IASI -VIATA ROMiNEASCA S. A. · te facea sa-1 apreciezi, respecti si sa-1 admiri. El nu intelegea...

IASI -VIATA ROMiNEASCA" S. A.

Imom

mr0

FIGURI IESENESERIA II

DE ACELAS :

Fird Noroc, proza si versuri.De la allii, traduceri, versuri.Munci si distraciie, fa* observate.Pe vremea mea, versuri editia 11-a.Povestea unui vis, poem.Istoricul Scoalei de Arte Frumoase si al Pinacotecei din

Iasi, insarcinare data de Ministerul Instructiunei.Istoricul Asezamintelor Casei Sf. Spiridon, msärcinare

data de Ministerul Sanatatii Pub lice.Figuri lesene, seria 1.Figuri Iesene, seria II.

64,

AL-

IOAN DAFIN

tiJ it4M"udt. p

FIGURI IESENESER1A 11

IASI \ IATA ROMINEASCA S. A.. C-da 3853.

prL

inn.

AC:ItA=>;:=>:%::>:C>C:),,C>:>

AL. PHILIPIDE

Inchipuiti-va un mosnegut scurt, grascior, cu phutalb in plete, cu mustefele stufoase de culoarea crinului,cu privirea Wanda i cercetatoare, cu ochelarii prinsidupa urechi, imbracat simplu, i yeti avea figura savan-tului carturar care nu cunoaste alta indeletnicire de catmunca serioas i cinstità, strain de orice alte preocu-pari care nu sunt in legatura cu invätatura,

Rar Ii vezi pe strada i atunci e nevoit sa se dud'la Universitate unde e profesor la Facultatea de Litere.Altfel, stä mereu la masa lui, unde incunjurat de o puz-derie de carti, citeste, mediteaza i scrie, imbogafindliteratura cu opere de o importanta colosalà, a caror o-riginalitate au atras i atrag atentia lumei stiintifice dinIna i strainatate.

Minte limpede, inteligenta superioard, cercetator de orabdare i de-o putere de munca ce uimeste, pentru elnimic nu pare greu sau cu neputinta, cand e vorba dedezlegarea vreunei probleme filologice.

Numeroasele sale lucrari cu caracter stiintific suntcea mai vie marturie, pe de o parte de munca fara pre-get, iar pe de alta, de adanc cunoscAtor al chestiunilorce trateaza.

JJ.J. 0 0 cr:i

8

Putini de tot sunt aceia cari sä intrupeze cu atataravna dragostea pentru adevarul $tiintific, si mai putinInca aceia cari sä rezolve in chip indiscutabil $i axio-matic grelele probleme dintr'un domeniu atat de vast $iatat de putin exploatat serios, mai ales la noi in tug,ca cel al filologiei.

Cu toate aceste de $i filologia la noi e in stadiultineretei,ca sa ne exprimam a$a,are norocul ca nu-mara in sanul seu pe un discipol de o covar$itoare o-riginalitate ce ar putea face cinste ori carei natiuni cuo cultura de veacuri si unde invatatii se gasesc cu sutele.

Cu atat mai mare e meritul savantului nostru filolog,cu cat a avut si are de intampinat greutati enorme,caci aproape totul trebue bine cercetat cu amanuntime,$i de multe ori lipsindu-i $i mijloacele si izvoarele dela care sa purceada, sau ca aceste izvoare sunt preaintunecate pentru care e nevoe de o munca uria$A casa le descopere.

In coloanele Convorbirilor Literare" din perioada lorde glorie, cand scriau Eminescu, Creanga, Maiorescu,Lambrior, Conta, Panu, intalnesti adesea articolele salecare de pe atunci inca, se remarcase ca un destoinic

cercetator al limbei noastre.Gheorghe Panu si mai tarziu d-1 lacob Negruti, in

Amintirile" lor, de la Junimea, citeaza des numele

lui printre frunta$ii colaboratori de pe atunci ai revistei.Ceea ce face gloria cu adevarat a neobositului si ma-

relui invatat, e originalitatea care o imprima operilorsale.

9

Alaturi de Hajdeu si Al. Lambrior, dansul e cea maiputernica personalitate pe care o au Romanii in ogorulfilologiei.

Marea lui opera aparutä anul trecut, Originea Ro-manilor", e rezultatul unei munci enorme de ani de zile,{le rabdare, studii i meditare continua.

De si aceasta carte, care contine peste o mie de pa-gini, este de specialitate, totusi introducerea trebue saintereseze pe ori cine, caci se gasesc in ea lucruri cutotul noui i originale asupra primilor inceputuri ale nea-mului nostru.

Tot ce spune in admirabilile sale opere e un adevarnecontestat, izvorat dinteo conceptie determinata de pro-funda-i inteligenta si o sanatoasa si sistematica Culture.

Constiincios i plin de entuziasm pentru tot ce poateaduce folos cauzei pe care o urmareste, el devine dince in ce mai stapan, mai inaltator in cugetare, asacä ceea ce da la iveala este rezultatul hotarator al

problemelor cari le studiaza.Pentru el reclama e un non sens ; fuge de ea ca de

o pacoste ; el stie sa munceasca cu rost, si in muncanumai, ii gaseste intreaga mukumire sufleteasca.

Academia Roma* al arid membru este, il insarci-nase pe vremuri, cu alcatuirea Dictionarului limbei ro-mane, lucrare vasta si care necesita ani indelungati demunca trudnica si de cercetari neintrerupte, ceea ce, maitarziu, Pa facut sa se demitä singur, cad planul cefacuse, un plan maret i cu totul original, nu-1 puteaduce pana la sfarsit, din cauza ca vremea nu-i ingaduia.

si-I

10

E o perdere din cele mai mari pentru poporul roman,si pentru stiintä, cà lucrarea aceasta nu se poate con-tinua, nici dupä planul lui Hajdeu care fusese cel din-Cal inskcinat, nici dupd acel al ilustrului nostru invätat.

Fire cu totul lipsitä de avfintul unei vieti sgomotoase,el stä departe de ori ce frainantari politice, de si e undemocrat convins si sincer.

Stimat si admirat in lumea culturalä, fie la Academie,fie la Universitate unde prelegerile sale sunt savuratecu läcomie de caträ auditori, ori in cenaclul revisteiViata Romfineasce, el e totdeauna aceiasi figura' se-nida si simpaticA care impune prin personalitatea sa o-riginala, prin cuvantul sat' spus cu rost, fail' pretentie,fArd sovaire.

Universitatea iesana se nfandreste c'un asemenea das-cal. E poate singurul profesor al Facultatii de Litere,care-i mentine marele prestigiu, cinstind prin aceasta in-tregul neam romanesc.

.<::).<>:"<=:;;:=>.gMAC:2gC2 <=:.!:>.!C>:<=>.,!:;<=:i<=>.*:::>.:!C>.<>

C. B. PENNESCU

Unii spun ca ar fi septuagenar, dar dupa admirabilasimpatica siluetä incadrata de niste mici favorite care-i

dau aierul unui diplomat, dupa mersu-i usor, dreptelegant, si mai ales dupà discutia ce o ai cu el, pare caabia a pasit pragul barbatiei, daca nu l'ar trada pus-deria amintirilor unor vremuri destul de indepartate.

5tie multe, a vazut multe si a suferit multe. E omde ordine, de cuvant si indraznet atunci cand e convinsca aparä o cauza dreapt4.

I-a placut pe vremdri sal se ocupe de gospodaria ob-steasca i s'a ocupat cu toata dragostea i pricepereace se cer unui bun si destoinic gospodar, i urmele-i sevad, si se vor vedea multa vreme inca, fie prin intor-tochiatele sträzi ale Iasului, fie prin diteritele institutlice le-a condus si unde numele säu e strans legat de

ele, fara, insa, sa se lese orbit de reclama pe care dealtfel a dispretuit-o in totdeauna.

Pe vremuri a fost si revolutionar, land parte la omanifestatie politiasgomotoasa, inceputa sub Arcul ve-chii Academii Mihailene, si din care s'a ales imediatatunci cu o vizita fortata la palatul ispravniciei, invi-tat fall multa politeta de un demn urma§ al vestitului

sipi

12

omisar Urzica. Dupa ca.ti-va ani, instalat in fotoliul is-prävniciei primea raportul zilnic al aceluias politai deodineoard.

Pe vremea celor patru si mai tArziu trei colegii e-lectorale, a fost o figura' din cele mai populare si sealegea mereu ca reprezentant al celor cari aveau drep-tul sà priveasci din balconul de de-asupra vechii cofe-tkii Tufli.

In politica e un constant, caracterizAndu-se prin oseverä, de si a intampinat in ultimele timpuri

obstacole de acelea cari pe altul l'ar fi fkut inde-pendent".

Ocupând demnitati inalte, a sfiut sa fie in totdeaunala inAltime, cinstind nu numai locul ce i se incredinta,dar mai presus de toate pe sine insusi, prin corectitu-dinea si modul de a'si implini datoria, cu toate ca dato-riile Pau cam stingherit de multe ori, ele implicand cal-culul unei operatiuni matematice, de a cgror rezolvarenu se prea bucura.

Azi pare retras cu totul de la ori ce manifestare po-litica, iar popularitatea lui s'a perdut in imensul numgral celora care inträ in masa votului universal pentruinfaptuirea cgruia a luptat din tinereta, fiind inainte detoate un spirit democrat sincer.

Ca epitrop al Casei Epitropiei Sf. Spiridon, s'a dis-tins in chip admirabil, caci sub epitropiatul seu, s'aufacut cele mai importante luceari, ca palatele Materni-tatii si a Farmaciei ; a inzestrat Slgnicul cu instalatiade aer comprimat precum si nenumgrate imbunalgtiri,

dis-

ciplina

13

asa cA vechia si renumita institutie de binefacere puteasa rivalizeze cu ori care alta similarl din apus,

Cine-va spunea nu de mult despre el : a fost magis-trat, a fost epitrop, primar, prefect, deputat, senator,dar cA a fost si... tinär, DAnsul, insà, recunoaste cA afost de toate cele arAtate mai sus, dar a a fost" si

tidal., nu, sustinand cu indkjire cA n'a sosit inca vre-mea ceea, ca &A se convingA ca a fost" tinär.

Si trebue sA-1 credem, cum credeam si pe Tigrul Fran-tei dud spunea vestitului chirurg rus cA nu se simteInca bAtrAn,

Dovada o face prin faptul cA vegheaza ca sä nu sestangA focul sacru din templele zeitilor Thalia si Mel-pomena, pentru care are un cult deosebit, reminiscent&unui gaud din anii primei tinereti,

SA-1 credem ?

VZ;i4CY.:C>

DOCTORUL LEBELL

Unul din putinii bohemi ai Iasului, bohem, insa, inintelesul bun al cuvantului.

Fire joviala, el toata viata lui, pana la adâncile-i ba-tranete, a ramas acelas entuziast, plin de un optimismcumpatat, in care seriozitatea savantului alterna cu ve-selia unei tinereti ce parea ca nu se mai sfarseste. Inglume si farse era inepuizabil, fara, insa, sd aduca vre-ojignire cuiva.

Totdeauna vesel, plin de humor, dar in acela§ timpgata sa discute cele mai grele probleme din domeniul

ori carei activitati, cu o seriozitate §i competinta carete facea sa-1 apreciezi, respecti si sa-1 admiri.

El nu intelegea altfel viata de cat sa contribuie cutot ce l'a inzestrat natura, ca inteligenta scdparatoare,§tiinta solida si putere de munca, Avand dezvoltat ingrad mare sentimentul datoriei si al raspunderei, priveain jurul seu cu seninatatea omului constient, ca tot ceeace face, trebue sa fie rezultatul unei actiuni utile pen-tru binele tuturora.

Ca om de stiinta,era doctor in medicina,el poatefi pus in randul celor putini alesi cari formeaza falangasavantilor nostri. Muncitor neobosit, dar si de-o modes-

:"<> <=: 4:Z;

sa-1

15

tie rat* a adus stiintei medicate insemnate servicii.Dansul, impreuna cu nedespartitul sat' prieten, ilustrulprofesor Dr. Puscariu si cu regretatul medic veterinarGh. Jocu, au infiintat la Iasi Institutul Antirabic. Caom de stiinta are un nume bine stabilit in lumea inva-tatilor din strainatate, cad procedeul sail de inocularee practicat in multe institute similare din Europa si chiarin Japonia, unde este numit procedeul Dr. Lebell-Iasi".Asemenea mai are la activul sail si o serie de comu-Mari facute Institutului Pasteur din Paris, iar numelelui e citat cu cinste in toate operile unde se vorbestedespre bacteorologie, la capitolul despre Rabia. Tot luii se datoreste un Manual de Higiena pentru licee, cartecare multi ani a servit tineretului nostru din scoli.

Intrat de tank in viata politica, a fost un exemplude virtute si constiinta cetateneasca. Impreuna cu mareleGh, Panu, Gr. Macri, Al, A. Badareu si Dr. Puscaru,a infiintat partidul radical, caruia iesenii ii datorescmult.

Democrat in cel mai larg senz, dar cumpatat, a lup-tat pentru democratie 0115 in ultimile lui clipe.

Cand s'a desfacut partidul radical si Panu dupa cati-va ani, s'a reinscris in partidul national liberal, d-rulLebell, at putinii credinciosi, l'au urmat pe samanato-rul de idei, in noua orientare politica.

In partidul liberal, dansul a fost un fruntas, un spri-jin puternic. Cuvantul sau intelept era ascultat ; sfatu-rile IM bune si cumpanite erau urmate cu avant. De-mocratismul sau sincer, invalauit in cel mai curat si

16

senin patriotism, nemarginita sa bundtate de inima, prie-tenia-i fara seaman si corectitudinea lui desavarsita inviata publica si privata, poate fi pilda pentru toti.

nand parte dintr'o generatie bogata in persona1it4marcante, ca Panu, Caragiale, Gr. Macri, Take lonescu,Gheorghe Marzescu si alti multi disparuti acum, dansulapare o figura luminoasä, incadrata intr'o personalitatedistinsa, un suflet maret.

Patriotismul era atat de puternic inradacinat in el,in cat si la 1877 si la 1913 si mai cu seama la 1916,acum fiind batran,iea parte la toate aceste campaniica medic militar, (land exemplu de cea mai mare scru-pulozitate in indeplinirea datoriei sale de apostol al sti-intei si de-o dezinteresare de sine, care a fost caracte-rizarea intregei lui vieti.

Un exemplu rar de patriotism l'a dat cand s'a decla-rat räzboiul pentru intregirea neamului. Avand un fiuinginer, putea, prin trecerea ce o avea in toate partile,sa-1 lese la partea sedentara. Dar n'a voit, ci a inzis-tat, el, tata-I, ca fiul seu sa fie trimis pe front chiarin primele linii de lupta. Intamplarea face ca fiul sacull la Oituz. Nu atfit moartea iubitului sau copil l'aintristat,care cum spunea batrfinul parinte, trebuiasd-si faca datoria catra tard cu riscul de a muri,cifaptul ca nu i s'a gasit corpul pentru a-1 ingropa.

Era asa de entuziasmat and in 1916 s'a declaratrazboiul, in cat nu scapa nici o ocazie pentru asi arataincrederea desävarsita in succesul soldatului nostru.

In clipele cand unii nu mai nadajduiau ca vom iesi

17

invingatori, and dusmanii ce ocupasera mai mult dejumatate din tara i amenintau sa patrunda i 'n Mol-dova, el, increzator in vitejia ostasului roman, cauta säinsufleteasca pe toti aceia cari credeau cä biruinta dus-manului e chestie de zile i vom fi cotropiti de arma-tele nemtesti.

Glasul seu rasuna puternic si nu de putine ori a tre-buit sa infrunte cu barbatie urgia acelora cari perorauapropiata noastra infrangere.

Pe langa multele lui calitati inalte mai era si o firede adevarat artist. Avea o intinsa cultura literaräartistica si in discutiile ce le incingea de multe ori cunumerosii sei amici, ii uimea pe toll prin vastele luicunostinti, fiind mereu in curent cu tot ce aparea intarä si in strainatate pe terenul cultural, fie stiintific,fie literar, fie artistic.

