8/19/2019 IANCU Sorina Fisa Individuala

1/2

Iancu Sorina Florentina Resursele psihologice ale vârstei a treia 

Psihologie, anul2, grupa 6 Persoanele de vârsta a treia au resurse psihologice

“Cei ce-am ajuns la vârsta-a treia/ Nu sunt bătrânii propriu zis./ Bătrâni nu sunt decât aceia/ Ce-au renunţat la orice vis.” – Eugen Albu

 Îmbătrânirea  Resurse Argumente

Sistemului

nervos

Aceeași densitateneuronală șigrosime corticalăpe tot parcursul

vieții 

- arborizarea dendritică (girus dentatus din hipocamp) a bătrânilor se dovedește a fi mai abundentă decât a subiecților tineri  

- numeroși nuclei cenușii păstrează aceeași densitate neuronală pe parcursul vieții: circumvoluțiunile parietală ascendentă șitemporal inferioară își păstrează integritatea - reducerea volumului creierului este de ordinul 2% pe deceniu, începând cu vârsta de 50 de ani. Dar, de un secol încoace

dimensiunea creierului creşte în ţările industrializate, deci volumul cerebral se află sub controlul unor factori de mediu =>efectul de cohortă face astfel dificilă evaluarea atrofiei cerebrale ce însoţeşte îmbă trânirea- grosimea corticală nu este afectată de vârstă 

Perceptivă 

Pragurile

senzoriale pentru

gust, miros șikinestezie nu se

schimbă odată cuvârsta

- nu există o legătură semnificativă între deficitele senzoriale de natură auditivă și vizuală și funcționarea cognitivă generală(memorie și inteligență) - gustul, mirosul și kinestezia (mișcările active) nu suferă efectul vârstei- sensibilitatea aparatului tactil mecanic (pipăitul) rămâne neschimbată până la vârste foarte înaintate

- după vârsta de 70 de ani poate avea loc o reechilibrare vizuală (revenire discretă a vederii )- capacitatea de schimbare a atenției vizuale nu se modifică odată cu vârsta  - în privința volumului atenției, persoanele în vârstă au performanțe asemănătoare cu ale tinerilor în capacitatea de a-șiextinde câmpul atenției de la o zonă restrânsă la una mai largă - dacă stimulii relevanți și cei irelevanți sunt unisenzoriali (de exemplu vizuali), persoanele în vărstă își distribuie atenția maiegal decât tinerii, pe cele două tipuri de informații  

Inteligenței 

IQ-ul verbal șiinteligența

cristalizată suntstabile de-a lungulvieții 

- IQ-ul verbal este stabil până la vârsta de 80 de ani  - în cadrul testului WAIS, persoanele de vârsta a treia obțin scoruri mai ridicate decât tinerii la probele Informație și Vocabularși rezultate similare cu ale tinerilor la Aritmetică, Înțelegere și Similitudini  - inteligența cristalizată (vocabularul, competențele numerice sau fluiditatea verbală) sunt independente de starea de

sănătate și de oboseală a subiectului; aptitudinea cristalizată atinge maximul la 18 -20 de ani și apoi rămâne stabilă - un studiu realizat pe 1621 de persoane între 22 și 95 de ani a condus la ideea că exisă o stabilitate a structurii intelectuale încursul vieții - diferențele dintre performanțele intelectuale între vârstnici și adulți ar fi semnificativ diminuate dacă s -ar elimina factorulviteză din evaluarea inteligenței 

Memoriei

Memoria

senzorială,terțiară, memoria-

fișier, memoria

semantică nu suntafectate de vărstă 

- memoria-fișier nu este afectată de vârstă atunci când se utilizează o paradigmă ce mobilizează doar memoria primară - în sarcinile de recunoaștere, persoanele de vârsta a treia au performanțe la fel de bune ca ale tinerilor  - memoria terțiară rezistă la efectul vârstei, iar bătrânii de peste 70 de ani își amintesc numele colegilor de liceu în proporțiede 70%, chiar și după ce au trecut 48 de ani- în testarea memoriei implicite nu apar diferențe semnificative între bătrâni și tineri în ceea ce privește timpii de decizie 

- memoria semantică este insensibilă la îmbătrânire, având ca fundament centrarea pe sentimente și pe gândurile interioarela persoanele de vârsta a treia

8/19/2019 IANCU Sorina Fisa Individuala

2/2

 

Bibliografie :

1.  Fontaine, R. (2008) - Psihologia Îmbătrânirii , ed. Polirom, Iași 2.

 

Ioniciu, I.; Szamoskozi, Ş. (2013) - The Relationship between the Positivity and Specificity of Autobiographical Memory and Well-being: Age-differences.Transylvanian Journal of Psychology, Vol. 14 Issue 2, p195-208

