Ideologia Daciei Literare- Umbra lui Mircea. La Cozia - Grigore Alexandrescu

Pasoptismul- curent ideologic care exprima viziunea, principiile si starea de spirit a participantilor la Revolutia de la 1848. S-a configurat in perioada 1830-1860, cu premise in miscarea de innoire de dupa 1821 si a fost animat de principiile iluministe, preluate de la Scoala Ardeleana, al carei mobil esential fusese constiinta nationala.Ca fenomen literar, pasoptismul este una dintre ipostazele romantismului romanesc, caracterizata prin spirit social si nationale, militantism si mesianism, fara a exclude insa tematica vietii intime, contemplatia si cultivarea pitorescului.Un rol esential in stabilirea unei directii unitare in dezvoltarea literaturii revine unor reviste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogalniceanu: Dacia literara, Propasirea si Romania literara.Dacia literara revista aparuta la Iasi in 1840, sunt conducerea lui MK, cu profil exclusiv literar si care a fost interzisa dupa aparitia a 3 numere. Aceasta a aparut intr-un cadru istoric, politic si cultural deosebit, cand unitatea nationala era un ideal, si cateva spirite luminate, mari indrumatori ai culturii, se risipeau in multiple activitati pentru a construi institutii culturale si prin ele, constiinta de sine a unui popor fracturat. MK incearca sa realizeze o reuniune a valorilor moldovenesti, muntene si ardelene si formarea acestora in jurul unui set de principii comune si, in primul rand, in jurul valorii nationale.Numele revistei-simbolic: Dacia ne trimite cu gandul la acel intreg, acel vechi spatiu destramat acum in mai multe parti, pe care indrumatorii culturali din Principate si Ardeal ar trebui sa-l recompuna. Termeni ca nationalroman si derivatele acestora apar frecvent in frazele lui Kogalniceanu.Articolul Introductie, scris de MK, prezinta mai mult idealuri pe care acesta spera ca literatura sa le atinga cu ajutorul revistei. Aceste idealuri sunt reprezentate de necesitatea unei literaturi nationale care sa elimine specificul regional, formarea unei limbi si literaturi comune tuturor romanilor, scrierile sa fie originale, si nu traduceri de proasta calitate. De asemenea, folosirea temelor de interes national, precum istoria, natura sau obiceiurile poporului era preferata, iar critica trebuie sa fie una obiectiva, Kogalniceanu afirmand ca vom critica cartea, iar nu persoana.Poemul Umbra lui Mircea. La Cozia a fost scris, dupa cum marturiseste Grigore Alexandrescu, in urma calatoriei sale impreuna cu Ion Ghica in 1842, la manastirile din Oltenia. Vechea manastire Cozia, situata pe malul drept al Oltului, loc de veci al domnitorului MCB, i-a trezit puternice sentimente si reflectii originale despre trecutul glorios si despre razboi. Scrierea- revista Propasirea, 1844.In primul rand, acest text liric este o creatie originala, cu toate ca autorul s-a inspirat din folclor, forma finala a textului ii apartine, nefiind o traducere, autorul inspirandu-se din vizita sa la manastirea Cozia. Este de asemenea un text scris in limba romana, fara forme regionale ale cuvintelor, o limba ce este comuna tuturor romanilor, astfel literatura scrisa in aceasta limba este accesibila tuturor oamenilor descendenti din daco-romani formati in vatra vechii Dacii. Mai mult decat atat, sunt amintite fapte istorice care au afectat soarta tuturor romanilor, aceasta poezie facand parte din literatura nationala, care elimina specificul regional.Temele sunt asa cum le viziona MK, si anume de itneres national. Tema istoriei este reflectata prin invocarea domnului MCB, si este sustinute lexical de numeroase arhaisme fonetice, alaturi de cuvinte invechite, precum legioane,norod,priimesc. Grigore Alexandrescu compara trecutul glorios cu prezentul, manifestandu-si pretuirea fata de trecut, dar elogiind insa progresul Au trecut vremile acelea, vremi de fapte stralucite, insa triste si amare.Tema naturii este ilustrata in primul rand prin cadrul nocturn, tipic romantic, in care atmosfera misterioasa il infioara pe poet. Enumeratia complementelor circumstantiale de loc din rau,de pe stanca,dintr-o pestera, si a verbelor conjugate la prezentul etern iese,se misca, genereaza un mediu propice intamplarilor miraculoase, cand elementele din natura si obiectele fara viata se insufletesc: isi fac aparitia chipuri fantomatice, muschiul de infioara. Toate acestea amplifica emotia ce il cuprinde pe autor la vederea fantasmei incoronate, iar elementele de natura personificate saluta aceasta aparitie: raul inapoi se trage..Muntii varful isi clatesc.Motivul mormintelor, al manastirilor, nocturnul, evaziunea n vis sunt elemente, care sugereaza cadrul romantic exceptional. Ele aduc o ilustrare a programuluiDaciei literare,fiindca vizeaza trezirea constiintei nationale. De aceea poezia poate fi interpretata ca oars poetica,adica o poezie programatica, n care autorul si defineste programul estetic romantic, dar si aderenta la obiectivele generatiei de la 1848. Avem si unele elemente realiste, n sensul ca razboiul estebici groaznic,gloria se obtine cu mari sacrificii:Si ai lui sngerati dafini natiile i platesc.Lipsa patriotismului nseamna cantunericul domneste,caTot e groaza si tacere,de aceeaumbra intra n mormnt.Consider ca Dacia literara reprezinta o importanta publicatie, ea avand un mare effect asupra scriitorilor care, in secolul al 18lea au inceput sa creeze o literature romana nationala, alcatuia din scrieri originale. Fara aceasta revista si ideile lui MK, cel mai probabil am fi avut doar cateva scrieri proprii, dominand traducerile. De asemenea, literature nu a mai avut un caracter regional, fiind adresata tuturor romanilor, si mai ales, inteleasa de acestia.In concluzie, poezia Umbra lui Mircea. La Cozia reprezinta o concretizare a programului estetic al Daciei literare prin temele tratate si anume prezentarea glorioasa a trecutului, poporului si a naturii. Pe langa acestea, scrierea este una originala, in limba romana, care prezinta o valoare de interes national, nu regional.