IAnul XIII Nr. 627 Duminic[ 1 martie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Consumul de fasole scade riscul de cancer

Detoxifierea ca metod[ de prevenirea asteniei de prim[var[

PAGINA 8PAGINA 5

Crucea din Odoreu realizat[ de Aurel Popp (foto Arhivele Na\ionale Satu Mare)

Cre;tinismul a împrumutat motive iconografice din Egiptul antic

Aurel Popp a fost un artist uni-versal. Cunoscut ̀ n special ca pic-tor, el a avut o vast[ activitate. Afost sculptor, a avut preocup[ri dearhitect, a f[cut o capel[, a avut ;ipreocup[ri de design interior, a lu-crat la Casa Memorial[ Ady Endre.A creat lucr[ri de ceramic[ ;ipor\elanuri la celebra fabric[ DAC.

Pasionat fiind ;i de pictura mu-ral[, Aurel Popp a realizat planurilepentru pictura din Sala Festiv[ ;ide pe holurile Liceului Mihai Emi-nescu. Artistul s[tm[rean a supra-vegheat ̀ ndeaproape lucr[rile careau avut loc ̀ n vara anului 1927. Eu-gen Sele;, directorul Liceului dinacea perioad[ a \inut s[-imul\umeasc[ `n scris artistuluis[tm[rean pentru lucrarea reali-zat[, printr-o adres[ oficial[ datat[

la 23 noiembrie 1927. Documentulpoate fi consultat la Arhivele Na\io-nale Satu Mare.

Azi nu se mai p[streaz[ nimicdin lucrarea artistului. Domnulprofesor Gheorghe Cosma, absol-vent al Liceului Mihai Eminescu`n anul 1951 ;i ulterior director alliceului timp de 15 ani, `;i aduceaminte de distrugerile provocateimediat dup[ instaurarea regimu-lui comunist. Domnul profesorCosma ne-a m[rturisit c[ `n anii'50 Sala Festiv[ a devenit un fel de"cavou mortuar" ̀ n care se depozitamobilierul deteriorat. Din p[catemai sunt ;i alte obiecte de art[ rea-lizate de marele artist r[t[cite saupierdute. O lucrare de mare valoareartistic[ este o cruce realizat[ `nanul 1935 la Odoreu.

PAGINA 3

În calitatea de preşedinte alSUA, Barack Obama are un salariuanual de 400.000 de dolari, adică33.300 de dolari pe lună, şi are oavere netă de circa 7,5 milioanedolari. Obama nu este unul dintrecei mai bogaţi preşedinţi aiSUA.  Averea netă a preşedinţilorSUA diferă foarte mult. Astfel,avuţia lui George Washington s-ar ridica la jumătate de miliard dedolari, în banii de astăzi.

Buchanan, Lincoln, Johnson,Grant, Hayes, Garfield, cu toţii auavut averi modeste. La sfârşitul se-colului 19 şi începutul secolului20, economia s-a schimbat dinnou. Marile companii din dome-niul petrolier, minier, financiar, fe-roviar au permis ca mulţi ameri-cani să devină foarte bogaţi.

Clanul Kennedy a fost bogatdin cauza imperiului construit deJoseph Kennedy. Herbert Hoovera făcut milioane de dolari în in-dustria mineritului. Averilepreşedinţilor americani sunt ex-primate în banii anului 2010.

~n anul 1927 Aurel Popp a pictat SalaFestiv[ de la Liceul Mihai Eminescu

Obama c];tig[ 33.000de dolari pe lun[

M[r\i;orul esteo tradi\ie str[veche, de pe vremea ge\ilor

Canalulamerican de te-leviziune CNN aafișat o imaginecu președintelerus VladimirPutin în timpulprezentării uneiinformații legatede identificareaunui membru algrupării StatulIslamic cunos-cut drept "JihadiJohn”, care a apă-rut în mai multeînregistrări video cu ostatici oc-cidentali ce urmau să fie execu-tați de jihadiști.

Postul american și-a cerutulterior scuze pentru această ga-fă. "Ca urmare a unei defecțiunia serverului video, o imagine cuVladimir Putin, pregătită pentruo altă informație, a apărut întimpul unui jurnal de știri. Necerem scuze pentru aceastăeroare", a indicat CNN într-un

comunicat preluatde agenția de presărusă RIA Novosti.

Anterior, te-leviziunea britani-că BBC a transmiscă militantul dinStatul Islamic cu-noscut drept "Ji-hadi John", care aapărut pentru pri-ma dată într-o în-registrare din lunaaugust a anuluitrecut în care jur-nalistul american

James Foley era executat, se nu-mește Mohammed Emwazi șiprovine din vestul Londrei.

