarea ei de-a lungul ̀ ntregii vie\i. Dem-nitatea, senin[tatea ;i modestia caracteri-zeaz[ sf]nta familie din Nazaret care se`nvrednice;te de acest mare har de a-lprimi pe Cel nev[zut `n chipul prunculuiIsus.

~nceputul Evangheliei sf]ntului Ioanconfirm[ acest adev[r al identit[\ii lui Isus;i ne introduce `n marele mister alCuv]ntului lui Dumnezeu care s-a f[cuttrup ;i s-a s[l[;luit ̀ ntre noi (Io.1,14). ̀ nce-puturile Lui sunt din ve;nicie, fiind pree-xistent timpului ;i crea\iei. Prin El au fostcreate toate ;i f[r[ El nimic nu s-a f[cutdin tot ce exist[. Ceea ce s-a f[cut ̀ n El eravia\[ ;i via\a era lumina oamenilor (Io.1,4).

Condi\ia noastr[ de oameni muritorieste `nnobilat[ de s[rb[toarea Na;teriiDomnului, pentru c[ aceasta actualizeaz[venirea lui Dumnezeu `nspre noi, pentrua ne d[rui din plin[tatea Sa ;i a ne schimbadestinul.

Dragi fii suflete;ti,Primirea lui Isus `n casele ;i sufletele

noastre este o condi\ie necesar[ pentru a-i fi buni ucenici ;i vrednici vestitori ai spe-ran\ei `n lumea de azi. Statutul nostru decre;tin ne cere cu st[ruin\[, nu doar o con-duit[ demn[, ci ;i o implicare activ[ ̀ n co-munitate ;i `n societate. Exemplul bun,pozitiv, de profund[ omenie dat de fiecare,este o vestire elocvent[ a vivacit[\ii cre-din\ei ;i a speran\ei c[ viitorul este luminos;i ne apar\ine `n m[sura `n care `l f[urim`mpreun[ cu Dumnezeu. Lupta sufleteasc[`mpotriva dezam[girilor, a decep\iilor ;ig]ndurile sumbre este sus\inut[ de spe-ran\a cre;tin[ care ne vine mereu `n`nt]mpinare din comuniunea cu Isus. Cu-noscutul scriitor italian Giovanni Papini,dup[ o lung[ perioad[ de contestare a spi-ritului religios, sus\inut de convingerilera\ionaliste ;i nihiliste, se converte;te lacredin\[ ;i cunoa;te un cre;tinism viu,profund ;i arz[tor. Cunosc]ndu-l mai binepe Hristos, face urm[toarea remarc[< Hris-tos chiar dac[ s-ar fi n[scut de o mie deori la Betleem, nu \i-ar folosi la nimic dac[nu se na;te cel pu\in o dat[ `n inima ta.Acest nou miracol nu este imposibil, ajun-ge doar s[ fie dorit ;i a;teptat.

Iubi\i fii suflete;ti,Na;terea lui Hristos ̀ n inimile noastre

este o garan\ie a p[cii l[untrice dup[ caretindem ̀ n mod continuu. Timpul pe care`l parcurgem nu e lipsit de ̀ ncerc[ri ;i pro-voc[ri c[rora suntem chema\i s[ le facemfa\[. Constat[m, sim\im ;i tr[im at]t lanivel social, comunitar, chiar ;i la nivel in-dividual, diferite forme de tensiuni, divi-ziuni, frici ;i nelini;ti. Toate acestea tulbur[profund sufletul omului ;i-l ̀ mpov[reaz[cu jugul ne`ncrederii, al suspiciunii, al`nchiderii `n sine ;i `l conduce spre capi-tulare.

Cu aceste g]nduri ;i pove\e, V[`nso\esc pe fiecare dintre Dumneavoastr[fiii eparhiei noastre, dorindu-v[ tuturor<S[rb[tori frumoase al[turi de cei dragi,alese haruri de pace ;i bucurie, ;i un AnNou rodnic, `mbel;ugat ;i binecuv]ntat!

La mul\i ;i sfin\i ani!

+VasileEpiscop greco-catolic de Maramure;

Dat[ `n Baia Mare, la 25 Decembrie, S[rb[toarea Na;terii Domnului 2017

Tuturor credincio;ilor iubitori de Dumnezeu

Vă urez tuturor un Crăciunplin de har! Şi dacă tot am deschisAnul Harului în prima duminicădin Advent, haideţi să vedem, cereprezintă salutul, urarea „Cră-ciun plin de har!”. Să începem cuprimul cuvânt.

Este sărbătoarea Crăciunului.Mulţumim Domnului că la noi nu tre-buie încă să explicăm ce sărbătorim deCrăciun. Cu toate că, şi în jurul nostru,ne ispiteşte puternic concepţia materia-listă despre lume, astfel încât să nu ve-dem în sărbătoarea Crăciunului altcevadecât lumină, oferirea de cadouri sauchiar sărbătoarea iubirii. Doar ca să nu-i surprindem esenţa, ba, mai mult, să oşi uităm sau să o înlocuim cu orice al-tceva.

Pentru noi, creştinii, Crăciunul estesărbătoarea naşterii lui Isus Cristos şinimic altceva!...Dar!

Credem că în Isus Cristos a strălucitpentru omenire adevărata lumină, careîl luminează pe fiecare om.

Credem că Isus Cristos, Pruncul dela Betleem, este cadoul cel mai minunatşi mare al lui Dumnezeu. Tatăl cerescnu putea să ne dea un cadou mai mare>iar mai puţin, decât pe Sine, în Fiul SăuUnul născut, nu a vrut. Atât de mult a

iubit Dumnezeu lu-mea!

Iar această iubireeste palpabilă şi lanaşterea lui Isus,dar adevărata săr-bătoare a revărsăriiiubirii rămâne to-tuşi Duminica Ru-saliilor, când Tatăl

şi Fiul îl trimit împreună pe SpiritulSfânt, dragostea lor împărtăşită, a treiaPersoană dumnezeiască. Deși putem săspunem, pe bună dreptate< fără Crăciunnu ar fi fost nici Paştele, nici Rusaliile.

Aşadar, sărbătoarea naşterii lui IsusCristos este Crăciunul.

Dar de la ce va fi plin de har? Aş lămuri această întrebare cu aju-

torul reflecţiilor părintelui iezuit HenriBoulad. Potrivit acestuia, harul înseam-nă viaţă, dar mult mai mult decât aceaviaţă obişnuită, pe care noi o cunoaştem.Harul este însăşi Viaţa Divină! NaştereaFiului Său Sfânt ca om a avut drept re-zultat faptul că putem trăi în Dumnezeuşi cu Dumnezeu într-o „singură familie”.Aşa-i că nu există nicio familie în sânulcăreia să se pretindă plata, înainte ca ci-neva să se aşeze la masă? Desigur că nu!Putem să ne servim din masa familialăfără să plătim, în mod cu totul firesc,

căci acasă totul este gratuit. Şi în mareafamilie a lui Dumnezeu este aceeaşi si-tuaţie. El se împărtăşeşte gratuit, căci şicel mai mare dar al Său, Isus Cristos, iz-vorul şi plinătatea oricărui har, poate fi,în mod gratuit, al tuturor celor care Îlprimesc. În dieceza noastră, timp de doiani ne-am străduit să îndrăznim să nedăruim lui Dumnezeu. Apoi, în alți doiani, am construit cu bună știință comu-nități creștine și am conștientizat că sun-tem parte a Comuniunii în Cristos.

Mi-ar plăcea dacă, în Anul Harului,am fi atenți la modul în care Dumnezeuni se oferă, cum lucrează în noi și cumdorește să ne invite în propria Sa ViațăDivină.

Cu ocazia primului Crăciun s-a năs-cut ca un copil, pentru a nu speria penimeni dintre cei apropiați, iar astăzi,ascunzându-se în sfânta ostie, se oferăca o bucată de pâine și ne roagă să-L ac-ceptăm în inimile noastre. Doar atunciCrăciunul nostru va fi plin de har, dacăÎl primim şi Îl lăsăm să se nască în noi.

Cu această speranţă, vă urez din noututuror sărbători de Crăciun pline dehar şi un An Nou binecuvântat de Dum-nezeu, liniştit şi fericit!

În Solemnitatea NaşteriiDomnului, Crăciunul 2017

† Eugen, episcop

Dragi Fra\i ;i Surori în Cristos afla\i în s[rb[toare!Ajunși la Sfintele Sărbători de

Crăciun, în anul aniversării a 500de ani de la Reforma Protestantă,ne găsim față în față cu o mulțimede întrebări. Suntem curioși deschimbările survenite, căutândrezultatele reînnoirii.

Crăciunul este mesajul clar desprevoința de reînnoire al Domnului, de-oarece Harul Lui mântuitor se arată.(Tit. 2,11) Isus Hristos este Mântuitorul,care aduce vestea cea bună, adică Dum-nezeu este cu noi, ca și în previziunealui Isaia. (Is. 7, 14)

Crăciunul din acest an este o con-fruntare cu Domnul și sacrificiul aduspentru propria noastră reînnoire. Ceicare au descoperit în Dumnezeu mân-tuitorul perfect și au ascultat cu conști-inciozitate chemarea lui Isus Hristos,cel care este mai presus de toate, nu potavea senzația de gol în suflet. Reformași continuarea acestuia trezește senzațiade lipsă doar celor care nu au înțelesvoința Domnului.

Este moral să analizăm răspunsuriledela nașterea lui Hristos care au fost de-clanșate de recunoașterea faptului că„Domnul e cu noi”, adică Immanuel. Înprimul rând ne gândim la păstori. Au-

zind glasul îngeri-lor, păstorii au por-nit pentru că voiausă vadă cadoulDomnului, să gă-sească împlinireafăgăduinței. Înaceastă poveste (Lu-ca 2, 15-20) într-unscurt timp acțiunile

se precipită. Așa izbândesc asupra în-tunericului, ca în zori să fie martori, ceicare vor fi purtătorii cuvântului luiDumnezeu.

Fraților! Crăciunul nostru este o săr-bătoare de reînnoire Sărbătoarea nu estezi liberă sau vacanță, ci o puternică măr-turie despre preamărirea Domnului.Sărbătoarea care solicită trupul și su-fletul, este porunca lui Dumnezeu. „Cântați cu veselie lui Dumnezeu, careeste tăria noastră! Înălțați strigăte debucurie Dumnezeului lui Iacov! Cîntațio cântare... Căci aceasta este o lege pen-tru Israel, o poruncă a Dumnezeului luiIacov.”

Domnul să ne dea tuturor un Cră-ciun binecuvântat!

Oradea, Crăciunul anului 2017Csűry István, episcop reformat

Eparhia Reformatăde pe lângă Piatra Craiului

Dragii mei fra\i în Isus Hristos!


S~N~TATEProtonic este un supliment alimentar func\ional format dintr-o component[ polenic[, una probiotic[ ;i una prebiotic[ cu ac\iune de reglare a func\iei digestive ;i control ponderal.

Protonic de la Hypericum este unsupliment alimentar funcțional cu roladjuvant ̀ n vitaminizarea organismu-lui, reglarea funcției digestive ;i controlponderal. Produsele Hypericum< Teh-nologie extractiv[ de top. Calitate ga-rantat[!

