Lecia 1: Activitati n echipaAcesta prima lectie din cursul Idei creative pentru copii se refera la unul din cele mai vechi si valoroase elemente educative, povestirea. Ofera diferite exercitii practice pentru a ajuta coordonatorul grupului sa foloseasca povestirea ca baza pentru o multitudine de activitati creative n care toti copiii participa n egala masura si au ocazia sa-si dezvolte personalitatea n cadrul grupului.Scopul povestirilor de tipul pildelor nu este de a da explicatii logice in ceea ce priveste comportamentul uman. n plus, nici nu exista o modalitate corecta de interpretare a lor. Mesajul ascuns n subtext al acestui tip de povestiri ramne n memorie sau chiar n subconstient mult timp dupa ce au fost spuse. n multe cazuri, ascultatorul nu devine constient de semnificatia povestii dect atunci cnd un eveniment din viata lui nu-l pune n paralel cu aceasta.Cnd lucrati cu un grup, comentariile trebuie sa ramna individuale - parerile cuiva sa nu fie discutate de alte persoane. Toate reactiile personale sunt pretioase pentru persoana la care ele apar.O poveste spusa de la nceput pna la sfrsit pe acelasi ton nu va implica emotional nici un ascultator. Momentele cu intensitate mare trebuie sa alterneze cu cele mai putin intensive pentru ca auditoriul sa-si poata trage rasuflarea. De exemplu, o povestire violenta pe tot parcursul ei devine monotona si chiar plictisitoare daca nu exista o parte linistita.

Folositi informatiile din aceasta lectie pentru a dezvolta si pentru a pune in relatie activitatile prezentate n celelalte lectii: Machiajul fetei, Constructii din carton, Mastile, Costumele, Teatrul de papusi.

1.1. Crearea povestilor ca activitate de grupLuati o coala mare de hrtie si desenati orizontal linii pentru fiecare copil, apoi ndoiti-o de doua ori pentru a obtine trei coloane egale.ndoiti coala astfel nct sa ramna vizibila doar o parte. Scrieti ca titlu "Substantive" si cereti fiecarui copil, pe rnd, sa spuna un substantiv. Explicati-le ca acestea sunt cuvinte care denumesc obiecte, lucruri, fiinte ca: floare, broasca, munte, casa, avion, pestera, baiat, nghetata, banana etc. ndoiti din nou coala fara ca substantivele sa se observe; puneti titlul "Adjective". Cautati fiecare cte un adjectiv si faceti o alta lista. Explicati copiilor mai mici ca un adjectiv este un cuvnt care descrie nsusiri ale obiectelor, cum ar fi: urias, purpuriu, ntunecat, vesel, gustos, alunecos, inteligent etc.Pe a treia coloana scrieti "Verbe". Mai ales copiilor mici, explicati-le ce sugereaza verbele si cereti-le exemple.Este foarte important ca fiecare copil sa participe si sa fie ncurajat sa se gndesca la cele mai fantastice si originale cuvinte. Pentru copiii foarte mici sau cu dificultati n nvatare coordonatorul poate oferi o lista scurta de cuvinte din care acestia sa aleaga.Desfaceti coala si veti avea cele trei liste una lnga alta. Acum ncepe distractia. Nu vom mai privi coloanele de cuvinte fara nici o legatura, ci sirurile orizontale care formeaza baza povestii noastre. Din fiecare sir orizontal realizam o propozitie scurta. Cu ct mai bizare si mai incredibile sunt propozitiile, cu att mai amuzanta va fi povestea. De exemplu:

Floare uria alearg

FLOARE URIAS ALEARGA O floare uriasa alerga.

BROASCA PURPURIU MANNCA Broasca purpurie mnca...

CASA NSPAIMNTATOR PRIVESTE ...fara sa stie ca este privita de catre Casa nspaimntatoare...