RIA Novosti mai scrie că li-derul de la Kremlin nu este sin-gura victimă a gafelor comise deCNN în ultimele luni. În noiem-brie 2014, postul american l-a"confundat" pe președintele Ba-rack Obama cu Osama ben La-den, într-o informație despre șe-ful Al-Qaida.

Vladimir Putin, “Jihadi John” la CNN

PAGINA 4Pe vremuri, mărți;oarele se agățau în pomi după ce începea să se desprimăvăreze

PAGINA 7

Reguli vestimentare care trebuie respectate `n func\ie de v]rst[

Statuete cu Isis alăptându-și la sân fiul, motiviconografic care va fi preluat de imaginea

Fecioarei Maria cu pruncul Isus la sân

2 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

Ca organ de specialitate, în1952, pe teritoriul fostei regiuniBaia Mare se constituie SecţiaApărării Locale Antiaeriene(ALA) care aparţine M.A.I. şi aveasediul în localitatea Baia Mare, fi-ind condusă de şeful direcţiei desecuritate a statului.

În Satu Mare funcţiona o Secţiunea Secţiei Apărării Locale Antiaerienecondusă de un şef de stat major civil.Secţiunea Apărării Locale Antiaerieneavea forţele şi mijloacele organizate pediferite specialităţi, astfel< sanitare, dedegazare, de dezactivare, avarii-salvare,instalaţii, drumuri-poduri, transmi-siuni-alarmare, protecţie-adăpostire,stingerea luminii, pază-ordine ;i pazacontra incendiilor.

În comune ;i în cartiere erau organizate grupe de Apărare civilă

Întreprinderile mai mari cum ar fi<Uzina Unio, Cooperativa Mondiala,Staţia CFR, etc aveau constituite statemajore ale Apărării Locale Antiaerieneşi formaţii de diferite specialităţi. Lacomune şi în cartierele oraşului erauorganizate grupe de autoapărare.

În perioada 1953-1954 pe stradaAvram Iancu se constituie un „Punctde comandă”, iar în anul 1957 SecţiuneaApărării Locale Antiaeriene primeştedenumirea de Stat Major al ApărăriiLocale Antiaeriene. Începând cu anul1958 Direcţia Apărării Locale Antiae-riene trece de la Ministerul de Internela Ministerul Apărării Naţionale.

În urma reorganizării administrativteritoriale din 1968 se stabileşte deli-mitarea geografică a judeţului Satu Ma-re şi se constituie Centrul Militar Ju-deţean (C.M.J) care are în compunereşi Statul Major al Apărării Locale An-tiaeriene a judeţului Satu Mare.

Activitatea pe această linie era con-dusă de şeful Apărării Locale Antiae-riene, care era şi locţiitorul comandan-tului Centrului Militar Judeţean.

Pe linia îndeplinirii misiunilor, Sta-tul Major al Apărării Locale Antiaerie-ne se subordona Marelui Stat Major şiavea în subordine un municipiu, 3 oraşeşi 56 de comune. Statul de organizareprevedea pentru Statul Major al Apă-rării Locale Antiaeriene, nouă angajaţi.

La nivelul oraşelor erau organizateşi funcţionau statele majore ale ApărăriiLocale Antiaeriene la fel şi la întreprin-deri, ca< Uzina Unio, Fabrica de con-fecţii Mondiala, Întreprinderea 1 Sep-tembrie, Întreprinderea prelucrăriilemnului, IPROFIL, Combinatul 1 Mai,Staţia CFR, Întreprinderea Textile Ar-deleana.

În anul 1968 conform ordinului Di-recţiei Apărării Locale Antiaeriene, Sta-tul Major se completează cu 3 militariîn termen radiotelegrafişti şi un PMCşi intră în dotare un autoturism M 461şi staţia radio R-118 BM.

Anul 1969 reprezintă anul în careStatul Major al Apărării Locale Anti-aeriene intră în subordinea CentruluiTeritorial Cluj iar statul de organizarese suplimentează cu un număr de 12funcţii, având Punctul de Comandăpe Str. Mihai Viteazul.

Îmbunătăţirea organizării şi înca-drării formaţiilor civile ale Apărării Lo-cale Antiaeriene se produce începândcu anul 1970, prin constituirea StatuluiMajor la centrele industriale, la orga-nizaţii şi instituţii care au peste 100 deangajaţi, iar în mediul rural prin înlo-cuirea detaşamentelor săteşti cu StateMajore ale Apărării Locale Antiaerie-ne.

Prin Ordinul Comandantului Apă-rării Locale Antiaeriene, în anul 1973se înfiinţează Statul Major al ApărăriiLocale Antiaeriene Judeţean Satu Marecondus de :eful de Stat Major, prinscoaterea, din organigrama CentruluiMilitar Judeţean. Tot în acest an, intrăîn folosinţă ştampila proprie a StatuluiMajor al Apărării Locale AntiaerieneSatu Mare.