Suplimentele alimentare ;i produselecosmetice concepute de laboratoareleHypericum sunt ob\inute din surse na-turale atent verificate. Astfel, plantelemedicinale ;i produsele stupului folositeca materie prim[ provin din zone nepo-luate, ecologic curate, astfel ̀ nc]t putemgaranta puritatea produsului, prin lipsade contaminan\i toxici carcinogeni, ier-bicide, insecticide ;i `ngr[;[minte chi-mice. Noutatea pulberilor ;i a capsulelornoastre este reprezentat[ de extractul in-tegral concentrat din acestea, ceea ce asi-gur[ o mai bun[ biodisponibilitate ;i omai bun[ asimila\ie `n organism a sub-stan\elor active benefice.

Produsul de fa\[ este ob\inut din pul-beri atomizate de polen poliflor ;i Napporcesc (Topinambur - Helianthus tu-berosus), la care s-au ad[ugat ;i culturivii de probiotice complexe. Atomizareaun proces menajant, net superior pulbe-rilor m[cinate din plante uscate. Laob\inerea extractului uscat atomizat, afost folosit[ aparatur[ de top, unic[ `nRom]nia, const]nd `ntr-un atomizorSpray-dry. Tehnologia usc[rii prin Spray-dry este superioar[ din toate punctele devedere usc[rii clasice, `n usc[tor. Astfel,`n cazul usc[rii clasice, pulberea m[ci-nat[ se ob\ine din plante uscate ̀ n camerede uscare la temperaturi cuprinse `ntre55 ;i 70°C, uneori pentru a cre;te randa-mentul usc[rii se cre;te temperaturachiar ;i p]n[ aproape de 100°C. Dinp[cate, vitaminele, enzimele sau alte sub-stan\e valoroase ter-molabile suntdistruse sauinactivate ̀ nacest procesfor\at dedeshidrata-re a plante-lor. Maimult, oricezahardin

plante este caramelizat, iar uleiurileesen\iale precum cele din plantele aro-matice se pierd din cauza temperaturilorridicate.

Pe de cealalt[ parte, uscarea prin ato-mizare se preteaz[, prin excelen\[, la ma-teriile prime sensibile la temperatur[(termolabile). Atomizorul difer[ fa\[ dealte instala\ii de uscare prin faptul c[opereaz[ numai cu lichide (solu\ii, sus-pensii), `n cazul produsului de fa\[, ex-tractul proasp[t ob\inut din polenul po-liflor ce a fost exinizat `n prealabil (i.e. is-a ̀ ndep[rtat ̀ nveli;ul protector de exin[`n vederea cre;terii biodisponibilit[\ii);i tuberculii de Topinambur ce au fostpresa\i la rece ̀ n prealabil. Suspensia estedispersat[ sub form[ de pic[turi fine ̀ ntr-un curent de aer cald ̀ n care solventul seevapor[ rapid. Lichidul de la suprafa\[se evapor[ rapid datorit[ suprafe\ei maride contact ;i a venirii ̀ n contact cu gazulpurt[tor. Astfel, extractul se men\ine recedatorit[ vaporiz[rii lichidului, iar parti-culele uscate din suspensie nu sesupra`nc[lzesc datorit[ `ndep[rt[rii lorrapide din zona de uscare.

~n consecin\[, produsul se usuc[ subform[ de pulbere fin[, format[ din par-ticule sferice care au o curgere mai bun[dec]t cea a formulelor clasice. ~n plus,pulberea astfel ob\inut[ este mai stabil[`n timp dec]t produsele ob\inute prin altemetode de uscare. Pulberea ob\inut[ prinatomizare este vie, activ[ din punct devedere enzimatic ;i p[streaz[ toate vita-minele, minerale ;i al\i compu;i valoro;idin materia prim[, compu;i ce altfel s-ardegrada, sau chiar distruge, `n procesulde uscare clasic. Concluzia este c[, prinacest procedeu menajant de extrac\ie prinatomizare, se ob\ine un produs foarte va-loros din punct de vedere nutri\ional, unprodus a c[rui matrice nutri\ional-infor-ma\ional[ este intact[. Se ob\ine un ex-

tract concentrat integral, viu, bio-disponibil, ̀ n el reg[sindu-se at]tpartea hidrosolubil[, c]t ;i cea li-posolubil[ din polen ;i plantelemedicinale proaspete sau con-gelate.

Caracteristici generale ale produsului

Suplimentul alimen-tar de fa\[ este un pro-dus atent formulat pen-tru vitaminizarea orga-nismului ;i refacereaechilibrului florei intes-tinale. Acest demers estecu at]t mai necesar cuc]t ritmul vie\ii noastredevine tot mai alert ;istresant, iar alimenta\ianoastr[ devine tot maihaotic[, procesat[ ;iplin[ de toxine, aditivi;i carbohidra\i rafina\i(zah[r alb, fructoz[, glu-coz[, f[in[ alb[ ;i deri-vatele acesteia, sucuri;.a.). Mai mult, profilullipidic este ;i el dezechi-librat, raportul dintregr[simile „bune” ;i cele„rele” (e.g. omega 3>omega 6) fiind ;i el unulnes[n[tos mai ales `nalimentele de tip fast-food. To\i ace;ti factoride stres afecteaz[ orga-

nismul, microbiomul(i.e. flora intesti-nal[) nostru fiind

greu `ncercat maiales din cauza

prezen\ei tot mai mari a res-

turilor de antibiotice `n produsele ani-male ;i a pesticidelor ;i `ngr[;[mintelor`n cele vegetale. ~n cazul ̀ n care culturilebenefice sunt afectate, sc[z]nd ̀ n num[r;i diversitate, se poate produce stricareaechilibrului microflorei intestinale, cuefecte nedorite precum< tulbur[ri diges-tive (e.g. acumulare de gaze, digestie lent[sau accelerat[, dureri abdominale). Spreexemplu acest dezechilibru poate fi indusde tratamente cu antibiotice, radiografiiabdominale, alimenta\ie s[rac[ `n fibresau, a;a cum s-a men\ionat mai sus, dec[tre alimente contaminate cu antibioticesau diver;i agen\i patogeni.

Protonic este un supliment alimentarfunc\ional format dintr-o component[polenic[, una probiotic[ ;i una prebiotic[(i.e. produs sinbiotic) cu ac\iune de re-glare a func\iei digestive ;i control pon-deral. Datorit[ bog[\iei `n substan\e ac-tive, produsul este util pentru cei cuafec\iuni cardiovasculare ;i de prostat[,cei cu boli metabolice (e.g. obezitate, dia-bet), cei cu afec\iuni autoimune (e.g. boliinflamatorii ale intestinelor, alergii ;i in-toleran\e alimentare) ;i pentru cei cu bolidegenerative. Astfel, produsul ac\ioneaz[ca un detoxifiant, neurotonic, av]nd ;iefecte geriatrice. Datorit[ ac\iunii sim-biotice a prebioticelor (inulina) cu pro-bioticele (culturile lactice) acesta are ;ipropriet[\i imunomodulatoare, iar sti-mularea sistemului endocrin ;i efectulvitaminizant ;i mineralizant asupra or-ganismului se datoreaz[ con\inutului `npolen.

Produsul con\ine o cantitate semni-ficativ[ de proteine cu valoare biologic[`nalt[ ;i echilibrat[ datorit[ faptului c[sunt alc[tuite din to\i aminoaciziiesen\iali. Pe l]ng[ aminoacizi esen\iali,Protonic con\ine aminoacizi neesen\ialiprecum prolina ;i hidroxiprolina, com-pu;i cunoscu\i ca av]nd o puternic[ac\iune proteogenic[ (i.e. de formare aproteinelor) ;i glucogenic[ (i.e. de trans-formare `n glucoz[ prin glucogenez[).Prolina este un component esen\ial alcolagenului, protein[ extrem de impor-tant[ pentru aspectul ;i s[n[tatea pielii,a tendoanelor, a sistemului osos ;i a ar-ticula\iilor.

Protonic con\ine ;i fosfolipide, ste-roli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3, ome-ga 6) au un rol metabolic deosebit de im-portant, particip]nd la structurarea fos-folipidelor membranelor celulare, fiind;i activatori ai unor enzime ce ac\ioneaz[at]t ̀ n metabolismul lipidic c]t ;i ̀ n pro-cesele inflamatorii, intervenind `n mo-dularea expresiei fenotipice a genomului.Aceste componente lipidice au efecte be-nefice asupra sistemului cardiovascular,sistemului nervos ;i pielii.

De asemenea, produsul con\ine ;i vi-tamine hidrosolubile din grupa B, vita-mina C, dar ;i vitaminele liposolubile A;i E. De remarcat con\inutul ̀ n vitaminaB12 cu activitate biologic[ extrem de ri-dicat[. Protonic are o activitate antioxi-dant[ natural[ ridicat[ datorit[ ac\iuniisinergice a vitaminelor A, C, E ;i a mi-croelementelor Seleniu ;i Zinc. Aceast[activitate `l recomand[ `n combatereastresului oxidativ la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardiovas-culare, neurodegenerative, inflamatorii,cancerelor ;i `mb[tr]nirii precoce.

Probioticele din Protonic sunt mi-croorganisme vii, care administrate `ncantit[\i adecvate exercit[ o ac\iune be-nefic[ asupra s[n[t[\ii. Probioticelecon\inute sunt reprezentate de bacteriilactice din genurile Lactobacillus ;iStreptococcus. Datorit[ lor, suplimentulinduce un confort digestiv fiind indicat`n Sindromul colonului iritabil precum

;i `n cazul altor afec\iuni gastrointesti-nale< constipa\ie, diaree non-patogen[,balon[ri (meteorism), flatulen\[, crampe,halen[ fetid[ (i.e. respira\ie ur]t-mirosi-toare) de origine digestiv[, intoleran\[la lactoz[. Componen\a probiotic[ ;i ceapolenic[ au o ac\iune net[ `n controlulponderal, produsul fiind util ;i celor cedoresc s[ sl[beasc[ (e.g. obezi, supra-ponderali).

Produsul Protonic poate exercitaac\iuni benefice ;i asupra alergiilor< der-matit[ atopic[, alergii la lapte, poliartrit[reumatoid[. Prin ac\iunea de absorb\iea substan\elor mutagene ;i stimulareasistemului imunitar, produsul exercit[ oac\iune de inhibi\ie a produc\iei de car-cinogeni ai microflorei intestinale, ofe-rind protec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumo-rilor canceroase. Mai exact, produsul in-duce un r[spuns imunitar prin efectecomplexe de excludere competitiv[ ;itransloca\ie/efect barier[, ̀ mpotriva dia-reii de origin[ viral[ (i.e. Rotavirus), adiareii generate de disbacteriemia con-secutiv[ tratamentelor cu antibiotice, acolitelor (C. difficile) ;i a diareii noso-comiale (i.e. luate din spitale).

Se remarc[ ;i o activitate antipato-gen[ fa\[ de germenul Helicobacter py-lori, agent cauzator al gastritelor, ulcere-lor ;i cancerelor gastrice. Tot prin ac\iu-nea sa antipatogen[ ;i de excludere com-petitiv[, produsul exercit[ ;i un efect po-zitiv asupra vaginozelor ;i infec\iilor uri-nare. O explica\ie pentru aceast[ ac\iuneeste dat[ de efectul imunomodulator(status imunitar, r[spuns vaccinal) alprodusului, acesta interac\ion]nd cu ce-lulele imunitare sau cu receptorii celulari;i determin]nd o cre;tere a activit[\ii defagocitoz[ a celulelor albe ;i o sporire asintezei de citokine.