Era un mare amator de muzica i un diletant rafinatal violoncelului.

A murit senin, la adanci batranete, multumit ca" n'atrecut prin viala fara rost.

2

si

v.:=YrCir:C=$:CV,4:><>CY:C:i g=1

MIHAI CARP

Se sopteste ca ar fi cel mai frumos lArbat al Cor-pului didactic secundar din capitala Moldovei. Barbalui neagth,voiu face poate o indiscretie dac'a asi spuneca de cat-va timp a inceput sä-i cam infloreasca putinfirele de par,talatä admirabil de simetric si cu ingri-jire intretinutä, pielita obrazului curata si alba, ochii

induiosatori dar plini de viosie, cu nasul drept i potri-

vit si cu o dantuth care ar putea starni gelozia chiarcelei mai dthgute femei.

Neste linistit, mäsurat si preocupat par'ca" de ungaud ascuns, fara, insg, sal canto ca sa atragg atentiaasupra persoanei sale, prin infatisarea lui demna i chiar

impunatoare.

Jumatatea de vcac iarasi fac o indiscretie, pe careo poarta cu usurinta pe umerii sei drepti ii dau, totusi,aspectul unei tinereti intelepte, care-I face si mai inte-resant din toate punctele de vedere.

Cumpatat la vorba si in toate manifestarile lui, im-pune prin seriozitatea cu care discuta, cAutind in tot-deanna sa fie el convins de ceea ce spune, asa cä totce rosteste e biue cugetat.

Fire energia, hotathta si plina de un admirabil bun,

V.>":4:=Y:<:>=;

19

simi, isi indeplineste cu o deosebita constiintiozitate a-iributiile ce-i sunt incredintate.

Scrupulos 'Ana in cele mai mici amainunte, nu lasanimic sa-i scape din vedere cand e vorba sa-si facadatoria.

Sever si bun in acelas timp, el cauta sd sadeasca insufletul si inima invataceilor, curiozitatea si dragosteade a patrunde cat mai adanc in miezul chestiunelor,facand prin aceasta opera de educatiune serioasä, te-meinica si folositoare.

E unul dintre putinii care in Koala i§i face datoriain cel mai bun inteles al cuvantului.

Pentru el, a fi profesor, nu inseamna o meserie caori care alta, ce trebue O. o indeplineasca pentru caeste plätit. Priveste dascalia ca un apostolat, aci cu-rata lui constiinta ii dicteaza a numai atunci este ci-neva util, cand ceea ce face si spune trebuie sä deieroade de care sä se bucure cu totii.

Din acest punct de vedere nu sunt multi cari sa-isemene.

De si pare cà e calm, totusi e de o energie remar-cabila, dar si atat de chibzuit in manifestärile sale incat crezi, cand il vezi din treacat, ca nu da nici o im-portanta ocupatiunilor.

Ceea ce l'a caracterizat inca din frageda-i tinereta,e spiritul de independenta de care a dat si da mereudovezi. Nu-1 intimideaza nimeni si nimic, nici nu-1 potiinturna din calea sa croita totdeauna dreapta, ori ateinzistente s'ar pune pe langa dansul.

20

Intransigent dar plin de ratiune, ceea ce-i da intrea-ga autoritate de care se bucura in fata tuturor.

A fost pe vremuri adept al miFarii socialiste, fiindconsiderat de pe atunci ca unul dintre finii intelectualiai Ia§ului. Colaborator la Evenimentul Literar" §i Lu-mea Nona" se distinsese ca un subtil manuitor al con-deiului, ca un indemanatic cizelator al frazei, ca unneobosit i plin de elan muncitor.

De-o sinceritate fail seaman in tot ceea ce spune §igande§te, a imbratipt cu toga inflacararea doctrina de-mocratismului, al carei rob a ramas §i pada in ziva deastazi.

Cfind gruparea veche socialista in frunte cu regreta-tul Vasile Mortun §i cu d-nii Ioan Nadejde §i C. Sterefuzioneaza cu partidul national liberal, intreaga pleiadade tineri grupata in jurul lor, ii urmeaza cu gandul cu-rat §i cu dorinta de a lupta pentru infaptuirea unuiprogram democrat §i care sa se poata adapta, Validstama de imprejurarile in care se afla poporul roman.Pentru partidul liberal aceasta achizitie politica a fosto fericire, dar mai cu seama pentru tali. Din pleiadaaceasta s'a remarcat in primele randuri §i dansul, on-pand de la inceput un loc de frunte, fiind ales maitarziu §i deputat al Ia§ului.

DO disciplinat, privea, insa, diferitele probleme so-ciale §i politice, nu numai din punctul de vedere alintereselor de partid, ci §i dintr'un alt punct, mai inalt,ceea ce nu este de mirare tinand searna de firea luiindependenta and e vorba de a judeca lucrurile §i faplele.

21

Framantarile politice si sociale cari au izvorat dincauza marehti räzboiu mondial, il fac sä priveasa si-tuatia ce se crea tgrii noastre, prin altà prisma de cataceea prin care o vedeau vechii nostri conducatori.

Cu spiritul skt independent s't ph de entuziasm, in-tr'un moment de-o neinchipuitä incredere pentru un vi-itor foarte apropiat a unui desavarsit democratism, carear putea sä schimbe in bine situatia tarii noastre, acumintregite, i§i face iluzia despre crearea unui partid po-litic care sa fie cu adevärat indrumätonil poporului ca-tra o era nouä--rezultat al razboiului care cuprinseseintreaga omenire. Astfel, datoritä lui, iea nastere parti-dul Muacei, luand mai tarziu numele de partidul Tara-nist, din care, insa, astazi stä retras cu totul, din

cauza ea acei cari il formeaza, inteleg altfeliu sä fiecondus, de cat asa cum . l'a conceput dansul la in-ceput.

Acuma e retras cu totul din lup tele politice, parandtin deceptionat, dar urmareste cu interes miscarile tu-turor partidelor cari dela rkboiu incoace, devin tot maiacute,..

Astazi i§i urmeaza in lini§te cursul de limba romanace-I preda la Liceul Internat, conducand in acelas timpsi marea intreprindere a Vietii Romanesti". A fost u-nul dintre primii care a dat viata excelentei reviste ie-§ene Viata Romaneasca", la care a colaborat Neon-tinuu si de care il leaga cele mai senine amintiri, fa-cand parte din restrfinsul cenaclu de intelectuali de larevista cu care se mandreste cu drept cuvant, hien', Iasul.

C>.;C>,::::.<:>:?::>C>;<:>?:=:4=>*:::>.1C:*=

EM. P. BARDASARE

Nu e inca octogenar, dar nu mai are mult Ora a fi.Cu toate acestea nu vrea sa se deie de batran, cacipentiu el viata nu e alta ceva de cat manifestarea u-nui ideal pentru care omul lupta mereu, ideal care serezurna in dragostea de a hal si a produce opere dearta". Arta inainte de ori ce, dar arta sening, clasica,aceea care de veacuri stapaneste omenirea intrupand inea tot ce e nu numai frurnos, dar i util.

Astfel se prezinta el, cu sufletul intreg, cu inima ve-cinic inflacarata, ca si cum abia ar incepe sa *easedpe drumul nesfarsit, catre care tind idealurile unei tine-reti vecinice.

Mai mult scurt, cu trupul pbn si rotund, cu ochiiman i adanc patrunzatori, cu fata inecata par'ed iareveria nor visuri ce-i stApdnesc simtirea, *este finis-tit, privind mereu inainte ca si cum ar cauta sa nupearda din vedere linta cdtral care se indreapta.

Un räsdrit sau un apus de soare, o priveliste de tarareprezentand un peisaj rustic, un izvor ce naste din cre-erul muntilor, sau ofi ce alta priveliste care poate in-canta ochiul, sunt pentru el mai presus de ori ce, suntfarmecul care cuprinde gandul i simtirea facandu-1 si

0 0 0

23

traiasca ca 'nteo lume din basme, fug sa-1 mai inte-reseze realitatea atat de prozaica ce se desfasura in ju-rul seu.

Crescut de mic copil intr'o atmosfera in care arta o-cupa primul plan, era imposibil ca sufletul sen sä nusufere influenta mediului, mai cu seama ca si firea luiera inclinatä catra plasticitatea in care frumosul se a-mesteca cu utilul, pentru a da nastere, cand unui peisaj,and unei alte oarecare idealizari a vre unui portretce reprezinta nu numai chipul asamanator, ci o intreagastare sufleteasca.

Muncitor fara preget, pentru el odihna era in vremeatineretii, ceva aproape necunoscut. Nu-si facea numaidatoria de simplu ucenic al artei picturei, pentru a ca-pata o diploma cu care sa poata razbi mai usor inviata. El isi dadea seama ca a fi artist, in adevaratulinteles al cuvantului, nu e tot una cu a fi tin diletantoare care. Simtea intransul scanteia sacra care-i lumi-na sufletul si mintea, impodobindu-1 cu ceea ce sechiama talent, dar un talent superior, nascut odata cuel si dezvoltat treptat pang a ajuns in vrasta unei splen-dide maturitati care-I consacrase artist.

Peripetiile prin care a trecut, nu l'a indepartat nici

odata din drumul seu, de si mai tarziu a fost nevoitsa faca ate un popas mai scurt ori mai lung, nutand, ci numai amanand, dupa imprejurari, ca sa ser-veasca altarului de care-si legase intreaga viata.

Tinär de tot fu trimis in Germania, ca bursier alRegelui Carol, pe atunci Domnitor, care vazuse in el

ui-

24

un mare talent. $i 'nteadevar nu s'a inselat. A studiatla Miinchen si Berlin cu cei mai celebri pictori germanidin acel timp, de la care a invatat secretele pictureipe care apoi le-a utilizat cu Oita pricepere, bun simtsi usurinta in nenumarate tablouri, mai ales cari repre-zentau peisajul in care este neintrecut in tara noastra.

Adept priu fire si cultura al clasicismului, el a pusin toate lucrarile ce le-a efectuat, intregul suflet, impri-mandu-le personalitatea si originalitatea, inteun chip atatde puternic caruia nu-i poate rivaliza ori cine.

E, inainte de toate, un artist, mare artist, cu toate camodestia, caracteristica de altfel ori carui talentsuperior, l'a facut sa nu se bucure de avantagiile cear fi meritat sa le aiba din punctul de vedere moralsi matei ial.

Intors in tam, dupa mai multi ani de btudii straluciteprin Germania si Italia, intra in invatamantul secundarpredand desemnul si caligrafia. Putin mai tarziu ocupacatedra de pictura la $coala de Belle Arte din Iasi,uncle a functionat apoi si ca director al $coalei si Pi-nacotecei.

Ca profesor a fost un constiincios si un bun indni-mator al elevilor carora cauta sa le arate adevaratacale artistica, prin sfaturile lui pline de adevar si in-telepciune.

Grija lui cea mare a fost intotdeauna ca sa men-tina pe cat va putea mai mutt, prestigiul scoalei deArte frumoase, pe care el o considera ca o Academie,

25

iar nu o pepiniera de uncle sa se recruteze numai mai-Ori declesemn si caligrafie pentru gimnazii si licee.

Activitatea lui ca profesor nu poate fi trecuta cuvederea, cad lui i se datoreste in primul rand, o serieintreaga de absolventi, din cari multi din ei au devenitartisti de seama.

Fire artistica cu desavksire, harnic si cu tragere deinima pentru tot ce este frumos in natura, el n'a cau-tat sa-si precupeteasca marele sau talent, nici sä im-piedece pe aceia in care descoperise in lunga lui ca-riera de profesor, aptitudini artistice, ca sä se dezvoltedin ce in ce mai mult.

Multumit in sine ca isi face datoria, ca artist si

conducator al tinerimei, el nu a profitat sa se Ian-seze prin operile lui care sunt, cu desavarsire superioaredin toate punctele de vedere tuturor acelora cari cautasa se impunä nu prin talent, ci prin reclamele de totfelul si prin lingusiri, pe langa puternicii zilei.

Daca acest maistru al artei ar fi avut dezvoltat Catde putin simtul acelei realitati cum o inteleg mare partedintre oameni, ca sa parvie, de buna seama, cu puterni-cul seu talent cu care este inzestrat, si prin munca-iuriasa ce a desfasurat-o, ar fi devenit de notorietate pu-blica, iar nu admirat si respectat numai de un cerc res-trans, si ar fi facut milioane de si-ar fi mercantilizatopera, iar nu sä fie astazi, ca atatia altii, tin simplupensionar al Statului.

Pinacoteca din Iasi se mandreste cu un mare numar

26

de opere de ale lAtrainului artist, care pentru dragosteaacestei Institutii ce a servit-o ani indelungati cu toga.'Myna si competinta, i le-a d5ruit fgra nici o recompensabaneascg, de si valoarea artisticá e de nepretuit in a-

-ceste vremuri.

C> x=1; 4Q,'":::>.%=,CY 4::>,C"'"G>.!C>*CY:(=

CONST. CRUPENSCHI

De si numele ii arata ca face parte dintr'o veche ramura moldoveneasca ce era una din cele mai aristocra-tice, si care a jucat pe vremuri un rol destul de principal, totusi, urmasul ei de astazi, cu toate ca pastreazain aparenta fizionomia de atunci a acestei familii, nuse incumeteaza de loc ca sa continue traditia in ce pri-veste conceptia asupra importantei rangului boieriei deodineoara.

Nascut i crescut intr'o atmosfera in care cinstea,.dragostea de neam, de tara si de aproapele, precumirnboldul pentru cultivarea spiritului si a inimei, l'au fa-cut ca sa nu dezminta de loc calitatile acestei vechi fa-milii boeresti, cu care se poate mandri totdeauna.

Cu infatisarea 1initità, blajina i vecinic gata sä in-tinclä o m4na prieteneasca on cui, cu vorba hotaralddar plina de bunatate i cu privirea cercetatoare, el callasä patrundä in sufletul celora cu care se afla in contact,

Rabdator, asculta cu cel mai mare calm cand i sevorbeste, i sfatul sau e sänätos si dezinteresat, cautandin acelas timp sä fie cat mai folositor.

Facand studii strAcite in strainatate unde a obtinutlicenta in Drept de la Facultatea juridica din Paris, se

ECXC:r.

si

28

intoarce in tali alegandu-si cariera de magistrat, pe caremulti ani a cinstit-o prin spiritul seu de impartialitatesi o aprofundata stiinta in materie de drept.

De tank, Inca de pe bancile universitatii, se mani-festä ca un fanatic democrat, el, boerul de basting.

La Paris face parte din vestitul cenaclu al socialisti-lor romani compus atunci din D-rul Cantacuzino, C. Kili-moglu, Georges Diamandi. fratii Radovici si alti tineri devaloare, contribuind la raspandirea ideilor inaintate in taranoastra prin o intensa activitate pe täramul social sicultural.

Intrand in partidul national liberal odata cu grupareasocialista, care se convinsese ca nurnai prin acest partidse pot infaptui marile si binefäcatoarele reforme demo-cratice, devine, in scurta vreme, un factor important, lu-and parte, in primele randuri, la conducerea acestui par-tid cu adanci radacini in tali.

Gratie superioarelor lui insusiri sufletesti si culturale,i se incredinteaza, rand pe rand, cele mai inalte dem-nitati in Capitala Moldovei. Astfel el este numit prefectde judet, Epitrop al Casei Sf. Spiridon, apoi ales primar alIasului, el lasa pretutindeni pe unde a trecut urmeleunei inteligente si rodnice activitati.

Mare Tropietar rural, cultivä pamantul in chipul celmai rational, fiind in aceastä privinta un exemplu stra-lucit pentru toti ceilalti si mai ales pentru numerosii

sateni de pe domeniile sale.Fata de talpa tarii, are cea mai mare solicitudine. Nu

29

existä locuitor de pe moiile lui caruia sa nu-i fi venitin ajutor i cu fapta si cu sfatuL

Dragostea pentru poporul cel mult de la Oramanifestat-o in toate ocaziunile, dar mai ales nu sepoate uita, and partidul national liberal inscriind inprogram votul universal si expropierea, ea dansul a fostprimul mare propietar care a primit cu cel mai infla.-carat entuziasm aceste reforme.