În vederea dezvoltării măsurilor deapărare, în judeţul Satu Mare se în-mulţesc obiectivele organizate cu for-maţiuni, astfel că în 1975, obiective ca<Unio, Mondiala, 1 Mai, 23 August, IPL,Tricotex, IPA, Secţia scaune IFET, So-lidaritatea, Sectorul Singeni, Crasna,Filatura de Bumbac, Secţia 7 Unio,

Combinatul de in şi cânepă, TopitoriaBerveni, Victoria Coop, Voinţa, Inte-grata de in şi cânepă, Fabrica de SticlăPoiana Codrului, aveau deja constituiteformaţii civile.

Principalele formaţii civile aveau caspecialităţi< cercetare, transmisiuni-alarmare, protecţie-adăpostire, electro-tehnice, deblocare-salvare, sanitare, ve-terinare, antichimice, transport şi asi-gurare materială.

Regândirea conceptului şi a măsu-rilor de protecţie civilă în contextulconjuncturilor internaţionale ale acelorvremuri au făcut să apară pentru primadată Legea nr. 2 din 1978 – Legea apă-rării civile, cu rolul de a legifera secu-ritatea populaţiei.

În anul 1978, “Apărarea LocalăAntiaeriană” devine “Apărare Civilă”

În concordanţă cu prevederile aces-tei legi în data de 24 martie 1978 StatulMajor al Apărării Locale Antiaerieneîşi schimbă denumirea în Stat Major al

Apărării Civile, statul de organizare secompletează cu 2 funcţii de ofiţer şi seîmbunătăţeşte semnificativ dotarea cumateriale pentru instruire, alarmare şiantichimice.

Din anul 1981 Statul Major al Apă-rării Civile al judeţului Satu Marefuncţionează cu 4 ofiţeri, 2 subofiţeri,2 PMC, 9 militari în termen.

Funcţia de :ef de Stat Major al Apă-rării Civile în judeţul Satu Mare a fostîndeplinită de< tehnician Gaidoş Iuliu,Maior Plop Ştefan, Maior MogoşanuDaniel şi Maior Dhoh R.

La toate activităţile importante pre-cum< aplicaţiile interjudeţene din1976,1981 sau aplicaţiile „Granitul” 1978 ,1980 s-au obţinut calificative de FB.

Inundaţiile din mai 1970 au con-stituit un examen real, trecut cu bine,pentru apărarea civilă a judeţului. S-aintervenit cu promptitudine pentruprevenirea populaţiei, salvarea oame-nilor şi bunurilor materiale de furiaapelor dezlănţuite.

Cu acest prilej s-a introdus pentruprima dată semnalul de alarmă real peteritoriul Municipiului Satu Mare de laterminarea celui de al doilea războimondial.

În 1979 s-a intervenit cu succespentru prevenirea inundaţiilor prin în-lăturarea zăpoarelor de gheaţă de perâul Someş.

In anul 1981 ap[rarea civil[ a acţio-nat efectiv la salvarea oamenilor, înlă-turarea dărâmăturilor şi reabilitareaefectiv[ la Fabrica de Ulei Ardealul dinCarei in urma exploziei care s-a produs`ntr-o secţie `n luna iunie.

Până în data de 31 mai 1994 StatulMajor de Protec\ie Civil[ func\iona `nsubordinea Ministerului For\elor Ar-mate, la Centrul Militar Jude\ean,av]nd indicativul UM 02579.

La 25 septembrie 1996, în domeniulprotecţiei populaţiei , şi bunurilor ma-teriale, a fost promulgată Legea nr. 106– Legea Protecţiei Civile.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr.179din 26 octombrie 1999, Comandamen-tul Protecţiei Civile cu structurile su-bordonate, trece din subordinea Mi-nisterului Apărării Naţionale în subor-dinea Ministerului de Interne, iar la ni-vel judeţean noua structură ia denu-mirea de Inspectorat de Protecție CivilăJudețean.

De-a lungul vremii, comanda for-țelor de protecție civilă din judeţ, de-numite fie apărarea locală antiaeriană,fie Statul Major de Protec\ie Civilă sauInspectoratul de Protecție Civilă Jude-țean, a fost asigurată, astfel< *1968 –1980 – mr Plop Stefan> *1980 – 1988 –mr Mogo;anu Daniil> *1988 – 1993 –mr Olah A. Radu> *1993 – 1995 – mrCotan Ioan> *1995 – 2004 – col BlidarT. Vasile.