Prin componen\a polenic[ ce siner-gizeaz[ puternic cu cea probiotic[, pro-dusul Protonic are ;i efect de detoxifiere,fiind indicat ;i persoanelor dependentede alcool, diminu]nd dorin\a de a con-suma b[uturi alcoolice, precum ;i celorcare doresc s[ renun\e la consumul desubstan\e stimulatoare de sintez[. Pro-dusul, prin componentele sale active, arecapacitatea de a stimula mecanismele demetabolizare a xenobioticelor (i.e. sub-stan\e pe care organismul nu lerecunoa;te) din organism. Datorit[ in-hibi\iei producerii de endotoxine de c[tremicroflora intestinal[ produsul este in-dicat ;i `n endotoxemia asociat[ cirozei.Produsul Protonic, prin componen\a saprobiotic[, ac\ioneaz[ asupradeconjug[rii acizilor biliari reduc]nd ni-velul colesterolului din s]nge ;i, deci, ris-cul de apari\ie a arteriosclerozei ;i bolilorcardiovasculare. Produsul con\ine, deasemenea, un raport corect ̀ ntre vitami-na B6 ;i metionin[, ceea ce face ca ho-

mocisteina inductoare de arterioscleroz[s[-;i reduc[ toxicitatea. Anumi\i com-pu;i genera\i de microflora probiotic[ secomport[ ca inhibitori de ACE (Angio-tensin Converting Enzyme) av]nd unefect de sc[dere a tensiunii arteriale, in-dic]nd produsul ;i suferinzilor de hiper-tensiune arterial[.

Reamintim c[ Protonic con\ine, `nforme organice, microelementele Seleniu;i Zinc cu ac\iune puternic antioxidant[,sinergiz]nd cu vitaminele A, C, E pentruneutralizarea radicalilor liberi ;i a stre-sului oxidativ ce sunt cauza majorit[\iimaladiilor cronice. Produsul mai con\ine;i al\i antioxidan\i naturali precum< cis-tein[, metionin[, glutation, catalaz[ ;iflavonoizi, cu ac\iune favorabil[ `nafec\iuni de prostat[, cancere, cardiovas-culare.

Protonic con\ine precursori hormo-nali de tip androgen precum ;i acizi hi-droxamici, conferind o capacitate pro-tectoare fa\[ de afec\iunile benigne deprostat[ (e.g. prostatite, hidrocel, pros-tato-veziculite, adenom de prostat[).Aceste efecte sunt poten\ate ;i de activi-tatea antioxidant[ a microelementeloramintite mai sus (Zn, Se, vit. A, C, E, fla-vonoizi naturali) ce sunt prezente ̀ n pro-dus.

~n concluzie, datorit[ complexit[\iicomponentelor sale, produsul Protonicmanifest[ ;i o ac\iune tonic[, revitali-zant[ ;i energizant[ ;i are efecte geria-trice, sporind calitatea vie\ii. Consumulregulat de Protonic are efecte beneficedirecte asupra sistemului nervos,`mbun[t[\ind capacitatea mental[, pro-cesele de memorare ;i cognitive, oferindenergie ;i vitalitate, comb[t]nd st[rile desl[biciune, stres, oboseal[ fizic[ ;i men-tal[, st[rile de anxietate, psihotice, de-penden\ele ;i procesele degenerative ceduc la `mb[tr]nirea precoce. Ingredien-tele naturale active din produs determin[func\ionarea corect[ a tuturor sistemelororganismului uman, cu influen\e bene-fice ;i asupra ̀ nf[\i;[rii, prin men\inereaaspectului t]n[r, suplu, elastic al pielii ;iprin `nt[rirea p[rului.

Protonic este recomandat ̀ n special<persoanelor devitalizate, sedentare, stre-sate, care-;i desf[;oar[ activitatea ̀ n me-dii poluate, fum[torilor, celor care nu be-neficiaz[ de mese echilibrate (`n gr[simi,`n fibre) ;i care fac exces de dulciuri, al-cool, medicamente ;i/sau substan\e ener-gizante, copiilor, adolescen\ilor, adul\ilor,b[tr]nilor ;i celor afla\i ̀ n convalescen\[.Produsul are efecte generale beneficeasupra celor care sufer[ de maladii me-tabolice (obezitate, diabet), degenerative(cardiovasculare, neurodegenerative,cancere, inflamatorii) ;i ̀ mb[tr]nire pre-coce. Sunt recomandate minim 3 curepe an.

Protonic< Supliment alimentar func\ional cu rol adjuvant `n vitaminizarea organismului

Suplimentele alimentare ;i produsele cosmetice concepute de laboratoarele Hypericum sunt ob\inute din surse naturale

Contraindica\iiNu se consum[ de c[tre persoanele cu sensibilitate la oricare dintre ingredienteleprodusului.

Precau\ii<* Nu se va asocia cu alcool sau cu b[uturi fierbin\i!* Femeile gravide sau care al[pteaz[ sunt sf[tuite s[ cear[ p[rerea unui specialist`nainte de `nceperea curei>* Poate interac\iona cu medicamentele care suprim[ sistemul imunitar (e.g. sul-fasalazina) sau cu antibioticele, la administrare concomitent[>* Dac[ lua\i antibiotice, se va administra, de preferin\[, la minimum 30 de minutedup[ administrarea acestora>* A nu se dep[;i doza zilnic[ recomandat[>* A nu se l[sa la `ndem]na ;i la vederea copiilor>* Acesta este un supliment alimentar ;i nu trebuie s[ ̀ nlocuiasc[ o diet[ alimentar[echilibrat[ ;i un stil de via\[ s[n[tos.* Dac[ ave\i `ntreb[ri sau sugestii, v[ rug[m s[ le adresa\i pe adresa de e-mail<[email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu privire la produsele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[m s[ accesa\i site-ul< www.hypericum-plant.ro

V[ st[m cu pl[cere la dispozi\ie!


RE}ETE

Sângerete

Cârna\i de porc

Mod de preparare<

Se ia sângele porcului, se adaugă olinguriță plină cu sare, se amestecă și selasă să se închege. După ce s-a prins bine,se toarnă peste el apă rece și se lasă așacel puțin o oră. În prealabil se fierbe ore-zul în apă ușor sărată, se strecoară, și selasă 2-3 ore să se scurgă. Ceapa mărunțită

se călește în untură. Organele, carnea șigrăsimea se fierb, iar când toate suntaproape fierte, se pune în oală și sângele.Când toate ingredientele s-au fiert se scotdin zeamă și se macină. Se adaugă ceapa,se condimentează după gust, se amestecăbine, apoi se adaugă orezul și se amestecădin nou, dar nu se frământă, ca boabelede orez să rămână întregi. Se pune com-poziția în aparatul de umplut cârnați, seunge țeava cu puțin ulei, și se trag intes-tinele pe el. Se umplu exact ca și caltabo-șul și se opăresc în tifon. Se servește lafel ca orice alt caltaboș, doar opărit și ră-cit, sau prăjit, la cine cum îi place.

Ingrediente<

2 kg de sânge închegat de porc,1,5 kg de organe de porc (plămâni,rinichi, etc.) și bucăți de carne carenu se pot folosi în alt scop, 500 gosânză de porc, 200 g untură de porc(preferabil ce rămâne de la fierbereaorganelor), 2-300 g de orez, o ceapămare, sare, piper, enibahar măcinat,eventual puțin mărar măcinat (dupăgust), circa 5-6 m intestine de porc

bine curățate.

Mod de preparare<

Carnea se dă prin mașina de tocat,dacă se va umple în intestine de oaieatunci se toacă foarte fin. Odată cu car-nea se macină și usturoiul curățat, apoise condimentează, după gust. Se ames-tecă bine, se lasă așa 30 minute, dupăcare, dacă mai este nevoie se mai poatecondimenta puțin. Se pune în mașina

de umplut cârnații, intestinele se tragpe țeava umezită cu apă sau ulei. Spredeosebire de caltaboși, când se umplucârnații, cu ajutorul unui ac intestinelese găuresc din loc în loc și se scot astfelbulele de aer rămase. Cârnații proas-peți se lasă la răcoare pe o suprafațăplată, apoi a doua zi se agață sus, să seusuce. Se consumă prăjit, fiert, sau seafumă pentru a se păstra timp mai în-delungat, dar se poate păstra și la bor-can, prăjit, în untură, cât să fie cârnațiicomplet acoperiți.

Ingrediente<

10 kg carne de porc cu puțin[grăsime, sare, piper și boia de ardeidupă gust, 3-4 căpățâne mai mări-șoare de usturoi, 10-12 metri de in-testine de porc sau 25-26 metri in-

testine de oaie bine cutățate.

Caltabo;i de cas[

Mod de preparare<

Orezul se fierbe în apă cu puțină sare,se strecoară, se întinde pe o față de masăcurată și se lasă 2-3 ore să se scurgă. Cea-pa mărunțită se călește în untură. Ficatul,organele, carnea și gușa se fierb, și apoi

se macină. Se adaugă ceapa călită și con-dimentele, după gust, se amestecă bine,apoi se adaugă și orezul. Se amestecă cugrijă, pentru a nu sfărâma boabele deorez. Se mai gustă o dată și se mai con-dimentează, dacă e nevoie. Se pune com-poziția în aparatul de umplut cârnați, seunge țeava de umplut cu puțin ulei, și setrage un fir de intestin pe el. Caltaboșulse umple încet, și se leagă toate capetele.Firele gata umplute se așează în tifon șise opăresc, cu grijă, să nu crape. Dupărăcire se poate servi așa cum e, sau prăjit,cu, sau fără garnitură. Este ideal cu varzămurată, crudă, sau călită.

Ingrediente<

1,5 kg de ficat de porc, 1 kg deorgane de la porc (plămâni, ri-

nichi, inimă etc.), 500 g de gușă deporc, cărnoasă, 2-300 g carne deporc, sau limbă, 200 g untură de

porc, 2-300 g de orez, 2 cepe mari,sare, piper, măciran, circa 5-6 mintestine de porc bine curățate.

Varz[ c[lit[

Mod de preparare<

Varza murată se spală cu apă rece,să nu fie prea sărată și se stoarce bine.Carnea se spală și se taie cuburi. Ceapase mărunțește și se c[lește cu o lingurăde untură, apoi se adaugă carnea. Se

călește puțin, până când capătă o cu-loare albicioasă, apoi se condimenteazăcu sare, piper și boia. Se stinge cu apă,cât să acopere toată carnea, se fierbeînnăbușit, apoi se lasă să se căleascămai departe, până când carnea se în-moaie și apa scade complet. Cu restulde untură se călește varza, cele două seamestecă și se mai călește puțin și așa,împreună. La servire se poare orna cusmântână. În Ardeal mâncarea de var-ză cu carne nu pate lipsi de la pomanaporcului.

Ingrediente<

Un kg de varză măruntă murată,1 kg carne de porc (piept, sau la po-mana porcului se folosesc bucățelelede carne care rămân la aranjarea as-pectuasă a pulpelor, cotletului etc,ce se pun în sare), 2 linguri de un-tură, o ceapă, sare, piper, boia de

ardei.

Ţelina conţine în proporţie de95% apă, fapt pentru care poate fiinclusă în alimentaţia de zi cu zi,fără a-ţi pune în pericol silueta. Înplus, datorită conţinutului mare defibre, ţelina este alimentul idealpentru persoanele care vor să slă-bească.

