Dacă-L primim pe Cristos învieţile noastre, înţelegem imediat căDumnezeu reprezintă comuniuneîn iubire şi doreşte ca fiecare om sătrăiască într-o comuniune de iubire.Familia este cea mai esenţială comu-niune de iubire pe care Cristos osusţine, iar din astfel de comuniuni

în Cristos de dezvoltă parohiile, die-cezele şi se zideşte din ele corpul mis-tic al lui Cristos – Biserica. Conteazăcum este acea comunitate în caretrăim, pe care şi noi înşine am for-mat-o şi pentru care – deşi ne gân-dim rar la acest aspect – suntem răs-punzători.

Primul român premiat cu Oscar esteabsolvent al Colegiului Slavici

Pagina 3

Levente Molnar a devenit “pri-mul român” care a câştigat cea maiimportantă distincție acordată îndomeniul cinematografic, premiulOscar. Filmul în care joacă LeventeMolnar, a primit prestigioasa sta-tuetă însă, rolul actorului a fostunul cheie. Acela a fost momentulîn care la nivel național, pe lângăbucurie şi extaz, s-au pornit ade-

vărate polemici pe baza titrărilordin presă care scriau despre “ro-mânul clujean” Levente Molnar. Conform informațiilor de pe in-ternet, Levente Molnar este un ac-tor maghiar din România născutla 10 martie 1976, în Baia Mare. Nune-am mulțumit cu atât şi am doritsă mergem mai departe şi să tratămsubiectul în profunzime şi să aflăm

care este legătura actorului şi cuoraşul nostru. Din acest motiv ne-am adresat Colegiului Național“Ioan Slavici” din Satu Mare, cole-giul la care Levente Molnar a stu-diat şi şi-a finalizat studiile. Am dis-cutat cu profesoara Angela Negrea-nu care în urmă cu 20 de ani i-afost dasc[l de limba română şi dupăaceea şi director.

Pastoralele `nt]ist[t[torilor cultelor care s[rb[toresc Sfintele Pa;ti

Antoniu Pl[m[deal[ ̀ n lucrarea monumentul :agu-na ̀ n istoria bisericii transilvane (Magazin Istoric, iunie,1997, p. 3-5) a spus< ":aguna a fost alungat de clopotcare a trezit din amor\ire con;tiin\e ;i destine, a redatsperan\[ ;i vigoare, a pus plugul `n brazd[ ;i a de;telnitceea ce amenin\a s[ devin[ p]rlag[". A;a a procedat `ntoat[ \ara, unde ne;tiin\a de carte `n r]ndul rom]nilorera foarte mare, ;i se mai datora ;i cruntei s[r[cii ;i maiales lipsa de organizare. Situa\ia ;colilor rom]ne;ti erajalnic[. Lipseau l[ca;uri, `nv[\[tori, manuale ;colare ;imai ales lipsea o institu\ie care s[ dea `nv[\[torilorcuno;tin\ele necesare. Prin Andrei :aguna, MitropoliaTransilvaniei a fost prima din spa\iul ortodox `n carelaicii aveau un rol majoritar ;i nu conducerea sinodal[a Bisericii.

Roua avea puteri miraculoase în ziua de SfântulGheorghe. Sătenii se tăvăleau dezbrăcaţi prin iarbacu rouă, în credinţa că vor fi sănătoşi. În alte locuri,ţăranii se spălau cu rouă pe ochi, să aibă vedereabună şi limpede ca roua. În dimineaţa de SfântulGheorghe, oamenii îşi legau cârpe la picioare şi um-blau prin iarba înrourată, apoi storceau cârpele în-tr-o găleată cu apă, pe care o dădeau vitelor s-o beaîn credinţa că astfel vor înmulţi laptele. Roua de laSfântul Gheorghe era bună şi de vrăji. Se credea căvântul a fost făcut de Dumnezeu ca să se răcoreascăpământul şi să împrăştie seminţele, ca să crească ve-getaţie peste tot. Vânturile sunt bune fiindcă aducrăcoarea ;i desfac mugurii.

andrei :aguna a fost primulpre;edinte al asocia\iei astra

IAnul XIV Nr. 680 Duminic[ 27 martie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Cele mai s[n[toase verde\uri de prim[var[

Distonocalmul nu va fi disponibil `n farmacii

Pagina 6Pagina 5 Pagina 7

Salopeta, o pies[ vestimentar[ de rezisten\[

alimenta\ia corect[, prima condi\ie pentru un ficat s[n[tos

Pagina 8

Potrivit unui sondaj realizatde WIN/Gallup International, inclu-siv în România, Papa Francisc se bu-cură de o popularitate deosebită.

Astfel, Suveranul Pontif se bucu-ră de un capital de imagine care în-trece orice lider politic al lumii.

Cercetarea de piaţă, dată publi-cităţii în 24 martie, arată că roma-no-catolicii şi evreii sunt cei mai marisimpatizanţi ai Suveranului Pontif,în vreme ce mai mult de o jumătatedintre protestanţi şi chiar majoritateaateilor şi agnosticilor au o evaluarepozitivă.

Astfel, 54% din întreaga popu-laţie a lumii are o opinie bună desprePapa Francisc, 12% având o rapor-tare nefavorabilă. Pe de altă parte,34% dintre cei interogaţi nu ştiu cumsă îl evalueze.

Mai mult, în ceea ce priveşte re-partizarea geografică, papa Franciscbeneficiază de o percepţie pozitivăîn America Latină, America de Nordşi Uniunea Europeană.

Barack Obama şi soţia sa au dan-sat tango cu parteneri diferiţi la undineu găzduit de preşedintele Ar-gentinei Mauricio Macri, desfăşuratmiercuri, la Centrul Cultural Kir-chner, cu ocazia vizitei de două zilea preşedintelui Statelor Unite la Bue-nos Aires.

Fotografiile cu preşedintele Sta-telor Unite dansând tango au stârnitrumoare în presa internaţională. Lafinalul dineului de stat organizat laBuenos Aires de preşedintele Argen-tinei, Barack şi Michelle Obama s-au "dezlănţuit" în ritmul celui maipasional dans.

Înainte de a se afişa pe ringul dedans, cuplul prezidenţial a sorbit dinpriviri un bărbat şi o femeie alune-când şi rotindu-se abrupt cu preciziagraţioasă şi voluptatea tipice tangou-lui.

Preşedintele a vrut să încercepaşii frenetici de tango, care emanăerotism şi creează o atmosferă priel-nică seducţiei. A dansat cu o tânărăfemeie, iar apoi Michelle Obama aexecutat la rândul ei mişcările detango în pereche cu un dansator.

Deşi după un prim dans, Obamaar fi vrut să se lase păgubaş, dansa-toarea şi-a strecurat mâna într-a li-derului politic şi l-a ademenit pentrualte câteva figuri de tango.

Stop-cadrul captat de fotografipe finalul tangoului cu dansatoareaargentiniană îl înfăţişează pepreşedinte susţinând piciorul dan-satoarei ridicat şi îndoit, într-o ati-tudine pătimaşă specifică gesturilorşi mimicii necuviincioase ale tan-goului.

Obama ;i-a demonstrat abilit[\ile de dansator în argentina

Pagina 2 Pagina 11

Paginile 9-10

Practici ale \[ranilor pentrua schimba vremea

Papa Francisc, cel mai popular lider al lumii

2 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

Andrei :aguna s-a n[scut la20 decembrie 1808 ̀ n localitateaMi;col\ - Ungaria ;i a decedat la28 iunie 1873.

A fost Mitropolit ortodox alTransilvaniei, militant de seam[pentru c];tigarea drepturilor so-ciale, na\ionale ;i politice alerom]nilor din Transilvania, at]tpentru credincio;ii ortodoc;i c]t;i pentru greco-catolici.

A fost fondatorul GimnaziuluiRom]nesc din Bra;ov (1851).

A mai fost ;i membru de onoareal Academiei Rom]ne. Provine dintr-o familie de rom]ni, p[rin\ii s[i aufost originari din localitatea Grabova,l]ng[ Mascapole. Tat[l s[u a trecut`n 1814 la catolicism.

Andrei :aguna ;i-a `nceput stu-diile `n localitatea Mi;col\.

~n 1826 a terminat liceul gimna-zial catolic de c[lug[ri Pieri;ti dinPesta. ~ntre 1826 - 1829, urmeaz[ cur-surile de Filosofie ;i de Drept la Buda.~n 1829 a plecat la V]r;e\ unde ur-meaz[ teologia. La 1 noiembrie 1833se c[lug[re;te ;i `;i ia numele de An-drei. La 27 iunie este numit Vicar Ge-neral de Sibiu.

“Pe rom]nii transilv[neni,din ad]ncul lor, vreaus[-i trezesc ;i cu voiec[tre tot ce e adev[rat”

~n 3 februarie 1864, `n Catedralade la Carlovi\ a fost ̀ naintat la gradulde Diacon. Cu acel prilej a spus “Perom]nii transilv[neni, din ad]ncullor, vreau s[-i trezesc ;i cu voie c[tretot ce e adev[rat, pl[cut ;i drept s[-iurmez.”

Pe 2 decembrie 1827 `n Biserica,,Dintre Rom]ni,, din Turda Andrei:aguna este ales Episcop al BisericiiOrtodoxe. Este hirotonisit la 18 apri-lie 1848 `n Duminica Tomi, la Car-lovi\ de c[tre Episcopul S]rb IosufRaiacic.

Cu acel prilej Andrei :aguna aspus< “Se cere de la mine, ca prinac]rmuirea mea, s[ se pun[ ̀ n lucrarere`nvierea Diecezei noastretransilv[nene ;i re`nvierea aceasta s[cuprind[ trebuin\ei Bisericii, m]ntui-rea poporului rom]nesc `n spiritultimpului”.

La 15 mai 1848, Andrei :aguna,episcopul ortodox ̀ mpreun[ cu epis-copul greco catolic Ioan Lemeny auprezidat Adunarea de la Blaj, dup[care, `n fruntea unei delega\ii au duspeti\ia aprobat[ la Viena pentru a fipredat[ `mp[ratului Franz Joseph.

~n 28 decembrie episcopul Andrei:aguna a organizat o alt[ adunarerom]neasc[ la Sibiu, de unde se tri-mite o alt[ peti\ie la Viena. Ideeaunit[\ii rom]nilor este cuprins[ ;iMemoriul na\iunii rom]ne din Ma-rele Principat al Transilvaniei, din Ba-nat ;i din p[r\ile vecine Ungariei, pre-cum ;i din Bucovina care a fost pre-zentat la Curtea Imperial[ din Viena.La 12 martie 1850 a organizat la Sibiuun congres bisericesc la care a parti-cipat ;i Avram Iancu.

Angajamentul lui Andrei :aguna

luat la Carlovi\ (la care ne-am referitmai sus), `ncepe s[ prind[ via\[.

La 27 august 1850 s-a deschis laSibiu o tipografie pe socotelile lui. ~nacea tipografie s-au tip[rit< abecedare,

c[r\i cu istoricare biblice. La 1 ianua-rie 1853 a luat fiin\[ la Sibiu "Tele-graful Rom]n" singurul ziarrom]nesc cu apari\ie ne`ntrerupt[.~ncep]nd cu anul 1853, Andrei :agu-

na reorganizeaz[ `nv[\[m]ntul teo-logic din Sibiu sub form[ de InstitutTeologic ;i pedagogic cu numele de"Andreianu". Tot din 1855 a organizatpeste 800 de ;coli primare confesio-nale. Tot sub `ndrumarea lui Andrei:aguna au fost `ntemeiate gimnaziileortodoxe din Bra;ov ;i din Brad.Gimnaziul din Bra;ov inaugurat `n1850 este socotit unul din cele maivechi ;coli superioare rom]ne;ti. ~n1861 mitropoli\ii Andrei :aguna (or-todox) ;i Alexandru Sterca :ulu\in(greco-catolic), la conferin\a na\io-nal[ rom]neasc[ de la Sibiu au de-clarat na\iunea rom]n[ liber[ ;i i-auafurisit pe cei care vor mai `ndr[znis[ strice leg[tura dintre fra\i de acela;is]nge. Andrei :aguna a d[ruit ̀ n 1870suma de 2000 florini ;colii din Brad.La `ndemnul lui A. :aguna s-autip[rit 25 de titluri de manuale ;co-lare. A sprijinit din toat[ inima peIoan Pu;cariu de a `nfiin\a ASTRA.Andrei :aguna a fost ales primulpre;edinte al Astrei.

~n toat[ \ara, ne;tiin\ade carte `n r]ndul rom]nilorera foarte mare

Antoniu Pl[m[deal[ `n lucrareamonumentul :aguna `n istoria bise-ricii transilvane (Magazin Istoric, iu-nie, 1997, p. 3-5) a spus< ":aguna afost alungat de clopot care a trezit dinamor\ire con;tiin\e ;i destine, a redatsperan\[ ;i vigoare, a pus plugul `nbrazd[ ;i a de;telnit ceea ce amenin\as[ devin[ p]rlag[". A;a a procedat `ntoat[ \ara, unde ne;tiin\a de carte `nr]ndul rom]nilor era foarte mare, ;ise mai datora ;i cruntei s[r[cii ;i maiales lipsa de organizare. Situa\ia ;co-lilor rom]ne;ti era jalnic[. Lipseaul[ca;uri, `nv[\[tori, manuale ;colare;i mai ales lipsea o institu\ie care s[dea `nv[\[torilor cuno;tin\ele nece-sare. Prin Andrei :aguna, MitropoliaTransilvaniei a fost prima din spa\iulortodox ̀ n care laicii aveau un rol ma-joritar ;i nu conducerea sinodal[ aBisericii ;i prima care-;i manifestaanatomia fa\[ de stat. Ultimii trei anidin via\[ se retrage la R[;inari, undea murit la 20 iunie 1873. A fost`nmorm]ntat f[r[ predic[ ;i fast, afost `mbr[cat `n hain[ c[lug[reasc[.Toat[ ceremonia a fost realizat[ doarde duhovnicul s[u.

Andrei :aguna a l[sat `n urma sao important[ oper[< Promenarie des-pre dreptul istoric din 1848 privindanatomia bisericilor na\ionale arom]nilor de lege r[s[ritean[> ele-mentele dreptului ecumenic al bise-ricii dreptcredincioase r[s[ritene, cu-no;tin\e folositoare despre treburilec[s[toriilor spre folosul preo\ilor ;i ascaunelor protopope;ti> teologia dog-matic[ scoas[ din manuscrisul cuvio-sului p[rinte arhimandrit Ioan Reis,contra lui Hilard biblicist din 1858,memorial prin care se l[mure;te ce-rerea rom]nilor de religie r[s[ritean[din Austria pentru sustragerea mi-tropoliilor, istoria bisericii OrtodoxeR[s[ritene Universale de la `nteme-iere ;i p]n[ ̀ n zilele noastre> Compe-din de drepturile sanctei sobornicesciapostolice bisericii.

Profesor dr. Ioan Corneanu

În calendarul modern al României,ziua de 26 Martie lipseşte din rândulsărbătorilor oficializate prin decrete şilegi. Cu toate acestea, 26 Martie mar-chează un moment deosebit, în carecercul aspiraţiilor de neatârnare ale ro-mânilor s-a închis pentru prima oarăîn anul 1881.