La 8 noiembrie 2004, ParlamentulRomâniei a adoptat Legea nr. 481 princare Protecţia Civilă din România de-vine o componentă importantă a siste-mului securităţii naţionale, iar în de-cembrie 2004, prin fuzionarea Coman-damentului Protecţiei Civile cu CorpulPompierilor Militari şi a structurilorjudeţene corespondente, a luat fiinţăInspectoratul General pentru Situaţiide Urgenţă (IGSU), la nivel naţional,respectiv Inspectoratul pentru Situaţiide Urgenţă "Some;" Satu Mare.

Mihai G.

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

În anul 1867, Titu Maiorescu pro-pune deschiderea unui mic jurnal lite-rar în care să fie publicate scrierile cititeşi discutate de Societatea Junimea. Ia-cob Negruzzi intervine şi propune carevista să se numească “Convorbiri li-terare”, lucru cu care ceilalţi membri aufost de acord. Maiorescu îl propune peNegruzzi ca redactor al revistei, pe mo-tiv că „cel ce a botezat-o trebuie s-o şiconducă”. Astfel ia naştere una dintrecele mai prestigioase reviste din istorialiteraturii române, ce avea să marchezedecisiv viaţa culturală din acea vreme,şi nu numai.

La 1 martie 1867, la Iaşi, aparerevista “Convorbiri literare”, ca bilunarîn primă fază, Iacob Negruzzi fiind atâtredactor şef, cât şi director al revistei.Titu Maiorescu este însă adevăratul li-der spiritual al acesteia, “Convorbiri li-terare” impunându-se în viaţa literarăşi cea publicistică timp de aproape treidecenii. Articolul – program, publicatîn primul număr, de Iacob Negruzzi,apreciază momentul apariţiei revisteica fiind unul extrem de favorabil în ceeace priveşte reînvierea şi reînflorireavieţii literare< “Aceste elemente reclamãînfiinţarea unei reviste care sã aibã sco-pul de a reproduce şi respãndi totu ceintrã în cercul ocupaţiunilor literare şisciinţifice> de a supune unei critice se-rioase operele ce apăru din ori ce ra-murã a sciinţei> de a da samã despre ac-tivitatea şi producerile societãţilor lite-rare, în special a celei din Iaşi şi de aservi ca punctu de întilnire şi înfrãtirepentru autorii naţionali. Sub numele de“Convorbiri Literare” va apare la doueseptemãni o revistã în formatul stinsei“România Literarã”. Începutul este mo-destu, dar redacţiunea spereazã cã vapute da în curendu acestei foi pro-porţiuni mai însemnate prin bine-voi-torul concursu ce este în dreptu de aascepta din partea tuturor autorilor Ro-mâni.”

Revista reuşeşte să se impună spec-taculos încă de la primele numere. Ast-fel, de la 300 de exemplare, tirajul ajungeîn scurtă vreme până la 800 de exem-plare, lucru care, pentru acea epocă, eraun tiraj remarcabil.

La câteva luni după apariţia revistei,Iacob Negruzzi îi trimite lui Vasile Alec-sandri (membru al Societăţii academi-ce), în august 1867, o scrisoare prin careîi prezintă acestuia primele numere aleConvorbirilor, invitându-l astfel să de-vină colaborator. Alecsandri acceptă,trimiţând poezia “Tânăra creolă”, lucruce dă strălucire revistei.

“Convorbiri literare”s-a lansat `n luna

martie 1867

EVENIMENT În perioada 1953-1954 pe strada Avram Iancu se constituie un„Punct de comandă”, iar în anul 1957 Secţiunea Apărării LocaleAntiaeriene primeşte denumirea de Stat Major al Apărării LocaleAntiaeriene.

Inundaţiile din mai 1970 au constituit un examen real, trecut cu bine, pentruapărarea civilă a judeţului. S-a intervenit cu promptitudine pentru prevenireapopulaţiei, salvarea oamenilor şi bunurilor materiale de furia apelor dezlănţui-te

Ap[rarea Civil[ s-a înfiin\at la Satu Mare în 1952

Director editor< Ilie S[lceanu

1 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~n vitrinele expoziției de la Satu Mare puteți admira trei statuete ale zeiței

Isis, reprezentată într-o manieră iconografică specială, un motiv egipteancare printr-un transfer de semnificație avea să aibă o lungă viață. Este vorbadespre motivul zeiței Isis Lactans, Isis alăptându-și la sân fiul, pe Horus, motiviconografic care în arta egipteană creștină (coptă) va fi preluat de imagineaFecioarei Maria cu pruncul Isus la sân.

Așa cum anunțam în numărultrecut, călătoria noastră în uni-versul fascinant al civilizației egip-tene continuă azi prin discutarealegăturilor Egiptului cu lumea ex-terioară, inclusiv cu teritoriul ac-tual al României.