Specialiștii susţin că ţelina este un car-bohidrat bun, întrucât nu conţine zahăralb sau alte chimicale și are un conţinutnutri\ional ridicat, spre deosebire de nive-lul său de carbohidraţi. Şi acestea nu suntsingurele beneficii ale acestui "super-ali-ment".

Dacă în cele de mai sus facem vorbiredespre o legumă frecvent întâlnită în ma-joritatea bucuriilor, fie că este folosită caatare în ciorbe, supe, sau chiar unele per-soane o consumă pane sau sub alte forme,iată că în cele ce urmează vă prezentăm șicâteva efecte benefice pe care le are ţelinapentru organismul uman, fiind vorba des-pre ceea ce numim efecte terapeutice.

Așa cum anticipam, ţelina a o serie devalenţe terapeutice. În cele ce urmează văreţinem atenţia cu enumerarea unor efectebenefice< reduce presiunea arterială> scadecolesterolul negativ> ajută la slăbit> adjuvantîn afecţiunile articulare> bun calmant alsistemului nervos> întărește sistemul im-unitar; tratează constipaţia> reduce sim-ptomele artritei> bun adjuvant în infecţiilebacteriene> recomandată în caz de impo-tenţă și frigiditate.

Ţelina are în compoziţia frunzelor saleașa-numitele "ftalide", substanţe care auefecte relaxante asupra musculaturii arte-relor, reglând astfel presiunea arterială.Ftalidele reduc, de asemenea, nivelul hor-monilor de stres din organism, care cau-zează la rândul lor creșterea presiunii ar-teriale, prin constricţia vaselor sangvine.

Scade colesterolul negativ

O altă proprietate a ţelinei este aceeade a reduce colesterolul negativ din sânge,cu până la 20%, potrivit studiilor clinice.Așadar, este indicat să se includă ţelina îndieta de zi cu zi, sub formă de salate, caadaos la mâncăruri și ca suc (preparat dinfrunze de ţelină). Sucul (50 ml) se bea timpde 56 de zile, în fiecare dimineaţă.

Ţelina intră în categoria alimentelorcu un conţinut caloric negativ, ceea ce în-seamnă că atunci când o consumăm, or-ganismul are nevoie de mai multe caloriipentru a o digera. Cu alte cuvinte, inclu-derea ţelinei în dietă ne ajută să ardem maimulte calorii decât consumăm.

Datorită proprietăţilor sale antiinfla-matoare, ţelina, prin consumul constant,reduce simptomele afecţiunilor articulare.Pentru efecte maxime, se recomandă o cu-ră de cel puţin 3 luni, timp în care se con-sumă ţelină proaspătă, asociată cu o dietăbazată, în special pe legume și fructe, gătitătermic doar în proporţie de 30%.

În compoziţia ţelinei se găsesc niștesubstanţe care acţionează ca un calmantla nivelul sistemului nervos. Astfel, îţi vafi mult mai ușor să scapi de kilogramelenedorite.

Pe lângă toate aceste substanţe, ţelinamai conţine și antioxidanţi puternici, pre-cum zeaxantina, luteina și betacaroten.Aceștia oferă protecţie organismului îm-potriva a numeroase boli și întăresc siste-mul imunitar.

Pentru a beneficia de efectele laxativeale ţelinei, consumă dimineaţa, pe stoma-cul gol, jumătate de litru de suc de ţelină,în 3-4 reprize. De asemenea, este indicatsă se opteze pentru o dietă bogată în fibre,întrucât ajută la îmbunătăţirea peristaltis-mului intestinal.

Specialiștii susţin că seminţele de ţelinăcresc volumul de urină eliminată și reducsimptomele artritei, graţie proprietăţilorantiinflamatoare pe care le au.

Uleiurile volatile din ţelină au un efectputernic antibiotic, prevenind și ajutândorganismul să se apere în faţa infecţiilorcu bacterii. Pentru a beneficia de efectelepozitive ale acestui aliment, se recomandăconsumul infuziei combinate de ţelină (2-3 căni pe zi), dar și introducerea ţelineiproaspete în dieta zilnică.

|elina, întrelegum[ ;i leac

Specialiştii susţin că ţelina este un carbohidrat bun, întrucât nu conţine zahăr alb sau alte chimicaleşi are un conţinut nutritional ridicat, spre deosebire de nivelul său de carbohidraţi. Şi acestea nu suntsingurele beneficii ale acestui "super-aliment".

Dacă în cele de mai sus facem vorbire despre o legumă frecvent întâlnită în majoritatea bucuriilor,fie că este folosită ca atare în ciorbe, supe, sau chiar unele persoane o consumă pane sau sub alte forme,iată că în cele ce urmează vă prezentăm şi câteva efecte benefice pe care le are ţelina pentru organismuluman, fiind vorba despre ceea ce numim efecte terapeutice.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Designerul s[tm[rean LarisaC[dar, cunoscut[ ca ;i KarraLauni, ;i-a descoperit pasiuneapentru croitorie `nc[ de mic[, pevremea când realiza haine pentrupăpușile sale. Dup[ cum ne-a po-vestit, bunica sa a fost un adevăratmentor, fiind alături de ea ;i`nv[\]nd-o s[ foloseasc[ mașinade cusut. Copil fiind, a început să`;i modifice singur[ propriile hai-ne sau chiar să-;i croiasc[ ;i s[-;icoase diferite piese vestimentare,`ns[ nu s-a oprit aici.

Pasiunea pentru creație și cu-sut au f[cut-o să exceleze în acestdomeniu, ̀ n prezent, av]nd la ac-tiv numeroase prezent[ri demod[ at]t `n Satu Mare, c]t ;i `nalte ora;e din \ar[.

Karra Launi spune despre profesiape care ;i-a ales-o c[ trebuie s[ te na;ticu talent, pasiune, precum ;i cu mult[r[bdare pentru a putea excela `n acestdomeniu.

Tot ea ne poveste;te c[, dac[ i-ar per-mite timpul, ar participa la toate eveni-mentele de peste an ̀ n toate ora;ele undeeste chemat[, `ns[ prima sa profesie, ;icea mai important[ - cea de m[mic[ 24de ore din 24 - nu-i permite ̀ ntotdeauna.~n primavara acestui an, a participat laFashion’s Night Out, evenimentul localorganizat de Kariklea David. Evenimen-tul are o semnificație aparte pentru des-ignerul s[tm[rean, deoarece la edi\ia din2014 ;i-a lansat prima colecție vestimen-tară.

La Cluj, la City FashionWeek, al[turi de designericelebri din `ntreaga \ar[

Un alt eveniment la care a participatrecent ;i care pentru ea a fost o experien\[frumoas[ ;i fructuoas[ a fost “City Fas-hion Week”, eveniment organizat de Ste-fan Farell, la Cluj Napoca. Dup[ cum ne-a povestit, acesta a reprezentat practicmomentul în care a înțeles ce înseamnăsă lucrezi la un alt nivel, deoarece au fostprezentate colecții ale designerilor cu-noscuți din România.

De la acest eveniment, Karra Launis-a ̀ ntors acas[ nu oricum, ci cu premiulacordat pentru cel mai bun debut, fiin-du-i ̀ nm]nat de c[tre președintele ono-rific al evenimentului, celebrul designerCăt[lin Botezatu. Este ;i firesc, deoareceKarra Launi crede c[ fiecare meserie dinlume este minunat[ atunci c]nd estef[cut[ cu pasiune ;i pl[cere. Prefer[ s[lucreze cu \es[turi de calitate ;i `n ten-din\e ;i nici nu este de mirare, deoarecetrebuie s[ satisfac[ cerin\ele celor maiexigente cliente.

- Care este sfatul cel mai importantpe care l-ai primit la începutul cariereide designer?

- Am fost sf[tuit[ s[ ̀ ncep pas cu pas,s[ nu m[ hazardez, dar cred c[ a;a e nor-mal s[ `ncepi cu pa;i mici ;i, pe m[sur[ce trece timpul, dobândești experien\[;i `nve\i din toate.

- C]nd pregăteşti o colecție, ții contmai mult de tendințe sau de ceea ce teinspiră?

- Inspira\ia ̀ mi vine ̀ n func\ie de de-talii, culori, peisaje, lucruri, chiar ;i st[rilemele m[ inspir[ uneori, m[ ajut[ ;i ma-terialele, dar cel mai mult inspira\ia `mivine din via\a de zi cu zi. Modelele ro-

chiilor le adaptez ;i `n func\ie detendin\ele modei.

Mi se ̀ nt]mpl[ uneori s[ desenez unmodel de rochie pe tablet[ ;i c]nd vreaus[-l pun `n aplicare, s[ nu g[sesc mate-rialele pe care mi le doresc pentru mo-delul respectiv. ~n acest caz, trebuie s[reg]ndesc modelul.

Trebuie s[ v[ m[rturisesc faptul c[toate colec\iile de p]n[ acum `mi suntdragi, fiecare colec\ie are ceva al ei ;i fie-care rochie din fiecare colec\ie ̀ ;i are po-vestea ei, `ncep]nd cu desenul de pe ta-blet[ ;i culmin]nd cu momentul c]ndrochia din desen ajunge pe umera;.

- C[rei categorii de public se adre-seaz[ crea\iile tale?

- Creațiile mele nu sunt targhetatepe o anumită grup[ de vârstă, tocmai da-torită faptului că acestea au menirea dea sublinia și scoate în evidență fenimini-tatea la orice vârstă. Creez pentru femeiacare ;tie s[ se pun[ ̀ n valoare, pentru fe-meia care ;tie s[-;i exprime personalita-tea ;i prin vestimenta\ia care o adopt[,c[reia `i place s[ fie diferit[, e o femeiedulce, copil[roas[, feminin[, dar `n ace-la;i timp, este puternic[.

- Ce concepte au stat la baza reali-zării ultimelor ținute?

- Am preferat culorile peisajelor dinnatur[ ;i ging[;ia florilor. Dau o not[delicat[ fiec[rei piese vestimentare. Dealtfel, dup[ cum a\i putut vedea, ̀ n fiecarecolec\ie am inserat mai multe elementecare definesc foarte bine brandul KarraLauni, precum florile, drapajele, brode-riile etc.

- Care ar fi plusurile şi minusurilepentru industria modei din România?Dar ale modei din Satu Mare?

- Îmi place să cred că România se în-dreaptă într-o direcție bună, având învedere că tot mai mulți designeri perfor-mează în cadrul evenimentelor interna-ționale. Mi-ar plăcea ca hainele de des-igner să fie mai prezente în garderobaromânilor, în detrimentul pieselor ves-timentare de tip mass market.

Pot s[ v[ spun c[ Satu Mare este unoraș dezvoltat din acest punct de vedere,remarcându-se designeri foarte talentațila fiecare fashion show la care particip.

- În calitate de designer vestimentar,ce sfaturi le oferi doamnelor care încănu şi-au ales ținutele pentru petrecereade Revelion?

- La fel ca ;i în anii precedenți, ro-chiile din catifea ̀ ;i men\in pozi\ia ̀ n top;i ̀ n 2017. Recomand catifeaua cu ̀ ncre-dere tutoror celor care își doresc un touchelegant, iar dac[ vor s[ str[luceasc[, pots[ aleag[ o rochie din paietaj, pentru c[;i acestea se poart[.

De asemenea, se mai poart[ foartemult ;i florile sau broderiile din flori apli-cate pe rochii, în ciuda faptului că suntemîn sezonul rece. Desigur, `ncălțăminteași accesoriile trebuie să fie adaptate înfuncție de rochia purtată.

