STUDIU PRIVIND RENTABILITATEA CULTIVRII I COMERCIALIZRII GRULUIN REPUBLICA MOLDOVA

Descriere general

In sistemul economiei planificate in conformitate cu normele metodologice deexploatare a terenurilor agricole si in scopul conservarii fertilitaii solului, culturilecerealiere trebuiau sa ocupe o suprafata de 52-55% din total teren cu destinaieagricol. A fost ns o tendinta de micsorare a suprafetelor destinate cerealelor pemasura ce se complica structura ramurii de fitotehnie (majorarea suprafetelor de vii,livezi si culturi tehnice): an. 1940 1672.2 mii ha, an. 1960 822.3 mii ha, an. 1970 831.5 mii ha, an. 1980 842.2 mii ha si an. 1990 745.7 mii ha in timp ce recoltagriului se marea de la 7-8 c/ha in an. 1940 pina la 30 chintal/ha in anii 80. Volumulmediu anual de producere a cerealelor in Moldova in anii 60-80 s-a stabilizat la nivelulde 1600-2700 mii tone, inclusiv 700-1000 mii tone de griu.In cadrul economiei planificate normele de consum a griului alimentar in Moldova pinain anul 1990 au fost: consumul intern pentru necesitatile populatiei (piinea) 400 miitone, fondul de semincier 100-110 mii tone, rezerva de stat, care se innoia anual 30.0-50.0 mii tone. Balanta de producere a griului alimentar si a celui de o calitate maijoasa - furajer in anii 80 era in proportie 40:60. Standardele pentru griul ce sefoloseste la coacerea piinii erau: componenta de gluten minim 18%.

Dinamica productiei de cereale, griul fiind cultura de baza pentru producereapiinii, in anii 70-90 a atins urmatoarele marimi medii anuale: anii 1971-1980 983.0 miitone, anii 1981-1990 932.7 mii tone, anii 1991-1995 1062.2 mii tone si anii 1996-2000 860.2 mii tone. In anii 90, recolta maxima de griu s-a inregistrat in anul 1990(1129 mii tone), anul 1993 (1393 mii tone), anul 1995 (1126 mii tone) si anul 1997 (1153mii tone), n anul 2001 (1181 mii tone) si anul 2002 (1113 mii tone) dupa care n 2004 aconstituit 101,6 mii tone.

Pe parcursul ultimilor ani volumul relativ mare al productiei de graului a fost realizatpreponderent datorita lrgirii suprafeelor insamantate de la 220-280 mii ha in anii 80 la340-370 mii ha in a doua jumatate a anilor 90, extinzandu-se si mai mult, in anii 2001 si2002 (433,9 si 442,7 ha respectiv), n ultimii trei ani suprafeele tind s se micorezeuor. A sporit semnificativ si cota graului in structura terenurilor alocate culturilorcerealiere: de la 34,6% in 1985 la 38,7% in 1995-2000 si pana la 40-41% in 2001 si2002 i iari este tendina de micorare n aceast privin. Mai putin impresionante aufost rezultatele in baza productiei medii si calitatii graului: daca in anii 1971-1980 recoltamedie-anuala a graului constituia 32,8 chintale/ha, in 1981-90 34,4 chintale/ha, aajuns in anii 1991- 2000 la 28,5 chintale/ha, iar in anii urmatori i pn n prezent a fostin continua scadere. Una din tendintele nefavorabile in structura productiei de grau inultimii ani este reducerea cotei graului alimentar de la 68% in 1998 la 44% in 2003 si,respectiv, cresterea cotei graului furajer pana la 50-56% pn n anul curent.

Actualmente, atenia productorilor agricoli din Republica Moldova fa de cultivareagrului este motivat de mai muli factori precum ar fi: For de munc puin utilizat; Grad nalt de mecanizare a lucrrilor; Venit mic, dar garantat; Tehnologie de cultivare simpl.

Investiia necesar

Grul este o cultur cu un nivel nalt de mecanizare al operaiilor tehnologice.Pentru cultivarea grului, productorul trebuie s dispun de teren fertil i cu un coninutbogat de elemente nutritive. Factorii enumrai influeneaz direct asupra recoltei.Cultivarea grului nu necesit investiii mari. Pentru cultivarea lui trebuie folositemijloace de producie de calitate i respectarea tehnologiei la orice etap a procesuluide cultivare. grul poate fi comercializat dup prelucrarea primar sau depozitat-pstratpentru o perioad de timp i comercializate la preuri mai avantajoase.