La 26 martie 1881, acum 135 deani, România a fost proclamată Regat,iar Carol I, până atunci Prinţ, oriDomn, al Principatelor Unite Ţara Ro-mânească şi Moldova a fost proclamatprimul Rege al României.

Prin proclamarea României ca Re-gat, aceasta şi-a arătat lumii împlinireaindependenţei sale, câştigată prin sângepe câmpul de luptă de la Plevna. Nueste întâmplător că, începând cu anii1880, România apare cu o altă culoarepe hărţile Europei, după ce timp de se-cole fusese colorată la fel cu ImperiulOtoman.

În acelaşi timp, în ierarhia diplo-matică şi protocolară a ţărilor, într-ovreme când deviza „par in parem nonhabet imperium” (egalul nu are putereasupra egalului său) de-abia căpăta for-mă în dreptul internaţional public, Ro-mânia câştiga prin voinţa naţională unloc egal cu marile puteri ale lumii.

Tot în această zi, prin „Legea PentruProclamarea Titlului de Regat al Ro-mâniei,” Familia Regală - până atunciidentificată ca o Dinastie străină venităpe Tronul unei Românii aflate sub su-zeranitate, tocmai pentru a o elibera şia-i consolida identitatea - devine Fa-milia Regală Română, luându-şi nu-mele „al / a României.”

Prestigiul intern şi internațional afost consolidat şi de reglementarea lasuccesiunea tronului prin „pactul defamilie” încheiat la 17 mai 1881 (nuexistau succesori, singurul descendental familiei, Măriuca, murind la 4 ani,probabil de hemofilie, întrucât existao legătură de rudenie Carol - Elisabetade Wied) prin care era declarat succe-sor Ferdinand, nepotul după frate allui Carol.

Domnii români au fost aleşi pânăatunci din rândul boierilor, de aceeaunii dintre ace;tia se considerau peaceeaşi treaptă socială cu prințul CarolI. El a trebuit să-i facă să înțeleagă căstă mai presus de supuşii săi. Principa-lul scop al Prințului a fost să pună pepicioare țara, care întâmpina dificultățiîn mai toate domeniile. În acest demersel a urmărit să fie nepărtinitor şi să rea-lizeze ce este mai bine pentru țară, deşiuneori viziunile nu coincideau, un ast-fel de exemplu fiind angajarea țării înoctombrie 1883 într-o alianță secretăcu Austria (la care ulterior au aderat şiGermania cu Italia).

acum 135 de aniCarol i era proclamat

rege al Rom]niei

ISTORIEAndrei :aguna a spus< “Se cere de la mine, ca prin ac]rmuirea mea, s[ se pun[ `n lucrare

re`nvierea Diecezei noastre transilv[nene ;i re`nvierea aceasta s[ cuprind[ trebuin\ei Bisericii,m]ntuirea poporului rom]nesc `n spiritul timpului”.

La 15 mai 1848, Andrei :aguna, episcopul ortodox ̀ mpreun[ cu episcopul grecocatolic Ioan Lemeny au prezidat Adunarea de la Blaj

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

andrei :aguna a fost primulpre;edinte al asocia\iei astra

27 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

RELIGIEIisus Hristos a şters linia de graniţă care se întindea între prezentul fără perspectivă şi viitorul

plin de promisiuni, dar prea puţini sunt acei oameni care să recunoască situaţia nou-creată. Cuocazia Paştelui se cuvine să ne examinăm pe noi înşine şi să ne punem întrebarea sinceră< Cineeste cel mai important în viaţa noastră?

Iubiţi Fraţi şi Surori în Cristosaflaţi în sărbătoare!

Caracterul deosebit al SărbătoriiPaştelui este reflectat de faptul că ne gă-sim în Anul Milostivirii Divine, pro-clamat ca un an sfânt extraordinar decătre papa Francisc. La aniversarea a 50de ani de la încheierea Conciliului Va-tican II, Sfântul Părinte s-a exprimatastfel< „A venit din nou pentru Bisericătimpul de a lua asupra sa vestirea opti-mistă a iertării. Este timpul întoarceriila esențial pentru a lua asupra noastrăslăbiciunile şi dificultățile fraților noştri.Iertarea este o forță care învie la viațănouă şi revarsă curajul pentru a privi laviitor cu speranță.” (Bula Misericordiaevultus, 10)

Sărbătoarea paştelui ne proiecteazăacest viitor plin de speranţă< Iubirea mi-lostivă a lui Dumnezeu. Ne putem gândiîn acest context la Tatăl care-l aşteaptăacasă şi-l primeşte cu iubire milostivăpe fiul risipitor sau la Isus aplecat cu în-durare asupra păcătoşilor, cărora le spu-ne< „Nici eu nu te condamn> mergi, deacum să nu mai păcătuieşti!” (In 8,11)Într-adevăr, Dragi Fraţi şi Surori, a venitdin nou timpul pentru ca Biserica să-şiasume proclamarea veştii celei bune aiertării. Cu toate că am fi îndreptăţiţi săspunem< „întotdeauna a făcut acest lu-cru”! Dar, am crezut oare că vestea bunăa mântuirii ni se adresează nouă? Ac-ceptăm oare că toţi avem nevoie de în-durarea lui Dumnezeu?

Dumnezeu ne iubeşte – din primaclipă a existenţei noastre – cu dragostemilostivă. Doar cu greu putem să ac-ceptăm şi nu înţelegem, la fel cum niciapostolii nu au înţeles, că Isus a trebuitsă învie din morţi. Dar mormântul goli-a pus pe gânduri. …Aşadar acest lucrul-au prezis profeţii! Căci nu putea ră-mâne în mormânt, trupul său nu puteafi sortit pieirii, ci trebuia să învie, pentrua domni în vecie, chiar şi asupra morţii!…Aceasta înseamnă că va domni asu-pra casei lui David în vecii vecilor! …Aceasta a făcut-o iubirea milostivă a luiDumnezeu – PENTRU MINE! PEN-TRU NOI!, aşa cum subliniază SfântulPărinte în anul sfânt extraordinar al Mi-lostivirii.

Evenimentele Învierii nu cuprindacuzaţii, reproşuri, doar bucurie, paceşi uimire. Isus nu le reproşează nici mă-car o singură dată ucenicilor săi laşita-tea, nici măcar un „doar v-am spus că..!”nu-i iese din gură. Doar îi salută< „Pacevouă!” Îi încurajează „Nu vă temeţi!”.Sau dacă întreabă ceva, se intereseazăde un singur lucru< „Mă iubeşti?”…Şisă fim convinşi că nici astăzi nu proce-dează altfel!

Tema anului pastoral al diecezeinoastre e Comuniunea în Cristos. Sămenţionez câte ceva pe scurt şi despreaceasta! În anii Dăruirii de sine ne-amstrăduit să cunoaştem dragostea luiDumnezeu şi L-am putut primi pe Cris-tos în vieţile noastre. Dar aceste lucrurinu s-au întâmplat doar pentru noiînşine, ci în primul rând pentru alţii.Dacă-L primim pe Cristos în vieţilenoastre, înţelegem imediat că Dumne-zeu reprezintă comuniune în iubire şidoreşte ca fiecare om să trăiască într-ocomuniune de iubire. Familia este ceamai esenţială comuniune de iubire pecare Cristos o susţine, iar din astfel decomuniuni în Cristos de dezvoltă pa-rohiile, diecezele şi se zideşte din elecorpul mistic al lui Cristos – Biserica.

Contează cum este acea comunitate încare trăim, pe care şi noi înşine am for-mat-o şi pentru care – deşi ne gândimrar la acest aspect – suntem răspunză-tori.

Dragi Fraţi şi Surori! Să-L primimîn vieţile noastre pe Cristos cel înviat.Să învăţăm de la El umilinţa, ascultare,blândeţea şi, înainte de toate, milosti-virea, care este temelia comuniunii îniubire.

Cu aceste gânduri vă doresc tuturorun Paşte fericit, plin de bucurii.

Cristos a înviat!

Satu Mare, 27 mar-tie 2016, în sărbă-toarea ÎnvieriiDomnului

† Eugen Schönber-ger, episcop roma-no-catolic de SatuMare

***

Vei vedea slava lui Dumnezeu!

Propoziţia din titlu a fost rostită lamormântul lui Lazăr ( Ioan 11, 40) decătre Domnul Iisus Hristos. Lazăr mu-rise cu patru zile în urmă. În situaţii deacest fel omul de rând strigă după răz-bunare, trăieşte clipe de eşec şi de tra-gedie iminentă. Dar tocmai în aceastăstare de pierdere totală, Iisus Hristos nedăruieşte tuturor mesajul valabil pentrutotdeauna< „Şi tu vei vedea slava luiDumnezeu.”

Fiul lui Dumnezeu a îndrăgit familialui Lazăr, iar aceasta a răspuns cu toatadăruirea la această legătură sufleteascăreciprocă. Din acest motiv şi aşteptărilesunt mai mari faţă de Vindecător. Darîn ciuda aşteptărilor şi spre bucuria

duşmanilor Mântuitorului, întâlnireanu are loc. Cel din Nazareth întârzie!  Înschimb moartea ajunge la timp, ca oforţă irezistibilă, a cărei precursoare esteboala incurabilă, urmată de întuneric,de neputinţă şi nelinişte. În cele din ur-mă bolnavul moare. Hristos întârzie!Aşa îşi manifestă neliniştea şi astăzi bol-navii, văduvele, orfanii şi de fapt noi cutoţii, căci fiecare avem câte-un motiv<Hristos întârzie, nici nu are intenţia săvină, se ocupă de altceva, şi între timptotul se pierde! Împreună cu surorilelui Lazăr şi noi înşine ajungem la con-cluzia că nu există leac împotriva morţiisau că în cele de urmă moare şi spe-ranţa.

Analizând, totuşi, în profunzimeevenimentul morţii şi resuscitării luiLazăr, ajungem la concluzia că cei în-doliaţi aşteptau exclusiv vindecarea bol-navului. Odată cu moartea acestuia, einu au mai avut nici o pretenţie, au rămasdoar acuzaţiile mai mult sau mai puţinascunse, vorbele de reproş. Prezentullor trist i-a orbit< însuşi pe Iisus îl con-sideră doar ca un prieten care întârzie.Singură Marta se ridică deasupra tri-steţii şi sentimentului de neputinţă. Laîntrebarea lui Hristos rosteşte acelaşicrez ca şi Petru< Tu eşti Hristosul, Fiullui Dumnezeu, Care a venit înlume.(Ioan 11, 27)

Iisus Hristos a şters linia de graniţăcare se întindea între prezentul fără per-spectivă şi viitorul plin de promisiuni,dar prea puţini sunt acei oameni caresă recunoască situaţia nou-creată. Cuocazia Paştelui se cuvine să ne exami-năm pe noi înşine şi să ne punem în-trebarea sinceră< Cine este cel mai im-portant în viaţa noastră? Căci până cândgrijile, necazurile, propria noastră opi-nie sau propriile noastre fantezii suntpe primul plan, nu putem să-i facemloc Mântuitorului. Până atunci stăpânavieţii noastre este moartea, până atunci

învierea este doar o poveste frumoasă,iar viaţa pe veci se află la o distanţă deneatins. La  începutul începutului Dom-nul Dumnezeu a creat viaţă din nimic,dar, păcătuind, omul a aruncat aceastăviaţă  la marginea prăpăstiei nimicirii.Şi astfel viaţa s-a întâlnit cu moartea.Este foarte probabil că – datorită friciinostre – marea majoritate a oamenilornu şi-a dat seama nici până astăzi defaptul că Hristos îi ridică din valea dis-trugerii pe toţi aceia care se apropie deEl.

În momentul în care, apropiindu-se de mormântul lui Lazăr, Hristos spu-ne că slava lui Dumnezeu va fi vizibilă,îi convinge pe cei prezenţi de faptul căacolo şi atunci ei recapătă nu numai opersoană dragă, dar şi credinţa proprieiinvieri. În persoana lui Lazăr revenit eireprimesc nu doar o persoană vie, darşi un frate, un prieten apropiat cu carecomunitatea se întregeşte. Prin înviere,iată, Bunul Dumnezeu surprinde lumeacu o întregă gamă de minuni, la carenimeni nu s-ar fi gândit cu câteva oreînainte.

Dragilor Fraţi! Iisus Hristos a sositla casa lui Lazăr cu scopul de a-l trezi(Ioan 11, 11). În noul testament acesttermen apare numai o singură dată, prinurmare este deosebit de important, esteesenţial. Se trezeşte nu doar Lazăr, citoţi din anturajul său. Şi cu toţi se lumi-nează în privinţa adevărului vieţii pre-zente în perspectiva viitorului căci ul-tima zi este a Domnului. Dar în acelaşitimp conştientizează marele îndemnvenind dinspre viitor în perspectiva pre-zentului, căci „Eu sunt Învierea şiViaţa!” chiar astăzi, spune Iisus.

Fie ca Paştele nostru să însemne tre-zire, viaţă şi speranţă plină de bucurii!

Oradea, în anul Domnului2016, luna Paştelui

În legământul păciiCsűry István, episcop reformat de Oradea

***

Bucuria Învierii

“Cristos a înviat din morţi,Cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte, viaţ[ dăruindu-le” (Troparul Învierii)

Cristos a Înviat!Vestea cea mare pe care îngerul a

împărtăşit-o femeilor care au venit dis-de-dimineaţă, la mormăntul Mîntuito-rului, veste pe care femeile au dus-osfinţilor Apostoli, a fost o mare bucurieizvorâtă din mormăntul lui Isus Cristos- mormăntul Învierii.

Învierea lui Cristos este biruinţavieţii asupra morţii. Acesta este funda-mentul credinţei noastre, fără de carenu ne putem mântui. Învierea lui Cris-tos este darul făcut de Dumnezeu ome-nirii, o garanţie a învierii noastre şi înfelul acesta viaţa noastră capătă un sensadevărat. Cel care îşi trăieşte totdeaunaviaţa în unire cu Cristos cel mort şi în-viat, nu este un călător dezorientat peacest pămînt.

Bucuria Învierii lui Cristos, bucuriaPaştelui nu este o bucurie de moment,ci bucuria care se hrăneşte mereu dinviaţa trăită, după modelui nostru, careeste Isus Cristos. Fericirea noastrăveşnică, începe aici pe pămănt cu cru-cea, cu suferinţele prin care trecem zide zi, daruri oferite lui Dumnezeu.Drumul spre glorie cere sacrificiu şi dă-ruire.

Dacă Ucenicii nu au înţeles, că Isusmai întăi trebuie să pătimească şi aşa săintre în glorie (Lc. 24,26,), noi care prăz-nuim Paştile, trebuie să ştim că suntem„moştenitori, împreună cu Cristos, dacăşi suferim împreună cu El, ca împreunăcu El să ajungem la glorie” (Rom. 8.17)

Îngerul le încurajează pe femei spu-năndu-le< „Nu vă temeţi” (Mc.16,6).Aceste cuvinte pline de speranţă au ră-sunat îndealungul veacurilor pănă azi,deoarece Cristos cel înviat, prin moarteasa a omorăt moartea, ne-a eliberat dinrobia păcatului şi a primit< „toată pute-rea în cer şi pe pământ” (Mt.28,19)

Sfântul Părinte Papa Francisc a nu-mit perioada din 8 decembrie 2015p]nă în 20 noiembrie 2016, „Anul Mi-lostivirii”. Toţi suntem chemaţi să fimmilostivi, faţă de semenii noştri precumşi Tatăl nostru cel ceresc este milostiv.