Cuvantarea rostita de el in 1913 la marele congresliberal in chestia acestor reforme va ramanea un do-cument in istoria noastra politica.

El, marele bogatas, de origina adanc boiereasca, a ruptcu toate prejudecatile, punandu-se in fruntea acesteimiscari democratice c'un elan de neinchipnit.

La Liteni, una din propietatile sale, a stäruit de s'ainfiintat un gimnaziu. Iaräi prilej de a-si arata iubirealui sincera pentru taranime, in care vede singurul ele-ment sanatos al neamului românesc.

Poser la in mare grad simtul artistic si dovada suntoperele de arta ce impodobesc conacul dela Liteni caospitaliera-i ma din Iasi.

Pasionat cercetator al trecutului neamului nostru, s'aformat un adevarat muzen cuprinzator din diferite obiectevechi de mare valoare, precum i o colectie de moneziromanesti privitoare la trecutul nostru national, pe carele studiaza cu patima unui fanatic numismatic.

Acutalmente e conducatorul mai multor institutiuni incare ii depune pentru progresarea lor, intreaga lui in-teligenta i mune&

$i-a

9

30

Dupa moartea neuitatului Gh. Gh. Mdrzescu a fostales presedintele organizatiei national liberale din Iasi,

Calititile lui inalte, cultura adând si sistematica, in-teligenta-i sänätoasa si corectitudinea-i in toate mani-festarile sale, de ori ce ordin, fac din el una din celemai frumoase si mai stimate figuri cu care batrana Ca-pitala a Moldovei se poate fali cu drept cuvAnt.

-2?Z:5tC5Calg=g:Z2C.1 C..>:<=>.:4:=> r.=i;:=2KCgCli

MATEI B. CANTACUZIN

Ce s'ar putea spune oare despre acela care ajunsesein ultimii ani de-o a§a popularitate in lumea politica i in-

telectuala, in cat era socotit ca figura cea mai intere-santa din Ina ?

Ca a fost de- o inteligenta scaparatoare ? Ca posedao culturd juridica vasta ? Ca era un orator de elitä, cäa fost o ilustratiune ca profesor al facultatii de drept §iun avocat ce putea sa tie piept ori carei celebritati ?

Dar toate acestea le §tim cu totii i nimeni nu i-apus la indoiala vre odata calitatile cu care natura l'ainzestrat cu atata clarnicie.

A fost o fire originala cu desavar§ire, care i s'a ac-centuat cu atat mai mult in cursul indelungatei lui vieti,cu cat imprejurarile zilnice ii dadeau ocaziunea sa semanifeste merely'.

Vlastar al unei vestite familii moldovene§ti ce adat tarii multe generatiuni cari s'au distins prin pa-triotismul lor, era mandru de obar$ia lui romaneascadespre care batranii cronicari pomenesc adesea in scri-erile lor.

De §i mo0.enise acea mandrie aristocratica inerenta

32

vechilor noastre familii boieresti, pastrase, insa, neclintito nemarginta dragoste pentru tot ce era romanesc.

Vorbirea lui zilnica era o impestritare de cuvinte sichiar de fraze intregi frantuzesti, ca si cum i-ar fi fostrusine sa se exprime in limba stramoseasca. Aceasta nuo facea, cum credeau, poate, unii, a iar fi fost uratgraiul nostru. Era o deprindere din copilarie; rezultat alunei educatiuni cu guvernante straine cum se obisnuestesi astazi mud* in unele familii bogate.

Nalt, bine proportional, cu fata lungareata, cu ochiiexpresivi, cu musteata taiga si cu o mica ticalie subbuze, pasea martial, sfidand par'ca pe toll cati ii apa-reau in cale.

Intors din Paris unde facuse studii serioase de drept,,intrd in magistratura pe care a cinstit-o multa vreme,fiind un integru impartitor al dreptatii, ajungand lianala inalta treapta de prim presedinte al Curtii de Apeldin Iasi.

Ca profesor de Drept civil la facultatea noastra juri-dica, isi desvalue si aici vastele-i cunostinti, intr'o for-ma literara impecabila, facand ca prelegerile sale ta fieaudiate de un mare numar de studenti si de la alte facultati si chiar de magistratii mai tineri. Era socotit,si cu drept cuvant, ca una din cele mai ilustre figuria Universitätii. Cursul sen de Drept Civil, va ramine singuralui opera them i-a imprimat din puternica sa personalitate numai aceea ce va trai pentru totdeauna : stiintacea vasta pe care o poseda.

Demisionand mai tarziu din magistratura, se arunci

33

c'un elan indescriptibil in valurile politicei junimiste con-dusg de Petre Carp, devenind un fruntas in ateastg gru-pare.

Originalitatea lui era din cele mai curioase, cu aremai mult cg se lgsa influentat cu o usurintg de necre-zut, uimind prin contrastele la care marea lui persona-litate se preta.

Chiar atunci cAnd fgcea aceste salturi ce pareau mul-tora din amicii i admiratorii sei, ca un sport cu carecauta sa se distreze, avea la bazg, totusi, un motiv binecuvântat, acela al sinceritatii, reusind mai in totdeaunasg convingg i pe altii de necesitatea schimbarilor prin-cipiale si de formg, la care se dgdea.

De si eta socotit ca incarnarea junimismului, de si

acaparase in totul manifestärile exterioare ale sefului

sau, Petra Carp, de care se deosebia doarg ea nu pur-ta monoclu, iata-I, intr'o bung dimineatà, transformat caprin minune Conu Matei", cum i se spunea, devinepe neasteptate adept sincer si inflgcarat al politicei con-servatuare condusg de Nababul i regretatul Take Ionescu.

Nimic schimbat, de altfel, in noua plasmuire a orie-tarii lui politica : acelas sincer convins si dezinteresatluptgtor, ca si cum atunci ar fi inceput pentru primadata sg facg

Constrâns, insg, intr'o imprejurare, cu ocazia unor a-legeri la care-si pusese candidatura, ca sal-0 explice no-ua sa atitudine, dânsul a stint, in chip asa de magis-tral sa convingg cg a fost o necesitate inexorabilg, in

3

politica.

;

34

cat nimeri nu se mai indoia ca dreptatea era de par-tea luh.

Dar, iarasi nu trece mult i printr'o magica convor-

hire cu seful tinerimei generoase din Iasi, aproba in to-tul intregul program al partidului National-Liberal in ca-re tocmai atunci se desbatea marea reforma a votuluiuniversal si expropierea.

Cine putea sa explice mai cu talent si mai convin-

gator necesitatea acestor doua mari ref orme democratice,de cat o personalitate atat de superioara ca a conuluiMatei? Si a fost la inaltime. Nimeni nu putea sa-i con-testa convingerea ferma, sinceritatea si seriozitatea cucare sustinea programul partidului liberal.

0 noua metamorfozare se produce, parasind pe ne-gindite si acest partid pentru asi face calatoria mai de-parte in alte grupari tot cu acelas avant si cu aceeasicow, ingere sincera.

Ocupand cele mai inalte demnitäti, pana la treaptade ministru, ramane, cu tbate peregrinarile, o figura i-lustra pentru contemporanii lui.

Entuziast, cu mintea lui limpede, cu autoritatea ce

i-o dadea inalta situatie socialä i intelectualä, ar fi

putt t aduce imense foloase neamului i ärii, caci nimicnu-i lipsea din darurile care fac pe un om sa fie mare.

A fost tin fenomen politic, un alintat al imprejurarilorunor timpuri prielnice, un bohem al inteligentii, o sim-patici intrupare a celor mai bogate calitati cu care ci-neva poate fi inzestrat, ca sa ajunga la cele mai inalte

35

culmi pentrn ca de acolo sa radieze lumina mintei in

toate partite,. Uitase numai ca'n vocabularul sufletuluiseu, pe care-I alcAtuise c'o competinta de ne'nchipuit.sä treacA i expresia consequentei.

Dar kali pot fi ca dinsul !

"1.4:"G>!:=:4:::>.<:>;<=::;:>:<>1*

CONSTANTIN MEISSNER

E unul din putinii care intreaga viata s'a consacrat-cbinelui public, si'n special pentru indrumarea invatamân-tului pe o cale mai bunk' si mai prielnica neamuluinostru.

Inzestrat cu mult bun simt, cii o inteligenta frumoa-sä si posedand o adanca cultura, mai ales pedagogicas'a impus, inca, de la inceputul carierei sale dascalesticontribuind astfel la ridicarea nivelului scoalei, rupand,in acelas timp i cu vechile traditii.

In curent cu tot ce interesa invatamantul, el i§i aveain totdeauna cuvantul care era hotarator de multe oricaci tot ce spunea i sustinea era rezultatul unei chib-zuiri, a unei cercetari aprofundate si mai cu seama adragostei ce nutreste pentru neamul romanesc.

Cu fata plida de sanatate, cu vorba cumpanita siaezata, cum i se sede unui batran intelept, el impras-tie in jurul seu simpatie si respect tot odata, i chiardragoste pentru acei care-I cunosc mai de aproape,

Bun la sujlet i cu judecata dreapta, constiincios siprevazator, este omul datoriei care nu se da in laturide la nici un obstacol pentru ca s ajunga la tinta,convins fiind, cä tinta aceasta trebuie sa fie acea ade-

g=i 01'0

37

warat.a, de la care sa se rasfranga utilitatea cauzei ce

o urmäreste.Intrat de tanar in invatamant, primul sau gand a fost

4ca sa villa' in ajutorul scoalei pe care o priveste ca ceamai inalta institutie de la care depinde, in primul rand,intreaga organizare socialr a tkii.

Din acest punct de vedere meritul seu e necontestat.Scoala ii datoreste mult, Caci n'a fost lege care sa

priveasca reorganizarea infaTamântului si la care sal nuii luat parte cu priceperea, cu cunostintele si cu auto-.ritatea lui.

Ca director al 5coalei Norma le de inVatatori VasileLupu", i-a dat o transformare cu totul noua ; iar mai

'a'rziu ca inspector general si ca secretar general al Mi-nisterului Instructiunei Publice, s'a relevat si mai mult,iiind unul dintre cei mai aprigi sustidatori ai interese-lar scoalei.

Pentru ea s'a consacrat intreaga viata si are mareacnultumire sufleteasa cä activitatea sa a dat cele mai

irumoase toade de care se bucura si generatia de astazi.Facald parte din vechea Junime", a ramas un cre-

,dincios si statornic colaborator al Convorbirilor Lite-Tare" pe tot timpul cat aceasa batrang revistá [Astra-se nestirbitä intreaga ei autoritate intelectuald, prin panailustrilor ei sustinatori de odinioarg, incepand cu Maio-.rescu, Conta, Eminescu, Lambrior, Panu, Iacob Ne-gruti etc.

Adept si prieten personal a lui Petre Carp l'a urmatpe acesta in politica' c'un devotament rar, fiind unul

.dintre fruntasii gruparei junirniste.

38

Ales in parlament in mai multe IegisIatiuni, s'a dis-tins ori de cate ori era la ordinea zilei chestiuni de-

invatamant, in care cuvantul seu era ascultat ca unukce stapanea pe deplin aceasta materie.

Nu e dintre oratorii de forta, dar e un bui i sim-patic vorbitor, pregatit totdeauna cand iea cuvfintul

si face, ca p_!in caracterul seu linistit, prin vorba-i ros-tita cu cumpatare, sa-si atraga atentia tuturor.

Dupa razboiu, intra in cabinetul Marghiloman ca mi-nistru Industriei i Comertului, in care a dat probade multa harnicie si de o corectitudine mai presus deorice inchipuire, de si n'a avut timpul necesar cadesfasure intreaga lui activitate.

Dupa moartea lui Carp si Marghiloman, putinii par-tizani ai acestora care mai ramasesera credinciosi ve-chii grupari junimiste, nemai putand rezista imprejura-rilor create de rezultatul razboiului pentru intregireaneamului, sant nevoiti sa accepte o alta orientare po-litica, contopindu-se in masa noului partid creat, al po-porului, sub sefia d-lui general Averescu.

In actuala guvernare averescana, i se incredinteazabatranului pedagog, Ministerul Lucrarilor publice, ca_un omagiu adus, putem spune, celui din urma iunimist defrunte, in viata.

Inainte de, a fi om politic, e omul scoalei, caci pre-ocuparea lui principala si pentru care s'a sacrificut in-treaga lui putere de munck capacitate, ramane totscoala, pe care a cinstit-o i care-i va fi recunoscatoarepentru totdeauna.

sa-

al

si

g=S

DR, NEC, A. RACOVITA

E o vorba banala aceea cà Romanului nu-i place smunceasca $i a$teapta ca toate sa-i vie de-a gata. Ceeace ise poate imputa, e nurnai ca este prea lasa-ma sa te lasuneori, dar and se apuca de o treaba, apoi se apacacu ravna, muncind cu toata dragostea $i &and exemplade pricepere, bun simt $i putere de munca uimitoare.

In aceasta categorie se poate numara, in primul randinfiintatorul i conducatorul marei intreprinderi chimico-farmaceutice, Atome".

Cand ii vezi e mereu ocupat ca i cum ar cauta sadeslege cine $tie ce- problernd importanta, $i abia da-ca-ti rid ragaz sa-i vorbe$ti cate-va clipe.

Potrivit de nalt, mai mult slab, cu barbuta blondaputin inchisa, in cari perfi albi au inceput faclaparitia cu o indiscretie care-1 pune, de sigur, pe gan-duri, caci ar voi ca tineretea sa nu aiba hotar.

Fata-i vecinic invaluita de o preocupare din ce in cecrescanda cu cat il tii mai mult de vorba, ca $i cum

ar voi sa-ti zica sa-1 la$i in pace, pentru a?i continuaplanurile ce i le faure$te in minte, $i din cari rezulta

EZOnl

40

n totdeauna o noua conceptie prin care se realizezeavantajii ce sa foloseasca tuturor.

Neobosit, el cautä sa aduca la indeplinire zilnic pro-gramul unei activitati laborioase, asa ca, pe a doua zisa nu-i rainaie nimic de facut din ceeace trebuie safeed azi.

Increzator, cum nu sant multi, in ceeace poate saproduca munca, el nu se da in laud niciodata in fataori carei noui combinatiuni in legatura cu ceeace vreasa intreprindä, fait insä, sa se lese amagit, nici de oreusita problematica, nici de aceea a unei satisfactiimateriale care n'ar fi in concordanta cu utilitatea.

Totul cumpaneste mai dinainte, totul el priveste prinprisma celei mai dare realitäti, asa ca atunci cand ieahotararea definitiva, e convins ca reusita va fi sigura.

Prevazator in cele mai mici amanuntimi, nu scapanimic din vedere, cautand sa se apropie tot mai repe-de de finalul care sa-i incoroneze munca.

Astfel inzestrat cu aceste calitati, rare pentru cei

mai multi, hotararea odata luata, e imposibil ca sa 1111

fie adusa la capat in toata complexitatea ei.Acestor insusiri superioare se datoreste reusita in

in toate incercarile harnicului chimist-industrias.

Laboratorul seu, cunoscut sub numele de l'Atome" acarui faima de mult a trecut hotarile tarii, poate riva-liza cu cele mai vestite din strainatate.

In timpul marelui razboiu, produsele sale au fost pu-se la dispozitia serviciului sanitar militar, contribuind

41

prin aceasta, in foarte lard masurä, pentru ca armatasa nu sufere de lipsa medicamentelor.

Produsele pe care marele sàu laborator, instalat dupacele mai moderne procedeie, le desface nu numai intoata Ora, dar chiar si in strainatate, recunoscute ca

superioare multora din produsele marilor laboratorii dinEuropa, e cea mai splendida dovadä de munca serioasa,inteligenta si spirit de intreprindere care face cinste nu-melui de roman.

Fiind inzestrat c'un gust artistic din cele mai fine,el stie sa deie si o aparenta deosebitä modului de aprezenta numeroasele sale produse farmaceutice, in asafel, cal putem spune, Para a duta sa-i facem vre-uncompliment, cal si in aceasta privinta, este neintrecut.