3.  Meléndez, M.J.C.; Tomás, J.M.; Blasco-Bataller, S.; Oliver, A.; Navarro, E. (2010) - Comparison Between Spanish Young and Elderly People Evaluated Using

Rivermead Behavioural Memory Test . Aging, Neuropsychology & Cognition, Vol. 17 Issue 5, p545-555

4.  Mottus, R.; Johnson, W.; Deary, I. (2012) - Personality Traits in Old Age: Measurement and Rank-Order Stability and Some Mean-Level Change. Psychology

& Aging, Vol. 27 Issue 1, p243-249

5.  Muntean, A. (2009) – Psihologia dezvoltării umane. ed. Polirom, Iași 6.  Muscan, C.M. (2012) –  Asistarea persoanelor î n vârstă -modalități și soluții . teză de doctorat 7.  Nouchi, R.; Taki, Y.; Takeuchi, H.; Sekiguchi, A.; Hashizume, H.; Nozawa, T. (2014) - Four weeks of combination exercise training improved executive

 functions, episodic memory, and processing speed in healthy elderly people: evidence from a randomized controlled trial. Age, Vol. 36, Issue 2, p787-799

8. 

Rayner,  E.;  Joyce, A.; Rose, J.; Twyman, M.; Clulow, C. (2012) - Psihodinamica dezvoltării umane. Creştere, maturitate, senectute. ed. Trei, București 9.  Șchiopu, U. (2008) – Psihologia modernă sau Psihologia vârstelor . ed. România Press, București 

Memoriei

- nu există diferențe între adulți și persoanele de vârsta a treia în privința pozitivitatății și memoriei autobiografice și celedouă variabile nu s-au dovedit a fi predictori semnificativi pentru frecvența, intensitatea și durata bunăstării - după doar 4 săptămâni de antrenament combinat, vârstnicii din grupul experimental și -au îmbunătățit semnificativ funcțiileexecutive, memoria episodică și viteza de procesare, comparativ cu grupul de control  - rezultatele unui test de memorie au arătat diferențe semnificative între cele două grupuri, cei între 18 și 30 ani au obținut omedie mai mare decât cei de peste 65 de ani. După  ce grupurile au fost echivalate în privința genului și a nivelului deeducație, efectul statistic al grupei de vârstă a dispărut - diferențele de performanță dintre tineri și vârstnici pot fi făcute să dispară dacă bătrânilor li se oferă un ajutor în faza derecuperare (reactualizare indicială)- memoria senzorială nu este afectată de vârstă 

Personalității 

Personalitatea

rămâne stabiă pe

tot parcursul vieții 

- cei 5 factori ai modelului Big Five se regăsesc la subiecți indif erent de vârsta lor și rămân stabili de-a lungul vieții - nu s-au identificat clar stadii ale dezvoltării identității deci, nu s-a găsit o legătură între structurile identității și vârstă - o serie de cercetări conduc la ideea că persoanele de vârsta a treia sunt mai interne (teoria locului de control) decât tinerii- depresia este un fenomen important la persoana vârstnică, dar nu este deloc specific acestei grupe de vârstă și nu creștedupă 60 de ani - testele de personalitate pe 3 442 de participanți nu au descoperit nicio tendință corelată cu vârsta în ceea ce priveșterigiditatea(Schaie,2005). Oamenii din cohorte mai recente tind să fie mai flexibili decât cohortele anterioare =>studiileanterioare au corelat vârsta cu rigiditatea datorită experiențelor de viață purtate de membrii unei cohorte, dar aceastărigiditate nu este cauzată de procesul de îmbătrânire - având în vedere cele 6 aspecte ale bunăstării (Cavanaugh, Blanchard-Fields), stima de sine, relațiile pozitive cu ceilalți,autonomia, stăpânirea mediului, existența unor scopuri în viață și dezvoltarea personală, bătrânii își văd trecutul într-o luminămai bună decât tinerii și sunt mai îngăduitori în a-și evalua atingerea idealului de viață - comparativ cu persoanele mai tinere, cele de vârsta a treia au obținut scoruri mai ridicate la factorii Agrebilitate șiConștiinciozitate

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nouchi%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Taki%20Y%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Takeuchi%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Sekiguchi%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hashizume%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nozawa%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://link.springer.com/journal/11357/36/2/page/1http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Eric%20Rayner/714/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Angela%20Joyce/711/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/James%20Rose/715/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Mary%20Twyman/712/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Christopher%20Clulow/713/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Christopher%20Clulow/713/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Mary%20Twyman/712/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/James%20Rose/715/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Angela%20Joyce/711/http://www.edituratrei.ro/vendor.php/Eric%20Rayner/714/http://link.springer.com/journal/11357/36/2/page/1http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nozawa%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hashizume%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Sekiguchi%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Takeuchi%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Taki%20Y%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nouchi%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24065294