Vă doresc tuturor credincioşilor şicelor dragi ai dumneavoastră, tuturorcelor care sărbătoresc acum ÎnviereaDomnului nostru Isus Cristos, SărbătoriFericite să avem parte de bucurie, lu-mină şi de har cu sa-lutul creştinesc<„Cristos a Înviat !”-“Adevărat că a în-viat”

Pr. Harangozo Iosifprotopop greco-catolic maghiar

“Căci nu putea rămâne în mormânt, trupul său nu putea fi sortit pieirii, ci trebuia să învie, pentru a domni în vecie, chiarşi asupra morţii!”

Pastoralele `nt]ist[t[torilor cultelorcare s[rb[toresc Sfintele Pa;ti

4 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

LITERATUR~

În zilele de 8 şi 9 martie 2016a avut loc, la Librăria „Mihai Emi-nescu” din Bucureşti, lansarea co-lecţiilor Editurii Pleiade (directorgeneral Radu Ulmeanu), cea carepublică şi binecunoscuta revistăliterară “Acolada” (director Ghe-orghe Grigurcu).

Prima colecţie este aceea de cartede poezie, cu numele “Gheorghe Gri-gurcu vă recomandă”, în care au apărutdin vara anului 2015 şi până acum şap-te autori mai mult sau mai puţin cu-noscuţi publicului larg, dar cu toţii deelită, cum au fost caracterizaţi de cri-ticul literar Tudorel Urian, şi anume,în ordinea apariţiei, Ilie Constantin,„Din infinit, poate de sus”, Viorica Ră-duţă „Când se duc în uitare”, AdelaRachi, „Deşertul albastru” (2015), Ra-du Ulmeanu, „Ceea ce suntem”, PaulAretzu, „Muntele Viu”, Lucia Negoiţă,„Scutul vulnerabil” şi Victor Ştir, „Car-navalul tristeţii” (2016), ultima carteapărând însă după data lansării.

A doua colecţie, cea de proză, cunumele „Alex. Ştefănescu vă recoman-dă”, debutând doar în 2016, a înregis-trat deocamdată o singură apariţie, re-marcabilă şi aceasta, romanul „Tascha”de Mira Feticu.

Ziua de 8 martie consacratăcolecţiei de poezie

Prima zi, 8 martie, a fost consacratăcolecţiei de poezie, despre care au vor-bit, în termeni generali, Radu Ulmeanuşi Tudorel Urian, din care citez< „Înprimul rând vreau să-i aduc un omagiudlui Grigurcu, pentru că această seriede poezie este o serie de gust GheorgheGrigurcu. Fiind un foarte mare poet şiun foarte mare critic literar, putem spu-ne că avem de a face aici cu o istorie aliteraturii române care defineşte ungust, altul decât al celei făcute de Ni-colae Manolescu sau de Alex. Ştefă-nescu. Nici unul din aceşti poeţi nuseamănă cu celălalt. Toţi au spiritul bi-ne definit. Ei sunt o elită a poeziei ro-mâneşti şi mă fac să mă gândesc că Be-nedetto Croce, la capătul unui studiude câteva sute de pagini despre poezie,declara că nu ştie ce este poezia. Măfac de asemenea să fiu foarte sceptic înlegătură cu ierarhiile literare de la noidin ţară ca şi de peste tot. Şi cred căacestor oameni Gheorghe Grigurcu leface o mare dreptate prin această seriede poezie.”

Criticii literari care au fost de faţăau caracterizat pe larg fiecare poet pre-zent la eveniment şi chiar – mai pescurt, ce e drept – pe Adela Rachi,aceasta, domiciliată actualmente înSUA, neputând fi prezentă la manifes-tare decât cu volumul pe care-l sem-nează.

Primul care a vorbit despre ei a fostdomnul Barbu Cioculescu, decanul devârstă al celor prezenţi, la cei 88 de aniîmpliniţi, cărora îi dorim să le adaugecât mai mulţi în continuare.

„Radu Ulmeanu – a spus domniasa – este un poet de lungă cale, de lungdrum. A pornit împreună cu echipacare a spart gheaţa prin 1964-65, Ni-chita, Baltag, Sorescu şi, pe urmă, cuconsecvenţă ne-a dăruit aproape în fie-care an câte o mărturie a puternicei luicapacităţi de inspiraţie.

Un poet vital, un poet viril, un poet

care cântă dragostea la toate vârstele,dragostea triumfătoare, dragostea crea-toare, dragostea luminoasă, pentru căexistă şi acea văicăreală lirică a foartemultor poeţi care-şi cântă, să zic aşa,eşecurile.

Domnul Radu Ulmeanu este un în-vingător şi în acelaşi timp şi un jude-cător, un judecător al lumii. Este unmartor al Apocalipsei şi în acelaşi timpun amator, aş spune, de Eden, de splen-dorile pe care le oferă existenţa. Pentrucă este un poet solar. Este un poet albucuriei de a trăi şi de a gusta tot ceeace realitatea în nesfârşitele ei metamor -foze oferă poetului pe linia simboluri-lor, pentru că, de fapt, un poet este unmânuitor de simboluri. Este un poetcare are o egală tendinţă şi către clasi-cism, şi către modernism, şi către ver-sul clasic şi către versul liber, versul li-ber având la dânsul totdeauna o anu-mită cadenţă şi o anumită muzicalitatelăuntrică secretă... Există în lirica luiRadu Ulmeanu o muzică subiacentă,o catenă între sunet şi înţelegere, cu-noaştere intimă şi care arată că un poetpoate fi în egală măsură clasic sau con-temporan, sau foarte modern. Majoritatea versurilor lui sunt versuride iubire pentru femeia pe care o adoră,pe care o caută şi pe care o găseşte şiîn preajma căreia îşi găseşte împlinireamasculină deplină. E un lucru rar, pen-tru că de obicei poeţii sunt mai degrabănefericiţi. La el nu este o nefericire, esteun nemulţumit şi este un nemulţumitde cusururile vremii în care trăim şicare, dacă nu ameninţă chiar cu infer-nul, totuşi ţine întreaga lume pe un felde muchie de cuţit între două posibi-lităţi foarte diferite între ele, dintre careuna pur catastrofică. Este situaţia încare trăim fără să ştim şi fără să ne cu-noaştem şi fără să ne cunoaştem şi penoi. Din acest punct de vedere aş numiCeea ce suntem întâi de toate o cartede cunoaştere. O carte prin care poetulse cunoaşte pe sine şi în acelaşi timpni se transmite, ni se împrumută şi neajută ca, preluându-l, să ne cunoaştemla rândul nostru mai bine prin ceea cene poate mântui prin poezie. Cred că

orice cititor are posibilitatea de a de-veni coautorul unui poet care ştie să-ivorbească pe cea mai directă săgetarea comunicării.”

Poezie meşteşugită, de o originalitate total[

În acord cu Barbu Cioculescu, darîn dezacord cu faptul că poetul se risi-peşte în articole politice dedicate unorpersonaje despre a căror existenţă nicinu ar trebui să ştie, Ion Papuc a spus<„Citind această carte şi mai citind înzilele acestea toată opera poetică a luiRadu Ulmeanu am fost uimit de di-mensiunile acestei opere şi de faptulcă ea este o poezie nu clasicizantă, nuacesta este cuvântul potrivit. Cei maimoderni dintre poeţi ajung la un mo-ment dat într-o zonă neutră, aş spune,când poeziile lor încep să semene. Suntşi în această ultimă carte a lui poeziipe care nu le-ar fi fost ruşine să le sem-neze marii poeţi români. Nu sunt à lamanière de, ci sunt de o originalitatetotală, şi totuşi sunt în vecinătatea lor.Este o mare performanţă de a scrie opoezie atât de meşteşugită. Este un mâ-nuitor excelent al cuvintelor limbii ro-mâne. Pentru că scrie ca poeţii dintot-deauna, scrie despre dor, despre iubităşi cred că în cărţile sale, în aceasta poa-te, sunt câteva poezii de iubire caresunt splendori ale poeziei româneşti.Fără egal, aş îndrăzni să spun.”

Criticul Constantin Trandafir l-aelogiat pe poetul Ilie Constantin, nuînainte despre a vorbi foarte pe scurtşi despre poeta absentă şi editura Ple-iade:

Adela Rachi e o poetă neaşteptatde – nu-mi place cuvântul bună, –neaşteptat de provocatoare. A apărutîn această colecţie nouă care va deveniun reper în ceea ce priveşte poezianoastră, hai să-i zic actuală. Cei careurmează să vorbească vor trebui mereusă amintească faptul că noi aici pre-zentăm editura Pleiade, o editură nouă,dar Pleiade e mai mult decât antică, iardomnul Ulmeanu este bineînţeles celcare o ţine pe umeri, ca Atlas în vechi-

me, şi într-adevăr dânsul răspunde deaceastă editură şi dânsul suferă îm-preună cu noi aici... Am să spun câtevacuvinte despre primul care a apărut înaceastă colecţie a editurii Pleiade. Estevorba de Ilie Constantin, cu Din infinit,poate de sus. Despre Ilie Constantinîn general nici nu e cazul să mai discutnimic, pot doar atât spune, şi asta mise pare că a observat-o şi dl. Grigurcu,că este un şaizecist. Dar de fapt nu esteun şaizecist. A făcut ce a făcut şi a trecutîn şaptezecism şi este mai curând încompania celor din ’70. Asta nu este olaudă sau un defect. Nu e bine absolutniciodată sa treci pe poeţi, mai ales pepoeţi, într-o anumită graniţă, într-oanumită direcţie, o structură anume,o anumită generaţie. Poeţii sunt în afa-ra generaţiilor. Ei sunt poeţi pur şi sim-plu. Aşa că el este şi în afara generaţiei70, şi în afara generaţiei 80, cu atât maipuţin că nici nu mai era pe aici, plecaseîn Franţa, deşi trebuia să ajungă în Ita-lia, dar nu-mi explic de ce. A fost înFranţa. De ce? Ştiţi dumneavoastră. Eibine, acolo a scris şi ceva despre careEmil Cioran a spus următoarele, unvolum numit Scribul subteran. «DragăIlie Constantin, o mare surpriză măaşteaptă. Un NU violent cu totul pegustul meu şi care dă tonul întregii cu-legeri al cărei merit este după părereamea tensiunea lăuntrică, amestecul devigoare disperată şi de invincibilă sen-zaţie de abandon, triumf şi sfâşiere ascribului subteran.»” Despre acelaşipoet Ion Papuc a remarcat faptul că,alături de Nicolae Labiş, Nichita Stă-nescu şi Cezar Baltag, a zdrobit pro-letcultismul, bolşevismul în poezie.De elogii au avut parte şi ceilalţi poeţidin serie.

„Paul Aretzu e un poet uluitor.Combină ceea ce se poate numi per-sonalul cu divinul. Combină viziuneaunor fapte cotidiene cu viziunea reli-gioasă şi o viziune spirituală care com-pletează viaţa unui om. Dacă ar fi săaseamăn cu ceva poezia lui la nivelulviziunii ar fi cu filozofia lui Mihai Şora.La fel ca acesta, el este plin de tot ceeace ne înconjoară în viaţa spirituală, în

univers, în mistică, în religie.” (TudorelUrian)

„Doamna Lucia Negoiţă a străbătutalchimiile. Când vorbeşte de nuntă ecu totul altceva. Când vorbeşte de niştedetalii anatomice feminine este vorbade cosmos. La un moment dat, vor-beşte de o farmazoană care face cuochiul. Farmazoana este de fapt autoa-rea. Nu o credeţi. O prezintă ca şi cumar fi altcineva. Dar chiar dânsa este far-mazoana. Poezia e o vrajă. Poezia e oinvocaţie. Nu vă lăsaţi înşelaţi! E o vră-jitoare. Nu vă lăsaţi înşelaţi când citeazădin Biblie. Acelea sunt formulele pecare le răpeşte textului sacru, pentru ainvoca. Pentru că face cu ochiul, facetrimitere, e o spaimă, e o taină, e unmister, spre care trimite, spre care nuarată direct, îl indică, te ademeneştespre el. E o adevărată vrăjitoare. Cre-deţi-mă!” (Ion Papuc)

Ziua de 9 martie a fost consacrată colecţiei lui Alexandru Ştefănescu

“Când se duc în uitare e un volumîn care nu există sentiment. E o poezieîn care nu veţi găsi sugestia eului liriccare descoperă lumea, ci mai degrabăo voce care stă în mijlocul lumii. Primaunealtă a poetei e un cult al strămoşilor,Viorica Răduţă are această capacitatede a «dezgropa morţii», dar mai de-grabă acele spirite care totuşi ne ne dausens, ne dau tradiţie.” (George Neagoe)Ziua de 9 martie a fost consacrată co-lecţiei lui Alexandru Ştefănescu, maiprecis romanului „Tascha” de Mira Fe-ticu. Autoarea a fost redactor la RadioRomânia Actualităţi şi a publicat înţară poezie şi proză până în 2005, cândşi-a urmat proaspătul soţ în Olanda,unde în prezent este angajată la Biblio-teca Centrală din Haga şi realizează odată pe lună showul Literatuur LateNight, unde i-a găzduit până acum pe50 din cei mai mari scriitori olandezi.În Olanda a scris direct în limba ţăriigazdă, căci într-un timp scurt a învăţatperfect limba olandeză şi a scris directîn această limbă romanul „Tascha” –titlul fiind dat de numele personajuluiprincipal –, legat de celebrul furt detablouri al unor români care, neavândpână la urmă cum să valorifice prada,au adus tablorile în ţară şi le-au ars. Eo carte foarte interesantă şi a avut unsucces enorm în Olanda, drept care i-a venit ideea, domnului Alex. Ştefă-nescu mai întâi, să o roage pe autoaresă rescrie româneşte acest roman. Din-colo de subiectul gazetăresc, deosebitde incitant şi din punct de vedere lite-rar, expoatat într-o construcţie epicăextrem de solidă, romanul impune fi-gura bine conturată, în tuşe puternice,de un realism naturalist uneori, a uneiromânce, exploatată sentimental şi se-xual de iubitul ei, unul dintre autoriifurtului de tablouri. Tascha, ca perso-naj literar, devine până la urmă pros-tituată şi îşi continuă, după ce a fostabsolvită în justiţie de orice culpă înpovestea tablourilor, noua profesie, în-tr-o ţară unde totuşi aceasta este la or-dinea zilei, mai ales pentru tinereleajunse acolo din părţile estice ale Eu-ropei. Despre subiectul şi calităţile li-terare ale romanului au vorbit Alex.Ştefănescu, Grigore Cartianu şi RaduUlmeanu.