Au existat două momente privilegiateîn care aceste conexiuni între civilizațiis-au manifestat cu mai multă amploare<epoca bronzului (mileniul II î.Hr.) și pe-rioada stăpânirii romane în Dacia (106-275 d.Hr.). Dar, înainte de a oferi maimulte detalii despre evidențele materialeale acestor conexiuni, să aruncăm o pri-vire spre modul în care Ceilalți, străinii,vedeau Egiptul. Privirea Celuilalt este în-totdeauna o problemă de imagologie, desubliniere a alterității, reale sau imaginate,în care jocul dintre diferențele și asemă-nările percepute dă de fapt măsura im-aginii de sine a celui care descrie. Am pu-tea începe cu o scrisoare a regelui Tușratadin Mittani, în care se spune că în Egiptaurul e răspândit ca praful de pe drumuri,o metaforă desigur dar o metaforă sem-nificativă pentru că dă măsura puterii șiinfluenței statului faraonilor. Am puteatrece în revistă corespondența faraoniloregipteni cu regii hittiți sau am puteaaminti de darurile pe care locuitorii Creteiminoice le depuneau la picioarele farao-nilor egipteni.

Egiptul văzut dinspre afară< leagănul înțelepciunii

Însă nicăieri privirea celorlalți nu sereflectă mai bine decât în scrierile auto-rilor antici, greci și romani. Romanii șigrecii vor privi spre Egipt ca înspre loculde origine al înțelepciunii, al legilor șimai larg spus, al civilizației. Diferența evi-dentă dintre aceste culturi face ca atri-buirea unei origini egiptene, reale sau im-aginate, unor obiceiuri sau realizări deseamă ale grecilor, romanilor sau barba-rilor, obiceiuri sau realizări ce depășescobișnuitul în respectiva cultură, să fie pu-se tocmai pe seama celorlalți, printreacești ceilalți egiptenii ocupând un locprivilegiat. Frecvent apar la Herodotmențiuni de genul ”aceste datini, cât șialtele încă, elenii le-au luat de la egipteni”.Egiptul este văzut drept locul privilegiatal înțelepciunii primordiale. Figuri im-portante ale lumii antice precum legisla-torul Solon, filosofii Pitagora și Platon sespune că ar fi învățat știința legilor și fi-losofia de la egipteni. Dar nu numai ei.

Getul Zalmoxis, precum și Deceneu,marele preot al regelui dac Burebista, și-ar fi făcut, potrivit lui Strabon, uceniciaîn Egipt, mit care dă din nou măsura ad-mirației pe care lumea clasică a resimțit-o, într-o manieră căreia Edward Said i-arspune ”orientalistă”, față de egipteni, trans-ferând știința acestora până și mai înde-părtaților ”înțelepți barbari”. Un joc încare este vorba dealtfel și despre relațiide putere, o imagine pe care și azi Occi-dentul o proiectează, într-o marieră des-igur diferită ca formă dar aceeași în esen-ță, asupra Orientului.

Epoca bronzului

În epoca bronzului, în cel de-al doileamileniu înainte de Hristos, sunt atestatenumeroase legături între civilizația egip-teană, civilizațiile din Levant și Greciamiceniană, pe de o parte, și pe de altăparte, între lumea miceniană și spațiulcentral european, inclusiv Transilvania.Aceste legături sunt bine reflectate de că-

tre similitudinile dintre forma și decorulunor artefacte descoperite în toate acestespații geografice și culturale. Simbolurilereligioase au circulat pe spații vaste înepoca bronzului. Arheologul germanHermann Müller-Karpe a identificat nu-meroase astfel de simboluri (soarele, luna,păsări, tauri, securea dublă și simboluriabstracte) prezente pe artefacte din bronzprovenind din Egipt, Palestina, Asia Mică(Anatolia), Grecia miceniană și Europacentrală (inclusiv bazinul carpatic).