MUNTE NTUNECAT CAUTA ...de pe Muntele ntunecat. Alaturati frazele si veti obtine schema unei povesti.Dezvoltati-o punnd ntrebari de genul:- Unde/de unde alerga FLOAREA URIASA?- FLOAREA URIASA s-a ntlnit cu (a evitat-o, a placut-o pe) BROASCA PURPURIE?- Ce/pe cine mnca BROASCA PURPURIE?- Unde se afla CASA NSPAIMNTATOARE? La ce priveste casa (ce cauta casa)?- Ce trebuie sa se gaseasca pe MUNTELE NTUNECAT? Asigurati-va ca fiecare copil contribuie la alcatuirea povestii. Dupa ce se dezvolta primele siruri, copiii nu vor mai avea nevoie de ncurajare.

Povestea ar putea incepe n felul urmator:A fost odata ca niciodata o FLOARE URIASA care statea la soare cnd, deodata, din departare, se auzi un tipat groaznic.- Sper ca BROASCA PURPURIE nu a patit nimic..., spuse FLOAREA URIASA care si lua radacinile si alerga ct putu ea de repede spre prietena sa, BROASCA PURPURIE. Alerga, alerga, alerga de-si dadu sufletul pna ajunse lnga prietena sa, care mnca mamaliga pe malul baltii.- Salut, FLOAREO!... spuse broasca.- Nu ai auzit tipatul acela nfiorator? spuse FLOAREA URIASA.- Nu, eram prea ocupata, mncam, a spus BROASCA PURPURIE....Si habar n-aveau de CASA NSPAIMNTATOARE care-i privea de pe MUNTELE NTUNECAT!...

1.2. Punerea n scena a unei povestiriFilmele, piesele de teatru si spectacolele de televiziune va prezinta foarte detaliat si exact cum arata eroul principal, lumea n care traieste, dusmanii nesuferiti pe care trebuie sa i nfrunte etc. Fiecare spectator vizioneaza aceleasi imagini, aude aceleasi voci, fara a fi nevoie sa si foloseasca imaginatia proprie - el asista pasiv la evenimentele ce se deruleaza n fata lui.n ceea ce priveste povestirile, unul dintre aspectele extraordinare este ca ascultatorul poate crea o lume fantastica, populata de creaturi fantastice si de oameni, toate acestea fiind unice, asa cum unic este si individul care le-a imaginat. Ascultatorul trebuie sa gndeasca activ, sa inventeze, sa-si foloseasca imaginatia. Astfel nct, el ajunge sa fie adevaratul autor, regizor si scenograf.Din pacate, daca grupul dumneavoastra intentioneaza sa puna n scena o povestire, minunata unicitate ce caracterizeaza fiecare persoana, cu imaginatia respectiva, poate deveni o problema:

fiecare va avea propria versiune pentru eroul principal, pentru raufacator, pentru printesa, pentru castel, pentru padurea fermecata etc.n continuare va oferim o modalitate prin care un grup poate sa determine personalitatea, portretul, felul de a fi, dimensiunile si chiar mirosul fiecarui personaj si ale fiecarei scene din povestire; este o modalitate prin care grupul poate "sa dea viata povestirii".Scopul urmarit: Acela ca ntreg grupul sa contribuie egal la crearea personajelor povestirii si a ambientului n care se desfasoara aceasta.1. Cititi povestirea copiilor2. Alegeti un personaj sau un loc din aceasta povestire, de exemplu: Floarea cea uriasa sau Muntele ntunecat.3. Puneti cte o ntrebare, pe rnd, fiecarui copil, prin care acesta trebuie sa aleaga ntre doua trasaturi opuse. Exemplul 1: Fiecarui personaj i se poate atribui o personalitate foarte detaliata, complexa.

ntrebarea coordonatorului

Copilul ntrebat

Raspunsul copilului

FLOAREA CEA URIASA ESTE:

Tnara sau batrna? Mihai Tnara

Baiat sau fata? Vlad Fata

Grasa sau slaba? Mirela Grasa

Curajoasa sau fricoasa? Ion Curajoasa

Puternica sau fragila? Carmen Puternica

Urta sau frumoasa? Daniel Urta

Desteapta sau proasta? Ancuta Proasta

Calma sau irascibila? Bogdan Irascibila

Blnda sau cruda? Victoria Blnda

ndemnatica sau nendemnatica Dalia Nendemnatica

Grupul a stabilit / identificat n Floarea cea uriasa urmatoarele caracteristici: fata tnara, grasa, curajoasa, puternica, urta, proasta, irascibila, blnda si nendemnatica. Exemplul 2: Orice lucru sau loc poate fi descris.

ntrebarea coordonatorului Copilul ntrebatRaspunsul copilului

MUNTELE NTUNECAT:

Are cascade sau nu? Mitica Are o cascada.

Este stncos sau acoperit cu iarba? Dana Stncos.

Are copaci sau este plesuv? Virgil Are copaci.

Piscul este acoperit de gheata sau este un vulcan fumegnd? Elena Vulcan fumegnd.

Exista o sosea catre vrf sau nu? Sorin Exista o sosea.

Are animale si pasari sau nu? Evelina Da.

Animalele/pasarile sunt dragalase sau nspaimntatoare? Mariana nspaimntatoare.

Are pesteri si tuneluri sau nu? Nicoleta Pesteri

ntrebarea coordonatorului Copilul ntrebatRaspunsul copilului

MUNTELE NTUNECAT ESTE:

nalt sau scund? Marius Scund.

Amenintator sau primitor? Maria Primitor.

Primejdios sau inofensiv? Alex Primejdios.

Se afla n apropiere sau la mare distanta? Florin

La mare distanta.

Accesibil ascensiunii sau inaccesibil? Cristi Inaccesibil.

Piscul se pierde n nori sau ntr-un cer senin? Nadia n nori

n nori negri sau albi? Laura Negri.Grupul a stabilit ca Muntele ntunecat este un loc periculos, dar atragator. Este situat undeva departe, este solitar, acoperit de nori negri, iar piscul sau vulcanic fumega. Copacii sunt presarati printre stnci si o cascada se napusteste asupra pantelor abrupte, inaccesibile.Singura cale de a urca acest munte scund este o sosea ce trece peste un pod nalt, de piatra. Exista si pesteri si pasari si animale nspaimntatoare.Exemplul 3: Pot fi stabilite, de asemenea, ambianta, intervalul de timp si chiar conditiile atmosferice.

ntrebarea coordonatorului Copilul ntrebatRaspunsul copilului

POVESTIREA ARE LOC:

n trecut sau n viitor? Marian n trecut.

n antichitate sau mai aproape de zilele noastre? Nicolae n antichitate.

ntr-o lume reala sau fantastica? Octavian ntr-o lume reala.

n Romnia sau n strainatate? Cristina n strainatate.

ntrebarea coordonatorului Copilul ntrebat Raspunsul copilului

CADRUL:

Este zi sau noapte? Ioana Zi.

Este dimineata sau seara? Catalina Dimineata.

Ploua sau este uscat? Dorina Nu ploua.

Este iarna sau vara? Viorel Vara.

Bate vntul sau nu? Luiza Bate vntul.

Este cald sau rece? Doru Este foarte f-r-r-r-ig.1.3. Evitarea stereotipurilorCnd dam viata anumitor personaje este foarte usor sa folosim stereotipuri care limiteaza mesajul povestii si care dauneaza chiar societatii ca ntreg ntruct lucrurile nvatate n copilarie constituie baza principiilor si conceptelor dezvoltate pe parcursul vietii.Iata cteva stereotipuri arhicunoscute: femeia este slaba de nger, pura, inocenta si are nevoie de un barbat care sa o apere. Vrajitoarea cea rea este batrna, urta, mbracata n negru si nemaritata.Tipul care arata bine este totdeauna eroul, barbatul cel sarac puternic si inteligent pentru ca, de

fapt, era fiul unui nobil bogat (un taran nu ar putea avea vreodata asemenea calitati). Personajul negativ este mereu un negru, un tigan, un strain sau, mai rau, un handicapat ori dereglat mental etc...Totusi, nu nseamna ca aceste genuri de personaje nu ar trebui sa apara ntr-o poveste. Sunt mii de povesti frumoase care includ astfel de caractere si care formeaza baza multor traditii si valori culturale; oricum, gradul de anticipare si superficialitate al personajelor tipice nu sugereaza asa cum ar trebui viata adevarata si nu provoaca cititorul la meditatie, la a ghici, la a inventa sau poate la a-si schimba parerile despre "raii si bunii".