Piaa de desfacere

Gru la exportAnaliza preturilor la exportul griului din Moldova pe parcursul ultimului deceniului,

arata ca, in general, ele corespund conjuncturii pietei griului din regiunea EuropeiCentrale si de Est. Din aceast regiune prin intermediul porturilor maritime de la Odesa iReni, export cerealiere Rusia, Ucraina, Moldova. Pe parcursul ultimilor ani (cu excepiaanului 2003), aici se stabilesc cele mai mici preuri pentru grul din Europa i Asia.Principalele destinaii de export fiind Orientul Mijlociu.

Comercializarea grului la export, este supus reglementrilor guvernamentale ceoblig efectuarea oricrei tranzacii de export prin intermediul Bursei de Mrfuri dinMoldova. Astfel conform tranzaciilor efectuate prin intermediul Bursei se poate spune cdin roada anului 2005 antreprenorii moldoveni au exportat o cantitate de cca.25 mii tonedoar n luna septembrie. Pe de alt parte volumele contractate prin burs pentru iulie-noiembrie constitie cca. 76 804 t., iar cifra tinde s se mreasc.

Graf. 1 Volumele i preurile dup categorii de gru contractat la export pentru lunileiulie-noiembrie 2005 din Moldova

Grul pe piaa intern

Pe de alt parte grul se bucur de cerere i pe piaa intern n special pentruproducerea pnii i furajarea animalelor. Preul de comercializare a grului pe piaaintern este mai mic, iar creterea lui depinde de un ir de factori printre care:

111,42

64,38

010203040506070

Griu alimentar 111,2$/t.

Griu de categoria IV97,5 $/t.

Griu furajer 84,66$/t.

mii

t.

direct proporional cu cantitatea de care dispune fermierul pentru comercializare.Astfel intermediarii exportatori care predomin piaa intern au cerine de cantiti numai mici de 100-200 tone de la un productor pentru a-i reduce cheltuielile decolectare. n aceste condiii ei ofer preuri de pn la 1200 Lei/tona. Ceilaliconsumatori ai grului snt cresctorii de animale care ofer preuri de pn la 800Lei/ton i care procur grul de obicei din regiunile unde activeaz.

Perioada anului n care se ofer spre comercializare. De obicei mai ieftin n sezonulrecoltrii i mai scump n perioada lunilor noiembrie-februarie. Dar snt i excepiicare in de prognozele roadei pentru anul agricol urmtor.

volumele de export efectuate de antreprenorii exportatori din Moldova; de de condiiile climaterice ale anului precedent sezonului de comercializare activ a

grului; de politica statului n privina formrii rezervelor de stat; de intervenia statului prin intermediul celui mai mare productor de pine din Moldova,

S. A. Franzelua Desi S.A. Franzeluta nu este monopolist pe piata piinii (nuproduce mai mult de 35% - limita pentru monopolist de piine in tara, doar 15-17%),pozitia acestei intreprinderi atit economica, cit si cea politica este in exclusivitateuna cheie pentru Guvern in vederea efectuarii controlului preturilor la piine, mai cuseama in municipiul Chisinau unde populatia este de 700 mii locuitori.Daca este sa luam in consideratie faptul ca S.A. Franzeluta furnizeaza piine si in30 de localitati rurale din tara, iar distributia neoficiala este si mai mare, atunci putemlesne trage concluzia ca anume aceasta intreprindere asigura cu piine nu mai putinde 20% din populatia de pe malul drept al Republicii Moldova. Avantajul S.A.Franzeluta rezida in faptul ca consuma gru din rezervele de stat.

iar n ultimii ani i de obligativitatea comercializrii grului la export doar prin intermediulBursei de Mrfuri;innd cont de cele menionate mai sus se pot concluziona urmtoarele:

Grul va ncepe a crete n pre n perioada de nceput a anului 2006; Cantitile de orz recoltate n anul viitor vor fi mai mici dect n anul curent datorit

condiiilor de secet din toamna curent.

Desfurarea afacerii

Grul de toamn se cultiv n regiuni cu ierni blnde, deoarece slab suport gerurile.