Nimeni nu ar putea face deosebire intre modul cumse prezinta produsele ieiste din laboratorul seu, in ceeace priveste si eficacitatea i chipul de etichetare, si

intre acele rezultate din cele mai vestite laboratorii dinstrainatate.

Daca pe taramul industrial ocupa, cu adevarat, un

loc din cele mai de frunte, nu se poate trece cu ve-derea nici pe omul de stiinta. Ffind doctor in chimiefarmacie, contribuie prin cunostintele sale numeroase larezolvarea diferitelor chestiuni farmaceutice, a caror re-zultat sant neintrecutele produse medicamentoase iesitedin laborator.

Fire cu adevarat de artist, el stie sä imparacheze inacelas timp stiinta cu arta si utilul facand ca rezulta-tul sa fie folositor din toate punctele de vedere,

si

42

Se mai ocupä apoi si cu colectionarea obiectelor dearta' româneasd, din care s'a alcatuit un admirabil mu-zeu, contiand cele mai variate obiecte casnice din toatetinuturile românesti.

Proprietar de vii, isi cultiva vastul teren ca un bunsi harnic gospodar, fiind si in aceastà privinta un e-

xemplu din cele mai frumoase.Face parte ca membru in consiliul superior medical.Ca primar iu timpul räzboiului pentru intregirea nea-

mului, a dat dovezi netagaduite de mult tact si de-o

bunä si cinstità administratie, facând pe cat l'a ajutatimprejurkile, grele din cale afara, sd satisfaca nevoilenumeroasei populatiuni pe care o avea atunci CapitalaMoldovei.

Ininfa buna", suflet ales, harnic, econom si prevazator,s'a creat o situatie pe care multi ar ravni-o.

Pentru Iasi este o cinste ca' numafa un astfel de ce-tatean.

StC:§?C:If;C:2

ATH. ATH, GHEORGHIU

Cine era pe vremuri mai popular, mai simpatizat in

toate cercurile si mai jovial prin infatosarea lui totdea-una corectä, a Carui staturà i masea, acei de la Iasicari fuseserä la marea expozitie de la Paris din 1889,le asemanau cu a fostului presedinte al Republicei frau-ceze, Sadi Carnot !

Astazi chiar, mai pAstreaza aceeasi tinuta si se bu-cural de aceleasi unanime simpatii precum si de venera-tia generatiunei care iea locul celei care acurn credcmomentul cä trebuie sa se odihneascg.

E o personalitate care s'a facut cu prisosintä datoriamergand in totdeauna pe drumul drept, nesovalnd si pas-hind acelas cult pentru tot ce este bun, corect i folositorDe si indruntit bine, de si spune mereu cä acum faceparte din cenaclul batrânilor, totusi, dupä chipul cum seprezintà, dupä vorba lui, dupä indeletnicirile cu care sc.ocupà, pare tot asa de Canal-, tot asa de vioiu ca si a-cum douäzeci-treizeci de ani.

Din anii junetei, and nici nu paräsise bäncile Um-versitAtii, a inceput sä se manifesteze in fandurile par-tidului, care sub tata-1 fAuratorului Româniet Mari, a

stat neintrerupt o duzind de ani la carma Statului,

44

de atunci a ramas acelas credincios fanatic, luand partea toate manifestärile marelui partid, contribuind astfel,n larga mäsura, la infaptuirea reformelor cu care

a fost inzestrata tara inainte si dupä intregirea nea-mului.

A fost pe vremuri un infocat gazetar, scriind la zia-rele partidului National-Liberal din capitala Moldovei,i infiintand chiar el insusi, impreung cu agitatorul na-

tionalismului de astazi care poarta numele primului domnal Romaniei, ziarul Ciomagul" care a avut mare suc-ces adinioara.

Ca membru al baroului ocupa un loc de frtmte, con-ducand intr'o vreme aceastä institutie in calitate de de-ban, in care s'a distins ca un harnic si constiincios in7,drumator ca si in alte institutii pe care le-a onorat si

le mai onoreaza Inca, prin munca, prin priceperea,prin bunul simt si prin o corectitudine ireprosabilä.

In totdeauna il gäsesti cel dintai la datorie, desin-teresat, cu avant si dragoste, Nu e miscare din dome-null vreunei activitati care sa aduca vreun foks obstesc,i la care sa nu participe si acum chiar, cu toga inimasi entuziasmul ca in primii ani ai tinerelii.

Casa lui a fost si este deschisa ori cand e nevoiede vre-o adunare mai restransa, cu caracter fie politic,

fie cultural, si'n aceastä privinta aproape nu are rival incapitala batranei Moldove.

A jucat pana nu de mult un rol politic insemnat, fi-mud adesea ales reprezentantul Iesenilor in parlament,

45

contribuind in mare parte la realizarea multor si in-semnate opere folositoare si Orli si lasului in special,

Democrat sincer si disciplinat in politica partiduluicgruia i-a inchinat inca de pe bancile Universitatii in-tregul eutuziasm si puterea de munca, e astazi pentrugenerafia care se ridica o pilda vie de munca utila, decorectitudine, de avant si mai presus de toate de aceadragoste de tail si neam specifica neaosilor moldoveni

Exact la datorie, exact si corect in toate manifes-

tarile vietei sale publice si private, il vezi zilnic, spreseara, pe timpul verei, aparand in balconul JokeuluiClub, de unde-si imprastie privirile pline de nostalgiavremurilor trecute, fall ca fata lui sa tradeze parereade ran ca in fiecare zi il apasa pe umeri, tot mai multgreutatea clipelor ce se infasoara pe caierul vremei,

ki-n

GHEORGHE A. SCORTESCU

Astazi prea putin sint aceia cari-si mai amintesc de.sochetul si inflacaratul gazetar de odinioarà, care prinindrazneala unei tinereti alintate Ii croise un drum plinde greutäti, inerente imprejurgrilor de atunci.

De-o infatosare plAcutä, de-o budatate de inima pecare numai aceia care l'au cunoscut i-o pot aprecia,.cu alura de-o martiala jovialitate, papa mArunt si gra-bit, corput bine incadrat intr'o proportio-.nalitate care-i da aspectul unui barbat frumos.

Plin de entuziasm, era gata in ori ce moment sä se-avânteze, fard sa' se convingä mai intdi dacä consecin--tele sunt sau nu prielnice.

Dar, odatà intrat in lupta", mergea inainte, curajos

increzator in rezultatul final ca" va i triumfdtor.Avea o indrknealä de neinchipuit, atunci cand era con-vins de dreptatea cauzei ce o suslinea; mergea curagiosigrä se-i pese de nimic si de nimoni, fa'rA sä se infri--coseze dug nu va reusi.

Inteligenta impulsivä, bun simt, dar lipsit de cumpà--Urea care se cere de multe ori pentru ca dne-va sàiiu greseascä pe drumul apucat, aparea, tottisi, fie la

t=2fCK=g:=22gC2fl

leganindu-si

$i

47

tribuna, fie in coloanele ziarului, ca o personalitate re-rnarcabild asupra careia isi atinteau cu totii privirea.

Daca astazi numele lui nu se mai pomeneste de catrar, nu trebuie, Ina, uitat, ca dansul a fost cineva, cls'a relevat ca un admirabil parlamentar a carui vehe-menta ii era recunoscuta ca o calitate, chiar de adver-sarii sei. In presa a marcat mult prin spiritul seu deorganizator si conducator.

Lui i se datoreste aparitia marelui ziar scris in limbafranceza l'Independance Roumaine", din Bucuresti, pre-cum si Evenimentul" din Iasi care ajunsese sub con-ducerea lui sä fie ziarul cel mai raspandit din Moldova,si la care colaborau Caragiale, N. Beldiceanu (batranul)Buduscä, Iorgu Mortun, (Sirius), Raki Vasiliu, Al. Vo-lanschi, St. R. Scriban, St, O. losif, Virgil N. Cisman pre--cum si tot tineretul intelectual al Iasului de atunci.

Articolele sale pline de vehementä, erau gustate decetitori, si multe din ele reproduse in presa din Ca-pitalii.

Facandu-si studiile la Paris, se intoarce in tara ale-gandu-si cariera diplornatica fiind numit secretar al Le-gatiei romane din Constantinopol, de unde, dupA cat-vatimp demisionand, se consacra cu tot focul tineretii po-fiticei si ziaristicei.

ImbratAsand ideile partidului National Liberal, devinein scurta" vreme un personaj insemnat, dat fiind call-Utile lui.

La alegerile generale din 1895 este ales pe lista li-beralA ca reprezentant al Colegiului al doilea de Ca-

48

mera, obtinand un foarte mare numgr de voturi, ceeace arata popularitatea de care se bucura.

Ajunsese until din cei mai simpatici politiciani, si dacas'ar fi mentinut in atmosfera ce si-o crease, de sigurca ar fi ajuns o personalitate politica care ar fi marcatin primele randuri.

Impulsiv cum era din fire, entuziasmandu-se si de

principiile democratice care erau la ordinea zilei, darmai cu seama luat in curentul ce incepuse sä-1 desfa-soare demagogismul lui Neculai Fleva, devine in parla-ment un factor de opozitie cu care guvernul Sturdza deatunci, avusese mult de lucru.

Nu era un orator care sä imprime o epoca, dar eraun glasuitor admirabil, energic si de-o vehementa cumrar se intalneste. Numeroasele sale discursuri pe carele-a rostit de la tribuna parlamentului erau ascultate cuatentie, caci tanärul deputat de Iasi prin atitudinea lui

de opozant impulsiv, isi crease o aureola bine meritatasi care l'ar fi dus departe, daca in manifestärile salede ori ce ordin, ar fi avut oarecare cumpatare si pre-vedere.

Era un fel de copil rasfatat al Camerei. Obstructio-

nismul pe care-I facuse cu ocazia discutiei chestiuneifostului mitropolit Ghenadie, precum si a altor chestiunicari ingreufau guvernarea lui Dim. A. Sturdza, a avutun resunet puternic pe acea vreme, in tara. -Numele de-putatului de Iasi era la ordinea zilei.

Dar vremurile se schimbal si cu ele se schimba multin lumea aceasta.

49

Imprejurarile diferite il fac mai tArziu sa-si piardaentuziasmul si astfel se retrage aproape cu totul dinviata politica si din presa, trednd Evenimentul" par-tidului conservator unde se inscrisese, fara, insa, sa mailupte cu entuziasmul de alta data.

Scurta lui activitate politica si gazetareasca a fostdin cele mai rodnice, tinandu-se seama mai ales de im-prejurarile de pe atunci.

Ceea ce insa, nu l'a parasit pana la moarte, a fostdemocratismul, sincer si dezinteresat, care a fost crezulintregei lui vieti, cu toate deceptiile ce le-a intimpinatin urea.

Daca ar fi fost o fire mai calma si mai prevazatoare,cu inteligenta, sinceritatea, bunul simt si cu puterea demind de care era capabil, ar fi ocupat de sigur o si-tuatie politica de primnl rang.

Totusi acei cari l'au cunoscut pe vremuri nu-1 potuita, iar in istoria presei romanesti ocupa o paginafrumoasa, fiind primul in a doua capitala a tarii cea dat viata unui ziar cotidian care a trait aproape treidecenii.

4

SgCX;MiZ2E;SgC:U=2g2

ANA CONTA-KERNBACH

In istoria noastra culturala femeele ocupa un loc mo-dest in ceea ce priveste numarul.

Prea putine sunt acelea care cu drept cuvant pot fipuse alaturi cu marii intelectuali ai tàrii. Aceasta nudin cauza cä femeea n'ar fi apta pentru cultura, dareducatiunea ce i s'a dat in cursul vremurilor, au fa-cut-o sä steie de-o partecu foarte mici exceptiide orice manifestare de ordin intelectual. Abia din ul-timile doua decenii ale veacului trecut a inceput sa Ii

se recunoasca i lor dreptul de asi pune in evidenta,in toatä deplinatatea, insusirile, necontestate astazi denimeni, cari fac sä li se atribuie i lor facultatea de adeveni egala barbatului in ceea ce priveste cultura, carepana mai daunazi era privita ca un apanaj al lui.

Una dintre primele femei care s'a impus, e de sigursi Ana Conta-Kernbach, a carei activitate pe terenul li-terar si pedagogic o pun in fruntea tuturor celorlalte.

inzestrata cu insusiri deosebite, &Ansa paseste cu in-credere i cu o vointa ferma, creindu-si un drum drept,pentru a se apropia cat mai mult de tinta ce si-o fi-xase inca de pe bancile scoalei ca sa devina un factorfolositor pe tararnul cultural.

51

Tinta s'a ajuns-o si odata stapana pe ea, s'a des-fasurat intreaga-i putere de munca, intreaga-i inteli-gentä, care pusa in serviciul unei cauze bine determi-nate si a unui ideal cu siguranta ca se va realiza nu-mai de cat, pentru a dovedi ca i crierul femeei esteapt de a produce opere tot asa de superioare ca si abarbatului.

Dovada a facut-o cu trecerea bacalauriatului, canddin o suta patruzeci de candidati, ea a fost clasificataa doua. 0 dovada netagaduita de superioritatea acesteifemei Lard de foarte multi din colegii sei. Luindu-si li-centa in Istorie i Filosofie, cu magna cum laude", enumita in invatamant, unde desvaluie o intreaga activi-tate prin insusirile i cunostiintele sale temeinice, (lando deosebita atentie Pedagogiei .careia &Ansa, cum spunecu adevarat distinsul medic d-rul Zosin, i-a dat rea maimare stralucire in tara noastra.

Complectandu-si cunostintele in strainatate unde-si pre-gateste doctoratul in Filosofie, ea mai studiaza acoloorganizarea i functionarea scoalelor normale, intocmindin acelas limp i un amanuntit raport pentru MinisterulInstructiunei Pub lice, si iea parte, spune tot d-rul Zo-sin, la alcatuirea programelor de scoli secondare pentrubaieti in 1907 si pentru fete in 1908 in sectia limbi-lor moderne i filosofie, i izbuteste sa introduca in

tam romaneasca, ca discipline de cultura generala, is-toria artelor, cursul de educatie, istoria muzicei i pe-dagogia, fiind i intaia femeie aleasä in Consiliul gene-ral al Instructiunei.".

52

Personalitatea acestei ilustre femei, se distinge in pri-mul rand prin o puternica originalitate pe care a im-primat-o numeroaselor sale opere, precum i diferitelorcomunicari fäcute la mai multe congrese din sträinatatesi din tail, comunicari cu caracter cultural.

Colaboratoare apreciata la numeroase reviste din ma-rile centre europene, dansa se distinge ca o admirabilascriitoare. In Ora ea onoreaza cu colaborarea sa Con-vorbirele Literare", Viata Romaneasca", Archiva",,Revista Invatamantuluig, Renasterea romang", precum

numeroase ziare, pentru cari era o serbatoare cancl

Ana Conta-Kernbach admitea ca sä i se publice arti-colele.

Scrierile sale pedagogice sunt pline de o adanca e-ruditie i originalitate, fiind scrise intr'un stil concis sio forma literara din cele mai splendite.

In afara de scrierile sale didactice i tiintif ice, clansa

mai este si o mare poeta, i acest talent si l'a mani-festat cu. prisosinta in care, poate, ca nici la o

alta femeie roma* nu se vadeste cu atata 'putere decugetare si originalitate impresiile ce le lasa asupra ce-ti torului.

Din poiezie, spune d-rul Zosin, se resfrange ca AnaConta-Kernbach a fost o pesimista, in felul lui Emi-nescu ; pesimist i sceptica in forul ei intim ; dar in

viata publica, de-un curaj si de o incizivitate necru-tatoare.

Pentru a intelege aceasta stare de suflet trebuie sane referim la epoca traita de Ana Conta-Kernbach, epoca

si

53

al carei cel mai pregnant reprezentant a fost Eminescu,drept care o numim epoca eminesciang, avand ca ur-mas in poiezie, la barbati, pe Vlahutä, iar la femei peAna Conta-Kernbach"...

Simtul artistic era dezvoltat in mare masura la a -ceasta femee superioara. Muzica a inteles-o in toate a-manuntele ei, pentru care avea o inclinare deosebitä.Dar asa cum a inteles-o ea o pun mai presus de multidintre asa ziii cunoscatori ai acestei arte, iar confe-rinta pe care a tinut-o in Aula Universitatii noastre,arata cat de srapana era dansa pe tainile j farmeculmuzical.