În Transilvania, numeroase depozitede bronzuri conțin piese a căror formătrimite spre simboluri cu circulație largăreflectând credințele religioase ale epociibronzului dar și legăturile de schimb(schimb direct dar și schimb al ideilor)între elitele societăților epocii mijlocii șitârzii a bronzului din diferite spații geo-grafice. Povestea unei săbii descoperiteîn anul 1939 în comuna sătmăreană Apaeste ilustrativă în acest sens. Această sabie,cunoscută sub numele de ”sabia nr. 1 dela Apa”, face parte dintr-o depunere deobiecte de bronz din care mai făceau parteo altă sabie, de un tip diferit, trei topoareși o brățară apărătoare de braț. Prima din-tre săbii însă, creație a metalurgiștilorepocii bronzului din spațiul Tisei supe-rioare, are o formă pe care mai târziu ovom regăsi preluată în Grecia miceniană,iar din Grecia miceniană motivul va ajun-ge în Egiptul secolului al XVI-lea î.Hr. Faptul este ilustrat de o sabie, de aceastădată din aur, descoperită în mormântulreginei Ahhotep din Teba, sabia fiind uncadou pe care fiul acesteia, faraonul Ah-mose, îl făcuse mamei sale. Unul dintrecele mai interesante exemple ale circula-ției pe spații largi a pieselor și motivelorfigurative în epoca bronzului este cel allingourilor de tip keftiu. Aceste piese apar,atât ca artefacte în sine, cât și ca motiveornamentale, din Egipt până în Scandi-navia, fiind documentate inclusiv pe te-ritoriul României de astăzi. Obiectele însine sunt niște lingouri din cupru sau

bronz de formă dreptunghiulară, avândînsă laturile concave. Ele serveau ca ma-terie primă pentru confecționarea dife-ritelor obiecte și în această formă se găsescmai ales în spațiul egeean. În Europa însă,apare o variantă miniaturală a lingourilorde tip keftiu, acestea având probabil rolulde accesorii sacre sau obiecte de prestigiu.

În același timp lingourile apar repre-zentate ca elemente de decor pe alte piese,cum este placa de centură de la Gușterița(jud. Sibiu). Posesorul acestei centuri fă-cea cu siguranță parte din elita comuni-tății, alegând să utilizeze simboluri plinede semnificație pentru lumea lărgită aepocii bronzului. Denumirea de ”lingoude tip keftiu” vine de la numele pe careegiptenii îl dădeau cretanilor (Keftiu). Înmorminte egiptene din perioada Rega-tului Nou, apar reprezentări de bărbațiaducând pe umeri astfel de lingouri. Cusiguranță este vorba despre ofrande saucadouri făcute de cretani și alte popoaredin bazinul oriental al Mediteranei unoroficialități egiptene sau chiar faraonilor.O corabie scufundată pe la 1320 î.Hr. laUluburun, în largul coastei sud-vestice aTurciei, transporta 354 lingouri de tipkeftiu din cupru, totalizând cca. 10 tonede cupru extras în Insula Cipru. Alăturide cupru, se transporta o tonă de cositor.Se știe că bronzul este rezultatul aliajuluidintre cupru si cositor, fapt ce subliniazăimportanța încărcăturii. Tot pe aceastăepavă a fost găsit un scarabeu confecțio-nat din aur dedicat reginei Nefertiti, de-taliu semnificativ care ne arată dimen-siunile legăturilor dintre civilizații încădin îndepărtata epocă a bronzului.

Epoca romană

În anul 31 î.Hr. Octavian Augustustransformă Egiptul în provincie romană.În anul 106 d.Hr., în urma a două războaiesângeroase, Traian cucerește Dacia care,la rândul ei, devine provincie romană.Este pentru prima dată în istorie când

Egiptul și ținuturile dela nord de Dunăre facparte din unul și ace-lași stat< Imperiul Ro-man, cea mai mareputere politică a vre-mii. În aceste condiții,relațiile dintre Egipt șiDacia devin numeroa-se și intense, iar proce-sul este în ambele di-recții< atât dinspre Egiptcătre Dacia, cât și invers,dinspre Dacia către Egipt.

Imediat după cuceri-rea Daciei de către Traian,numeroşi daci au fost

recrutaţi înarmata romanăși trimiși în provincii îndepărtate ale Imperiului precum Bri-tania sau Egiptul. Astfel, în provincia ro-mană Aegyptos (Egipt) mulţi daci suntatestaţi în trupele auxiliare care asiguraupaza Deşertului Oriental, o regiune stra-tegică în care se aflau carierele de mar-mură roşie şi verde, dar şi drumurile co-merciale către Marea Roşie. S-au păstratnumeroase scrisori private, scrise pe cio-buri din vase ceramice (ostraka), pe caresoldații daci, servind în forturi diferite,

le schimbau între ei. Limba comunicăriiera greaca, comună în zonele orientaleale Imperiului, unde latina a pătruns maigreu. Evident, soldații daci au învățat atâtlimba greacă, cât și scrierea și cititul, înarmată. Într-una dintre aceste scrisori,un anume Dekinais (“Deceneu”), îi scrie(sau pune pe cineva să scrie) unui tovarăşde arme, şi el dac, despre zvonul legat deplecarea dacilor, împreună cu prefectulEgiptului, la Alexandria, fapt ce produceagitație în micile forturi din apropiereaNilului, unul dintre soldați fiind probabilplecat fără ştirea comandanţilor (cum arreieşi din stilul aluziv) la Koptos, oraşaflat în apropiere.