Gheorghe Panait

"Domnul Radu Ulmeanu este un învingător şi în acelaşi timp şi un judecător, un judecător al lumii" (foto st]nga)

Criticii literari care au fost de faţă au caracterizat pe larg fiecare poet prezent la evenimentşi chiar - mai pe scurt, ce e drept - pe Adela Rachi, aceasta, domiciliată actualmente în SUA,neputând fi prezentă la manifestare decât cu volumul pe care-l semnează.

editura Pleiade ;i-a lansatcolec\iile la Bucure;ti

27 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Compania produc[toare a me-dicamentului Distonocalm aanun\at c[ acest produs nu va fidisponibil pe pia\[ `n perioadaurm[toare deoarece se afl[ ̀ n pro-ces de autorizare la Agen\ia Na\io-nal[ a Medicamentului ;i Dispozi-tivelor Medicale `ntr-o “nou[ for-mul[“ din combina\ia c[reia a fostexclus derivatul de ergot.

Decizia companiei de a `nregistrao nou[ formul[ de Distonocalm vinedup[ ce ̀ n 2013, Comitetul pentru me-dicamente de uz uman al Agen\iei Eu-ropene pentru Medicamente (EMA)a recomandat "restric\ionarea utiliz[riimedicamentelor care con\in deriva\ide ergot pentru anumite indica\ii te-rapeutice", nu ;i pentru cele ale medi-camentului Distonocalm. ~n decem-brie 2013, compania a depus dosarulpentru noua formul[ spre evaluare.

~n urma recomand[rii f[cute deComitetul pentru medicamente de uzuman s-au `nt]mpinat dificult[\i deaprovizionare cu derivat de ergot, ceeace a dus ̀ n final la epuizarea stocurilorde materie prim[. Acest lucru a f[cutimposibil[ continuarea produc\iei `nformula actual[.

Directorul general al companiei,Simona Coco; a men\ionat faptul c[“aceast[ situa\ie nu a fost cauzat[ deprobleme de calitate sau siguran\[ aprodusului. Indica\iile terapeuticepentru Distonocalm nu sunt inclusepe lista de restric\ii a CHMP”.

Directorul companiei a mai subli-niat c[ nu au luat aceast[ decizie din

ra\iuni economice comerciale, a;acum ar crede unii, `n contextulcondi\iilor dificile din pia\a farmaceu-tic[.

Distonocalmul este un medica-ment cu indica\ii `n distonii neuro-vegetative cu manifest[ri digestive,cardiovasculare.

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii” sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat ̀ n ceai sau ap[, 1 linguri\[`nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[ mas[,de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni, pauz[de o lun[ ;i cura se poate relua. Persoanele

care nu au voie s[ consume alcool vor di-zolva bitterul `n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter „Ierburile vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul „Ierburile vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese cu Ceaiul „Ierburile vie\ii”< Intern<infuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea, ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus officinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare- (Hypericum perfora-tum), S]nzian[- (Galium verum), Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-

(Viola tricolor), P[ducel - (Crataegusmonogyna), Schinel-(Cnicus benedictus),Urzica-mare- (Urtica dioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vulgaris), Turi\a-mare-(Ag-rimonia eupatoria), Coada ;oricelului-(Achillea millefolium), Coada-calului-(Eq-uisetum arvense), Salvie-(Salvia offici-nalis), G[lbenele-(Calendula officinalis),Ceai verde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produs tonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, diuretic,vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiul contribuie la `nl[turarea blocajelor energetice ;i deasemenea, ajut[ la calmarea ;i lini;tirea general[ a organismului.

Bitterul ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

Distonocalmul nu va fi disponibil`n urm[toarea perioad[

6 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

RE}ETE

Tort cu ciocolat[

g]t de g]sc[ umplut

Mod de preparare<

Blatul< Separăm ouăle, iar albuşurileşi zahărul se bat spumă tare. Se adaugăgălbenuşurile şi se amestecă fin. Se ames-tecă şi făina cu cacaoa, cu praful de coptşi cu zahărul vanilat, apoi se adaugă trep-tat la spuma de ouă. Se împarte în treipărți egale şi se coc trei blaturi. Între timpse prepară crema. Se împarte laptele îndouă, jumătatea se pune la fiert la foc

mic, iar restul se amestecă cu făina şi cubudincă, apoi se adaugă la laptele încălzitşi se amestecă continuu, până se îngroaşă.Se ia de pe foc şi se amestecă cu zahărul,după răcirea completă se amestecă cuuntul, iar cu mixerul se bate spumă. Seadaugă cacaoa, cu grijă să nu facă nodurişi se mai mixează puțin. Crema se îm-parte în două părți egale şi se umpe bla-turile. Ciocolata se topeşte pe aburi, sause prepară glazura după rețetă şi se toarnăpeste tort. Eventual, chiar crema se poateîmpărți în trei şi cu cea de a treia partese poate înveli tortul. Partea laterală sepoate netezi mai usor cu cremă presăratăcu migdale, sau nucă măcinată.. Se or-nează după imaginație.

Ave\i nevoie< Pentru blat< 7 ouă, 120 g de za-

hăr, 140 g de făină, 40 g de cacao,un praf de copt, un zăhar vanilat.Pentru cremă< un praf de budincăde ciocolată, 400 g de zahăr, 500ml de lapte, 100 g de făină, 500 gde unt, 50 g de cacao, o glazură deciocolată, sau o ciocolată fină (100g), stafide după gust.

Mod de preparare<

Pielea de gâscă se coase într-un capăt,formând un săculeț. 10 ouă se fierb tari,se răcesc, se curăță şi se taie cubulețe.Frunzele de pătrunjel se mărunțesc fin,se amestecă cu ouăle fierte, se adaugăpesmetul, carnea tocată, 4 ouă crude, secondimentează după gust şi se amestecăfin, în aşa fel ca ouăle fierte să rămână în

cubulețe aspectuoase. Se umplu cele do-uă gâturi, în aşa fel încât fiecare “săculeț”să fie plin, dar să nu fie nici prea tare,nici prea moale. Se coase şi celălalt capătla fiecare, se împachetează fiecare în foliede aluminiu, apoi se pun la cuptor, la focpotrivit şi se coc circa 30 minute, dupăcare folia se desface. Se unge fiecare cucâte o lingură de ulei şi se mai lasă lacuptor până când se rumeneşte. Se feliazădupă ce se răceşte complet.

Ave\i nevoie< Pielea de la 2 gâturi de gâscă,

14 ouă, 300 g carne tocată de pa-săre, 200 g pesmet, sare, piper,un vârf de cuțit de nucşoară, 2linguri de ulei, o legătură defrunze de pătrunjel (nu în mod

obligatoriu).

Ca; de ou[

Mod de preparare<

Laptele, cu bucățile de scortişoară şicu foarte puțină sare se pune la fiert, lafoc mic. Se bat bine ouăle cu zahărul şicu zahărul vanilat, se toarnă în laptelecălduț şi se fierbe amestecând în conti-nuu, până când începe să formeze coco-loaşe. Când bucățile prinse sunt de mă-rimea unor nuci, dacă ați folosit se scotbețele de scortişoară, se adaugă stafidele,

sau nucile, se mai amestecă puțin şi setoarnă într-un tifon aşezat în prealabilîntr-o strecurătoare, iar aceasta, la rândulei într-un vas de vreo 2-3 litri, apoi tifonulse leagă, ca pentru o brânză. Caşul sestoarce bine, cât timp e fierbinte, apoi semai lasă atârnat, să se scurgă 3-4 ore.Când se scoate din tifon, se aşează pe otavă căptuşită cu hârtie de copt se puneîn cuptor fierbinte şi se "coace" aşa 7-8minute, până când pe suprafața sa se for-mează o crustă, ca la caşcaval. Nu searuncă nici zerul ce rămâne, şi aceastase poate consuma, are un gust foarte plă-cut.

Ave\i nevoie< Un litru de lapte de casă, cu

minim 3,5% grăsime, 10 ouă, 4 lin-guri de zahăr, 3-4 batoane de scor-tişoară, 2 plicuri de zahăr vanilat,puțină sare şi se mai pot adăugastafide sau bucăți de nuci, dupăgust. Mai aveți nevoie de un tifon,sau eventual un prosop de bucă-tărie din pânză cu țesătură rară.

Sup[ limpede de fazancu t[i\ei

Mod de preparare<

Fazanul se desface, se condi-mentează cu sare şi piper, se lasă să stea5-6 ore, sau chiar de la o zi la alta, dupăcare se spală şi se lasă 2-3 ore în apă rece.Se pune la fiert cu legumele şi cu piperul

boabe, la foc mic, iar după circa o oră sepune şi sarea. Se fierbe tot aşa, la foc mic,până când ingredientele se înmoaie. Du-pă ce se ia de pe foc, se lasă circa 20 deminute să se limpezească. Se strecoară,iar tăițeii se fierb separat, în apă cu sare.Se strecoară şi tățeii, şi se amestecă cusupa. Carnea bucățită şi zarzavaturile sepot servi, fie ca aperitiv, fie împreună cusupa caldă, dar se pun pe masă separat,oferind fiecăruia posibilitatea de a alegemodul cum consumă.

Ave\i nevoie< Un fazan curățat, de circa 700

g, iar dacă greutatea diferă restulingredientelor se calculează înfuncție de acesta, o ceapă, 3-4 mor-covi, 2 pătrunjei, țelină, o gulie,alte legume, tăiței pentru supă, pi-per boabe, piper măcinat, sare.

Păpădia, leurda și urzicileapar cu primele raze ale primă-verii și ne ajută să trecem pesteastenia care îi prinde pe cei maimulți dintre noi la schimbareaanotimpurilor.

Păpădia, de ajutor ficatului

Purifică organismul intoxicat dincauza unei diete neechilibrate. Ajută lascăderea glicemiei şi a colesterolului.Are acțiune benefică în caz de dispepsiebiliară şi pietre la bilă sau rinichi. Dărezultate bune şi în retenţia de lichide.Este contraindicată celor cu microcal-culi ai colecistului şi persoanelor caresuferă de ulcer peptic. Se poate adăugaîn salate sau prepara o infuzie din douălinguriţe de plantă întreagă (rădăcină,tulpină şi frunze) la o cană cu apă dincare se beau două căni pe zi.

Leurda, depurativ

Leurda este depurativ, ajută la cu-rățirea sângelui şi la buna funcționarea ficatului, stomacului şi a intestinelor.Este asemănătoare usturoiului şi are şiefecte antiseptice, bactericide, hipoten-sive, antisclerotice şi vermifuge. Se re-comandă mai ales folosirea frunzelorproaspete şi chiar ar fi indicată o curăîn care să se consume în fiecare zi, timpde patru săptămâni. Sucul de leurdăajută în cazul reumatismului degene-rativ. Tinctura este foarte eficientă pen-tru scăpa de viermii intestinali.

Urzica, antianemic

Urzica are recomandări foarte va-riate şi este considerată a fi pe lângăaliment, un veritabil medicament. Sti-mulează secrețiile gastrice, intestinaleşi pancreatice. Are un conținut ridicatde clorofilă, fier şi vitamina C. Accele-rează generarea de hematii şi este dereal folos în anemii. Frunzele foarte ti-nere se pot consuma sub formă de sa-lată împreună cu frunze de păpădie şisalată verde, cu puțin ulei şi lămâie. Sepoate face şi suc. Se bea amestecat cuapă (o parte suc de urzică, cinci părțiapă). Se beau zilnic 80-100 ml. Se poateface şi infuzie din frunze uscate dinuna-două linguri la o cană cu apă.

Cele mai s[n[toaseverde\uri

de prim[var[

Păpădia, leurda şi urzicile apar cu primele raze ale primăverii şi ne ajută să trecem peste asteniacare îi prinde pe cei mai mulți dintre noi la schimbarea anotimpurilor. O cură cu verdețuri de sezoneste ideală în această perioadă. Verdețurile stimulează detoxifierea naturală a organismului ;i arfi bine să le avem zilnic pe masă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

27 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

În sezonul actual, denimul ne-acaptat toat[ atenţia și pe bună drep-tate. După ce denimul a fost revita-lizat prin cele mai cool piese vesti-mentare, iat[ că trendul all-jeans îșicontinuă traseul, aducând în primplan item-uri demult abandonate.

Printre acestea, una dintre pieselepe care nu ne gândeam că le vom rein-troduce foarte curând în garderobăsunt blugii cu talie înaltă. Dup[ epocade glorie a taliei mult, mult prea joase,revenind la un soi de normalitate în ca-re jeanşii acopereau totuşi părţileesenţiale ale corpului, acum mergemcătre extrema opusă, talia accentuată.

Cu un aer retro, uşor nonconfor-mist, în mod clar originali şi diferiţi,jeanşii cu talia înaltă sunt cu certitudineuna din piesele must have ale momen-tului. Nici nu mai contează dacă alegivarianta skinny, ţigaretă, o pereche de"boyfriend jeans" sau “flare jeans”. In-gredientul (nu atât de secret ) este s[aibă talia înaltă. Apoi desigur, în funcţiede silueta ta, de preferinţele vestimen-tare si de stilul tău personal, vei alegemodelul optim de blugi.

Dac[ cumva, prin garderoba ma-mei tale mai găseşti o pereche de jeanşide pe vremuri, e momentul perfect săvezi dacă ţi se potrivesc, pentru că suntcei mai cool blugi ai momentului.

Din punct de vedere cromatic,

avem mână liberă în a alege perecheade jeanşi cu talie înaltă dorită. De lanuanţele clasice de denim, la kaki, gre-na ;i gri.

Dacă vrei să “respecţi” un stil mar-cat de trecerea timpului, atunci îţi re-comand să optezi pentru o pereche de“mom jeans” sau “boyfriend jeans” cu

aspect uzat. Croiala lor, dublată de tex-tur[, îţi vor da un aer foarte cool.

Ca întotdeauna, jeanşii cu talia în-altă nu sunt pretentioşi la asortare. Ar

fi însă păcat să îi ascunzi sub cămăşi şipulovere lungi, de aceea te sfătuiesc sămergi pe cropped tops, pe body-uri saupulovere scurte.

Salopeta nu este doar o piesăvestimentară confortabilă, ci șiuna extrem de elegantă și versati-lă, dacă este accesorizată adecvat.

Foarte populară în anii ’70 şi ’90, sa-lopeta a revenit în tendinţe, devenindrapid item-ul preferat al vedetelor, fas-hionistelor şi editorilor de modă. Vede-tele şi starurile de streetstyle o poartă pecovorul roşu, cu tocuri ameţitoare sauîn combinaţii lejere şi confortabile, întimp ce editorii de modă ne sugerează înpaginile revistelor să încercăm şi noi oţinută asemănătoare.

Nu contează ce stil vestimentaradopţi, vei găsi cu siguranţă o salopetăpe gustul tău. Pentru un party unde dres-scode-ul este casual, optează pentru osalopetă din piele. Asorteaz-o cu un tri-cou alb şi pantofi fără toc.

Pentru un eveniment elegant mizea-ză pe un model din dantelă neagră cu ocroială masculină. Alege accesorii în con-straste alb-negru şi bijuterii supradimen-sionate. În cazul în care dantela nu ţi sepotriveşte siluetei şi stilului, optează pen-tru o salopetă clasică din stofă neagrăsau roşie cu mâneci lungi. Scoate în evi-denţă talia cu o curea subţire aurie şiadaugă un colier statement.