In viata noastra culturala ea reprezinta o for% caciprin calitätile sale superioare se ridica de-asupra mul-tora, fara, insà, sa fi cautat vreodata sa-si valorificeaceasta foga de cat numai prin opere bine cugetatealcatuite si care sa aduca folos tuturor.

Tot ceea ce spunea i scria, era mai intai bine ana-lizat, bine pregatit, iar atunci dud era convinsä de a-devarul ce-I sustinea, cauta sä-l. impartaseasca si al-tora, dar in chip modest, fara a cauta faca au-reola in juru-i.

Spirit distins, a avut o mare inraurire asupra mis-carei culturale femenine, fiind in acelas timp i o aprigapropagandista pentru drepturile femeei. Aleasa consi-

liera comunala a orasului Iai, &Lisa s'a aratat ca oconstiincioasä i demna de imitat, gospodina, i luindparte la sedintele consiliului, aducea prin mintea ei lu-mina% prin experienta i cunoasterea perfecta a ches-

$i

sà-$i

54

tiunilor ce se discutau, o nota noua si originala, &andindrumari de acelea cari nu puteau fi de cat pentrufolosul tuturor.

Savanta, ea a adus culturei romanesti o contributieenorma prin numeroasele sale opere de interes general,iar ca literatä ramane cea mai frumoasa pada, pentrugeneratiile de azi si cele viitoare ; dar mai ales pen-tru miscarea fernenista la noi in tara, dansa este ex-primarea celei mai stralucite indrumatoare pentru casti-garea drepturilor femeei.

C.A=2B:DE:=2C-2:=XCa=g;Z:2f=2Z2ig=51=

GH. LASCAR

...A fost odata ca nici odata, ca daca n'ar fi fost,nu s'ar povesti... A§a se incep toate basmele, dar ceeace spun mai jos, e o realitate pe care a trait-o 0 ca.noscut-o multe generatii.

Si astazi cand II vezi, par'ca tot te infioara, cacum te-ai a§tepta la cine stie ce observatie pe care ti-orostea c'un 'ton autoritar i careea nu-i puteai raspundecele mai de multe ori de cat printr'un tremurat de buze.

Nu ca era de-o aparenta care sa te sperie, nici nuse rästea pentru ca sa te infricopze ; avea insa intoga faptura lui o impunatoare infato§are, o autoritatedin care se degaja, de altfel, severitatea cea mai seri-oasà, dar in acela§i timp i o bunatate pe care te fa-cea sa o apreciezi prin atitudinea lui de adevarat pa-rinte sufletesc.

Era par'ca anume nascut ca sä fie indrumatorul ti-nerimei sa o conduca cu toata raspunderea ce-i incum-ba inaltul sàu rol cultural cu care era investit, acelade dascal.

Drept §i bun cand iti faceai datoria, sever §i neinda-plecat cand nu cautai sa te corijezi. Astfel aparea el in

0 0 0 0

56

ochii elevilor, si toti, fara osebire, il considerau ca pecel mai de temut director si profesor.

Rabdator in fond, nervos in aparentä, constiincios sicu simtul raspunderei dus la extrem, el privea misiuncalui ca cea mai inalta datorie pe care trebuia sä §i-oindeplineasca.

Multele generatii cari s'au perindat pe dinaintea luiin rastfimpul celor cate-va decenii de profesorat, isi a-mintesc, de sigur, cu drag de fostul lor dascal care nucluta alta de cat sä vada ca munca nu i-a fost za-darnica.

Ca profesor a stiut sa-si tie prestigiul, fiind consi-

derat ca un fruntas intre colegi, iar ca director al Li-ceului Internat s'a distins ca unul din cei mai destoinici.

Gospodar neintrecut s'a manifestat prin o activitateuimitoare, cautand sa." imbunatateasca din zi in zi, totmai mult situatia scoalei din toate punctele de vedere.

Neadormit zi si noapte, veghea ca fie care se-si in-deplineasca datoria, interesandu-se in acela§ timp si decele mai mici amanunte in ce priveste educatia fizica simorala, procedand cu unii cari erau mai recalcitranticu severitate, cu altii cu blandetà, dar pentru toti, fallosebire, nutrind aceeasi dragoste parinteasca.

Cu cat parea mai aspru cu vre-un elev, cu atat On-dul si inima sa erau mai apropiate de acel copil nein-telegator si-si dadea toga' silinta pentru a-I pune pearumul cel bun si drept.

$colarii de si aveau o flick de neinchipuit de dansultotusi il stimau si-I iubeau chiar, pentru cä era drept

57

in observatiunile ce le facea, si acela care era pedep-sit suporta, nu cu resemnare, ci cu convingere ca pe-deapsa ce i se aplica era bine meritata.

A fost cu adevarat un bun si apreciat profesor, dinrasa acelora pentru care educatia tinerimei era cea maiinalta expresie a datoriei. .

Chemat la Ministerul Instructiunei Publice si Cultelorca director si apoi ca secretar general, s'a remarcat siacolo prin spiritul seu larg si cumpanit in toate hota-rarile ce le lua, atragandu-si pe de o parte laudele cu-venite pentru modul de a conduce, iar pe de alta dra-gostea subalternilor pentru chipul parintesc cu care sepurta.

In viata publica a luat parte, pe vremuri, la miscareapolitica a radicalilor, fiind unul din cei mai apropiatiprieteni ai marelui Gh. Panu si a distinsului nostru ompolitic d-1 Al. A. Badäreu.

Ales primar al Iasului a continuat cu vrednicie operade aducerea apei de la Timisesti solutionata de neuita-tul Nicu Gane.

Ca parinte al Comunei a dat si aici dovezi netaga-duite de marea lui pricepere in ale gospodariei.

Neadormit zi si noapte, el nu lasä nimic sa-i treadcu vederea. Se interesa de toate, cautand sa fad dinCapitala Moldovei un oras modern si curat, aliniind stra-2ile si cautand sa-1 infrumuseteze.

E unul din rarii primari care in nalta misiune ce ise incredintase a dutat sa fad numai gospodarie ne-tinand seama de ori ce alte preocupari.

58

Corect in toatk acceptarea cuvantului, neobosit si de-votat, cumpknit in actele sale, el a lksat pe unde atrecut amintirea unei administratiuni din cele mai rod-nice si mai folositoare binelui obstesc.

Asrazi and ingreuiat de manca färä preget si de aniiindelungati ce-i apask pe umerii ski, ink drepti, poateprivi cu multumire inapoi la vremurile de odinioara,satisfacut ck s'a indeplinit intreaga datorie, neavand altäceva sä reproseze de cat ca nu mai poate reincepe onoul munca, cu toate ca sufletul si inima ii sant tottinere, tot pline de avant si de voiatk.

,<=: la)fgC2

IOAN SIMIONESCU

Unul din putinii care luat in serios rolul de pro-pagandist al culturei.

De-o härnicie neinchipuità, cauta sä impr4tie cat maimult in popor ori ce manifestare intelectualg, caci nu-mai ap crede dansul, i cu drept cuvant, cà se poateradica un neam pentru ca s devina un factor inseni-nat i folositor in concertul omenirei.

C'o infato§are blanda, cu privirea senina §i cercetà-toare, cu mersul 1ini0it i masurat, iti face impresiaunui om cumpatat in toate,. i a§a 0 este, chi vorbalui e totdeauna rostita cu rost, cautand ca ceea ce spunesa nu fie de prisos.

Om de 0iinta, el cauta sa o vulgarizeze cat mai multprin numeroase luceari, in care competinta se une§te cuclaritatea expunerei, facand ca sa fie pe intelesul tuturor.

Tot ceea ce scrie, e analizat, chibzuit §i bine docu-mentat, expus intr'o curata limba romaneasca asa ca,cetitorul e atras, pe de-o parte de interesul subiectuluiin sine, iar pe de alta de frumusetea i modul Cth care_

e tratata chestiunea.Admirabil conferentiar, dânsul in numeroasele §i va-

riatele prelegeri cu care se produce inaintea publicului,

s'a

Ca2C8o 000 00

60

ori de cite ori este solicitat, se prezinta stapanit decalm $i cu con$tiinta ca ceea ce spune nu numai ca esteinteresant din punctul de vedere al $tiintei, dar, in a-cela$ timp $i util pentru ascultatori.

Ori cat de $tiintific ar fi subiectul ce-1 trateaza, elare darul de a-1 explica in a$a chip, in cat il face sa.fie inteles de toti pada $i de cei mai profani.

Dragostea lui e nemarginita pentru popor $i aceasta$i-o arata in totdeauna, fie prin graiu in numeroase con-ferinti, fie in scris prin nenumaratele browri ce le pu-blica $i care sunt impra$tiate in numar mare, in toatepaturile societatii, fie la orap, fie la tara.

El vede in poporul sätean elementul curat $i sincer,bun $i ingaduitor, $i singurul pe care ne putem razimain imprejurari grele.

In populatia rurala el are cea mai deplina incredere,caci numai ea poate tinea piept cu barbatie $i rezistaori carei invazii straine ce ar cauta sa coplepasca ele-mentul romanesc de la ora$e.

Intreaga lui activitate pe care o desfapara cu o deo-sebita tragere de inima, $i atat de adanc, pe taramulcultural $i social, i$i are ca obar$ie, in primul rand, pa-triotismul care se resfrange in toate actele sale din orice domeniu se avanta.

Patriotismul seu nu e o demagogie ca la cei mai multi,ci o dogma, un crez adanc in care vede realizarea u-nui ideal pe care ori ce om con$tient trebue sa-1 nu-&eased, ideal din care sa izvorasca mereu trainicia vi-itorului Orli care sa deving din ce in mai stralucit.

61

Astfel isi intelege el misiunea cea nespus de grea,.de educator al poporului. In aceasta privinta, e poatesigurul azi in tara la noi, care-si indeplineste cu sfinte-tenie si fara alra preocupare de interes personal, de cataceea a binelui general, rolul ce si l'a luat si pe carecauta sa-1 execute cu toata constiinta si sa-1 complec-teze neincetat prin nuoi si folositoare cunostinti.

Activitatea sa, insa, nu se margineste numai la ro-lul de propagator al culturei, cum s'a aratat mai sus,el e si om de stiinta si ca profesor la Universitate, inafara de lectiunile ce le tine, se ocupal temeinic cu lu-crari de specialitate in domeniul geologiei, contribuindastfel la progresarea stiintei prin numeroase si apreciatecercetari si comunicari originale, ceea ce a atras atentialumei savante din strainatate.

Membru al Academiei Romane, el cauta ca si la a-ceastä inalta Institutie culturala sa-si deie obolul, con-tribuind mereu prin comunicarile sale stiintifice de uninteres deosebit, sa inalte si mai mult reputatia mare-lui nostru institut cultural.

Democratia pentru el e singurul crez politic, si ei s'ainchinat *Inca din tinereta intreaga-i activitate cetatenea-sca, luptand nu numai cu convingere dar si cu un elande nedescris pentru triumful ei.

Mari le probleme sociale care au framantat atat demult poporul roman, au gasit in el un aprig aparator,care prin graiu si prin scris n'a incetat o clipa de a lesustine si cauta, astfel ca sä realizeze in marginile cadru-

62

lui nostru national, reformele care sä puie statui si nea-mul la adgpostul miscarilor anarchice.

E un apostol cu adevgrat al românismului, un om destiintä superior, un bun cetAtean si patriot, a cärui in-treaga activitate se rezuml in a fi de folos neamuluisi tärii.

TH. TH. BURADA

Aa l'am cunoscut cu totii: batran, scurt, gros, cuinersul incet i märunt, cu barba alba, tacut, modest siradiind In juru-i numai simpatie.

Cercetator harnic si con§tiincios al trecutului neamu-lui, el s'a inchinat indelungata lui viata in cautari dehrisoave, de nuoi isvoare prin care sa dovedeasca caRomanii stint un popor c'un trecut demn de admiratie,dar mai ales a cautat sä se convinga pe el §i pe altiica neamul nostru nu se gäseste numai in hotarele et-nice cunoscute de toti, ci ca e raspandit i prin alteparti de lume, imprastiat in mijlocul i altor popoare.

Din tinereta incepuse sa calatoreasca prin tarile peunde credea ca poate gäsi urme romanesti. A colindatde multe ori intreaga peninsula Balcanicd, si in deosebiMacedonia §i Istria, descriind populatia rornaneasca deacolo, cu toate obiceiurile si datinile, cautand sa ne in-formeze cat mai exact asupra dialectelor limbei ce vor-besc fratii nostri cunoscuti acolo sub numele de Cuto-vlahi i Tintari, §i nu-i scapa nimic din vedere din totce putea sä intereseze latinitatea originei noastre, in-

semnfind zi cu zi impresiile capatate.

0,0v=v0

64

De-o modestie rara, el nu cauta sa-si faca o glorieori sa profite de pe urma muncei lui.

Avea sau nu avea, cum venia primavara isi Ina vioara subsuoara.caci era un admirabil violonist si a-danc cunoscator al muzicei,§i colindand din tfirg intarg, din sat in sat, prin tärile indepärtate, incepea saante prin localuri publice, sau sa deie concerte, faraalt interes de cat acela de a face cunoscut doinile, ho-rele si celelalte cantece populare ale noastre.

Astfel, pribegind mai in fie care an, colinda in toate-partile lasand in amintirea tuturor impresia puternica aduioaselor melodii romanesti,

Pe unde n'a fost el ? Palm si prin Caucaz si chiarprin Asia, si unde gasea urme de populatie romaneascase oprea acolo, de cerceta si studia, notand totul sicautand sa fie de folos istoriei si filologiei, contribuindastfel la clarificarea problemei originei noastre.

N'a fost un savant, dar a fost mai mult, inca: afost un aprig muncitor, un zelos si fanatic cercetatorpe care-I interesa in primul rand neamul romanesc. Eldescoperia, ca sa zicem asa, obiectul brut pe care-I daapoi artistului pentru a-I cizela si a scoate din el o-pera de arta.

Cercetarile si studiile sale etnografice si folcloristicele-a strans in restampuri in o sumä de volume, din careomul de stiinta poate trage imense si reale foloase.

Pe acest taram el are o importanta colosalà, si Aca-demia Romana., l'a premiat si l'a ales membru cores-

65

pondent, (land prin aceasta o satisfactie morala neobo-sitului cautator de romani.

De tanar se manifestase ca un muzicant de talent,si chiar din copilarie debutase cu vioara pe la diferiteconcerte de binefacere. Era o adevarata serbatoare maiales pentru Ieseni, cand batranul Burada, aparea cu ve-chea lui vioara pe sceng, si fermeca sala prin neuita-tele lui cantice populare, si mai cu Rama doina pe careo canta cu o patima si un sentiment de neintrecut artist.

In ultimii ani a scris o opera insemnata, Istoria tea-trului moldovenesc, aparuta in dona volume mari, iaral treilea e in manuscris, opera, putem zice cu adeva-rat monurnentala caci in ea a colectionat nu an cu an,dar zi cu zi, tot ce s'a facut in teatru, vorbind de toatecate a putut gäsi prin biblioteci, prin ziarele vremei, siprin propia sa stiinta despre miscarea artistica din timpulvietei lui.

In aceasta opera, care l'a costat, de sigur, o mynaindelungata si migaloasa, se &este tot trecutul nostruteatral, redat ca un material brut, din care, ori cine seva incerca de acum inainte sä scrie o Istorie critica ateatrului moldovenesc, nu va putea sa o treaca cu ve-derea, cad altfel ar face o lucrare necomplectä, ori catavointa si talent ar avea.

Ar fi de dorit ca Academia sa eie asupra ei tipari-rea celui de al treilea volum, caci astfel s'ar desavarsiintreaga opera a neintrecutului nostru etnograf.

A fost pe vremuri si magistrat, ca membru al Curteide Apel,fiind licentiat in drept,apoi director si pro-

5

66

fesor la Conservator, de unde retragandu-se la pensie,a continuat sa lucreze cu aceeasi ardoare si vointa, casi in vremurile de tinereta. Lui i se datoresc Dupa a-miezile" care erau atat de gustate de publicul iesan cese delecta cu frumoasele melodii populare cantate dinvioara de batranul artist.