Să trecem acum în Dacia. Până înprezent nu există o mărturie sigură a pre-zenței efective a unor egipteni în Daciaromană, dar această prezență este foarteprobabilă, căci soldați și coloniști au venitîn Dacia, după cum spune Eutropius, ”dintoată lumea romană” (”ex toto orbe Ro-mano”). Deși nu știm nimic sigur despreprezența egiptenilor în Dacia sunt înschimb date numeroase despre prezențazeilor egipteni în Dacia. Adorarea unorzei egipteni în Dacia romană nu implicăautomat prezența unor egipteni în pro-vincie, pentru că acești zei sunt rezultatal unor interpretări grecești și romaneasupra unor personaje divine de origineegipteană.

Astfel, noii zei egipteni ajung să fieadorați pe întreg cuprinsul ImperiuluiRoman de către populații de origini di-

verse. Zei precum Osiris și Isissunt preluați sub același nume,dar un zeu foarte popular pre-cum Serapis este o creație aepocii elenistice, un zeu impusde regii din Dinastia Ptolemei-lor. Osiris, Isis, Serapis, Harpo-crates și alți zei de origine egip-teană au fost adorați în Dacia,

mărturie stând numeroasele sta-tui sau reprezentări în relief sau

pe geme descoperite în orașe roma-ne precum Porolissum (lângă Za-lău) sau Potaissa (actuala Turda).Am pomenit doar de Porolissumși Potaissa pentru că în expozițiade la muzeul sătmărean putețiadmira câteva reprezentări aleacestor zei provenite din orașele

mai sus menționate, dar fenome-nul a fost desigur mult mai extins.Tot în vitrinele expoziției puteți

admira trei statuete ale zeiței Isis,reprezentată într-o manieră ico-

nografică specială, un motivegiptean care printr-un

transfer de semnifi-cație avea să aibă

o lungă viață.Este vorba despre motivulzeiței Isis Lac-tans, Isis alăp-tându-și la sânfiul, pe Horus,

motiv iconograficcare în arta egipteană

creștină (coptă) va fi pre-luat de imaginea Fecioarei Maria

cu pruncul Isus la sân, motiv răspânditmai apoi prin intermediul Bizanțului întoată lumea creștină. Este de fapt moște-nirea pe care Egiptul o lasă noii lumi cetocmai apare, lumea creștină, așa cum,mai târziu, alte motive din vechea religieegipteană vor fi preluate, la rândul lor, decătre lumea islamică. Sunt, în cele din ur-mă, ”împrumuturi camuflate”, care, păs-trând formele, adoptă noi sensuri.

Ciprian Astaloș, arheolog Muzeul Județean Satu Mare

”Sabia nr. 1 de la Apa” face parte dintr-o depunere de obiecte de bronz din care mai făceau parte o altă sabie,de un tip diferit, trei topoare și o brățară apărătoare de braț

Cre;tinismul a împrumutat motive iconografice din Egiptul antic

Statuet[ a zei\ei Isis aflat[ `n vitrinele expozi\ieiEgiptulfaraonilor

4 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

TRADI}II~n multe s[p[turi arheologice din Rom]nia s-au g[sit m[r\i;oa-

re cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor micipietre de r]u vopsite `n alb ;i ro;u, ele erau `n;irate pe a\[ ;i sepurtau la g]t.

Se împlinesc 300 de ani de când icoa-na făcătoare de minuni de la Pócs, saumai precis replica primei icoane făcă-toare de minuni din această biserică aînceput să lăcrimeze.

Între timp localitatea a căpătat de-numirea de Máriapócs, iar micuța sa bi-serică de lemn a devenit cel mai mareloc de pelerinaj din Ungaria.

La începutul secolului al XVII-leaexista la Pócs o bisericuţă greco-catolicădin lemn. Preotul de atunci al bisericii,Papp Dániel, se străduia să-i renovezeiconostasul deteriorat în mare parte.Icoana centrală a fost pictată în anul1675 de Papp István. Din punct de ve-dere artistic lucrarea nu este prea pre-tenţioasă, având mărimea de 70x50 cm.Douăzeci de ani mai tîrziu, începînd cu4 noiembrie 1696, această icoană a lă-crimat.