Încearcă o ţinută extravagantă cu aju-torul unei salopete dintr-un materialstrălucitor inspirată de modelul clasicdin anii ‘70. Aceasta va arăta de minunecu o pereche de cercei candelabru şi unmachiaj smokey eyes puternic.

Dacă te aşteaptă o vacanţă sau un di-neu într-o locaţie exotică, optează pentruo salopetă cu imprimeu floral şi bijuteriidin aur. Renunţă la pantofii stiletto în fa-voarea unor sandale fără toc.

Salopeta, o pies[ vestimentar[ de rezisten\[

Dac[ cumva, prin garderoba mamei tale mai găseşti o pereche de jeanşi de pevremuri, e momentul perfect să vezi dacă ţi se potrivesc, pentru că sunt cei mai coolblugi ai momentului.

Blugii cu talie `nalt[, un must have al momentului

8 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

DIET~Ficatul ne permite s[ supravie\uim chiar ;i `n momente grele de via\[. El depoziteaz[ cele mai

importante vitamine pe care le scoate pe m[sur[ ce organismul are nevoie. De exemplu, vitaminaA pe care ficatul o depoziteaz[ este suficient[ pentru a acoperi nevoile organismului timp de 10luni, vitamina D pentru 3-4 luni, vitamina B12 este suficient depozitat[ `n ficat pentru a acoperiorice lips[ timp de 1-2 ani.

Orice afec\iune ap[rut[ lanivelul ficatului provoac[ durerimari ;i o stare general[ greu desuportat. Nu ̀ nt]mpl[tor, boxeriicaut[ cu insisten\[ s[ aplice ad-versarilor lovituri directe ̀ n zonaficatului pentru a-i scoate dinlupt[.

Func\iile fiziologice ale ficatului suntmultiple, av]nd rol `n purificareas]ngelui ;i asigurarea unei bune digestiia alimentelor ingerate.

Rolul ficatului `n organism

Ficatul este cel mai important organal sistemului nostru digestiv. El ia partela procesul digestiei `ntr-un modhot[r]tor ;i f[r[ el n-am puteasupravie\ui.

Ficatul reprezint[ numai 3% dingreutatea corporal[, dar `ndepline;te12% din ̀ ntreaga munc[ a organismului.Reprezint[ o ̀ ntreag[ uzin[ de transfor-mare a tuturor substan\elor care intr[ ̀ norganism, cea mai perfec\ionat[ din c]tear putea exista. Ficatul unui adultc]nt[re;te ̀ n medie 1,5 kg ;i are aproape300 miliarde de celule specializate.

:coala medical[ modern[ consider[ficatul organul central al metabolismuluinostru. El asigur[ transportulsubstan\elor nutritive de care toatecelulele organismului au nevoie pentrua tr[i ;i a primi energie.

Astfel, proteinele, gr[simile, coles-terolul ;i hidra\ii de carbon sunt prelu-crate de ficat ;i puse la dispozi\ia ̀ ntreg-ului organism. :i poate una dintre celemai importante func\ii ale ficatului estedezintoxicarea organismului. Noi venimpermanent `n contact cu o multitudinede substan\e toxice din mediul`nconjur[tor, din medicamentele chimicepe care le lu[m, din m]ncarea prostaleas[ ;i diversele produse rezultate dinmetabolismul nostru pe care ficatul tre-buie s[ le elimine. Toate aceste toxinecare dac[ nu ar fi `nl[turate ar otr[vi or-ganismul, sunt transportate prin suculbiliar `n s]nge pentru a fi scoase afar[din organism.

Vezica biliar[ sau colecistul arat[ caun mic buzunar anex[, legat de ficat ;im[soar[ 7,5 cm lungime ;i 2,5 cm l[time.~n intervalul dintre dou[ mese, eaprime;te ;i depoziteaz[ bila secretat[ deficat. ~n timpul meselor, lichidul biliar seva v[rsa printr-o serie de contrac\ii lanivelul intestinului sub\ire, al duodenu-lui.

Colecistul are sarcina de a prelucragr[simile ;i reprezint[ organul de elim-inare al substan\elor care prin ficat aufost detoxifiate.

Datorit[ sucurilor biliare secretate,ficatul transform[ alimentele ingerate ;idigerate din intestin ̀ n elemente nutritivecare pot fi utilizate de toate celulele or-ganismului.

Ficatul ne permite s[ supravie\uimchiar ;i ̀ n momente grele de via\[. El de-poziteaz[ cele mai importante vitaminepe care le scoate pe m[sur[ ce organismulare nevoie. De exemplu, vitamina A pecare ficatul o depoziteaz[ este suficient[pentru a acoperi nevoile organismuluitimp de 10 luni, vitamina D pentru 3-4luni, vitamina B12 este suficient depoz-itat[ `n ficat pentru a acoperi orice lips[timp de 1-2 ani.

Ficatul asigur[ ;i regleaz[ asimilareazah[rului, gr[similor ;i proteinelor. Acu-muleaz[ zah[rul (bine`n\eles din fructe,miere etc.) sub form[ de glicogen pe care`l trimite ̀ n circula\ia sanguin[ c]nd estenevoie.

Pentru metabolismul proteinelor fi-catul `ndepline;te un rol cheie. ~;i pro-duce substan\ele proteice specifice or-ganismului din aminoacizii proteineloralimentare ingerate de noi. El men\inenivelul echilibrat al valorii proteinelornecesare `n circula\ia sanguin[.

Ficatul regleaz[ ;i hormonal organ-ismul nostru, mai ales hipofiza. Vedereanoastr[, s[n[tatea ochilor no;tri estereglat[ de asemenea, de ficat.

O alimenta\ie proast[ ;i denaturat[,un mod de via\ă nes[n[tos, toxinele dinmediul `nconjur[tor, infest[ri cu viru;ihepatici, precum ;i parazi\i intestinalipericulo;i, reprezint[ cauze ale`mboln[virii ficatului.

Hrana noastr[ trebuie s[ con\in[substan\e vitale de valoare< legume ;ifructe `n cantitate c]t mai mare, cerealeintegrale, nuci, semin\e de dovleac, defloarea soarelui, in, migdale ;i susan. Tre-buie eliminate zah[rul alb ;i f[ina alb[.De asemenea, cafeaua, ceaiul negru, al-coolul ;i tutunul.

Consuma\i la salat[ uleiul de m[slinepresat la rece sau uleiul din s[m]nț[ dein ;i pune\i `n salat[ suc de l[m]ie. :i,bine`n\eles nu ve\i pr[ji nimic ̀ n ulei, iaruleiul nu se fierbe niciodat[ cu m]ncarea,ci se adaug[ la sf]r;it ̀ n farfuria fiec[ruia.Prepara\i simplu, nu `nc[rca\i organis-mul, prefera\i salatele proaspete ;i sucuridin legume sau fructe f[cute proasp[t ̀ ncas[ ;i consumate imediat. Legumele nutrebuie s[ fie fierte, a;a cum fac multegospodine p]n[ nu mai r[m]ne aproapenimic din ele. Legumele se pot preparacel mai s[n[tos pe aburi ;i trebuie s[r[m]n[ `nc[ tari.

Feri\i-v[ de alimentele semi-preparate, cump[rate ca s[ v[economisi\i timpul. Face\i totul, totul ̀ ncas[, altfel ve\i avea de suferit.

Pentru ca ficatul s[ func\ioneze per-fect ;i s[ ne bucur[m de s[n[tate avemnevoie de o alimenta\ie corect[, intestines[n[toase ;i evitarea toxicit[\ii.

Alte alimente benefice

Anghinarea este inflorescen\a ciulin-ului de anghinare, o plant[ erbacee dinfamilia compozitelor. Nu con\ine practicgr[simi, dar con\inutul de carbohidra\i;i proteine este semnificativ. Cel mai no-tabil aspect al compozi\iei sale `lreprezint[ o serie de substan\e prezente

`n cantit[\i foarte mici, dar care au efectefiziologice remarcabile.

Anghinarea se diger[ foarte bine ;ieste o legum[ bine tolerat[ ;i de per-soanele s[n[toase ;i de cele bolnave.Poate fi considerat[ un aliment medici-nal, fiind indicat[ ̀ n boli ale ficatului, ̀ nspecial.

Cinarina, poten\at[ de celelalte com-ponente din anghinare, are un intensefect coleretic (cre;te produc\ia de bil[).~n mod normal, ficatul secret[ aproxi-mativ 800 ml de bil[ pe zi, ̀ ns[ consumula o jum[tate de kilogram de anghiarepoate cre;te aceast[ cantitate p]n[ la 1200ml. Cinarina ac\ioneaz[ ;i ca un colagog(faciliteaz[ golirea vezicii biliare), `ns[acest efect nu este at]t de intens. Ca ur-mare, este adecvat[ ̀ n cazuri de dispepsiebiliar[ provocat[ de colelitiaz[ (pietre lavezica biliar[)sau alte disfunc\ii ale veziciibiliare.

Bila secretat[ dup[ consumul deanghinare este mai pu\in dens[ ;i maifluid[, decongestion]nd astfel ficatul. ~nacest mod, ea ajut[ la detoxifierea ficat-ului, care elimin[ `mpreun[ cu bila,multe dintre substan\ele str[ine ;i toxicecare circul[ `n s]nge.

Andiva con\ine acelea;i substan\eamare care se g[sesc ;i ̀ n cicoarea verde,`ns[ `n cantit[\i mai mici.

Acestea `i dau un gust pu\in am[rui.Ele ac\ioneaz[ asupra ficatului, cresc]ndproduc\ia de bil[ ;i facilit]nd scurgereavezicii biliare. Este util[ `n prezen\a cal-culilor biliari sau `n dischinezie biliar[.Ac\iunea benefic[ a substan\elor amaredin andiv[ ;i lipsa efectiv[ de gr[simi ofac foarte u;or de digerat.

De;i rom]nii au r[sp]ndit ridichile`n toat[ Europa, doar `n Orientul~ndep[rtat sunt ele apreciate cu adev[rat.Nem\ii m[n]nc[ ̀ n medie 250 grame deridichi pe persoană `ntr-un an, `n timpce japonezii ajung la 13 kg, iar coreeniichiar ;i la 30.

Ridichea este compus[ `n propor\iede aproape 95% din ap[, foarte pu\ineproteine ;i carbohidra\i.~ns[, toate soiurile de ridiche con\in oesen\[ sulfurat[, care le d[ gustul picant;i ̀ n\ep[tor ;i c[reia ̀ i sunt atribuite pro-priet[\ile coleretice ;i colagoge, digestive,antibiotice ;i mucolitice (`nmoaie mu-cusul). Se consum[ crude ̀ n mod obi;nu-it, d]nd o not[ vioaie salatelor.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

alimenta\ia corect[ este condi\ia primordial[ pentru un ficat s[n[tos

Dacă ești genul care combinăorice mâncare cu sos picant, feli-citări! Mai multe studii au de-monstrat că un ingredient activdin sosul chilli, capsaicina, ajutăcelulele din corp ceea ce ar puteaexplica legătura dintre consumulde mâncăruri picante și un riscscăzut al mortalităţii, posibilchiar și o scădere a riscului de can-cer.

Speciali;tii sus\in c[ orice tip de le-gumă ajută organismul şi că ardeii iuţiîn special sunt benefici, dacă suporţigustul picant. Ace;tia au investigat me-canismul care stă la baza capsaicineiîn reducerea dezvoltării celulelor can-ceroase. Oamenii de ştiinţă au desco-perit că doze mari de capsaicină ar pu-tea încetini cancerul de prostată la şoa-reci cu aproape 80%, lăsând celulelesănătoase neatinse. O altă echipă a de-monstrat că elementele picante seataşează de celulele canceroase şi le in-

fluenţează structura internă.Încă nu se ştie cum interacţionează

capsaicina cu acestea pentru a le înce-tini creşterea, dar oamenii de ştiinţăau observat cum se ataşează de mem-brana lor pentru ca apoi să le invadeze,fapt care le provoacă schimbări chimi-ce.

Este recomandat consumulde grăsimi sau uleiuri

La fel cum dacă adaugi anumite ali-mente în salate îţi poţi îmbunătăţiaportul de nutrienţi, oamenii de ştiinţăau arătat că este important nu doarconsumul de alimente picante, ci şi ali-mentele cu care sunt combinate. Cap-saicina este un compus care stimuleazămetabolismul şi favorizează ardereagrăsimilor, este recomandat consumulde grăsimi sau uleiuri pentru a ajutaorganismul să o absoarbă mai bine(ceea ce nu ar trebui să fie prea dificil,doar în cazul în care preferaţi să mân-caţi legume crude cu sos picant).

Capsaicina favorizeaz[arderea gr[similor

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

Pentru ca ficatul s[ func\ioneze perfect ;i s[ ne bucur[mde s[n[tate avem nevoie de o alimenta\ie corect[

27 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Elizabeth Taylor, una dintre celemai fermecătoare și fascinante ac-trițe, adevărat simbol al cinemato-grafiei mondiale, a impresionat lu-mea întreagă nu numai prin talen-tul său remarcabil, ci și prin fru-musețea aparte, îndeosebi prinochii de culoare violet.

Elizabeth Rosemond Taylor s-a născutla 27 februarie 1932, la Londra, în Anglia,ambii părinți fiind, de fapt, americani. Tatălsău se stabilise, împreună cu familia, laLondra, pentru a deschide o galerie deartă. În 1939, înainte de izbucnirea războ-iului, au revenit, însă, în Statele Unite, sta-bilindu-se la Los Angeles. Aici, un prietende familie a remarcat farmecul micuțeiElizabeth şi le-a sugerat părinților să oducă la o audiție. I-a impresionat pe cei dela Universal Pictures, care i-au oferit uncontract, iar primul său rol a fost cel din"There's One Born Every Minute" (1942),pe când avea doar 10 ani. După acest film,Universal Pictures a reziliat contractul, darElizabeth a fost cooptată de cei de la MGM.

În anii '50, rolurile au venit unul dupăaltul, cu rezultate destul de bune pentruactriță. A primit o nominalizare la Oscarpentru cel din filmul lui George Stevens,"A Place in the Sun" (1951), avându-l capartener pe Montgomery Clift. În anul ur-

mător, a jucat în "Ivanhoe" (1952), unuldintre cele mai mari succese cinematogra-fice ale anului respectiv.

Elizabeth Taylor a fost nu numai o pre-zență fascinantă pe ecrane, ci s-a făcut re-marcată şi prin viața amoroasă ce s-a do-vedit a fi una cât se poate de tumultuoasă.A trecut prin iubiri şi despărțiri cu o vitezăuimitoare, fiind căsătorită de opt ori, dintrecare de două ori cu actorul Richard Bur-ton. S-a întâlnit, o vreme, cu milionarulHoward Hughes, iar la vârsta de doar 17ani, s-a căsătorit, pentru prima dată, cuNicky Hilton, moştenitorul imperiului ho-telier ce-i poartă numele, notează site-ulbiography.com. Legătura nu a durat mult,căci la doar câteva săptămâni după nuntă,

Taylor şi-a dat seama că făcuse o greşeală,nu numai fiindcă nu avea multe lucruri încomun cu soțul, ci şi pentru că acesta aveaun comportament abuziv. Astfel, dupădoar nouă luni de căsnicie, în ianuarie1951, cei doi au divorțat. În 1952, Taylorse recăsătorea cu actorul Michael Welding,cu 20 de ani mai mare decât ea, împreunăcu care a avut doi copii, pe Michael Ho-ward, născut în 1953, şi pe ChristopherEdward, născut în 1955. Pe măsura ce ac-trița se maturiza, se distanța din ce în cemai mult de partenerul său, cei doi ajun-gând să divorțeze, în 1957.