A condus multi ani Arhiva Societatii stiintifice siliterare".

Nurnele seu nu se va trece asa usor, caci de el seleaga atatea opere care fac cinste culturei romanesti.

PEKEA S. ALEXANDRESCU

Nimic mai banal de cat viata unui actor. Fie de untalent covarsitor sau nu, el nu trAeste de cat in aminti-rea i admiratia contemporanilor. Cat pentru generatiileviitoare, doar de se mai aminteste prin cine stie ce in-tamplare in vre-o paginä uitatà, i atunci, Inca, numaiin treacg.

Intr'adevar auzim i acuma vorbindu-se de Millo, dardin zi in zi tot mai putin, ca si de un Luchian, Deme-triade, o StAvreasca sau un Costache Caragiale. Nimeninu-si mai poate da seama astki de talentul lor, nicide modul cum . interpretau rolurile. Totul se reduce laceva vag, la o simplä bAnuiala chiar dacä a existat saunu, macar.

$i totusi au fost artisti mari, ca un Grigore Mano-lescu, pe care generatia mai in vrastä de astgzi l'a va"-zut jucand i admirat ; dar cine mai vorbeste de el? Cutoate aceste au adus imense foloase neamului contribuindla redesteptarea noastra nationalä i culturalà.

Intre acestia se poate numgra i Pekea S. Alexan-drescu care s'a incheiat viata mai anii trecuti si careastäzi e uitat cu totul de si de numele seu se leaga, inoare care mgsurg, de mentinerea graiului romanesc in ora-

$2g:C:t=a1::::Sr.Z:S g=g=lit=n=11=ig2

68

sele i tdrgurile din Basarabia pe and aceastà provin-cie moldoveneascA era sub jugul rusesc.

Actor de talent, plin de originalitate, de-o inteligen-ta vie si ajutat de expresia fetei in care comicul sedesväluia in toatä splendoarea, dânsul a fost pentru ceidin timpul seu un copil ra'sfAtat care a inseninat multefrunti, ani de-a rândul, mentinând prestigiul scenei tea-trului nostru pe care-I lásase mostenire marele MateiMil lo,

Apärea pe scen in chipul cel mai natural, sta"pan pe-miscdri, pe vorba si mai presus de toate insufletit defocul sacra al artei, care-i Incàlzia intreaga fiintà, con-vins fiind Ca prin jocul i chipul care interpreta, nitnumai ca" aparea iu fata publicului asa cum dicta rolul,dar avea credinta fermA Ca ajuta la räspandirea culturei-

Actorii din generatia lui priveau teatrul ca o scoaldunde cei cari veneau trebuiau sä invete iar nu numai.sal se distreze.

Nenumäratele roluri pe care le-a creat in lunge luicarierd artistic5 sunt o dovadd de dragostea ce-o aveapentru scen5.

Rolurile pe care odineoard le jucase Matei MilloLuchian au fost reluate de Pekea interpretându-le admi-rabil i mentinând astfel repertorul pieselor nationale.Dar in reluarea acestor roluri el avea i partea lui o-riginala ; nu cguta numai sà imiteze. Personalitatea sao imprima totdeauna in manifestarile lui artistice, ceeace l'a facut ia se deosebeasa de foarte multi dintrecolegii sei.

i.

69

A fost un bun artist, unul cu care teatrul din Iasis'a mandril.

Pe langa talentul seu puternic, via inteligenta si o-ziginalitate, de-ar fi avut si cultura necesara, de sigurca ar fi adus si mai mari foloase scenei, putandu-sepune si mai in evidenta, cu toate ca asa cum a fost sepoate numara printre cei dintai fruntasi ai teatrulu mol-dovenesc.

Ceea ce, insa, se adaoga la gloria carierei sale ar-tistice, e ca decenii intregi a colindat provinciile noastresubjugate, si in deosebi Basarabia, uncle a intretinutlimba romaneasca prin reprezentarile pieselor nationaledin repertotul lui Alexandri si Millo.

Acest fapt numai, face ca amintirea lui sa nu sepearda.

In istoria culturala a provinciei de peste Prut numeleiui Pekea Alexandrescu ar trebui sa cuprincla o frumoa-sa pagina, caci el prin talentul si prin dragostea ce o.avea pentru neatnul si graiul moldovenesc, infrunta deinulte ori asprirnea autoritatilor rusesti pe care le da-anolea prin chipul seu de a se prezenta si cu care stiasa-si faca prieteni cari nu numai ca-1 simpatizau, darchiar sa-1 admire.

Batranii nostri actori nu se gandeau numai la casti-gul material. Ei considerau teatrul ca un templu, iarpiesele jucate, ca imnuri prin care se premarea limbastramoseasca si facea ca cei cari priveau si ascultauLa se invioreze si sa-si indrepte obiceiurile inveninateide veneticii de toata maim ce coplesisera tara.

70

A fi actor pentru ei nu insemna o meserie oare care ;dansii se considerau ca niste apostoli a caror menireera de a propaga limba romaneasca in toate paturilesocietätii, dovedind ca si romanul i0 poate preta limbalui tot asa de usor si de frumos la interpretarea rolu-rilor, ca si ori ce alta straina.

Acest fapt l'a inteles Pekea si la urmat cu sfinteniein toata viata lui in provincia romaneasca de peste Prut.

Din acest punct de vedere, dansul s'a implinit datoriacu sfintenie, si daca amintirea lui ca actor se va perdecu totul, ca si a allot multi artisti, el va teal, totusi,in istoria culturald a neamului nostru, ca unul ce §'ainteles misiunea alai de bine fiind un admirabil factorde propaganda nationala.

C=g2 -rt:CnZg=gC2g=aCfZg=2=2ECg=22

NEC. C. GHEORGHIADE

De si face parte din generatia, Inca tanara, totusi apgsit mai repede de cat multi altii, cad a stint sa-silina prestigiul si sa se impund prin o mund serioasä,neincrezAndu-se in perspectivele ce i se deschideau pen-tru o situatie problematica care ar fi putut sa-1 inaltede-odata, dar sa si-1. coboare.

Prevederea e calitatea cu care e inzestrat in primulrand, la care se mai adaoga si un admirabil bun simtintovarasit de-o inteligenta vie si o putere de muncacare-I fac sa apara in toatä maturitatea omului de ac-tiune.

Neintimidandu-se de greutatea respunderei ce-o are inconducerea Societatii Creditului Fonciar Urban, isi in-deplineste Malta misiune cu o tacticd de neinchipuit, ur-mand in aceasta privinta pe neuitatii Grigore Buiucliu siGh. Botez.

Exact la datorie, constiincios pang in cele mai miciamanunte, nu lasa sa-i scape nimic din vedere din totceea ce-i incumba insemnatul rol ce-1 exercita la insti-tatia ce i s'a incredintat.

Nu se multumeste numai in a da drumul lucrarilor zil-nice in chip automat bazandu-se pe mecanismul biuro-

72

cratic cum fac cei mai multi. Pentru el, munca nu sereduce la steriotipia unei simple activitati mostenite dela inaintasi. El are personalitatea lui proprie pe care oimprima In toate actele, i o conceptie deosebità despreimportanta ce trebuer sa aiba desvoltarea unui institutfinanciar pentru a deveni o utilitate necontestata.

In aceasta se reduce programul seu de lucru, programbine chibzuit i alcatuit i cu sorti siguri de a nu in-tampina dificultati care sa-I determine la un moment datsa-si piarda increderea in fortele sale.

Ceea ce, MA, II ajuta netagacluit, in greaua lui sar-cina este autoritatea ce mentine cu vrednicie, (landprin aceasta pilda stralucitä cä e in stare sa tuna piepttuturor imprejurarilor ce eventual ar putea sä-1 faca sasufere.

Inzestrat cu asemenea calitàfi, s'a croit un drum dreptcu perspectiva unui si mai frumos viitor, caci la vrastasa, are dreptul sa spere Inca.

Luat de tanar in valmasagul luptelor politice, dadeasperante ca va ajunge un factor insemnat, dar firea luinu se potrivea de loc cu cancanurile i fluctuatiunile Po-liticianismului.

Dupa cele ce a urmat, pare a avea Cii totul alta pa-rere in ceea ce priveste modul de a se infatosa in arena

cu toate cà o priveste, in fond, ca o indrumareserioasa de care depinde bunul mers al Statului.

De si sta cu totul retras acuma de la ori ce mani-festare de ordin politic, cu toate ca si-a impus aceastarezervä, poate indreptatita, totusi el apreciaza cu mult

politica,

si-o

73

sange rece, nelasandu-se influentat de soaptele unora sia altora, opera de cimentare a tarii de catre conducg:torii de ieri si de astgzi.

Aceastä atitudine il face, pe de-o parte, sa-si con-entreze intreaga putere de rEuncä in directia conduce-rei institutiei in fruntea cgreia se &este, iar pe dealta, sä fie scutit de multele nepläceri ce izvoresc lafie care pas intr'un mediu de politiciani la care firealui aparte, nu se poate adapta.

Ca membru al corpului de avocati ocupa o situatiunebine meritath, bucurându-se de simpatia tuturor colegilor,

aceasta s'a väzut cu ocazia alegerei de la barou,cand a fost ales in Consiliul de discipling cu aproapeunanimitatea voturilor.

Simpatia unanima: de care se bucura." in sdnul corpuluide avocati fiind unul din fruntasii lui, s'a dovedit maicu seamä mai anii trecuti, cu ocazia unui incident pe-trecut in instanta intre un judecgtor si dânsul, cum toticolegii s'a manifestat simpatia i dragostea lor provo-când acea grevä a baroului care nu s'a aplanat de citdindu-i-se satisfactia la care avea dreptul.

Caracter ferm, constiinta curath, om de munca i ho-tärit in ori ce atitudine pe care o iea, nu poate de cit

atrag5. in bine luare aminte a tuturor, i sg sebucure de intreaga simpatie i admiratie, ca unul carenumai prin. calitgtile lui deosebite s'a ridicat la o situatieatht de frumoasä.

§i

i

sa-pi

EC2gCa

NECULAI BELDICEANU

Acei cari l'au cunoscut nu'l mai pot uita nici odatä.Asezat pe catedra, punea cite pe un elev sa citeascadin Istoria Rominilor sau Universald i dupa aceea in-cepea sa explice cu glasul lui 1initit i plin de dul-

ceata, entuziasmandu-se cind era vorba de vitejia Ro-manilor. Bland, bun, prietenos cu fiecare, el privea peinvataceii lui ca pe niste amid, fara sa caute a se im-pune prin o atitudine severa cum fac de obicei uniidascali.

Visator, intrupa in el o intreaga lume in care vedeaidealizarea vietii sub forma unei aoreole incadratä decele mai frumoase sperante, pe care mai tarziu le im-bracase intr'o dulce melancolie, iar mai apoi intr'un de-ceptionism ucigator. Dinsul privea viata ca o fericirecad cum spune el :

De a zilei bucurieFuge noaptea 'nvesnicie" ;

pentru caFasa-i cerul de seninIn cat prin albastrul seu,Acei care se inchinAr vedea pe Dumnezeu".

Natura el o vede in toata splendoarea si are pentra

000 0000 0000.0

75

&Ansa un adevarat cult, o dragoste nemarginitä in carese incheaga cel mai curat optimism :

Prin livezi acum s'aratA palcuri vesele de lume,Om cu om se infrateste, toate vorbele sant glume,Spre ogoare, ceriul catI cu ochi bine voitori,$i pe fetele voioase bucuria pune flori".

lar,De voiti cosare pline si de vreti pline hambare,Luna roadelor iubite o primiti voios cu vin ;lar de vreti in poloboace sa nu prindA vinul floare,Faceti cum fAceau strIbuuii ; la Arminden beti pelin".

Si asa de draga ii era viata in cat ar fi voit sätraiasca o vecinicie, caci el vedea in ea numai fericiretnumai placere, pe care, nici un nour n'ar fi putut-o in-tuneca, nici rapune.

Avea o incredere oarlia in vitalitatea poporuiui de latail, unde

naafi jos, la umbra, stau razimati in coate,Au boande si curele, au cusme turcAnesti ;Ei sunt plini de putere, ei spetele au late,Au brate otelite si pumni au voinicesti".

pentru aDe veti lupta si maine, tot nu vb yeti apune,CAci vouA, mama, tata va dat-o pe sub prag'.

Dar acest optimism nu tine mult, si e cuprins, incetul cu incetul de o infiorare care se accentuiaza din ce.in ce mai puternic, pada' and el se convinge de

.0 viata sbucinmata, jalnic de posomorata".

$i atunci :Dad maica ar veniDin mormant si m'ar privi,Obi* ea pe cat ar fi,$i mai ghiatA s'ar trezi ;Si din moartl-ar fi mai moarta,Mult nemangaiatI moartA,De amarul si de chinulCare-mi nourA seninur.

76

Aceasta intunecare a visurilor lui de fericire de alta'data se datoreste dragostei nefericite pe care a avut-o-CU 0

Femee,Osindä,cumplità 'n asprimeCand uffisti, impotrivA cine

Poate sa-ti

Si,Privind cum dorul zilele.mi curmlAscultI-mi tu ruga din urn*$i lasA amorul teu cel sfintSa-I duc cu mine in mormint

Durerea lui cea mare provocata din cauza unei iu-

-biri ndericite, se mareste si mai mult prin moarteaiiului sau iubit, Sorin.

Lauda mea, sprijinul meu,Pe care n'am sa-I mai vad eu...'

Nenorocitul de mineZadarnic te caut pe tine,Zadarnic la zile te chem,Zadarnic pe groapa ta gemGlas in sicriu nu patrunde ;Din sicriu, glas nu rdspunde..."

Nu se poate un strigat de disperare mai dureros...N'a fost insa numai un poet mare, un talent supe-

rior. El mai era si om de stiinta, un archiolog distins

§i lucrarile sale in acest domeniu sant de-o importantadeosebitä. Prin propriile lui mijloace, fara a fi ajutat denimeni, el a intreprins o serie de sapaturi i cercetaripe la Cucuteni, Rafaila i alte, localitäti, descoperind omare multime de obiecte din vremurile preistorice i osuma de monezi antice, pe care le-a descris In ate-va studii publicate in Archiva" din Iasi, studii de-o

insemnatate netagaduitä, dar pe care nu le-a putut is-

steie...`

.

77

pravi din pricina mortii care l'a surprins tocmai andera in toed puterea de muncal §i dud putea sa maiproduca opere de mare valoare, atat in literatura cat§i in §tiintä.

Impreuna cu regretatul Eduard Gruber, a studiat §i

experimentat asupra persoanei sale o serie de experienticu privire la Auditiile colorate, care a format obiectulcator-va conferinti tinute in aula vechei Universitati, de&gra' Gruber.

Neculai Beldiceanu a facut parte la inceput din cerculConvorbirilor Literare" unde a publicat multe din po-ieziile sale lirice §i pastelurile in care era neintrecut.

Cand a inceput, insä, ca sa trimeatä la Convorbiri"poiezii cu subiecte filosofice §i sociale a lost respins

atunci devine un harnic colaborator la Contemporanul"lui V. Gh. Mortun §i Ion Nadeide, in care public& celemai frumoase §i puternice poiezii sociale i filosofice.

Asemenea a mai colaborat la Archiva" a carei unul

dintre fondatori a fost, la Evenimentul Literar" §i laLiteratura §i Stiinta", revista lui Dobrogeanu-Gherea.

Dragostea lui pentru poporul roman §'a manifestat-ain o serie de Doine, a cdror prima editie a fost tipa-rita pe hartie \Tanga' de masline.

In poiezia socialà, Beldiceanu e singurul, poate, dintre toti poetii no§tri care impreuna cu Co§buc a radicat-ola o inaltime de cugetare i exprimare ce ar putea facecinste ori card literaturi straine.

A murit de mult, lasand pe urma sa o comoara in-treaga de lucrari literare i Oiintifice, din care cea mai

78

mare parte in manuscrise, fall sa se mai gandiascacine-va sa le stringa si sa le deie la iveala.