- Care sunt cele mai importante pro-iecte pe care brandul Karra Launi lepregăteşte pentru viitor?

- Îmi place să-mi surprind publiculde fiecare dată, așadar vă las puțin să aș-teptați. 2018 se anunță un an plin de sur-prize și colecții inedite.

- Ai un motto care te defineşte sauîți caracterizează munca?

- “Coloreaz[-\i via\a ̀ n pasteluri!” es-te citatul de la care pornește fiecare piesăvestimentară by Karra Launi.

Mirela Filimon

Karra Launi spune despre profesia pe care ;i-a ales-o c[ trebuie s[ te na;ti cu talent, pasiune,precum ;i cu mult[ r[bdare pentru a putea excela `n acest domeniu. Tot ea ne poveste;te c[, dac[i-ar permite timpul, ar participa la toate evenimentele de peste an `n toate ora;ele unde estechemat[, `ns[ prima sa profesie, ;i cea mai important[ - cea de m[mic[ 24 de ore din 24 - nu-ipermite `ntotdeauna.

Karra Launi, premiat[ pentru cel mai bun debut la City Fashion Week din Cluj


DIET~

Una dintre cele mai controver-sate teme de discu\ie din ultimavreme este obezitatea la copii.Dac[ p]n[ acum doar americaniierau „acuza\i” de obezitate, `nprezent problema a `nceput s[ semanifeste ;i `n r]ndul europeni-lor ;i, din p[cate, afecteaz[ din ce`n ce mai mul\i copii.

Tot mai mul\i tineri din Rom]niaajung ;i ei s[ se reg[seasc[ `n situa\iade a fi supraponderali sau obezi, lucru`ngrijor[tor inclusiv pentru speciali;ti,ace;tia fiind de p[rere c[ greutatea ex-cesiv[ expune persoana unor riscurimajore ;i anume de a dezvolta boli car-diovasculare, tensiune arterial[ cres-cut[ ;i multe alte afec\iuni.

Care sunt principalele cauzeale cre;terii ratei obezit[\ii?

Principalii responsabili pentrucre;terea ratei obezit[\ii sunt dietelenes[n[toase, ̀ n combina\ie cu lipsa ac-tivit[\ii fizice, sau altfel spus, un deze-chilibru ̀ ntre aportul caloric ;i caloriileconsumate. Cu c]t acest dezechilibruare loc pe o perioad[ mai mare de timp,cu at]t cre;te riscul apari\iei obezit[\ii.

Obiceiurile de consum s-au schim-bat. Consumul de cereale ;i fibre asc[zut, `n favoarea gr[similor, a adao-sului de zah[r ;i a produselor de ori-gine animal[.

Efectele zah[rului `n alimenta\ia copiilor

Dereglarea metabolismului calciu-lui< copiii se `mboln[vesc din aceast[cauz[ ;i au din\ii strica\i de timpuriu.Studiile arat[ c[ zah[rul ad[ugat `ntimpul prepar[rii produselor destinatecopiilor (monozaharidele ;i dizahari-dele), reprezint[ cauza num[rul unu`n apari\ia cariilor.

Obezitatea. Cea mai r[sp]ndit[afec\iune provocat[ de consumul ex-cesiv de zah[r este obezitatea. De;izah[rul nu este bogat `n calorii, con-sumat `n exces poate afecta sistemulhormonal, duc]nd la cre;terea apeti-tului, m[rirea \esutului adipos ;iapari\ia celulitei.

Diabetul. Consumul de zah[r ;i deproduse zaharoase este cel mai mareinamic al pancreasului care cu timpul,epuizat de efortul de a metaboliza can-tit[\i mari de zaharoz[, `ncepe s[ numai func\ioneze la parametri normali.A;a apare diabetul. Acesta genereaz[complica\ii grave `n organism.

“Zah[r ascuns”

Un lucru deosebit de grav esteadaosul de “zah[r ascuns” care poatefi g[sit ̀ n diverse sortimente de m]nca-re ;i cel mai grav, ;i ̀ n m]nc[rurile des-tinate copiilor. Foarte important estes[ citi\i etichetele produselor, pentru astudia con\inutul lor de zah[r. De;i peetichetele unor produse, sucuri sau ce-reale, scrie natural acest lucru nu esteadev[rat de cele mai multe ori. Ingre-diente precum fructoz[ din sirop deporumb, folosite ca ̀ ndulcitori, fac dinprodusele “naturale” adev[rate bombe`n alimenta\ia copiilor. Alte ingrediente`n care este “ ascuns” zah[rul sunt<fructoza, siropul de mal\, extractul de

mal\, siropul de porumb, melasa,zah[rul brun, zaharoza, mal\ul de orez,agava. Toate acestea reprezint[ `ndul-citori artificiali ad[uga\i `n produseledestinate copiilor ce d[uneaz[ s[n[t[\iilor.

Afec\iunile cauzate de consumulexcesiv de zah[r sunt urm[toarele< os-teoporoza ;i probleme legate de asimi-larea calciului, sc[derea imunit[\ii,cancer, ̀ n special cel de colon, gastrit[,colit[ de fermenta\ie, tulbur[rile de ci-clu menstrual la femei, alergiile, scle-

roza, reumatismul, anemia, cardiop-tiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii consumul frecvent de dul-ciuri influen\eaz[ procesele de cre;tere,duc]nd la apari\ia rahitismului ;i a fra-gilit[\ii osoase, declan;]nd pubertateaprematur[, gener]nd probleme decomportament (sc[derea voin\ei, pre-dispunere la violen\[, sc[derea capa-cit[\ii de concentrare etc.), semnaleaz[speciali;tii Asocia\iei pentru Protec\iaConsumatorilor din Rom]nia.

A consemnat Irina Maier

Obiceiurile alimentarenes[n[toase cauzeaz[

obezitatea la copii

Consumul de zah[r ;i de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cutimpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantit[\i mari de zaharoz[, ̀ ncepe s[ nu mai func\ionezela parametri normali.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


COLINDEToate aceste activit[\i au adus bucurie `n sufletele copiilor, dedic]ndu-le Na;terii M]ntuitorului

Iisus Hristos. Chiar dac[ sărbătoarea Crăciunului ̀ ;i pierde din semnifica\ie, iată că mai sunt şi copiicare, prin munca lor, încearcă să ne aducă mai aproape de sentimentul credinţei.

Copiii din jude\, de la diferiteinstitu\ii, s-au preg[tit temeinicpentru Na;terea M]ntuitorului. C[a fost vorba despre concerte de co-linde, spectacole de balet, expozi\iede icoane cu tematic[ de Cr[ciun,campanii caritabile sau t]rguri cucadouri f[cute de m]nu\ele lor, to\icopiii s-au implicat cu d[ruire, co-ordona\i fiind de p[rin\i, educatorisau profesori.

Cercul de Dans modern de la PalatulCopiilor a susţinut un spectacol artistic deCrăciun, cu momente dansante în incintaColegiului Naţional “Ioan Slavici”. Eveni-mentul a fost coordonat de Adina Raţiu,profesor de dans la Palatul Copiilor, şi aavut loc în sala de sport a Colegiului.

Cei 30 de copiii de clasele I-VIII aupregătit pentru eveniment o suită de dan-suri de diferite genuri. Atât coregrafiile,cât şi costumaţiile roşii, în ton cu spiritulCrăciunului, i-au încântat pe cei prezenţila eveniment. Timp de o oră, cât a duratspectacolul, părinţii şi bunicii au umplutsala şi s-au bucurat de programul oferit decopii.

Pentru acest eveniment cei mici s-aupregătit, alături de profesoara lor, de douăori pe săptămână încă de la începutul anu-lui şcolar.

Zilele trecute, trupa de dans modernStil de la Palatul Copiilor, coordonată deaceeaşi Adina Raţiu, a susţinut un momentartistic la Liceul cu Program Sportiv SatuMare în cadrul festivităţii de premiere a10 sportivi de la acest liceu.

Trebuie men\ionat c[ prichindeii degrădiniţă de la grupa de dans a PalatuluiCopiiilor, au fost răsplătiţi de Moş Crăciunpentru eforturile depuse în acest an în ca-drul cursului de dans. Bine`n\eles c[ Moşula pregătit pentru ei 24 de pachete cu fel defel de bunătăţi.

Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” i-a cântat Moşuluila Casa de Cultură

Miercuri, 21 ianuarie, a avut loc ser-barea de Crăciun organizată de elevii cla-selor V-VIII a Colegiului Naţional “MihaiEminescu”.

Pentru ca evenimentul să fie unul cutotul deosebit, directorul Liviu Rotaru aavut iniţiativa ca programul artistic să sedesfăşoare în Sala Mare a Casei de Cultură.Acesta a fost coordonat de profesoara demuzică Adriana Moldovan care s-a impli-cat în mod deosebit pentru ca spectacolulsă decurgă cât mai lin şi frumos.

Iarna a poposit pe scena Casei de Cul-tură, unde totul, de la podea, la brad şi ca-douri, a fost acoperit în alb. Întâmpinat cucântece a sosit şi Moş Crăciun care a adusun plus de culoare decorului de basm.

Micii artişti le-au urat “Sărbători feri-cite!” invitaţilor prin colinde în limba ro-mână, engleză, franceză, spaniolă şi ger-mană, poezii şi momente dansante. Pianul,vioara şi chitara au făcut ca momentelemuzicale să fie inedite.

Şcoala Gimnazială Nr. 10 a inaugurat primulTârg de Crăciun

Mo;ul a sosit ;i la Şcoala GimnazialăNr. 10 din Satu Mare. Aici a avut loc primulTârg de Crăciun organizat de această in-stituţie. Într-o atmosferă de sărbătoare,peste 250 de copii şi cadre didactice s-aubucurat de cadrul de poveste. Acţiunea aavut loc în curtea şcolii, unde totul a fostluminat de instalaţiile colorate şi de brăduţiîmpodobiţi.

În realizarea şi desfăşurarea Târguluis-au implicat toţi profesorii şi elevii insti-

tuţiei, fiind prezente în total 27 de clase,de la clasa pregătitoare până la clasa a VI-II-a. Aceştia au aşezat în curtea şcolii 14pavilioane încărcate cu fel de fel de bunătăţiculinare şi cu creaţii plastice. Pentru fiecarepavilion s-au grupat câte două clase.

Pentru ca acest Târg să iasă exact aşacum şi-au dorit, organizatorii au depusmult efort< au pregătit sandwich-uri, pră-jituri, turtă dulce, ceai şi ciocolată caldăpentru invitaţi. De asemenea, au realizatpicturi pe sticlă şi pe ghips în ton cu săr-bătorile care urmează.

Corul şcolii a preg[tit şi un programde colinde, fiind acompaniat la pianul elec-tric de Ioan Raţiu, profesor de muzică. Totîn cadrul Târgului au avut loc două pro-grame dansante pregătite de elevii din cla-sele a II-a şi a III-a B.

În deschidere, directoruil Emese Ritlişi directoarea adjunctă Silvia Lăpuşte le-au urat celor prezenţi sărbători frumoase<“Sper ca atmosfera din jurul nostru să văfacă să simţiţi cu adevărat magia sărbăto-rilor care se apropie”, le-a transmis direc-torul adjunct.

Emese Ritli explică şi motivul din spa-tele acestui eveniment< “Ne-am gândit căe un prilej bun înaintea zilelor de Crăciun,să ne adunăm, să îl aşteptăm acestă săr-bătoare într-o atmosferă plăcută”.