Tot în 1957, Elizabeth Taylor se căsă-toreşte cu cel de-al treilea soț, producătorulMike Todd, împreună cu care are o fiică,pe Elizabeth "Liza" Frances, născută în1957. Todd moare, însă, în 1958, într-unaccident aviatic. Liz Taylor, devastată dedurere, cade în brațele cântărețului EddieFisher, prieten al ei şi al lui Todd, care lavremea aceea era căsătorit cu actrița Deb-bie Reynolds. Legătura aceasta i-a pus în-tr-o lumină nefavorabilă, dar cei doi şi-aucontinuat relația şi s-au căsătorit în 1959.

În 1958, Elizabeth Taylor a interpretatrolul lui Maggie Pollitt, în adaptarea cine-matografică a piesei "Cat on a Hot TinRoof " (Pisica pe acoperişul fierbinte;1958), de Tennessee Williams, film ce aavut recenzii elogioase, aducându-i actrițeicea de-a doua nominalizare la Premiile

Oscar. În 1959, a jucat într-un alt film desucces, care i-a adus o nouă nominalizarela Oscar. Este vorba de "Suddenly, LastSummer" (1959), tot după o piesă a luiTennessee Williams.

În următorii trei ani, actrița nu a maiprimit niciun rol. În 1963, însă, este pro-tagonista uneia dintre cele mai costisitoareproducții de la acea vreme, filmul "Cleo-patra", într-un rol remarcabil în care o în-truchipează pe cea mai seducătoare şi mis-terioasă regină a Egiptului.

Pe platourile de filmare, l-a cunoscutpe viitorul său soț, mai exact pe cel de-alcincilea, actorul Richard Burton. La vre-mea aceea, amândoi erau căsătoriți, dar în1964, imediat după divorțul lui Taylor deFisher, s-au căsătorit, într-o ceremonie pri-vată, în Montreal. Ulterior, Burton i-aadoptat pe Liza Todd şi pe Maria Burton,născută în 1961, o fetiță de naționalitategermană, rămasă orfană, ale cărei proce-duri de adopție le inițiase deja Liz Taylordin timpul căsniciei cu Fisher. Legăturacelor doi a ținut multă vreme primele pa-gini ale ziarelor, satisfăcând obsesia publi-cului pentru viața amoroasă a celebrei ac-trițe. Elizabeth Taylor şi Richard Burtonau divorțat pentru prima dată în 1974, dars-au recăsătorit un an mai târziu. Cel de-al doilea mariaj a durat, însă, mai puțin deun an, încheindu-se tot cu un divorț, în1976. Relația celor doi a fost deseori cata-

logată de media drept "mariajul secolului". La scurt timp după divorțul de Burton,

Liz Taylor l-a cunoscut pe cel de-al şaseleasoț, politicianul John Warner, cu care s-acăsătorit în 1976. În perioada următoare,l-a susținut pe acesta în campania electo-rală şi, odată ajuns senator, actrița a încer-cat să-şi asume rolul de soție de politician.Singură şi deprimată, ajunsese să facă abuzde medicamente şi de alcool, luând foartemult şi în greutate. În 1982, a divorțat deWarner, iar în 1988 l-a cunoscut pe cel de-al şaptelea soț şi, totodată, ultimul. Estevorba despre Larry Fortensky, muncitorîn construcții, cu 20 de ani mai tânăr decâtea. Cei doi s-au căsătorit în 1991, eveni-mentul fiind intens mediatizat, dar ma-riajul s-a încheiat tot printr-un divorț, în1996.

Elizabeth Taylor a primit numeroasedistincții, printre acestea numărându-seşi Premiul pentru întreaga carieră, acordatde Institutul American de Film în 1993,iar în 2000, a fost distinsă cu titlul de Co-mandor al Ordinului Imperiului Britanic(Dame Commander of the Order of theBritish Empire).

Treptat, Elizabeth Taylor a început sădispară din atenția publicului, din cauzanumeroaselor probleme de sănătate, în ul-timii ani având mai mult apariții în emi-siuni televizate. A murit la 23 martie 2011,în urma unui infarct.

Încă din luna ianuarie a acestuian Levente Molnar a fost subiectde polemici la nivel național și astadupă ce a avut câteva realizări ex-traordinare pe plan profesional.Scânteia care a aprins bomba a ve-nit în urma celei de-a 73-a ediții dedecernare a premiilor Globul deAur, organizată pe 11 ianuarie 2016la Los Angeles.

În cadrul acestei ediții, pelicula ma-ghiară “Son of Saul” în care Levente Molnarjoacă un rol cheie a fost desemnat “Cel maibun film străin”. O reuşită şi mai mare afost atunci când lungmetrajul a fost incluspe lista scurtă a celor 9 filme eligibile pentrunominalizarea la premiile Oscar la catego-ria “Cel mai bun film într-o limbă străină”.

Cea de-a 88-a gală de decernare a acestor distincții acordate de cătreAcademia Americană de Film

Cu toate c[ în urmă cu un an filmul afost răsplătit cu marele premiu oferit dinpartea juriului în cadrul ediției din 2015 aFestivalului de la Cannes şi apoi a primitGlobul de Aur, adevărata isterie printre ci-nefilii români şi maghiari s-a creat abiacând pelicula maghiară a câştigat premiulOscar la categoria “Cel mai bun film într-o limbă străină”. Pe 29 februarie, la LosAngeles, a avut loc cea de-a 88-a gală dedecernare a acestor distincții acordate decătre Academia Americană de Film. Înacea seară Levente Molnar a devenit “pri-mul român” care a câştigat cea mai im-portantă distincție acordată în domeniulcinematografic. Ce-i drept, filmul în carejoacă Levente Molnar, a primit prestigioasastatuetă însă, rolul actorului a fost unulcheie. Acela a fost momentul în care la ni-vel național, pe lângă bucurie şi extaz, s-au pornit adevărate polemici pe baza ti-

trărilor din presă care scriau despre “ro-mânul clujean” Levente Molnar. Desigur,repede s-a făcut remarcat dezacordul din-tre numele actorului şi eticheta dată depresă şi cele două părți au început să-şiadjudece ba naționalitatea, ba cetățeniaactorului. Întrebarea de pe buzele tuturoroamenilor în acea perioadă era< Cât de ro-mân este Levente Molnar?

Conform informațiilor de pe internet,Levente Molnar este un actor maghiar dinRomânia născut la 10 martie 1976, în BaiaMare. Nu ne-am mulțumit cu atât şi amdorit să mergem mai departe şi să tratămsubiectul în profunzime şi să aflăm careeste legătura actorului şi cu oraşul nostru.Din acest motiv ne-am adresat ColegiuluiNațional “Ioan Slavici” din Satu Mare, co-legiul la care Levente Molnar a studiat şişi-a finalizat studiile. Am discutat cu pro-fesoara Angela Negreanu care în urmă

cu  20 de ani i-a fost dasc[l de limba ro-mână şi după aceea şi director.

A f[cut 5 ani de pedagogie laColegiul Na\ional Ioan Slavici

“Levente a făcut parte din prima clasăde pedagogic care a început la noi şi carepe vremea aceea se studia timp de 5 ani.A studiat pedagogia în limba maghiară şia fost singurul băiat din clasă din cei 30 deelevi, motiv pentru care era foarte alintat.Era o clasă foarte bună. Media pe clasă laBacalaureat a fost aproape 9.50 la secțiamaghiară. Levente era în această clasă pela mijloc, aşa sunt băieții, dar era franc,era atent la ore şi cred că reținea foartemult din ore. Însă, la practica pedagogicăera aşteptat cu nerăbdare de copii, le plăceagrozav copiilor să le predea Levente şi astacred eu din două motive. Primul pentru

că era bărbat şi era un lucru mai rar ca laclasă să predea un învățător, iar în al doilearând pentru că avea simțul umorului. Eraun umor fin. De fapt el era un copil taredrăguț.”, îşi aminteşte cu zâmbetul pe buzefosta profesoară de limba română a acto-rului premiat cu Oscar.

A studiat filosofia `n limbamaghiar[ ;i ebraic[

Motivul pentru care Levente a ales săstudieze pedagogia într-un liceu dintr-unalt județ, este de fapt o nevoie pentru că pevremea aceea Satu Mare a fost cea maiapropiată localitate de oraşul său natal careavea un liceu în care se preda pedagogiaîn limba maghiară. Se pare că după absol-virea liceului Levente s-a întors în oraşulnatal, Baia Mare, unde s-a şi angajat ca în-vățător însă, cum pe atunci în Maramureşerau puține secții de limba maghiară a pri-mit o clasă unde a trebuit să predea simul-tan şi copiilor maghiari şi celor români.

“I s-a părut fantastic de greu şi s-a ho-tărât să studieze filologie în maghiară -ebraică în Cluj la Universitatea Babes Bo-lyai, iar după aceea tot la Cluj a făcut ac-torie. Din câte ştiu eu un an a jucat în Ghe-orgheni sau în Mureş şi după aceea a venitla Teatrul Maghiar de Stat din Cluj şi acoloşi-a continuat activitatea până acum”, amai spus profesoara Angela Negreanu.

Se pare că Levente a rămas un om mo-dest şi apropiat de clasă ținând legătura încontinuare cu fostele sale colege. A fostinvitat chiar şi la întâlnirea de 20 de aniorganizată anul trecut însă, din cauza unorfilmări care au coincis în acea perioadă nua putut onora invitația. Foştii profesorispun că pe vremea când era elev actorulpremiat în prezent cu premiul Oscar nu aieşit cu nimic în evidență. Actualul directoral Colegiului Național „Ioan Slavici”,prof.Ioan Cuceu, pe vremea când Leventeera elev în cadrul liceului dumnealui eraprofesor de matematică, spune că actorulera un elev modest căruia nu îi plăcea săiasă în evidență calitate care şi-a păstrat-o

până în prezent. Fostul său profesor îitransmite că îl aşteaptă cu nerăbdare peactor să revină în colegiul în care s-a for-mat, ocazie cu care îi va fi transmisă o in-vitație de a participa la Zilele colegiuluisărbătorite în luna mai. Referitor la națio-nalitatea, cetățenia actorului şi controver-sele iscate de apelative precum “românulsau clujeanul Levente Molnar” Ioan Cuceueste de părere că are naționalitate maghia-ră, dar este născut în Baia Mare. Eu zic căaceste discuții nu îşi au sensul pentru căLevente este un om deosebit de care eusunt convins că la fel de frumos va vorbişi în limba română ca şi în limba maghiară.Este un om european şi trebuie să punctămacest lucru fiindcă aşa trebuie să devenimtoți, chiar dacă unii dintre noi mai au puținde lucrat la aceste concepții.”

Filmul premiat cu Oscar în care joacăşi Levente Molnar  " Este o coproducţieUngaria-Franţa şi a fost extrem de apreciatde critica de specialitate, fiind în topul pre-ferinţelor acesteia. Subiectul filmului estecentrat pe două zile din viaţa lui Saul Au-slander (Géza Röhrig), un prizonier evreudin Ungaria forţat să lucreze pentru naziştiîn camerele de gazare de la Auschwitz.”, searată într-un articol postat pe Mediafax.

Pe acelaşi site se arată că< "E un subiectcare mă interesează personal. Respect şiadmir enorm capacitatea acestui popor(evreu) de a rezista prin cultură, educaţie,comunitate. Duc lipsa amalgamului, cân-dva mult mai accentuat, specific României,dat de convieţuirea paşnică - şi mutual be-nefică - a diverselor comunităţi (evrei, ger-mani, unguri, armeni, greci etc.). Îmi im-aginez cum ar arăta România cu acestecomunităţi. Cred în puterea pe care o poateavea acest «pestriţ» de popoare, naţii, etniişi îi duc dorul. Nu pot percepe şi înţelegenici până în ziua de azi cele petrecute laAuschwitz. Nu pot să concep cum am fostnoi, oamenii, capabili de asemenea fapte",spunea Levente Molnár, după includereafilmului în competiţia oficială a Festiva-lului de la Cannes.

Adriana Tivadar

Conform informațiilor de pe internet, Levente Molnar este un actor maghiardin România născut în Baia Mare

Actri\a a avut o via\[ amoroas[ tumultoas[

Primul român premiat cu Oscareste absolvent al Colegiului Slavici

CELEBRIT~}ILevente Molnar a devenit “primul român” care a câştigat cea mai importantă distincție acor-

dată în domeniul cinematografic. Ce-i drept, filmul în care joacă Levente Molnar, a primit pres-tigioasa statuetă însă, rolul actorului a fost unul cheie. Acela a fost momentul în care la nivel na-țional, pe lângă bucurie şi extaz, s-au pornit adevărate polemici pe baza titrărilor din presă carescriau despre “românul clujean” Levente Molnar.

S-au împlinit 5 ani de la moartea actri\ei elizabeth Taylor

10 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

FILM

Despre Holocaust s-au f[cutmulte filme `n cei peste 70 de anicare au trecut de atunci. Unelefoarte reu;ite ;i premiate `n con-secin\ă (“Lista lui Schindler”, depild[). C]nd am fi crezut c[ su-biectul nu mai poate oferi surpri-ze, un regizor maghiar debutanta reu;it s[ uimeasc[ o lume`ntreag[ cu realizarea lui`ndr[znea\[ ;i extrem de realist[.

Laszlo Nemes a lucrat timp deaproape 5 ani la proiectul “Fiul lui Saul”,iar dup[ ce am avut ocazia s[ vedemfilmul putem spune c[ munca lui nu afost zadarnic[. Baz]ndu-se pe m[rturiidin lag[rul de la Auschwitz, benefici-ind de consultan\a unor istorici cu ma-re competen\[ `n domeniu, mai alesGideon Greif, autorul c[r\ii “Am pl]nsf[r[ lacrimi”, Nemes ;i echipa lui aumuncit asiduu la o reconstituire c]tmai fidel[ a atmosferei care va fi dom-nit `n fabrica de cadavre din Polonia`n toamna anului 1944. O mare aten\ies-a acordat aspectului lingvistic, `nc]t`n film actorii folosesc limbile care sevor fi auzit acolo, iar montajul de suneteste `n sine o capodoper[, `ntruc]t re-gizorul a \inut s[ redea mai mult prinsunete dec]t prin imagini oroaream[celului nazist.

C[utarea tragic[ a m]ntuiriiprin ritual

Fundalul istoric al pove;tii `l ofer[revolta evreilor dintr-un Sonderkom-mando de la Auschwitz, ̀ n 7 octombrie1944, `ntr-o perioad[ c]nd Hitler,v[z]nd c[ pierde r[zboiul, a ordonataccelerarea ritmului de exterminare aevreilor din teritoriile pe care le con-trola. A;a c[ `n lag[r soseau tren dup[tren, cuptoarele ardeau cadavre la foccontinuu, iar c]nd capacitatea lor eradep[;it[ victimele erau executate su-mar pe marginea gropilor comune.