Gnditi-va la ct de groaznic este pentru o fata care crede ca e prea plinuta cnd fata cea grasa din poveste este totdeauna proasta, invidioasa, lacoma si luata n rs de un print frumos care nu vrea sa o sarute...

Metoda descrisa mai sus da nastere de obicei la trasaturi de caracter interesante, de exemplu o persoana care este urta si buna la suflet, proasta si curajoasa sau un loc care este n acelasi timp ademenitor si periculos; totusi este posibil sa cadeti n capacana copiilor de a impune trasaturi arhicunoscute unui personaj. De exemplu, unii copii l vor vedea ntotdeauna pe print frumos, pe monstru urt etc...Acest lucru poate fi evitat punnd ntrebari grupului nainte de a le dezvalui personajele.

Scrieti numele personajelor pe foi separate, apoi ndoiti-le si puneti-le ntr-o mapa. Apoi ...Puneti membrilor grupului un numar de ntrebari despre personajul nr.1. Pe urma o lista asemanatoare de ntrebari despre personajul nr.2, nr.3 si asa mai departe.

Personajul nr. 1 este: Curajos sau las? Tnar sau batrn? Urt sau frumos? Destept sau prost? i place baletul sau fotbalul? Miroase a trandafiri sau a balegar? Simplu sau sofisticat? Razboinic sau pasnic? etc.

Dupa ce raspunsurile la toate ntrebarile au fost notate, faceti o mica tombola n care copiii sa extraga o foaie care sa dezvaluie ca personajul numarul 1 este... printul!

Veti obtine, deseori, povesti amuzante ntruct copiii s-ar putea sa aiba de-a face cu personaje ca un print las, prost, dansator de balet care trebuie sa salveze o printesa razboinica, urta, batrna din ghearele unui dragon inteligent, sofisticat caruia i place fotbalul si care miroase a trandafiri.Daca lucrati cu un grup mai mare de copii exista riscul ca unii dintre ei sa se plictiseasca pna le vine rndul. Pentru a evita acest lucru, coordonatorul trebuie sa nu dea prea mult timp de gndire copiilor. Ei trebuie sa reia povestea de la nceput, sa descrie personajele si locurile unde are loc actiunea.

O idee buna ar fi sa nu va gnditi prea mult pe parcursul unei singure sesiuni. De exemplu, descrieti o singura scena si doar cteva, 2-3 personaje odata, apoi folositi informatia ca baza pentru activitati creative, att la nivel individual, ct si la nivel de grup, cum ar fi:

desenarea scenelor si personajelor; cautarea si colectionarea de materiale pentru realizarea de colaje; croirea si chiar confectionarea costumelor personajelor; realizarea unei harti a locului de desfasurare a actiunii; realizarea de papusi si masti; realizarea de modele din lut, plastilina, hrtie etc; descrieri imaginative a scenelor sau personajelor; interpretarea personajelor complexe, de exemplu, cum poate demonstra floarea gigantica

unui auditoriu ca este att urta, grasa si nendemnateca, ct si curajoasa si buna la suflet.