Modefit Studio a susţinut un spectacol de Crăciun

Miercuri, 20 decembrie, de la ora 17,Muzeul Judeţean Satu Mare a găzduit spec-tacolul de balet organizat de Modefit Stu-dio Satu Mare. Deoarece sărbătorile seapropie cu paşi repezi, spectacolul a fostorganizat în cinstea sosirii Crăciunului, şimai ales a mult aşteptatului Moş Crăciun. Din spectacol au făcut parte 74 de balerinetalentate coordonate de profesoara AnaMacovei. Pe lângă momentele de dans, re-marcabile au fost şi ţinutele festive şi co-lorate ale micuţelor balerine.

Sala festivă a fost arhiplină, mulţi din-tre părinţi neavând loc decât în picioare.Păinţii au fost foarte încântaţi de progra-mul pregătit de cei mici, încurajându-i dinpublic.

Cursanţii se pregătesc de mult pentrua susţine acest spectacol. Emoţiile au fostmari, însă copiii s-au descurcat de minune. Fetele cu ceva ani de experienţă au executatcoregrafii complexe, iar cele mai mici le-au arătat părinţilor ce au învăţat de la în-ceputul cursului. Ana Macovei ne-a ex-plicat cât a durat pentru ca balerinele sărealizeze un asemenea spectacol< “Fiecaremoment în parte are timpul necesar de

pregătire. Cel mai mult ne-am pregătitpentru spectacolul celor mici, sunt grupeîncepătoare, iar pregătirea a durat aproxi-mativ un semestru şcolar”.

A fost un spectacol cu totul deosebit,cu numeroase momente artistice, iar rodulmuncii lor s-a văzut miercuri seară.

Angaja\ii APM `mpreun[ cu copiii de la Casa :tefania au `mpodobit bradul

În preajma s[rb[torilor de Cr[ciun,a;a cum a devenit o tradi\ie ̀ n via\a anga-ja\ilor institu\iei, Agenția pentru ProtecțiaMediului Satu Mare împreună cu copiiide la Casa de copii de tip familial :tefaniadin Oar, într-un cadru cât se poate de festiv,au împodobit bradul ecologic al Comple-xului de Educa\ie Ecologică "Casa Verde"din Grădina Romei.

Ca de fiecare dată, ;i acum copiii aupregătit ornamente de brad realizate dinmateriale reciclabile ;i ecologice, ;i în spi-ritul sărbătorilor de iarnă i-au încântat peorganizatori cu un mic buchet de colinzi.Ca simbol al aprecierii, colectivul APMle-a oferit copiilor cadouri de Crăciun.

Elevii de la Şcoala GimnazialăCulciu Mare au expus icoanepe sticlă la Baia Mare

De 10 ani, c]te trei ore pe săptămână,elevii de la Şcoala Gimnazială Culciu Marese îndeletnicesc în cadrul activităţilor ex-traşcolare cu pictura de icoane pe sticlă.Aceste picturi au adus Parteneriate edu-caţionale cu Şcoala “Dumbrăviţa” Struc-tura Rus din Maramureş coordonat deprofesoara Nadia David Ghiţ din Rus.

Ca o încununare a activităţii desfăşura-te în primul semestru al anului şcolar încurs, elevii din Culciu Mare, reprezentaţide Monica Toth Codreanu, au participatla expoziţia de icoane pe sticlă pictate demembrii cercului de pictură de la cele douăşcoli partenere. Luni, 18 decembrie, a avutloc vernisajul expoziţiei de Icoane pe sticlăîn Foaierul Artelor din cadrul Secţiei ArtePlastice-Pictură a Universităţii de Norddin Baia Mare.

În cadrul evenimentului Vasile Tarţa,preotul paroh din Rus, a oficiat o slujbă încare a binecuvântat icoanele pictate deelevi vorbind cu emoţie despre semnifi-caţia “dăruirii” şi despre spiritualitatea pic-turii de icoane pe sticlă.

Munca celor mici a fost apreciată deprofesori şi de invitaţi, subliniindu-se fap-tul că este necesară puritatea sufleteascăpentru realizarea unor astfel de icoane.

Profesorii reprezentanţi ai ambelorşcoli au adresat cuvinte de mulţumire tu-turor partenerilor proiectului. Programula culminat cu un minunat colaj de colindesusţinut de elevi. Colinda a fost r[spl[tit[,dup[ cum e datina, cu dulciuri ;i coznac,iar părintele Tar\a Vasile a oferit pachetecu cadouri copiilor.

Activitatea cercului de pictură pe sticlăde la Şcoala Culciu Mare este coordonat[de Monica Toth Codreanu, în colaborarecu Orsolya Fulop, Dalia Palfi şi Anca Pru-nilă. Micii iconari sunt< Jenifer Dustinta,Noemi Fatyol, Felisziti Megyesi, LaurenţiuSilaghi, Vanessa Sere, Cristian Toth Co-dreanu, Tifany Uveges, Rebeca Zevedei (aVI-a), Miruna Prunilă (a II-a), Ioana Palfi(a IV-a), Anamaria Stan, Sarah Tamas (aVII-a), Alexandra Blaga, Narcisa Fagi, Ale-xandra Firtye, Adriana Mureşan, RicardoPaul, Ligia Vidican (a VIII-a).

Toate aceste activit[\i au adus bucurie`n sufletele copiilor, dedic]ndu-le Na;teriiM]ntuitorului Iisus Hristos. Chiar dac[sărbătoarea Crăciunului `;i pierde dinsemnifica\ie, iată că mai sunt şi copii care,prin munca lor, încearcă să ne aducă maiaproape de sentimentul credinţei.

Vera Pop, Cristina B.

Copiii din jude\ s-au preg[tit de Na;terea Domnuluiprin colinde, spectacole, expozi\ii de icoane

To\i copiii s-au implicat `n activit[\i cu d[ruire, coordona\i fiind de p[rin\i, educatori sau profesori

Micii artiști de la Colegiul Eminescu le-au urat “Sărbători fericite!” invitaţilor prin colinde, iar pianul, vioara și chitaraau făcut ca momentele muzicale să fie inedite

De 10 ani, c]te trei ore pe săptămână, elevii de la Şcoala Gimnazială Culciu Mare se îndeletnicesc în cadrul activităţilorextrașcolare cu pictura de icoane pe sticlă

Cercul de Dans modern de la Palatul Copiilor a susţinut un spectacol artisticde Crăciun, cu momente dansante în incinta Colegiului Naţional “Ioan Slavici”


TEATRUÎntr-o lume în care cărțile cu pove;ti par desuete, iar copiii se grăbesc să se emancipeze, împin;i

;i de o dezvoltare fizică accelerată de traiul bun, ce miză mai poate avea un spectacol de acest gen?:i totu;i, cele două producții regizate de Andrei Mihalache ;i desenate scenografic de CristianGătina au momente de reală emoție ;i inventivitate, care au prins atenția tinerilor spectatori.

Isabelle Huppert, care a înce-put 2017 cu un premiu Cesar, unGlob de Aur, o nominalizare laOscar şi un premiu Moliere ono-rific, a încheiat anul în aceeaşinotă, la Roma, unde a primit du-minică seară Premiul Europeanpentru Teatru, o distincţie care,potrivit organizatorilor, recom-pensează “aventurile extraordi-nare” ale actriţei franceze pe sce-na producţiilor teatrale, infor-mează AFP.

"Îmi place ideea că este vorba des-pre un premiu european pentru teatruşi pentru că eu sunt o actriţă franceză",a declarat Isabelle Huppert pentruAFP, recompensată la cea de-a 16-aediţie a galei în care este decernat Pre-miul European pentru Teatru. Acelaşipremiu a fost atribuit şi actorului bri-tanic Jeremy Irons.

Înfiinţat în 1986, în urma uneiiniţiative promovate de actriţa greacăMelina Mercouri şi de politicianulfrancez Jack Lang, doi foşti miniştri aiculturii, acest premiu este consideratcea mai înaltă distincţie teatrală dinEuropa.

Premiul, care este decernat unorregizori, actori şi coregrafi, a fost atri-buit în trecut unor personalităţi ale ar-tei teatrale, precum Bob Wilson, Pa-

trice Chereau, Michel Piccoli şi PinaBausch.

"Este o recompensă care măemoţionează într-un mod special,pentru că este un premiu de teatru şipentru că el recunoaşte aventurile ex-traordinare pe care am putut să le tră-iesc alături de regizori precum BobWilson, Claude Regy şi Eric Lacasca-de", a adăugat Isabelle Huppert, o

actriţă cu o filmografie şi un palmaresimpresionante. Ea a jucat deja în peste100 de filme şi a primit, printre alterecompense, două premii de interpre-tare la Cannes (pentru "Violette No-ziere" în 1978 şi "La Pianiste" în 2001)şi un premiu Cesar pentru cea mai bu-nă actriţă în 2017 (pentru "Elle", dePaul Verhoeven).

Actriţă prolifică, Isabelle Huppert

nu ezită să interpreteze personaje di-ficile, reprezentând femei perverse,frustrate sau la un pas de nebunie. Eaa dat dovadă de îndrăzneală artisticăşi în alegerile sale din teatru, unde ainterpretat deja peste 20 de roluri.

Teatru vizionar

"(Rolurile din teatru, n.r.) au fostsuficient de puţine pentru ca eu să potsă le consider importante pe toate, deşirolul din spectacolul 'Orlando', pus înscenă de Bob Wilson (în 1993) a fosto piatră de hotar pentru parcursul meuartistic", a declarat vedeta franceză."Bob Wilson a inventat un limbaj, olume şi traversarea universului său esteceva unic pentru o actriţă", a adăugatea.

Isabelle Huppert păstrează în me-morie şi rolul Medeea pe care l-a in-terpretat în Curtea de Onoare din Pa-latul Papilor din Avignon, într-unspectacol regizat de Jacques Lassalle(în 2001), dar şi rolul unei femei de-presive şi suicidare din spectacolul"4.48 Psychose", după un text scris deSarah Kane. Scriitoarea britanică dedramaturgie s-a sinucis în 1998, la vâr-sta de 28 de ani, la doar câteva săptă-mâni după ce a terminat de scris aceas-tă piesă de teatru.

"Regizorul Claude Regy a venit sămă vadă cu acel text, care a fost o de-

flagraţie atât de mare în ceea ce pri-veşte modul de a scrie piese de teatru,încât nu am avut nicio rezervă", a de-clarat actriţa. "Când o operă atât desingulară se prezintă în faţa ta, pur şisimplu nu eziţi şi porneşti în explora-rea acelei lumi noi", a explicat ea.

Isabelle Huppert spune că aprecia-ză şi "universul vizionar" al polonezu-lui Krzysztof Warlikowski, regizorulcu care a colaborat la spectacolul "Untramvai", după piesa lui TennesseeWilliams, la Teatrul Odeon din Parisîn 2011. "Teatrul trebuie să fie vizionar,adică nu totul a fost spus în momentulîn care s-a spus. Seamănă puţin culiniştea de după ultima notă muzicală,care face parte şi ea din muzică", a ex-plicat vedeta franceză.

Recompensată în februarie cu unpremiu Cesar pentru rolul unei femeiviolate în filmul "Elle" - care i-a adusun Glob de Aur, o nominalizare la Os-car şi un premiu Moliere onorific -,Isabelle Huppert refuză totuşi să vor-bească despre un an excepţional. "Esteun an frumos, e adevărat, dar sper căvor exista şi alţii", a glumit actriţa.