Sonderkommando era numele datgrupelor de prizonieri evrei care aveausarcina s[ fac[ curat ̀ n camerele de ga-zare, s[ evacueze trupurile moarte ;is[ sorteze bunurile pe care victimelele l[sau ̀ n urm[. Fiind participan\i di-rect `n malaxorul crimei de r[zboi,membrii acestor grupe erau la r]ndullor executa\i dup[ un timp, ca s[ nupoat[ povesti celor din afar[ ce se pe-trecea `n lag[re. Foarte pu\ini au su-pravie\uit r[zboiului, iar revolta din 7octombrie a fost `n[bu;it[ ;i ea, nu`nainte de a izbuti s[ arunce `n aer uncrematoriu ;i s[ ucid[ trei gardieni.

Acesta este cadrul `n care Nemes`;i plaseaz[ eroul, Saul Ausländer(“str[inul”). Dup[ o sesiune de gazare,un copil supravie\uie;te, spre mirareamedicilor din lag[r. E ucis sumar ;i secere autopsia, `ntru elucidarea miste-rului. Moment `n care Saul ia ohot[r]re eroic[ ;i tragic[ deopotriv[<pretinz]nd c[ e vorba de fiul lui, va`ncerca s[ `i asigure b[iatului o `nhu-mare dup[ regulile religiei iudaice, cuun rabin care s[ rosteasc[ rug[ciuneaKaddish la c[p[t]iul mortului. Prins`n v]rtejul sarcinilor ingrate din lag[r,`n luptele interne dintre grupele de pri-zonieri ;i ̀ n conspira\ia ce preg[tea re-volta, Saul nu uit[ niciodat[ de trupulb[iatului ;i va merge p]n[ la absurd cas[-;i realizeze planul. Nu va reu;i,

pierz]nd sacul `n apele unui r]u pec]nd fugea din lag[r, dar va muri cuz]mbetul pe buze< apari\ia unui copil(blond!) ̀ n zona bar[cii unde s-au aci-uat fugarii va fi pentru el ca un fel desalut ;i mul\umire din partea sufletuluiacelui b[iat.

Va fi fost al lui? Nu ni se spune. Celmai probabil nu a fost. Dar “fiul luiSaul” e fiul ̀ ntregii evreimi ;i un simbolal identit[\ii de neam. De aceea e at]tde important ritualul, ̀ ntr-o situa\ie ̀ ncare oamenii deveniser[, `n limbajulgardienilor, simple “buc[\i” de carnec]ndva vie, acum rece.

Reportaj din iad

Laszlo Nemes `i cere operatoruluiMatyas Erdely s[ urm[reasc[ mereuprezen\a ;i figura lui Saul, `n imaginistr]nse (raport 4<3), estomp]nd adeseadetaliile horror (face totu;i o excep\iecu un trup feminin, ;i nu mai po\i,dup[ aceea, s[ nume;ti o femeie “bu-cat[ bun[”!) ;i l[s]nd chipul protago-nistului Geza Rohrig s[ spun[ povesteadramei interioare a unui suflet prins`n iadul pe p[m]nt. Ritmul alert, sufo-cant, replicile scr];nite, violen\a frust[,dar bine temperat[, detaliile de atmos-fer[ dau filmului o aur[ de documen-tar, de descindere `n infern, pe culoa-rele cenu;ii din abatorul uman, undemoartea a devenit o banalitate, nicim[car sumbr[.

Actorul rom]n Levente Molnar(absolvent al Colegiului s[tm[rean“Ioan Slavici”) face rolul lui Abraham,creierul revoltei, `n perpetu[ ciocnirecu demersul lui Saul, pe care nureu;e;te s[-l ̀ n\eleag[. O alt[ presta\ieimportant[ o are Urs Rechn, `n rolul;efului grupei lui Saul, un ins con;tientc[ oamenii lui sunt meni\i pieirii, darincapabil s[ se sustrag[ rutinei biro-cratice din lag[r.

Dincolo de cei c]\iva actori princi-pali, for\a filmului st[ `n modul lipsitde echivoc ̀ n care reu;e;te s[ redea ni-velul la care ajunsese, ̀ n acele timpuri,desconsiderarea vie\ii umane. Prizo-nierii sunt zori\i spre pieire, dezbr[ca\i

`n mare vitez[, `mpu;ca\i pe loc, oriceurm[ de individualizare ;i ie;ire dinnorm[ este taxat[ imediat cu glon\ulde rigoare, micile solidarit[\i de neamse leag[ pe furi; ;i `n ;oapt[, fotogra-fierea este un act de suprem[ sfidare,cenu;a mor\ilor se arunc[ `n r]u ;ipierderea unei lope\i este condamnat[pe loc. :i totu;i, umanitatea nu poatefi nimicit[. Confruntat cu sarcasmulr[ut[cios al unor gardieni, care mai-mu\[resc un dans evreiesc, Saul `l ia,scurt, de bra\ pe neam\, prinz]ndu-se,o secund[ doar, `n hor[, manifestarede bucurie, culmea. Scena ̀ nt]lnirii cuprizoniera care avea s[-i dea praful depu;c[ pentru revolt[ tr[ie;te ;i ea dinprivirile celor doi, `n privirea femeiicitindu-se un lic[r, slab, dar totu;i viu,de speran\[. Iar la final copilul blonddispare `n tufi;urile `nverzite. Fiul lui

Saul (fie ;i adoptiv) a murit, dar via\a,`n vreme de cumplit r[zboi, continu[.

Filmul s-a umplut de premii< Oscar,Glob de Aur, Palme D’Or, Critics’ Choi-ce. Ferindu-se s[ ofere o tez[, r[m]neun document plin de acuitate desprece poate face o ideologie dement[ dus[la rang de absolut. “Omul e o marebrut[ ;i-un mare Dumnezeu”, spuneZorba `n romanul lui Kazantzakis. Arfi fost un motto ideal pentru aceast[produc\ie care ̀ i lanseaz[ pe realizatoriis[i direct `n istoria cinematografiei.

Succesul acestui film mai are o ex-plica\ie< unele scene le reg[sim, c]t sepoate de reale, pe Youtube, filmate `nteritoriile ISIS, unde cre;tinii ;i yazidiisunt du;i la moarte, literalmente, cani;te oi la t[iere. Istoria ne `nva\[ c[nimeni nu `nva\[ nimic din istorie.

Vasile A.

“London Has Fallen” a fost cel maivizionat film din cinematografele ro-mâneşti în weekend, reuşind a cinceaperformanță a anului la debut. De ase-menea, este al doilea film cu GerardButler din ultima lună care se lanseazăîn România direct pe prima poziție,după “Gods of Egypt”, care a ieşit dinTop 3 după o lună. Filmul a încasat1.118.668 de lei.

Pe poziția secundă a fost tot o pre-mieră, anume “Kung Fu Panda 3”, cu43.159 de spectatori (57 săli).

După două săptămâni petrecute peprima poziție, “Zootopia” a coborât pelocul al treilea, ceea ce face ca ultimeledouă trepte ale podiumului să fie ocu-pate de filme de animație. “Zootopia aîncasat cu 25% mai puțin față de wee-kendul precedent”, înregistrând câşti-guri de 692.928 de lei, cu 33.914 spec-tatori (118 săli).

Tendința ascendentă la box offices-a menținut şi în weekendul trecut,când s-a înregistrat suma totală de3.951.030 de lei, cu peste jumătate demilion de lei mai mult decât în perioa-da similară din săptămâna precedentă.Iar numărul biletelor vândute în sălilede cinema a depăşit două sute de mii,înregistrându-se 208.058 de spectatori,cu 30.000 mai mulți decât în weekendulanterior.

Printre cineaştii rom]ni care au fil-mat noi lungmetraje se numără Cri-stian Mungiu ("Fotografii de familie"),Anca Damian ("Perfect sănătos"), NaeCaranfil ("6,9 pe scara Richter"), CristiPuiu ("Sierra Nevada"), dar şi regizorulde origine română Radu Mihăileanu("Povestea iubirii"). De asemenea, Ra-du Jude este în producție cu "Inimi ci-catrizate", adaptare după opera auto-biografică a scriitorului Max Blecher.

Din ce `n ce maimul\i rom]ni merg

la cinematograf

Actorul Robert Redford va cântapentru prima dată pentru cinefili, în-tr-o producţie cinematografică în carejoacă Demi Moore şi Alec Baldwin, in-titulată "Blind", înregistrările pieselorfiind o premieră pentru Redford, carenu a mai cântat într-un film până înprezent, informează contactmusiccom.

Robert Redford a colaborat cu cân-tăreţul şi compozitorul Phillip Phillipspentru înregistrarea celor două cântecece vor figura pe coloana sonoară a fil-mului "Blind". Redford nu va apăreaîn filmul în care spectatorii îi vor puteaauzi vocea.

Fostul câştigător al concursului"American Idol", Phillip Phillips a in-strumentat piesele, iar Redford şi cân-tăreaţa Sasha Lazard cântă împreunăpe coloana sonoră a noului film. Apa-rent, înregistrarea este o premieră, căciRobert Redford nu a mai cântat pânâacum într-o producţie cinematografi-că. În pelicula "Blind", Alec Baldwininterpretează un scriitor orb care se în-drăgosteşte de soţia unui om de afaceriimplicat în comiterea unor infracţiuni,care va fi jucată de Demi Moore. Filmuleste regizat de Michael Mailer şi va filansat anul acesta.

Robert Redford este unul dintre ceimai mari actori ai anilor '60 - '70, iarunul dintre cele mai cunoscute roluriale sale este cel din "Butch Cassidy şiSundance Kid", film în care a jucat ală-turi de Paul Newman.

Robert Redford vac]nta pentru prima

oar[ `ntr-un film

Saul (Géza Röhrig) c[r]nd `n spate trupul b[iatului pe care `ncearc[ s[-l `nmorm]nteze cu orice pre\

Actorul rom]n Levente Molnar (st]nga), fost elev la Satu Mare

Filmul s-a umplut de premii< Oscar, Glob de Aur, Palme D’Or, Critics’ Choice. Ferindu-se s[ ofereo tez[, r[m]ne un document plin de acuitate despre ce poate face o ideologie dement[ dus[ la rangde absolut. “Omul e o mare brut[ ;i-un mare Dumnezeu”, spune Zorba ̀ n romanul lui Kazantzakis.Ar fi fost un motto ideal pentru aceast[ produc\ie.

O cufundare `n infernul dela auschwitz< “Fiul lui Saul”

27 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Locuitorii Pământului au folositelectricitatea, avansate tehnici medicale,procedee industriale şi chiar zborul cos-mic cu mii şi mii de ani înainte de civi-lizaţia pe care o ştim.

Au fost lucrate în epoca de piatrăunelte cu ajutorul strungurilor? Egipte-nii cunoşteau electricitatea? A fost fo-losit aluminiul cu câteva mii de ani în-ainte de a fi descoperită procedura deobţinere prin electroliză? A existat obombă nucleară înainte de civilizaţianoastră? Sunt multe întrebări la care ni-meni nu poate da un răspuns.

Operaţii pe cord, acum 20.000de ani

Enigmele sunt cu atât mai mari cucât, din ce în ce mai des sunt descoperiteobiecte vechi de mii de ani care par a filucrate cu tehnicile moderne de astăzisau par a fi folosit tehnologii pe careomul modern abia le-a deprins. Mareadilemă n-a fost lămurită nici de cei caresusţin că Pământul a fost locuit cu multemii de ani în urmă de o civilizaţie dez-voltată dispărută apoi într-un cataclism,nici de cei care promovează ideea unorvizite extraterestre.

Acum 20.000 de ani, în Asia Centralăse făceau operaţii pe cord. ProfesorulMarmadjaidjan a descoperit 30 de sche-lete care prezentau urme de intervenţiichirurgicale în stânga toracelui, în urmacăreia pacienţii mai trăiseră 5 ani. Ceamai veche dovadă a cunoştinţelor uma-nităţii despre grefele de inimă se află peo piatră. A fost descoperită în Peru decătre dr. Javier Cabrera. Pe ea se găsescdesene care prezintă mai multe scene carepar a fi exact etapele unui transplant car-diac. Primul transplant pe cord cunoscutîn lumea noastră a fost cel realizat dedoctorul Christian Barnard, în 1967, lao clinică din Capetown.

Oţel de calitate de acum300.000 de ani

Astrofizicianul american K. Jessuppomenea de „descoperirea în straturilede cărbune terţiar a unor unelte de oţelfinisat, vechi de peste 300.000 de ani“.Oţelul alb a fost obţinut pe cale indus-trială abia în Anglia secolului XVIII. Să-biile samurailor japonezi, făcute în anii1300 d.H. sunt făcute dintr-un oţel înaltaliat cu wolfram şi crom, superior oţelu-lui standard fabricat astăzi în Suedia. Înmormântul generalului chinez Ciu-Su(sec. III) au fost descoperite catarame decenturi confecţionate din aliaj de alumi-niu. Aluminiul a fost obţinut pe cale chi-mică de Oersted abia în 1825, iar elec-troliză, procedeul industrial, a fost per-fectat doar în secolul XX. În Peru s-augăsit obiecte de podoabă extrem de vechi.Platină nu poate fi topită decât la tempe-raturi extrem de mari, peste 1.8000C.

Radiografii în secolul III î.H.

În oraşul peruvian Ica, la MuzeulMunicipal de Istorie, pot fi văzute câtevacranii operate cu bisturie şi o gamă largăde instrumente chirurgicale, făcute dinos şi piatră. Dentiştii egipteni implantaucoroane şi dinţi artificiali. Astfel de lu-crări complicate au fost descoperite lamumii.

În secolul V î.H., medicul indianSuşruta a descris 121 instrumente chi-rurgicale, multe destinate operaţiilor es-tetice. Împăratul chinez Ciu-Şi (sec IIIî.H.) era stăpânul unei oglinzi magiceîn care se vedeau oasele corpului, darrăsturnate. Există dovezi că strămoşiinoştri efectuau operaţii sub anestezie,inclusiv trepanaţii pe creier şi cunoşteauvaccinul antivariolic. Vaccinarea a fostrealizată pentru prima oară de către Ed-ward Jenner în secolul XIII, care nu bă-nuia că cineva i-a luat-o înainte cu 32de secole.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Sătenii recurgeau la diferitepractici atunci când vremeadevenea neprielnică, ploua înexces sau, din contră, seceta nucontenea ori „bătea piatra“.

Unele dintre aceste obiceiuri semai păstrează şi acum.

Slujbele specialepentru oprirea ploii

Atunci când ploua prea mult şi re-coltele erau puse în pericol, se organi-zau slujbe special pentru acest lucruşi, în plus, mai exista obiceiul de a sefura toacă şi de a se ascunde într-oapă.

„Oamenii satelor gorjene ţineauodinioară toate sărbătorile, mai alescele din primăvară şi vară, ca să deaploaie curată şi la timp.

Ploile se opresc tot timpul cândapare curcubeul. Când bat vânturiledin direcţii diferite se zice «se rod vân-turile» şi e semn de ploaie şi de furtu-nă.  