Mai anii trecuti, din initiativa fostului primar C. Gh.Toma, unul dintre elevii si admiratorii lui Beldiceanu, i,s'a radicat un bust pe mormantul säu de la Cimitirul

Eternitatea.

TC2gCc

D-rul N. HORTOLOMEI

Nici prin gand n'ar trece cuiva, privindu-i chipul bland,cu ochii plini de bunatate, cu fata balaie i cu vorbainduiosatoare, cà ar fi unul din cei mai indernanaticichirurgi care in fie care zi isi infinge scalpelul in cor-pul acelora ce au nefericirea de a fi bolnavi, dar no-

rocul ca au incaput pe mina unui medic atat de mai-stru ca dansul.

Cu toate cä e Inca mai mult tank, dar poate fi tre-cut intre batranii din vestita pleiada de doctori cari aufacut odinioara fala Capita lei Mo'.dovei, prin spiritul lorlarg I umanitar care mergea 'Jana la sacrificii.

Muncitor neobosit i cu o neinchipuitä dragoste pen-tru suferinzi, el s'a pus zi cu zi la dispozitia bolnavi-bOr intreaga lui putere de munca' i vastele-i cunostintimedicale, färà altä preocupare de interes personal decat aceea de a veni in ajutorul acelora cari recurg laserviciile sale.

Nu cauta nici odata daca bolnavul carei cere ajuto-rul este bogat ori särac ; pentru el toti sunt egali, cacisuferinta e aceeasi, toti au dreptul s'a fie cautati i dan-sul isi indeplineste misiunea de vindecator cu o nepar-tinitoare solicitudine pentru ori cine. In aceastä privinta

-5CX::1g=3g=5t=g:D?;Z:3

80

se poate pune alaturi de batranii nostri medici de maide mult, care-si faceau din meseria lor de doctor unadevarat apostolat, nenutrind altg ambitie de cat sg-sifaca datoria in toatá constiinta, putin interesandu-sedaca vor fi sau nu rasplatiti.

El are in largä masura simtul rgspunderei ce-i incumbd calitatea lui de medic.

Ori cand, pe ori ce vreme, ziva sau noaptea tarziu,.

el e gala de a da ajutorul celor care-1 reclamg. Pentrudansul nu existg ostenealä, nu existä decat dreptul celui ce sufere, de ai cere ajutor, iar el datoria de a i-1da, ori cari ar fi imprejurarile.

In fata bolnavului se arata cu un frate bun, cu mild§i cu dorinta adanca de a-1 scapa de primejdie.

Vorba lui dulce si mangaietoare, plina de nadejde,face ca suferiudul cand se &este pe masa de opera-.tie sa-si pästreze pe de-o parte calmul, iar pe de alta,.

credinta nestrgmutatg intr'o vindecare sigurg.Si cum sa nu fie asa cand siguranta cu care manu-

este scalpelul, e un dar scump cu care l'a inzestratDumnezeu.

Profesor la facultatea de Medicinal, pgstreazd aceeasiatitudine fatal de elevi ca si de numerosii sal pacienti.

Cu nemärginitä dragoste impartaseste studentilor cu-

nostintele sale vaste, cautand sa-i indrumeze cat maibine si mai mult, pentru ca sa aibg multumirea sufle-teascg cg ceea ce stie el, poate folosi si altora.

Nu e un egoist, nu pastreazg secretul celor ce stiesi nici nu se fereste ca sg argte modul sau de a lucra_

81

pe masa de operatie ; el arata totul, explica totul do-rind din inima ca cei din jurul sau sa se luminezesa invele cat mai mult.

Ca ef de clinica chirurgicala la Spitalul Sf. Spiridon,e unul din rarii profesori care s'a ridicat la o situatiece ar putea face cinste ori carui medic vestit din stra-inatate. Lucrarile §i comunicarile sale §tiintifice suntdovada cea mai buna.

Clinica pe care o conduce e un model, i zilnic cautasa-i aduca cele mai moderne imbunatätiri.

Admirabil chirurg el progreseaza pe zi ce trece fiindmereu in cirent cu tot ce §tiinta medicala descopere indomeniul ei.

Universitatea i in special facultatea de medicina sepoate mandri Ca' in sinul seu se gäse§te un astfel de

profesor, iar Ia§ul un practician eminent, tin adevaratsalvator al celor ce sufar.

Nenumarati sunt aceia care-si datoresc viata, §tiintei§i abilitatii acestui medic a carui reputatie crqtedin ce in ce mai mult, devenind ca un simbol pentrunenorocitii bolnavi care-si pun toga speranta in §tiinta,in talentul, in bunatatea lui !

6

si

g=1?_-_Ag._..EC2?CrnCgC3

PANDELE ZAMFIRESCU

0 icoana blanda, senina, cu vorba induiosatoareplink' de intelepciune ; un erudit in stiintele juridice, a-parand, insa, tot dea-una sub cea knai modesta infa-tosare, i numai acei care-I cunosteau erau convinsi desuperioritatea intelectuala a acestui valoros jurisconsult.

Privind in fata lui luminata de niste ochi vii si pa-trunzatori nu puteai sa nu-i ghicesti bunatatea lui de

inima, iar auzindu-1 vorbind, te convingeai de la pri-mele cuvinte rostite ca ai inainte un om intreg, o minteascutita, o personalitate care se impune prin nenuma-rate calitati sufletesti i o eruditie din cele mai temeinice.

Nithic nu-i era strain acestui mare avocat, din tot ceformeaza vastul domeniu al stiintilor juridice.

Cele mai grele probleme de aceasta natura erau re-zolvate de el in chipul cel mai judicios, asa ca nici celmai capricios cercetator nu putea gaseasca vre-olacuna.

Era stapan desevArsit pe ceea ce spunea si sustinea.Aprecierile ce le fdcea asupra diferitelor cazuri ce i seprezentau, erau juste, bine chibzuite i conforme curealitatea.

Nici odata el nu s'ar fi rostit asupra unei chestiuni

sa-i

pi

83

bra ca mai intai sä nu o patrundä in toate amanun-timele, chiar de nu prezenta vre-o importanta deosebitä.

Constiincios liana la extrem, de-o cinste mai presusde ori ce inchipuire, el, cand dadea un sfat, il dadeain asa fel in cat convingea si pe cel mai refractar ; a-cest dar era izvorat din insasi convingerea sa, fermasi temeinica, bazata pe realitatea faptelor iar nici de

.cum pe simple presupuneri.In lunga lui cariera juridica, fie la bara justitiei, fie

pe fotoliul de magistrat, s'a ilustrat prin cea mai cu-

rata corectitudine in gandire si apreciere.Nu era din avocatii aceia a caror ideal e castigul

material, putin interesandu-i, in fond, cauza ce o sustin.El cerceta chestiunea din toate punctele de vedere, siand se convingea ca adevarul e din partea clientului,mimai atunci se oferea sa-1 sustina inaintea instantelor,si rezultatul procesului nu putea fi de cat cel prevkutde dansul: castigarea cauzei.

Cand se convingea ca nu era posibil din cauza mo-dului cum se prezenta chestiunea, sa poata cistiga un

rezultat satisfacator, atunci, incerca, din adanca con-vingere, sa determine pe client Ca cel mai nimerit arfi sal se impace cu adversarul. $i sfatul lui, de foartemulte ofi era ascultat.

Astfel a fost toata viala lui care s'a incheiat anultrecut c'o batraneta adanca si frumoasä.

Fire linistità si calculat in toate manifestärile sale, elisi atrasese stima si admiratia tuturor si numele-i erazostit cu veneratiune.

84

Sirguitor, econom, dar nu avar, venea in ajutorulcelor nevoiasi, fara, insa, ca diir aceasta sa-si facaglorie, fiind de-o indiscretie absolutä.

Ca cetätean a fost o pilda vie de virtute, caci par-ticipand la viata publica, ca soldat al partidului nationalliberal, n'a incetat o clipa de asi da intreaga contri-butie intelectuath, fiind unul din inteleptii sfatuitori, thräalta preocupare de cat aceea ca sa poata fi de folostarii i neamului.

Ales in sfatul tarii in mai multe randuri, s'a distinsca unul din cei mai seriosi parlamentari ; cand lua cu-vantul in vre-o chestiune de un interes vital, ii spuneaparerea in toga sinceritatea, parere ce iera luata inseama de adversari, cad prin stiinta lui, prin argumen-tele puternice i prin seriozitatea cu care vorbea, nuputea nimeni sa-i reziste, de si nu era un orator. Elvorbea atata numai cat trebuia, concis si lämurit. Deaceea era ascultat cu respect.

Filantrop in senzul cel mai larg al cuvantului. El alasat intreaga-i avere, destul de frumoasa astazi, Epi-tropiei Casei Sf. Spiridon din Iasi, fiind in aceasta pri-vinta un demn urmas al batranilor nostri boeri de odi-neoara.

Retras cu cati-va ani inainte de moarte din viatapublica, dansul urmarea totusi cu interes ori ce ma-nifestari de ordin intelectual si politic, fiind gata inori ce moment sa ajute cu sfatul seu intelept pe aceiacare-1 solicitau.

N'a umblat nici odata dupa onoruri, n'a fost un re-

o

85

clamagiu ; el a fost un bun cetAtean, un om de ininia,un suflet ales si cinstit care a stiut sa-si facd datoriapang la sfarsit, dar o datorie cum prea putin stiu sasi-o facä.

!CY;!CYC:It g2t'Cg.g

GIL DIN MOLDOVA

Un spirit cu totul original, care-li fgcea impresia ca"fuge de lume, de i, in realitate Ii pläcea, i cand eraintre prieteni nu se mai despktia de ei.

Tkut, posomorat chiar dud 11 priveai, era, insg, unizvor nesecat cand incepea sä-si deslege traista cuglume.

Un contrast enorm in toata: fiinta lui. Acum 11 vedeaistand la masa din redactie, muncind cu ravnä i cu dra-goste, abia radicand ochii din cand in cand i faspun-land cu greutate la intrebärile ce-i se puneau, cacum ar fi fost o povarà cei de laugh' dansul, de cari,ar fi voit sa" scape cat mai repede. De-odatá cand nicinu te asteptai, fata lui mereu invaluitä intr-o dulce me-lancolie, se inviora, imprästiind in juru-i o veselie co-municativä.

Cu statura lui mica, cu musteata mare, groas5, blondäcu ochii perduti ca inteo depktare infinitä, fugea adeseade lume, iubind singurgtatea pe care o savura ca pe-o.delicateta" deosebitä.

Cu toia melancolia ce radia din privirile sale, aveatotusi infatisarea unui om de-o severitate stranie, darcand II cunostea-i priviai mai de aproape te con-

<7>

t

si

si-I

87

vingeai imediat ca era oinul cel mai bland si mai bundin lume.

Fire visatoare, linistita, avea concentrat in el o in-treaga lume, o lume in care se ratacea, visand, cand

0 copila, care 'n viatáIndragise noua sate,Vie, sprintena, glumeata,Mergea 'n iad, pentru pacatc...",

OriCand iigancusa cu ochi de mureIn zori se'ntoarce de la padure,Ducand colita plina de fragi,Ma uit la &Ansa si-mi zic in mine :Imi plac si fragii simtesc prea bineMurele insa, mi's mult mai dragi".

De-oda% insa se trezeste ca dintr'un vis si privindin juru-i, fata i se intristeaza, iar prin minte i se arataintreaga realitate si atunci nu se poate opri sa nu ros-teasca, cuprins do-o durere adanca, färä nadejde ca vareveni vre-odata, acel cantec in care revolta sulleteascaapare in toata imensitatea ei :

,,Frunza verde de dudau,Rau era 'nainte, rau,Cand ciocoiul cel strain,Te umplea de-amar si chin ;

Dar actrna-i si mai rat],Ca ciocoiu-i frate-tau,Ca-i roman si ca-i crestin5i la suflei tot hain".

Ce speranta mai poate avea el acum ? Cu toate a-ceste, durerea ce-i stapaneste inima, e uitata, poate pen-tru moment, indatä ce isi aduce aminte ca

88

Sus, in deal, la SArarieEste-un codru de hotie,Nici o potera nu-I stie...

larA codrul cine mi-i ?Gene lungi si castanii.larA hotii cine mi-'s ?Ochisori caprii-inchis I

Astfel intransul tralesc, in acela§ timp, doug vieti,una care-i surâcle, care-I invesele§te, care-I face sg vaddlumea inconjurgoare plida de fericire, iar alta, in carevede totul intunecat fgrä nici o sperantä de a mai re-veni la ceea ce a fost odata. Dar el i§i dä seama deaceastä lupta ce se petrece in inima lui, de acest visal vietii din care uneori il simte ca o realitate, plinäde farmec, iar alte dati, visul ii pare vecinica durerede care nu poate sg mai scape.

Atunci, in disperare exclamA :

Sint sMul de viatASatul si de amor ;-Vreau pace, vreau hodinl,Vreau in sfOrsit sA mor".

Dar, dorul de viata e mai puternic, el vrea sa tra-iasca cu toate ca-§i da seamä CA suferintele skit marl,cu toate ca i se pare cä lumea nu mai are nici unrost pentru el. De aceea incearcä sä lupte, poate cg vareu§i sä inlature ceea ce-I chinue§te :

Si totusi, cOte-orlan,In mine parca's doi :Si unul cere pace,lar altul vrea rAzboie.

Inteadevair, in toatä viala lui a dus un räzboiu cran-

89

cen, caci in sufletul sau, cum spune singur, sant doi

cari se lupta mereu, si din aceastä lupta cumplita dansulastepta sa invinga, si cu grija aceasta isi duce zilele

and mai bine, cand mai rail, dupa cum ii suradea saunu, gandurile, dupa imprejurari.

Tacut si linistit, in aparenta, era, insa, de-o exube-xanta jovialà, un inamorat de viata, cu toate ca intal-nea in cale obstacole de acelea care-1 facea de multeri sä ajunga la desnadajduire.

Tocmai lupta aceastar disperata adesea ori, era pen-tru dansul prilejul de asi manifesta sentimentele ascunseale dorniciei de viata, cad cu toate necazurile ei, tote mai bine a fi, decat a nu fi.

De aceea am spus mai sus ca in toga fiinta lui

c un contrast enorm.Iubia viata, iubea munca careea de multe ori ii de-

vinea rob si aceasta a aratat-o el tot de-auna cand i seincredinta vre-o insarcinare cum a fost aceea de ma-gistrat si mai tarziu de prefect de judet, in doua ran-duri, posturi pe care le-a ocupat cu toata demnitatea,(land dovada de multä pricepere si bun simt si cautandsä fie cat mai de folos pentru binele tuturor.

Cored in toate manifestatiile lui de om si de ceta-lean, el a basal, pe unde a trecut amintirea duioasa aunui prieten sincer, a unui poiet de rasa, pentru caretoti aveau admiratie si stima.

Bun, bland, prietenos si Fara ganduri ascunse, el isi

idestainuia necazurile lui tot de-auna sub forma versu-

90

rilor, intio limba -pe cat de frumoasä pe atat §i de co-recta din punct de vedere literar.

Iubea poporul de la tali, pentru care avea un ade-varat cult. Aceastä iubire a aratat-o el prin democra-tismul atat de inradacinat intransul, fiind vecinicul apa-rator al revendicarilor drepturilor taranimei noastre, oride cate ori i se prezenta ocaziunea.

Parca-1 vad §i acuma stand la masa lui din redactie,cu o suma de gazete i manuscrise dinainte, muncind

cu dragoste, fara sa se planga dad munca lui era saunu rasplatita. El §tia sa-§i faca datoria, §i cea maimare datorie pentru el era munca, atunci and avea o-cazia sa §i-o puie la contributie pentru valorificarea in-teligentei §i a harniciei lui.

A voit pacea, a voit razboiul in viata lui §i a iqitinvins, in cele din urma, in lupta ce o duceau cei doiin el.