"Şi apoi, trebuie să calmez puţinaceastă latură eruptivă a acestor pre-mii, pentru a putea să le plasez într-un fel de continuitate. Ceea ce era în-ainte era bun şi ceea ce va veni pe urmăva fi la fel de bun", a adăugat IsabelleHuppert.

Primele producții destinate co-piilor în noua stagiune a secțieiromâne a Teatrului de Nord aufost diferențiate pe criterii de vâr-stă, rezultând două spectacole di-ferite care se bazează pe aceea;isursă literară< pove;tile scurte, cutâlc, ale danezului Hans ChristianAndersen.

Într-o lume în care cărțile cu pove;tipar desuete, iar copiii se grăbesc să seemancipeze, împin;i ;i de o dezvoltarefizică accelerată de traiul bun, ce mizămai poate avea un spectacol de acestgen? :i totu;i, cele două producții re-gizate de Andrei Mihalache ;i desenatescenografic de Cristian Gătina au mo-mente de reală emoție ;i inventivitate,care au prins atenția tinerilor spectatori.Le-am văzut unul după altul, marți di-mineață, în ultimele spectacole dinacest an ale secției române.

Parabole multicolore

Ambele versiuni au acela;i momentintroductiv, în care povestitoarea intrăîn dialog atât cu micii spectatori, cât ;icu câțiva colegi actori distribuiți în rolulunor membri recalcitranți ai publicului,care s-au săturat de pove;tile ;i fabuleleclasice. Desigur, tocmai cu o fabulă seîncepe, aceea a câinelui flămând carenu e în stare să aleagă un castel unde săservească masa, fugind mereu întrestânga ;i dreapta după cum sună trâm-bițele. Fabula se referă ;i la noi, ne aver-tizează doamna cu păr alb. Ie;ind puțindin context, poate că se referă ;i la noica electorat.

De aici însă cele două scenarii sesepară. Cel pentru elevii mici, intitulat“Fabula se referă ;i la tine”, continuă cuo povestioară amuzantă despre un țăranprostovan care reu;e;te să plece la târgcu calul ;i să se întoarcă acasă cu unsac de mere putrede, după un ;ir deschimburi dezastruoase care îi miră peni;te englezi pripă;iți pe acolo, dar nu;i pe nevastă-sa, pasă-mi-te preaobi;nuită cu ideea tradițională că băr-batul ;tie prea bine ce ;i cum. E loc demultă satiră socială aici, dar, din fericire,

spre deosebire de alte ocazii, AndreiMihalache nu umple povestea cu ;opâr-le dedicate adulților. Urmează apoi opoveste despre calomnie, gelozie ;i pu-terea “telefonului fără fir” al bârfei, cuun coco; fălos, o găină albă favorită ;isuratele ei invidioase, care răspândesczvonuri printre ciori ;i lilieci (frumosilustrați de Cristian Gătina). :i aici eloc de aluzii la sistemul senzaționalistal presei din zilele noastre, dar, din nou,există o binevenită reținere în felul încare ele sunt introduse în spectacol.

Varianta pentru elevii de gimnaziumăre;te miza morală a pove;tilor ;i lemută în zona sentimentală, de la por-carul care pedepse;te cu istețime vani-tatea unei prințese (;i se joacă specta-culos cu o dronă) la suferința din dra-goste a unui om de zăpadă care setope;te la propriu. Iar povestea care dătitlul spectacolului, “Fata care a călcatpe pâine”, cu tot tonul ei prea făți; mo-ralizator, are parte în spectacol de o rea-lizare foarte serioasă care o salvează dederizoriu, incluzând ;i proiecții video

;i creând o atmosferă potrivită temeisale infernale. Eclerajul din unele ta-blouri este o mare reu;ită a echipei dela lumini.

Cu copiii nu-i de glumit

Toți actorii sunt de acord că spec-tacolele pentru copii sunt mai grele de-cât par. Nu neapărat pentru costumeleuneori greoaie, cât pentru că micii spec-tatori taxează imediat orice momentslab ;i î;i pierd rapid interesul dacă jo-cul de pe scenă trenează (cum s-a în-tâmplat ;i marți când cântecul final launul din spectacole a avut cu vreo douăstrofe mai mult decât era cazul), dar se;i entuziasmează repede. Cu atâtmai remarcabile momentele când aten-ția sălii e cucerită, cum a fost “Omul dezăpadă” din al doilea spectacol, melan-colia rafinată ie;ind în evidență din jo-cul celor trei actori (Cristian Dan, DanaMoisuc ;i mai ales Tibor Szekely, pe ca-re rar l-am văzut a;a de implicat în ul-timul timp). Iar Ioana Cheregi e super-bă în rolul fetei răzgâiate care calcă pâi-nea în picioare ;i se treze;te în infern,transformată în statuie, monument alterorii. La reu;ita spectacolelor contri-buie ;i ceilalți actori implicați< Anca Si-milar, Anca Dogaru, Sergiu Tăbăcaru,Carol Erdos, Lucia Maria Racșan, Cri-stian But. De coregrafie s-a ocupat Ga-briela Tănase.

O ultimă remarcă< a;teptările co-piilor, mai ales cei peste 10 ani, s-auschimbat mult în ultimii ani. Bine ar fisă apară texte actuale dedicate lor, saumăcar să fie adaptate unele vechi careies din tiparul pove;tii moralizatoare.

Vasile A.

Isabelle Huppert a primit Premiul European pentru Teatru

Scenă din povestea găinilor bârfitoare, în spectacolul “Fabula se referă ;i la tine”, dedicat elevilor mici

Actriţă prolifică, Isabelle nu ezită să interpreteze personaje dificile

Pove;tile lui Andersen ;i-au adustâlcul pe scena Teatrului de Nord


ISTORIE

Acum 200 de ani populaţia ro-mânească din Transilvania a trecutprintr-o tragedie cumplită, astăzidin păcate uitată pe nedrept. Nu s-a vorbit în presă, la televiziuni, peinternet absolut nimic din faptulcă în anul 1817 în Transilvania ro-mânii au pierdut cel puţin 20% dinnumărul populaţiei din cauza uneifoamete cumplite, înregistrând unregres considerabil în comitateleSatu Mare, Bihor, Maramureş, un-de şi-au pierdut majoritatea relativăpe care o deţineau până atunci,ajungând minoritari.

Iată ce scria George Bariţiu desprefoametea din anii 1816-1817< „… întreanii 1815 şi 1817 a căzut peste Transil-vania o foamete din cele mai înfri-coşătoare, cauzată prin ploi necontenite,care în această ţară muntoasă şi răcoroa-să, întârzie foarte tare coacerea cerealelor,pe când aici un timp mai secetos prieştefoarte bine. Acea calamitate ajunsese lagrad suprem în iarna din anul 1817. Miide locuitori au ieşit şi atunci în ţările ro-mâneşti şi s-au aşezat acolo pentru tot-deauna. În Muntenia şi în Banat recolteleau fost prea bune, s-au şi importat deacolo multe cereale atât prin îngrijireagubernului, cât şi prin speculanţi, s-au şiregulat (reglementat) după putinţăpreţurile.

Ce folos însă că, din lipsă aproapetotală de drumuri aşternute, transportu-rile întârziau de la frontiere până la loculdestinat, încât până la sosire sărăcimeamurea de foame pe sub garduri şi alăturidrumurilor. Până şi cocenii de păpuşoise tăiau mărunt şi se măcinau de mămă-ligă. Între Rusalii şi Sfântul Petru sără-cimea aduna diverse plante, ştir, lobodă,urzici, limba boului, măcriş, podbal şialte buruieni, le fierbeau, le înăcreau cumere acre sau ce mai avea prin grădini şiaşa îşi mai astâmpărau foamea”.

Ce a provocat o asemenea catastrofăîn epoca modernă cunoscând capacitateaadministraţiei Imperiului Habsburgic dea face faţă la asemenea evenimente? Cre-dem că în cazul foametei din anul 1817s-au asociat mai mulţi factori care îm-preună au pus administraţia imperialăîn imposibilitatea de a reacţiona cores-

punzător şi astfel, de a putea depăşi fărămulte pierderi omeneşti astfel de eveni-mente. Remarcăm că în Europa epociimoderne au mai avut loc asemenea eve-nimente catastrofale< foametea din Siciliadin anii 1763-1764 a secerat 30.000 desuflete, cea din Boemia din 1770 – 80.000de morţi, cea din Saxonia – 150.000 devictime. Chiar şi în Transilvania întâlnimasemenea episoade< în 1787 în Maramu-reş mor de foame 17.000 de suflete, iarîn Transilvania 11.867 morţi. Dar poatenimic nu se poate compara cu bilanţulMarii Foamete din Irlanda din anii 1845-1846 când au murit de foame 1,2 – 1,5milioane de locuitori iar alte câteva mi-lioane emigrează în Statele Unite şi Ca-nada, populaţia Irlandei ajungând de la8 milioane de locuitori în 1841 la 4 mi-lioane de locuitori la jumătatea veaculuial XIX-lea.

Cauzele foametei din Transilvania

Revenind la foametea din Transilva-

nia din anii 1816-1817 vom prezenta câ-teva posibile cauze aşa cum rezultă eledin literatura istorică.

Una dintre cauze a fost creşterea po-pulaţiei extrem de mult. Pentru spaţiulromânesc sursele istorice vorbesc de ocreştere de 120% în intervalul 1700 –1800, de la 2,5 milioane la 5,5 milioanede locuitori, creştere care este a doua dinEuropa după cea a Finlandei. Vom re-marca că această creştere nu a fost în-soţită şi de o mai mare productivitate apământului agricol.

O a doua cauză a foametei din anii1817 au reprezentat-o grelele războaiepe care Imperiul Habsburgic le-a dus laînceput cu Franţa revoluţionară, iar apoicu Franţa lui Napoleon, războaie ce aunecesitat cheltuieli uriaşe, dar care aucauzat şi distrugeri mari pe o bună partea teritoriului imperiului. A distrus şi mul-te vieţi omeneşti. Din păcate nu existăîncă o statistică cuprinzătoare a numă-rului de înrolaţi pe parcursul celor 25 deani de conflicte militare austriaco-fran-ceze (cu mici întreruperi). Dar mai alesnu aveam o cifră a pierderilor umane din

diferitele campanii militare din Italia, dinGermania, din Franţa, etc.

Aceste pierderi umane erau dublatede rechiziţiile în bani şi alimente care s-au făcut pe tot timpul campaniilor îm-potriva lui Napoleon. Aceste contribuţiise colectau atât prin organele comitaten-se dar şi prin intermediul bisericilor.

De exemplu, groful Redhei Adam dinPişcolt a dat pentru armată cantitatea de449,30 câble de Pojan de ovăz şi suma de674,59 florini. Alături de el au mai con-tribuit şi 81 de persoane din localitate.

Şi nu în ultimul rând, printre cauzelemarii foamete din anul 1817 sunt puse şicondiţiile meteorologice care atunci pu-teau influenţa decisiv viaţa comunităţiloromeneşti. Literatura istorică vorbeşte de„Mica eră glaciară” care a început undevala jumătatea secolului al XV-lea şi se parecă a durat până undeva pe la mijloculveacului al XIX-lea.