Dacă ploua prea mult, producân-du-se inundaţii ale locuinţelor şi alerecoltelor, oamenii recurgeau la prac-tici rituale şi la procedee de oprire aploilor, care se mai practică chiar şiastăzi în unele sate< se trag clopotelela biserică şi se fac slujbe> se obişnuiasă se fure toaca de la biserică şi să seascundă într-o apă“, arată etnologulgorjean Alexandru Doru Şerban, înlucrarea „Cultură ţărănească gorjeană“.

Reversul ploilor abundente este se-ceta, care aduce mari pagube agricul-torilor. Seceta era considerată şi degorjeni pedeapsă Dumnezeiască.

„Uneori seceta era provocată decărămidari, care «legau» ploile. Să aibătimp prielnic de lucru ei îngropau opăpuşă, îngropau cu descântec un vascu apă, o cărămidă, un cuţit ori omo-rau un şarpe, pe care-l lăsau la soare.  

Când era secetă mare se făceauslujbe specifice la mânăstiri şi la bise-rici, se scoteau sfintele icoane, se citeaSfântul Maslu şi molifta ploilor, ca săaducă Dumnezeu ploaia, se umbla cuCaloianul şi cu Paparuda, oamenii serugau să plouă, se făceau vrăji pentru

ploaie ori se recurgea la practici păgâ-ne“, mai menţionează Alexandru DoruŞerban. Grindina era considerată faptarea a Diavolului sau pedeapsa Sfântu-lui Ilie. Sătenii considerau că grindinaeste pedeapsa dată de Sfântul Ilie celornecredincioşi sau că era mâna diavo-lului< „Grindina cade din atmosferăsub forma unor pietricele, de aici şiexpresia «bate piatra».

În credinţa populară, grindina erafapta rea a diavolului «care face piatraîn cele 9 joi de după Paşte».

În alte sate gorjene se spunea căpiatra este dată de Sfântul Ilie din po-runca lui Dumnezeu, care-i pedep-seşte pe oameni pentru lipsa lor decredinţă.

Bate piatra (grindina) mai ales va-ra, când sunt călduri mari. Pentru aalunga ploaia cu piatră se trag clopo-tele bisericilor.

Când este ameninţare de piatră(nori negri, fulgere, tunete şi trăsnete)oamenii aprind lumânarea cu care auluat Paştele şi ploaia se împrăştie“, con-sidera Alexandru Doru Şerban.

Roua avea puteri miraculoase înziua de Sfântul Gheorghe. Sătenii setăvăleau dezbrăcaţi prin iarba cu rouă,în credinţa că vor fi sănătoşi. În altelocuri, ţăranii se spălau cu rouă peochi, să aibă vederea bună şi limpedeca roua.

În dimineaţa de Sfântul Gheorghe,oamenii îşi legau cârpe la picioare şiumblau prin iarba înrourată, apoi stor-ceau cârpele într-o găleată cu apă, pecare o dădeau vitelor s-o bea în cre-dinţa că astfel vor înmulţi laptele. Rouade la Sfântul Gheorghe era bună şi devrăji.

Ce credeau ţăranii despre vânt Secredea că vântul a fost făcut de Dum-

nezeu ca să se răcorească pământul şisă împrăştie seminţele, ca să creascăvegetaţie peste tot. Vânturile sunt bunefiindcă aduc răcoarea, desfac muguriişi favorizează dezvoltarea vegetaţiei,dar şi rele cu manifestări violente înperioadele de caniculă.

„Dintre vânturile rele, care mai batîn Gorj sunt de menţionat< Traistă-goală (suflă de la apus spre nord şiaduce seceta) şi Crivăţul (suflă iarnadinspre răsărit). (...)

Ţăranii de odinioară ai Gorjuluiaveau viaţa legată de derularea vremii.Ei ştiau perioadele de timp favorabileanumitor munci şi profitau de zilelefrumoase să-şi facă treburile.

Descifrarea semnelor cereşti şi decomportament ale mediului înconju-rător, îi ajutau pe oamenii satului să-şi planifice activităţile gospodăreşti dezi cu zi şi în perspectivă.

Când era secetă mare se umbla cu Caloianul şi cu Paparuda, oamenii se rugau să plouă, se făceau vrăji pentru ploaieori se recurgea la practici păgâne“, mai menţionează Alexandru Doru Şerban

Acesta a demonstrat, împreu-nă cu Samuel Tisherman, că esteposibil să păstrezi corpurile într-o stare de animație suspendatăore întregi.

Procedura a fost testată până acumdoar pe animale ;i presupune scurge-rea sângelui din corp ;i aducerea luila o temperatură cu 20 de grade Celsiusmai mică decât cea normală.

Cercet[torii vor începe un studiu clinic pe persoanelefoarte grav rănite

“După răcire, sângele este pompatîncă o dată în vene, iar corpul este în-călzit treptat. Pe măsură ce sângele estepompat, corpul î;i recap[tă culoarea

obi;nuită. La 30 de grade Celsius, ini-ma începe să bată”, mai spunea Rhee,conform BBC.

În mod surprinzător, animalele fo-losite în experimente au arătat foartepuține semne de boală dupa realizareaprocedurii. Potrivit lui Tisherman, eraumai degrabă puțin amețite, dar î;i re-veneau complet până a doua zi.

Cercet[torii vor începe un studiuclinic pe persoanele foarte grav rănite,cum ar fi cele care au fost victimeleunor împu;cături sau ale înjunghierii;i în cazul cărora operațiile ar fi fatale.Astfel, acestea ar fi supuse unei astfelde „suspendări“ pentru căteva ore,pentru a ajuta la prevenirea aparițieiunor leziuni pe creier. Chirurgii vorelimina sângele pacientului, înlocuin-du-l cu o soluție pe bază de apă salinăracită.

Practici ale \[ranilor pentru a schimba vremea

P[mântul a fost locuit cu multe mii de ani în urm[de o civiliza\ie dezvoltat[

Corpul poate fi p[strat în stare de anima\ie suspendat[ ore întregi

Ploile se opresc tot timpul când apare curcubeul. Când bat vânturile din direcţii diferite sezice «se rod vânturile» şi e semn de ploaie şi de furtună.  Grindina era considerată fapta rea aDiavolului sau pedeapsa Sfântului Ilie.

12 Informa\ia de Duminic[/27 martie 2016

A dep[;it etape dificile ̀ n via\asa, atât pe plan personal, cât ;i `ncel profesional, pentru a deveni oadev[rat[ zei\[ a cinematografieimondiale.

Una dintre cele mai interesante po-ve;ti din remarcabila via\[ a actri\ei `nv]rst[ de 81 de ani nu are leg[tur[ cu le-gendarul ei sex appeal sau rela\iile amo-roase cu unii dintre cei mai mari actoriai lumii, ci cu tomatele. ~n anul 1962,Sophia Loren a fost nominalizat[ la Pre-miile Oscar pentru rol principal, dar `nloc s[ participe la ceremonie, a preferats[ r[m]n[ acas[ ;i s[ fac[ sos de ro;ii, oactivitate care i-a oferit confort ;i sigu-ran\[. “Dac[ ai acel sentiment de binec]nd e;ti acas[, atunci totul e `n regul[.Cel pu\in eu acolo m[ simt cel mai bine;i mai protejat[.” Fiind `ngrijorat[ de unposibil e;ec, Loren s-a retras ̀ n buc[t[riaei pentru a-;i calma emo\iile. Filmul `ncauz[ era “La Ciociara/ Two Women”.

Sf]r;itul lunii martie a acestui an ova g[si pe scena “The Venetian Theatre”din Las Vegas, pentru o sear[ de pove;ti,voie bun[ ;i amintiri, at]t `n calitate deactri\[, c]t ;i de prieten[. Sophia a fostinvitata de onoare la ceremonia de des-chidere “The Venetian” `n 1999, al[turide pre;edintele companiei, Sheldon G.Andelson, ;i de so\ia acestuia, dr. Miriam

Andelson. Ei au lansat `mpreun[ primagondol[ a complexului cu o sticl[ marede ;ampanie. Actri\a a fost alegerea per-fect[ pentru lansarea celui mai romantic,spectaculos ;i italian complex din istoriaLas Vegas-ului. Ea este ̀ ntruchiparea ele-gan\ei europene ;i a rafinamentului, unadev[rat star care pare s[ fi fost pus `numbr[ de ultimele genera\ii de la Holly-wood. Sophia a acceptat s[ sus\in[ în2016 o serie de spectacole de tip "one wo-man show", pe mai multe scene ale unorinstitu\ii teatrale din lumea întreagă. Eava vorbi în aceste spectacole despre via\a;i cariera ei ;i va r[spunde `ntreb[rilorpuse de public.

Chiar dac[ a cunoscut de t]n[r[ suc-cesul, amintirile legate de copil[ria ei nusunt la fel de pl[cute, fiind o perioad[plin[ de greut[\i ;i nesiguran\[. “Am fosto mic[ fat[ ne`nsemnat[, nefericit[ ;i dis-perat[ din cauza vie\ii pe care o duceamal[turi de familia mea ;i f[r[ tat[,” ̀ ;i adu-ce ea aminte. “Toat[ lumea suferea defoamete `n timpul r[zboiului.” :i mamavedetei, Romilda Villani, a fostbinecuv]ntat[ cu o ̀ nf[\i;are de star, carela 17 ani a c];tigat un concurs din Italiapentru g[sirea unei noi Greta Garbo. Pre-miul consta ̀ ntr-o excursie la Hollywood,`ns[ p[rin\ii ei (bunicii Sophiei) au con-siderat c[ fiica lor era prea t]n[r[ pentruo astfel de c[l[torie ;i nu au l[sat-o s[mearg[. Ceea ce a urmat a fost o rela\ie

pasional[ dar dezastruoas[ cu RiccardoScicolone Murillo, un inginer constructorde vi\[ nobil[ ;i na;terea Sophiei. Tat[lavea s[ fie rareori prezent `n via\a ei.

Tocmai aceast[ lips[ a figurii paternepare s[-i fi creat un sentiment de sigu-ran\[ atunci c]nd l-a ̀ nt]lnit pe regizorulitalian Carlo Ponti, care era cu aproape22 de ani mai `n v]rst[ dec]t ea. “C]ndm[ desp[r\eam de el, dup[ ce petrecusemtimp `mpreun[, m[ sim\eam mai calm[.M[ `ntrebam atunci care era motivul -fiindc[ aveam ̀ ncredere ̀ n el. Eram foartet]n[r[, aveam doar 17 ani, dar nu am`nceput o rela\ie serioas[ dec]t mult mait]rziu.”

Ponti i-a oferit lui Loren `ncredereade sine pe care nu o avea. “M-a `nv[\atfoarte multe. ~mi d[dea sfaturi cum s[m[ `mbrac, cum s[ m[ aranjez. Era pro-tector ;i m-a ajutat s[ scap de lipsa meade ̀ ncredere. A f[cut tot ce a putut pentrua avea grij[ de mine, un lucru ce nu-lf[cuse niciun b[rbat p]n[ atunci.” Ceidoi au avut o rela\ie dar nu s-au pututc[s[tori fiindc[ Ponti era deja c[s[torit.Legile de atunci din Italia nu permiteaudivor\ul. ~n acea perioad[ vulnerabil[ aintrat ̀ n scen[ ;armantul Cary Grant, co-legul ei din filmul “The Pride and thePassion”, care a curtat-o cu cine intime ;iapoi a cerut-o `n c[s[torie. De ce, `ns[,nu a acceptat? “Erau b[rba\i complet di-feri\i. A fost dificil. Eu atunci filmam pri-

ma mea produc\ie american[, iar englezamea era groaznic[. De multe ori aveamnevoie de ajutor cu traducerea, iar Caryera cel care a fost al[turi de mine. ~ns[ elapar\inea unei alte lumi, diferit[ de a mea.Am sim\it c[ nu voi putea niciodat[ s[m[ adaptez ̀ n acea lume ;i c[ nu voi aveaun viitor acolo din cauza na\ionalit[\iimele. Mi-a fost team[ s[-mi schimb totalvia\a f[r[ s[ ;tiu dac[ acea rela\ie eraadev[rat[.” Ani mai t]rziu, Grant a su-nat-o `n New York. “L-am `ntrebat de cem-a sunat. Mi-a spus c[ a vrut doar s[-mi spun[ « Ciao ». At]t a fost tot. Dup[o perioad[ de timp a decedat.”

Ce spune `ns[ despre ceilal\i actorimari al[turi de care a jucat, ca MarlonBrando, Charlie Chaplin, Frank Sinatra;i Richard Burton? “Eram prieten[ cu ei.Richard trecea printr-o perioad[ dificil[`n via\a lui atunci. Suferea mult, iar noiaveam grij[ de el. Obi;nuia s[ se joace cucopiii pe platourile de filmare, dar apoivenea Elizabeth Taylor s[ ia pr]nzul`mpreun[, iar lucrurile nu mai erau `nregul[ cu el.”

~n 1964, Loren ;i Ponti s-au mutat laParis fiindc[ divor\ul nu era legal ̀ n Italia.“De fapt, Carlo ;i so\ia lui au fost nevoi\is[ devin[ cet[\eni francezi pentru ca nois[ ne putem c[s[tori. Situa\ia era foartecomplicat[. Via\a nu e u;oar[ c]nd legeanu este de partea ta ;i po\i s[ intri `n si-tua\ii problematice at]t de u;or, ceva ce

nu ne doream absolut deloc.” Dup[ maimulte pierderi de sarcin[, actri\ei i s-aspus c[ nu va putea avea copii. ~ns[ a cu-noscut un medic care ;i-a dat seama careera cauza – lipsa estrogenului. Sophia aredoi fii – Carlo Jr. De 46 de ani, dirijor deorchestr[, ;i Edoardo, de 42 de ani, scrii-tor ;i regizor. “Fiii mei m-au f[cut foartefericit[ ;i mi-au d[ruit patru nepo\ei. Fiullui Carlo seam[n[ mult cu bunicul lui,iar feti\a este exact ca mama ei, care estesuedez[. To\i au ochi alba;tri.”

:i Loren este faimoas[ pentru ochiiei superbi, mult[ lume descriindu-i cafiind cea mai ̀ nc]nt[toare tr[s[tur[ a ei.Este ;i ea de aceea;i p[rere? “Nu. Credc[ cea mai frumoas[ tr[s[tur[ a mea estecaracterul,” spune actri\a, ad[ug]nd c[o lung[ perioad[ a trebuit s[ aud[ tottimpul afirma\ia unui ziar care a citat-ospun]nd c[ `;i datoreaz[ frumuse\ea ;itrupul voluptos spaghetelor pe care leconsum[ foarte des. “Nu am spus nicio-dat[ a;a ceva. Mi s-a p[rut foarte ur]tdin partea lor s[ publice o asemenea afir-ma\ie. Mie `mi place s[ m[n]nc felurisimple, ca vinete cu parmezan sautoc[ni\e. Da, poate sunt pu\in mai greude digerat. Dar fac mi;care `n fiecare zi20 de minute.” Se pare c[ m]ncarea `iaduce mult noroc actri\ei. ~n 1962, c]nda ales tomatele `n locul Oscarului, a de-venit ea c];tig[toarea mult r]vnituluipremiu.

Sophia loren, zei\a marelui ecran