Furnizori de semine de gruTab. 1

Furnizor Adresa TelefonSRL Moldsem-Grup or. Chiinu,

str. Sarmizegetusa 1278-55-24

C Agrostoc or. Chiinu,str. tefan cel Mare 169

75-27-01

CAPC Elita-Alexsandrfeld s. Alexandrfeld,r-nul Vulcneti

293 2-38-617-02-87

Institutul de cercetri pentruculturile de cmp Selecia

or. Bli,Str. Calea Ieilor 23

231 3-02-123-02-21

Soiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaGru comun de toamn Belicianca5 i 7, Dnestreanca, Odescaia 51, 117,132 i 267,Codreanca, Porada, Dumbrvia, Ucrainsca-Odescaia, Dana, Strumok, Victoria-Odescaia, Niconia, Izvora, Seleanca, Mgura, Aluni, Moldova 5.Gru durum de toamn Coral Odeski, Hordeiform 333, Auriu, Delfin.

Tehnologia de cultivare.

Rotaia, premergtorii. Pentru grul de toamn sunt indicat, premergtorii careelibereaz terenul ct mai devreme.Smna i semnatul. Seminele de gru trebuie s aib puritatea nu mai puin de97% i capacitatea germinativ de 95 %.

Analiza vnzrilor si cheltuielilor

Calculul vnzrilor i cheltuielilor au fost prevzute pentru gru de toamn lasuprafaa de 1 ha. Preul de comercializare este de 1,1-1,3 lei/kg , lund n consideraiec productorul va comercializa producia obinut dup prelucrarea primar (curire,uscare i ventilare). Conform schemei tehnologice vom observa c eficiena cultivrii icomercializrii grului la preuri de pia este direct proporional cu nivelul roadeiobinute la hectar.

Tab. 2 Schema tehnologic la cultivare a grului de toamn

A. Cultura: Gru Lot tipict: 1 ha Com-lizare:De la poart

Sector: Plat: Cash Irigare: NU Arenda: NU Distr-ie: NU0B. Not Tehnologie slab Tehnologie mediu Tehnologie avansat

Roada (kg/ha): 2500 3 400 4000Preul comercializrii grului(MDL/kg):

1,10 1,30 1,30

Comercializarea (MDL/t.) 2750 - 4420 - 5200ngrminte(kg/ha): 100 200Pesticide: Nu Da Da

C. Mijloace deproducere

Pre Unitate Cantit./ha MDL/ha Cantit./ha MDL/ha Cantit./ha MDL/ha

Semine dinroada proprie

1,1 kg 300 330 - -

Seminecumprate(Calibrate)

2,8 kg - 250 700 -

Seminecumprate(Hibrid)

3,2 kg - - 220 704

Selitraamoniacal

2,30 kg - 100 230 200 460

D .PesticideVincit(Funghicid)

167 lt. - 0,3 50 0,6 100

Victenon(Insecticid)

306 lt. - 0,3 92 0,5 153

Dicopur 56 lt. - - 1 56

(Erbicide)E.Operaiuni mecanizate

Aratura 600 Serv/ha 1 600 1 600 1 600Semnatul 250 Serv/ha 1 250 1 250 1 250Tvlugitul 200 Serv/ha - 1 200 1 200Introducereangrmint.

250 Serv/ha - - 1 250 2 500

Stropitul 300 Serv/ha - 1 300 1 300Recoltarea 400 Serv/ha 1 400 1 400 1 400Transportareagrilui

180 Transp 1 180 1 180 1 180

Impozit funciar 110 ha 1 110 1 110 1 110Fondul social 130 ha 1 130 1 130 1 130

F.Munca (zile)Activiti dedepozitare

50 om/zile 1 50 1 50 1 50

G. Total costuri 2050 3542 4193,76(100% comercializare) MDL MDL MDLH. Marja brut 1 700 1 878 1 1006

Sursa:1. Bursa de mrfuri din Moldova.2. Cercetri n teren.3. FAO. www.faostat.com.4. Strategia de crestere economica si reducere a saraciei (2004-2006), proiect, Chisinau, 2003.5. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2004, Departamentul statisticii si sociologiei, Chisinau, 2004.6. www.moldstat.md

http://www.faostat.com/Soiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica MoldovaSoiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica Moldova