Daca povestea se desfasoara n trecut, copiii mai mari pot sa mearga la biblioteca sa descopere cum traiau oamenii n acea perioada, cel fel de haine purtau cu adevarat etc. Daca actiunea este dusa n viitor, ei pot afla versiuni din nuvelele stiintifico-fantastice, filme, benzi desenate etc. sau sa vada ce progrese tehnice s-au facut n ultima vreme.Lecia 2: MachiajulOamenii au considerat tot timpul machiajul mai mult o gluma care nu merita sa fie luata n serios si nu i-au acordat prea multa atentie. Nu-i luati n seama! De-a lungul istoriei, machiajul a jucat un rol important n dezvoltarea culturilor si civilizatiilor. Machiajul a fost folosit de catre religii n rituri, este necesar la festivaluri, n timp de pace si razboi. Nu e de mirare ca multor copii le plac jocurile ce au ca tema pictatul fetei.n continuare, va prezentam un ghid pentru organizatorii de jocuri cu tot ceea ce trebuie stiut despre pictatul pe fata.2.1. Cu ce ne machiemPentru nceput sa vedem ce fel de ustensile pentru machiaj puteti folosi. Toate cele prezentate mai jos ar trebui sa fie inofensive pentru o piele normala si se pot dizolva usor cu apa si sapun. a. creioanele pentru machiajArata exact ca niste creioane de ceara.Avantaje:- sunt foarte usor de folosit. Pur si simplu desenati pe fata. Chiar si copiii de sub cinci ani pot sa-si deseneze unul altuia fetele;- sunt non-toxice si nu produc nici un fel de probleme de sanatate (chiar daca sunt mncate din ntmplare).Dezavantaje:- se procura mai greu.Pe ambalajul produsului, urmariti neaparat specificatia "non-toxic".b. machiajul clasicPuteti folosi rujuri obisnuite, creioane dermatografe si farduri pentru ochi. Tot ceea ce ramne de la parinti sau de la firmele de cosmetice reprezinta materiale excelente pentru machiaj.nainte de a folosi creioanele dermatografe, masati fata cu o crema de fata (lapte DOINA).Avantaje:- puteti colecta multe pe gratis;- copiii recunosc toate acestea ca parte a "lumii adulte" si le pot folosi jucnd rolul celor mari.Dezavantaje:- exista acea abtinere de la acest fel de activitati a celor de sex opus, care nu se regasesc n

actiunile propuse. Mai precis, baietii nu vor dori sa se machieze iar fetele vor lua aceasta actiune prea n serios;- veti primi un sortiment limitat de culori care nu va permite extinderea actiunii.c. colorant alimentar si lotiuni pentru nou-nascutiEste o metoda simpla, eficace si ncercata de multe proiecte cu succes.Reteta: ntr-un recipient de plastic amestecam cantitati egale de lotiune si colorant. Daca se ngroasa prea tare adaugati putina apa. Se aplica usor cu o pensula sau cu un burete. Se pastreaza usor de la o zi la alta. Nuantele sunt nelimitate si puternice, dar se pot usca pe piele si pot da un pic de mncarime. Totusi, nu asta reprezinta marea problema...d. amestecul de faina de gruEste o metoda veche pe care toti o pot realiza singuri. Reteta: -aveti nevoie de: apa, faina de gru, colorant alimentar si sampon pentru copii (ajuta la dizolvarea culorii).Amestecati faina cu putina apa si puneti-o pe foc pna se ngroasa. Adaugati sampon pna se dizolva. Aveti grija sa nu se faca nici un cocolos! Lasati sa se raceasca, apoi mpartiti compozitia n recipiente mici si adaugati colorant pentru a obtine culorile dorite.Aplicarea:- cu un burete mic, fin, muiat n vopsea pentru a acoperi ntreaga fata sau o portiune mai mare;- cu o pensula subtire pentru detalii si portiuni mici. 2.2. Idei pentru machiajScopul unui proiect de joc este sa stimulati imaginatia copilului si sa-l lasati sa-si dezvolte propriile idei. Ultimul lucru de care ar fi nevoie este o carte cu sugestii pentru pictatul fetei. Totusi iata cteva idei, foarte des ntlnite:

Clovni:Fetele de clovni au o ntreaga istorie. Ideile de baza sunt nasul rosu, gura mare, rosie, sprncenele puternic arcuite. Unii clovni au si fata alba.