Tambora, cea mai mare erupție vulcanică din istorie

O altă cauză este erupţia vulcanuluiindonezian Tambora la data de 6-11 apri-lie 1815. Având o înălţime de 4.000 demetri a erupt timp de 5 zile lăsând în ur-mă un crater cu diametrul de 11 kilo-metri şi cantităţi mari de cenuşă de peste1 metru grosime care au distrus casele şivegetaţia iar insula Sumbawa pe care seaflă Muntele Tambora, a fost măturatăde un tsunami devastator, care a urmaterupţiei. Puterea erupţiei este evaluată la7 pe Indexul Explozivităţii Vulcanice, fi-ind considerată cea mai mare erupţievulcanică din istorie, de 52.000 de orimai puternică decât bomba atomică dela Hiroshima. Cenuşa aruncată de vulcana distrus toată vegetaţia, iar foameteacare a urmat combinată cu epidemia deholeră a mai declanşat încă 80.000 demorţi pe lângă cei 12.000 ucişi în timpulerupţiei.

Cea mai mare cantitate de cenuşă nua căzut pe pământ. Ea a rămas în atmos-feră timp de 3 ani, iar norul vulcanic aînconjurat întreaga planetă producândfenomene stranii precum apusuri stră-lucitoare şi faimosul ''an fără vară'' sau"anul sărăciei" în Europa şi America deNord. După erupţie, timp de cinci aniclima a fost mai rece, soarele apărând în

emisfera nordică în culori ciudate< maiîntâi albastru, apoi verde şi ro;u-porto-caliu.

Conform specialiştilor consecinţeleerupţiei vulcanului Tambora au deter-minat schimbări climaterice care s-ausimţit în întreaga lume. Temperatura me-die multianuală a scăzut cu un grad lanivel global, astfel, la New York, de exem-plu, temperatura a atins într-o zi, incre-dibila cotă de -32 de grade, iar în China,din cauza temperaturilor scăzute, s-auînregistrat inundaţii catastrofale.

A nins frecvent în Europa şi SUA înunele locuri şi vara. Astfel, au fost com-promise culturile agricole, pomiculturaşi legumicultura, ceea ce a dus la o crizăalimentară fără precedent şi foamete înîntreaga lume. Efectele erupţiei s-au re-simţit şi în anii următori< iernile 1816-1817 şi 1817-1818 au fost mult mai greledecât de obicei, iar verile anilor 1817 şi1818 au fost reci, deşi nu la fel de frigu-roase ca vara din 1816.

Oamenii au ajuns să mănânce scoarță, paie sau coceni

Iar acum, la aproape două secole dela acele întâmplări, ştim că fenomenulnatural a avut consecinţe şi asupra teri-toriului locuit de români. O relatare des-pre situaţia grea în care se aflau sateledin Transilvania apare în cartea “Afir-marea românească pe Someş. Patru anide gospodărire liberală 1933-1937” apă-rută la Tipografia ”Cartea Românească”din Cluj în 1937.

În paragraful intitulat ”Foametea din1814-1817” apare următoarea relatarecare descrie dramatismul situaţiei< ”Înanul 1817 a fost foamete, când au cum-pănit a se mânca om pe om. Şi mâncauoamenii scoarţă de teiu şi lemne şi co-ceni, şi tulei de paie de mălai şi sămânţăde cânepă şi pită de bob şi obsigă şi bu-ruieni şi au murit oamenii din Ardeal,ca de ciumă, de foamete, cât pe lână toatedrumurile erau oameni morţi şi a fostmierța cea mică de mălaiu 17 zloţi şi s-au făcut pe toamna viitoare bucate des-tule...” (Continuare în numărul următor)

Mihaela Sălceanu,Muzeograf la Muzeul Județean

“Şi mâncau oamenii scoarţă de teiu şi lemne şi coceni, şi tulei de paie de mălai şisămânţă de cânepă şi pită de bob şi obsigă şi buruieni şi au murit oamenii dinArdeal, ca de ciumă, de foamete, cât pe lângă toate drumurile erau oameni morţi”

George Barițiu< “...între anii 1815 şi 1817 a căzut peste Transilvania o foamete din cele mai în-fricoşătoare, cauzată prin ploi necontenite, care în această ţară muntoasă şi răcoroasă, întârziefoarte tare coacerea cerealelor, pe când aici un timp mai secetos prieşte foarte bine. Acea calamitateajunsese la grad suprem în iarna din anul 1817.”

Programul postului de televiziune Informa\ia TV `n perioada 23.12.2017 - 29.12.2017

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnasticade diminea\[ 9.00 “La psi-holog” cu Ioana Vladimires-cu, invitat< C[lin Secan 10.00Spiridu; Ghidu; 13.00:edin\a Consiliului LocalSatu Mare 20.00 Via\a la\ar[ cu Ioan Ani\a; 21.00Spectacol Shopping PlazaSatu Mare

Sâmb[t[, 23.12.2017

“:edin\a ConsiliuluiLocal Satu Mare - 13.00

10.30 “Taina credin\ei” cuMihaela Ghi\[ 11.30 Con-cert de Cr[ciun la Cate-drala Adormirea MaiciiDomnului 13.00 Specta-col Shopping Plaza SatuMare 14.00 Zone fol -clorice 20.00 Programspecial de s[rb[tori

Duminic[, 24.12.2017

“Spectacol ShoppingPlaza Satu Mare“ -

13.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[17.00 Conferin\[ “Tineriibucuria Bisericii”, preotprofesor universitar dr.Constantin Necula 20.00100 de ani de art[ ;ime;te;uguri la Satu Mare

Luni, 25.12.2017

“Preot ConstantinNecula” - 17.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[10.00 Conferin\[ “Tiner-ii, bucuria Bisericii”,preot profesor universi-tar dr. Constantin Necula19.30 :tiri cu Valerica:iket 20.00 Program spe-cial de s[rb[tori

Mar\i, 26.12.2017

“Program special de s[rb[tori” - 20.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu IoanaZaharia 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu IoanaZaharia 19.30 :tiri cuValerica :iket 20.00S[n[tate cu MihaelaGhi\[

Miercuri, 27.12.2017

Mihaela Ghi\[, “S[n[tate” - 20.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 19.30 :tiri - cuValerica :iket 21.30Mesager educa\ionalcu Vasile Nechita

Joi, 28.12.2017

Valerica :iket,“:tiri” - 19.30

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 100 de anide art[ ;i me;te;ugurila Satu Mare 19.30 :tiricu Valerica Siket

Vineri, 29.12.2017

“100 de ani de art[ ;i me;te;uguri

la Satu Mare” - 18.30

Cea mai mare erup\ie din istorie a unui vulcana adus foametea în Transilvania anului 1817Calamitatea din 1817 a dus la scăderea populației române;ti cu 20% în comitatele Satu Mare, Bihor, Maramureş


Sărbătoarea Crăciunuluidin acest an va fi una de ne-uitat pentru Simona și AdrianPop. Va fi pentru prima datăcând o vor avea alături pe fiicalor Clara. Campionii noștrila spadă au împodobit bra-dul, au repetat colinde, își do-resc cât mai multă zăpadă pepământ și sunt pregătiți să pe-treacă Crăciunul în familie.Nerăbdătoare, tânără și fru-moasă ca un îngeraș, Claraașteaptă să vină pentru primadată Moș Crăciun.

Comoara familiei Pop s-a năs-cut la Satu Mare, pe 19 august, laora 15<15. Clara a primit nota 10la naștere cu 51 cm și 3,08 kilo-grame. De atunci tot crește, iar întimpul interviului pe care-l publi-căm în rândurile următoare și-apăstrat mereu zâmbetul pe buze.Pentru campioana noastră olim-pică de la Rio, ziua de 25 decem-brie a avut mereu dublă însemnă-tate. Asta pentru că de Crăciun îșisărbătorește și ziua de naștere.

Care sunt cele mai frumoase amintiri din copilărie?

Simona Pop< Sunt zilele cândtoată familia a fost împreună, iartradiția aceasta este păstrată și înziua de azi.

Adrian Pop< De Crăciun celmai bine mă simțeam la buniciunde era toată familia. Era foartefrumos. Atunci iarna parcă eramai friguț, zăpada era mai multă,era mai plăcut.

Cel mai drag cadou de Crăciun?

Simona< Nu pot să-mi amin-tesc un cadou care să-mi fie foartedrag, toate sunt. Oricum, și în ziuade azi îmi place să desfac cadouri,nu-mi place să știu ce primesc. Ul-timul cadou pe care mi-l amintesca fost anul trecut când am primito trotinetă pentru adulți de la Adiși am fost foarte fericită.

Adrian< Țin minte că în copi-lărie am primit o cutie întreagă cugume de mestecat cu abțibilduriTurbo. A fost pentru mine senza-țional, foarte plăcut.

Cum este să-ți serbezi ziua denaştere chiar în 25 decembrie?

Simona< Are și părți bune șimai proaste. Partea mai puțin fru-

moasă este că mereu primeam unsingur cadou, spuneau că este deCăciun, dar și de ziua mea. În co-pilărie nu prea înțelegeam acestlucru. Partea frumoasă este că deCrăciun toată lumea are timp, fa-milia este împreună. Mai greu afost să-mi serbez ziua cu priete-nii.

Cum a fost primul Crăciun petrecut împreună cu Adi?

Simona< Au trecut mulți ani.A venit cu noi la masa de Crăciun,iar atunci a făcut cunoștință cu fa-milia. Pentru noi Crăciunul în-seamnă să fim împreună, să vor-bim.

Ai petrecut Crăciunul departe de familie?

Simona< Niciodată! De Cră-ciun am venit mereu acasă. Chiardacă ajungeam pe 23 sau 24 de-cembrie, alegeam să fiu acasă.

Cum pregătiți Crăciunul în trei,primul din viața voastră?

Simona< Avem un plan, totașa, va veni familia la noi. I-amspus lui Adi că doar atunci îi chemdacă formăm o echipă. Mi-a spuscă se ocupă de tot, mai puțin desupă. Așa că așteptăm să fie du-minică să începem pregătirile.Bradul este împodobit, vor fi sar-cini mai puține.

Adrian< Este al doilea Crăciunspecial. Anul trecut deja știam căvom avea fetiță, în luna decembrieam aflat. Eram entuziasmați!

Acum va fi și Clara de față, va ficapul mesei, capul familiei.

Îți este dor de scrimă? Te gândeştisă te întorci în sport în anul 2018?

Simona< Îmi este foarte dor.Iubesc ce am făcut și iubesc încontinuare. Cu întoarcerea nu potdeocamdată să mă pronunț, nuștiu cum va fi cu Clara. Până acumtotul este bine. Nu pot să spuncând mă voi întoarce pe planșă.

Un mesaj de sărbători…

Simona< Să nu uite nimeni căla fiecare Crăciun este vorba defamilie și nu despre cadouri. Ledoresc tututor sărbători fericite!

Adrian< În ziua de azi multălume se agită, toți aleargă dintr-oparte în alta. Tocmai de aceea ledoresc tuturor multă liniște să aibătimp să se bucure de sărbători.

A consemnat Ionuț Blăjean

Simona ;i Adrian Pop, la primulCr[ciun al[turi de fiica lor Clara

Născută pe 19 august anul acesta, Clara a avut mereu zâmbetul pebuze în timpul interviului

ie ;i actualitate - Informatia Zilei...prieşte foarte bine. Acea calamitate ajunsese la grad supre...

Documents

Transcript of ie ;i actualitate - Informatia Zilei...prieşte foarte bine. Acea calamitate ajunsese la grad supre...