EZ2i=g:Dg-5gC2

DIM. ALEXANDRESCO

Un original, un bohem in aparenta, o figura carac-teristica care atragea atentia imediat ce-o vedeai, avindo atitudine prieteneasca i liber, de altfel, de ori ce

convenientt sociale.Plin la trup, ca un atlet, cu fata rotunda', parul de pe

cap in sus, cu mustetele necultivate, imbracat aproapein neorinduiala, vecinic cu trabucul in gura si cu o le-gatura la git, pasia 1initit cu servieta plina de caHiacte, ori spre palatul Justitiei, ori spre facultatea de

Drept al and profesor ilustru a fost.Zic ca a fost un original, dar un original nascut, iar

nu improvizat ca atâtia altiii cari vor sa imite pe fostiilor dascali, fie in vorba., fie in apucaturi, fie chiar inpurtatul hainelor si a ghetelor.

Dânsul era asa cum il lasase Dumnezeu ; el nu stiasa se prefaca, sä poseze, atraga atentia lumei prinanumite procedeie. Vecinic glumet, -gata ori când a faceun spirit bine plasat, de multe ori de-o libertate caretotusi nu jignea pe nimeni. Ceea ce, insà, facea auto-ritatea lui era vasta culturä a stiintilor juridice, pentrucare-si atrasese admiratia i stima marilor invatati dinstrainatate, fiind de multe ori, invitat de acestia sa-si

si

sa-si

92

deie parerea In diferite controverse juridice. Parerile sale.erau juste. bine documentate.

De o putere de munca uimitoare, el n'avea alta odihnade cat atuncia and mergea pe strada, ducandu-se laUniversitate sau la Curte, pentru sustinerea vre unui

proces. Incolo, inchis in biroul lui, intr'o aglomeratieenorma de carti, la o masa: lunga pe care erau impras-tiate fel de fel de volume, brosuri, reviste i numeroasemanuscrise, statea ceasuri intregi neclintit, studiind me-reu i scriind, asa ca II apuca rasarirea soarelui, candIi aducea abia aminte ca trebuie sa-si mai odihneasca

corpul. Ceea ce nu-1 parasea niciodata, de cat doar,cand dormea, era havana pe care o savura c'o adeva-rata patima, singura poate pe care o avusese in viata.

Trimis la Paris, Inca din frageda tinereta,acolo bacalauriatul si se inscrise apoi la Facultatea deArept unde Ii atrasese privirile marilor sei profesori, prinspiritul seu original si mai ales prin chipul deosebitprin care stia sä rezolve diferitele chestiuni ce i sepuneau.

Intors in tali cu lice* in drept, e numit magistratla Iasi, uncle se distinge imediat prin marea lui cultura

modul de a intelege i rezolva cele mai grele cies-tiuni juridice.

Incredintandu-i-se mai tarziu catedra de drept civil laFacultatea juridica din Capitala Moldovei, incepu sa in-tocmeasc i sa publice Explicatiune teoretialpracticer. a Dreptului Civil roman in comparatiunecu legile vechi i cu principalele legislatiuni

si

ii lua

strdine,

si

5 pi

93

lucrare vasta §i de mare eruditie §i care-I pune in frun-tea carturarilor juridici din tara noastra.

In afara de aceasta opera colosala, dansul a scris i

publicat, putem zice, zilnic nenumarate articole prin di-feritele reviste juridice din tail §i din strainatate, undenumele sau era la ordinea zilei intre marii jur4ti de acolo.-

Cursurile sale la Universitate erau gustate de stu-denti, caci el avea darul de a le face aträgatoare prindiferitele glume ce le intercala dar cari toate aveaulegatura cu subiectul ce trata.

Ca magistrat a ocupat postul de Procuror general laIna lta Curte de Casatie, din care, insa, s'a retras pen-tru a se da cu totul lucr'arilor sale §tiintifice.

Intrat in politica, mai mult impins de altii de cat dinpropria lui initiativa, s'a distins in cate-va randuri cândla ordinea zilei erau discutii asupra chestiunilor de or-din juridic. Nici odata, insä, n'a fost un pasionat inpolitica.

In ultimii ani ai vietii se retrasese cu totul din viatapolitica §i-§i consacrase timpul unei noui editii a vasteisale lucrari, Explicatiunea Codului Civil, precum §i cisalte lucrari de-o importanta deosebita, din care unelesint, pe cit se spune, Inca neterminate definitiv.

Dinsul ramine una din cele mai ilustre figuri dindomeniul §tiintilor juridice la noi in tara.

Caracter blajin, bun, un muncitor fara pereche candera vorba sa deslege o problemä juridica, §i nu se o-dihnea pink* nu o vedea deslegata.

Plin de humor, el nu jignea pe nimeni, chiar atunci

94

cand glumele sale, cum spun mai sus, erau rostite c'olibertate juvenila.

In afara de preocuparile lui §tiintifice, era omul celmai sociabil, cel mai bun prieten, gata ori cand a veniin ajutorul celor nevoi4i.

A murit la o vrAstä destul de inaintatä, i totqiinuncea ca i in tineretä, cu acee0 qui*, ardoare i

incredere in puterile sale, ca §i cum cei §apte-zeci i

chid de ani ar fi fost o jucgrie pe umerii sei.

.CA .-..t. M" ._-1ZCg- g=2=J -C..-1

PETRU BOGDAN(Rectorul)

Acelas in tot deauna : modest, blajin, bun si gataori cand sa-ti deie un sfat prietenesc.

Autoritatea si prestigiul de care se bucura in lumeaintelectualilor, dau masura inaltelor lui calif*

Energit si hotarat el nu se da in läturi dela nici unobstacol cand este convins de dreptatea cauzei ce o

sustine.Tot deauna cauta sä fie cel dintai la datorie, lode-

plinindu-si insarcinarile cu asa punctualitate si scrupulin cat nimeni sa n'aiba a-i face vre-o obectiune.

Ca profesor al Univerisitatii, si acum si ca rector,se stradanueste sa ridice cat mai mult prestigiul acestuiinalt institut de cultura din capitala Moldovei.

Cercetarile si lucrarile in specialitatea ce o cultivala facultatea de stiinti, au atras atentia invatatilor dinApus care-1 apreciaza si-1 stimeaza dupa cum si merita.

Prelegerile sale sant frequentate cu drag de catranumerosii studenti, care vad in profesorul lor, pe langainvatat, si un prieten la care pot apela in ori ce im-prejurari.

..

96

E un admirabil organizator si indrumator al tinerimeicareea-i este un adevarat parinte sufletesc.

Inzestrat cu un neasamuit spirit de impaciuire, de

bun simt $i de dreptate, el nu se lasa nici odata manatde idei preconcepute. El cerceteaza totul pana in celemai mici amanuntimi, cantareste ce e folositor $i cenu, si cand se pronuntä la urma, dupa o matura si in-teleapta chibzuire, nu poate de cat sa convinga $i säfie aprobat chiar de aceia pe care dansul ii gasestevinovati.

Prin atitudinea sa de om drept, a inlaturat de multeori consecintele grave ale unor conflicte dintre tinerimecautand astfel sa impace pe toti, demostrand cu cele

mai serioase argumente, reul ce poate surveni dinteun$ovinism rau inteles $i de unii si de altii din cele douatabere studentesti.

Sfaturile sale prietenesti, au fost ascultate aproapetot deauna de marea majoritate a tinerilor $i astfel, decat-va timp, Universitatea ie$ana e la adapostul con-flictelor aducatoare de acele masuri drastice dictate deimprejurari.

0 calitate iarasi care-1 ajuta in greaua sa misiune eprevederea. Privind lucrurile $i faptele a$a cum se pre-zinta in realitate, cautand sa le solutioneze conform $icu imprejurarile $i cu viitoarea stare de lucruri ce arrezulta din insasi natura bor. Pentru aceasta, el nu selasä influentat de nimic $i de nimeni. Constiinta e

inainte de ori ce $i ceea ce face si spune e izvoratdintr'o adanca convingere, care si-a facut-o in urma,.

unei bine chibzuite cugetari.

97

Democrat sincer, a luptat de {Liar, Inca de pe andera pe bancile Universitatii, in randurile partidului so-cialist, condus pe acele vremuri de neuitatul Vasile Gh.Mortun i de DI. ban Nadejde.

Cu vremea, insa, toate evoluiaza in lumea aceasta,astfel §i gruparea socialista de odineoara convingan-

du-se ca numai prin propriile ei mijloace nu poateaducenici o imbunatatire in ce prive§te stun sociala, a gäsitcu cale, §i cu drept cuvant, sä se alipeasca de un marepartid de guvernamant, burghez, dar cu tendinti spredemocatism, §i ap s'ari indreptat spre partidul Nationalliberal, in care vechea grupare socialista iea denumireade tinerimea generoasä. Din aceasta tinerime generoasaa facut parte §i actualul rector al Universitätii, contri-buind pe cat Fan ajutat puterile §i imprejurarile la rea-lizarea marelor reforme dernocratice cu care particlulNational Liberal a inzestrat tara, votul universal §i im-proprietarirea.

Face parte, Inca de la infiintare, din cenaclul, re-strans acum, al Vietii Rcniane§ti".

Universitatea din Nancy, apreciind valoarea §tiintificaa acestui distins universitar ie§an, l'a ales anul trecutprofesor hornoris cauza §i Fa invitat cu o deosebitacurtoazie sa fad o vizità in Franta, pcntru a fi ser-

batorit acolo.Asemenea §i Academia Romana Fa ales membru activ

pentru valoroasele sale hicrari §tiintifice.Astfel se prezinta acest mare invalat ie§an, a carui

modestie, bland*, bun simt §i putere de munca, sant

7

pi

98

singurul mijloc care l'a ridicat acolo unde se afläastäzi, fara ajutorul altora, fail a recurge de cat lapropriele sale mijloace si puteri. Tot ceea ce este aajuns prin sine insusi.

E:2g2g:::2KC:Jg=2X=K:

MIHAI TOMIDA

Dupa anii care-i poarta in spinarea lui lata, e omulin plina maturitate a vietii, iar dupa infatisare, iti lasaimpresia unui bateau care a trait si a vazut multe.Nalt, bine cladit, vanjos, e icoana vie a romanului voi-nic care nu se inspaimanta de ori ce, care trece pestetoate obstacolele ce i se pun in cale, croindu-si drumlarg si drept pentru asi ajunge tinta. Astfel l'am cunoscutcu totii cu cati-va ani mai inainte.

Nascut i crescut in mijlocul razasiei moldovenesti,*trend', ca putini altii, Inca, acea originalitate spe-cified romanului inima larga i deschisä, cuvant hota-rat si cinstit, farä ascunsuri, gata de cele mai mari sa-crifice pentru a indatora un prieten sau pe ori carealtul care i-ar cere ajutorul sat'.

Fire cumpatata i cu rost la munca, el a Igsat urmecare nu se pot sterge usor pe unde a trecut.

Ca profesor e tipul clasic al dascalului care stie sa-sifug datoria din convingerea adanca pentru asi indeplinio misiune sfanta, iar nu sa treaed ceasul cat mai repedepentru asi primi si mai repede leafa.

In elevi el vede nu pe niste strain!, ci pe copiii lui

t=3CC:3

100

avand pentru toti aceeasi dragoste parinteasa si aceeasidorintà vie de ai vedea ajunsi ca sä fie folositori Oriisi neamului.

Asa intelege el dàscalia, asa a practicat-o in tot dea-una, asa o practicä si acuma de si se simte destul deobosit din cauza celor trei decenii si mai bine de cande in invàtämant.

A condus multà vreme Liceele Internal si National,ca director, in care calitate a dovedit un deosebit tact,o realä putere de muncä si un bun simt admirabil.

Prietencs cu colegii, bun ca un parinte cu elevii,dansul n'a cgutat de cat sa."-si indeplineascä greaua sar-dna in chipnl cel mai constiincios, Maud ca toti sa'

fie multumiti, aducand, prin modul seu de conducere,

reale si folositoare rezultate.Autoritatea si demnitatea_ sant iara'si calitatile cu care

s'a impus, Mfg, insà, a parea un satrap, ci mai multaparand ca un prieten, in fata colegilor si ca un pgrinteinaintea elevilor.

Nu frica au scolarii de dansul, ci respect si dragostede si de multe ori severitatea o intrebuinteaza in asamasurä in cat nu se infricoseze, ci sa" convinga padasi pe cel mai indäratnic recalcitrant invatacel de gre-sele sevarsite, facandu-1 astfel sä se corijeze. Aceastae menirea dasealului adevarat.

Dad: s'a distins ca profesor si director, ce poate fi

luat drept pildä pentru multi din tinerimea dascaleascade astäzi, el s'a atras luare-aminte si asupra unei altelature a activitatii sale, aceea de a contribui prin o

101

munch' intensa de bun cetatean, luand parte in condu-cerea oraplui, mai intai ca prin ajutor de primar sub

neuitatul Gh. Gh. Marzescu $i mai apoi ca primar al

Capita lei Moldovei, tocmai intr'o epoca 'dill cele maigrele, in timpul razboiului pentru intregirea neamului.

Cine din cetatenii Iaplui $i din numero$ii refugiatidin toata tara nuli amintesc $i acuma de acele zile

infricoOtoare de lipsa de toate cele, $i dud multumitaactivitatii de neinchipuit a lui Conn Mihai", primarul,cum ii se spunea, facea ca aceastä lipsa sa fie mai

putin simtitä gratie masurilor ce le luase. Zi $i noapteera in picioare, vecinic la datorie, vecinic in lupta cunevoile $i lipsa ce se accentuau din ce in ce mai tare.Tot ce omene$te a fost posibil a facut ; n'a crutat nicisanatatea, nici timp, nici munca, nimic pentru a venicat mai mult in ajutorul celor nevoi4i, $i toata lumeaera atunci nevoia$6.

Numai acei cari au trait acele vremuri de grea cum-pang, numai aceia i$i pot da seama $i recunosc muncauria$a depusa de acest primar $i greutatile enorme ceintampina in toate pantile cu aprovizionarea hranei zil-nice a oraplui.

Dupa razboiu, sub guvernul national liberal e numitprefect la Ismail, unde desfavra, in cele doua randuri

cat a fost, o activitate din cele 'mai rodnice, cautandsä introduca o administratie cinstita $i sa propage roma-nismul in mijlocul unei populatiuni straine cu totul de

ori ce sentiment national romanesc.Energic, muncitor $i cu credinta ferma ca i$i sluje$te

-102

tara si neamul, a intampinat greutati enorme, de aceleacari nu se mai pot suporta si a fost nevoit la urma sase retraga, lasând si acolo, in noua provincie alipitala tara mama, amintiri de acelea cari nu se uita nici

odatä, mai ales ca dupa plecarea sa, Ismailul a avutsä sufere foarte greu din cauza lipsei unei conduceri

cinstite si românesti.Toate greutatile intAmpinate Precum si nerecunostinta

unora poate, fac ca sa ailfa infatisarea unui batrincare a trait si a vazut multe, de si dupa anii ce-i

poarta pe umerii sal voinici, e omul in plina maturitatea vietii.

Ca profesor si ca cetatean e una din figurile fru-moase ale Iasului, si numele seu va fi vecinic legat dezilele de restriste pe care le-am trait cu totii in timpulmarelui razboiu, in batrana capitala a Moldovei.

CUPRINSULPag.

Al. Hipide . 7

C. B. Penescu 11

Dr. Lebell 14

M. Carp . 18

Em. P. Bardasare 22

C. Crupenschi 27

M. B. Cantacuzin 31

C, Meisner . 36

Dr. N. A. Racovitä 39

A th. Ath. Gheorghiu 43

Gh. A Scortescu 46

Ana Conta-Kernbach 50

Gli. Lascar . 55

loan Simionescu 59

Th. Th. Burada 63

Pekea S. Alexandresco 67

Nec C. Gheorghiade 71

N. Beldiceanu 74

Dr. N. Hortolomei 79

Pandele Zamfirescu 82

Gh. din Moldova . 86

Dim. Alexandresco . 91

Petru Bogdan (Rectorul) 95

M. Tomida 99

.

. .

.

. .

IASI -VIATA ROMiNEASCA S. A. · te facea sa-1 apreciezi, respecti si sa-1 admiri. El nu intelegea...

Documents

Transcript of IASI -VIATA ROMiNEASCA S. A. · te facea sa-1 apreciezi, respecti si sa-1 admiri. El nu intelegea...