Vrajitoare:O fata verde este foarte impresionanta, dar o vrajitoare poate avea orice culoare. Pentru o vrajitoare rea, aplicati cenusiu n jurul ochilor, linii si riduri pe frunte si n jurul ochilor.

Animale:Pisici, lei, soareci, tigri se obtin repede desennd un nas botic si mustati, dar cu fond diferit colorat si urechi.

Vampiri si oameni rai:Trebuie sa realizati o fata palida, livida, folosind alb-albastriu sau violet. n jurul ochilor si sub pometii obrajilor, folositi culori ntunecate. La un vampir este nevoie de sprncene ascutite si colti. Oamenii rai au cicatrici, mustati si barbi ciudate, un dinte nnegrit si eventual un petic peste un ochi (ca piratii).

Super-eroii:Uitati-va la cteva reviste cu benzi desenate. Omul-paianjen este foarte complicat, n timp ce incredibilul Hulk este peste tot numai verde. Majoritatea eroilor de benzi-desenate sunt arhi-cunoscuti, asa ca de ce nu inventati unul?

Extraterestrii si monstrii:Aici nu exista limite. Cine stie ce fiinte mai exista? O idee buna ar fi sa aplicati auriu si argintiu pentru roboti.

Traditii culturale:Multe popoare din lume (indienii americani, africanii) si deseneaza fetele. Va puteti inspira de la acestia, dar evitati stereotipurile vechi, precum "indienii si cowboii".

Adevarata arta faciala:n sfrsit, haideti sa uitam de toate aceste modele si sa facem ceva special. Poate fi ceva simbolic sau pur si simplu o adevarata opera de arta.

2.3. SugestiiLasati copiii sa-si picteze propriile fete sau sa picteze fetele unul altuia, dar i puteti ajuta atunci cnd se gndesc la efectele pe care vor sa le creeze.ncercati sa nu vopsiti parul si ochii. Cnd lucrati cu copiii mai mari atunci va puteti apropia mai mult de ochi si gura. n ceea ce-i priveste pe cei mai mici, lasati un loc liber n jurul gurii si al ochilor.Sa aveti tot timpul cteva oglinzi n jur.Sa aveti apa calduta si materiale cu care sa corectati greselile si sa curatati pensulele.Puteti sa pictati minile, gtul, orice parte a corpului, dar gnditi-va ca veti avea mai mult de spalat.n cazul n care realizati o masca de monstru, aplicati pe fata bucatele de plastilina pentru a obtine efecte ct mai realiste.Pentru demachiat, folositi apa calduta cu sapun, eventual o crema hidratanta (lapte DOINA). 2.4. Tenul sensibilTenul sensibil este totdeauna o problema cnd lucrati cu copiii. Toate mastile descrise n aceste pagini au fost experimentate, iar substantele folosite nu vor irita sau nu vor produce alte probleme unui ten normal.Oricum, totdeauna va exista o minoritate care este alergica la anumite ingrediente. Binenteles ca nu trebuie pictati, dar exista doua variante: ei pot sa nu stie ca sunt sensibili la acele ingrediente sau pot sti, dar nu vor spune pentru ca nu vor sa lipseasca de la activitate. Tot ceea ce puteti face este sa luati masuri de precautie:

ntrebati copiii daca sunt sau nu alergici. Daca ei nu stiu, atunci ntrebati parintii; folositi o vopsea inofensiva;

nu pictati pe cei care au o eczema sau rani pe fata; luati apa lnga dumneavoastra pentru a putea nlatura vopseaua repede n caz ca copilul

reactioneaza ntr-un mod neasteptat; evitati nemultumirile pastrnd totdeauna ceva pentru cei carora nu le place sa li se murdareasca fata.

1.1. Crearea povestilor ca activitate de grup1.2. Punerea n scena a unei povestiri1.3. Evitarea stereotipurilor2.1. Cu ce ne machiem2.2. Idei pentru machiaj2.3. Sugestii2.4. Tenul sensibil