În timpul sfintei Liturghii, după Pre-

facere, un gospodar din Pócs, Eőri Mi-hály, a observat cu uluire că din ochiiMariei de pe icoana Născătoarei deDumnezeu aflată pe iconostas curg la-crimi iar trăsăturile feţei ei exprimă du-rere. În scurt timp întreaga asistenţă aaflat de lacrimile miraculoase. A douazi o mare mulţime de oameni, în careerau şi ofiţeri imperiali, capelani militari,funcţionari de la prefectură, a intrat înbiserică. Parohul catolic din Kálló, o lo-calitate învecinată, a ridicat în dreptulicoanei copilul muribund al unui ofiţer,iar acesta, după ce a atins icoana care lă-crima, s-a vindecat. Icoana a lăcrimatcu întreruperi, de la 4 noiembrie la 8 de-cembrie. Episcopul de Eger, FenessyGyörgy, a dispus o investigaţie din parteaBisericii. Audierea martorilor a începutla 26 decembrie 1696. Procesele verbaleconţin mărturia unanimă a 36 de mar-tori catolici şi protestanţi în legătură cu

autenticitatea faptelor. În urma acestorevenimente, împăratul Leopold I a cerutprintr-un ordin transmis episcopului deEger, ca icoana miraculoasă a Mariei săfie dusă la Viena. Icoana făcătoare deminuni a părăsit comuna însoţită de ve-neraţia şi jalea locuitorilor. La 4 iulie1697 a ajuns în Viena, a fost aşezată îndomul Sfîntul Ştefan, unde se află și as-tăzi.

După icoana făcătoare de minuni s-au făcut numeroase copii. O replică fi-delă a ajuns şi la Máriapócs în locul icoa-nei originale, executată, cel mai probabil,chiar înainte ca icoana să ajungă la Vie-na, în localitatea Bárcza de lîngă Kassa,în mănăstirea iezuiţilor, de pictor necu-noscut.

Un adevărat miracol a fost când șiaceasta a început să lăcrimeze, la fel caprima. Ea a vărsat multe lacrimi în zilelede 1, 2 şi 5 august 1715. Comisia care a

cercetat faptele a stabilit că lacrimile fă-cătoare de minuni ale Mariei au trans-format pentru a doua oară biserica în-tr-un loc privilegiat. Autorităţile biseri-ceşti şi-au dat consimţămîntul pentruvenerarea icoanei. În decembrie 1905,icoana a vărsat lacrimi pentru a douaoară, cu intermitenţe, aproape toată lu-na. Autenticitatea acestui fapt a fost ve-rificată de o comisie mixtă, formată dinclerici şi laici. Năframa de mătase cucare au fost şterse lacrimile a fost aşezatăpe perete într-o ramă> se află şi azi acolo,sub icoana făcătoare de minuni.

Mii de pelerini sosesc aici pe tot par-cursul anului, iar obiectele lăsate în bi-serică de mulți dintre ei vorbesc desprenenumăratele minuni, vindecări mira-culoase, care au avut loc cu sprijinulSfintei Fecioare Maria, în urma rugă-ciunilor rostite în fața acestei icoane.

Eva Laczko

Istoria m[r\i;orului dateaz[`nc[ de pe vremea Ge\ilor, iar le-genda spune c[ femeile purtau pevremea aceea monezi sau pietri-cele la care exista obiceiul de aad[uga fire de l]n[ ro;ie ;i albe.Speciali;tii atribuie practiciistr[vechi o semnifica\ieasem[n[toare cu cea a m[r\i;oru-lui contemporan< dacii cinsteaufor\ele vitale ;i ciclul naturii redatde ̀ mbinarea nuan\ei de ro;u (fo-cul, soarele) ;i alb (apa, norii).

~n multe s[p[turi arheologice dinRom]nia s-au g[sit m[r\i;oare cu o ve-chime mai mare de opt mii de ani. Subforma unor mici pietre de r]u vopsite ̀ nalb ;i ro;u, ele erau `n;irate pe a\[ ;i sepurtau la g]t. Culoarea ro;ie, dat[ de foc,s]nge ;i soare, era atribuit[ vie\ii, decifemeii. ~n schimb, culoarea alb[, confe-rit[ de limpezimea apelor, de albul nori-lor era specific[ ̀ n\elepciunii b[rbatului.De altfel, ;nurul m[r\isorului exprim[`mpletirea inseparabil[ a celor dou[ prin-cipii ca o permanent[ mi;care a materiei.El semnific[ schimbul de for\e vitale caredau na;tere viului, necurmatul ciclu alnaturii. Culorile alb ;i ro;u au r[masp]n[ ̀ n zilele noastre ca simbol al sexelor,ele fiind reg[site ;i la bradul de nunt[ ;i`nmorm]ntare.

Alte informa\ii etnografice atest[ fap-tul c[, `n vechime, ;nurul se `mpletea ;idin l]n[ alb[ ;i neagr[, reprezent]nd "fu-nia anului" care ̀ mplete;te cele dou[ ano-timpuri de baz[. Toate tradi\iile legatede legenda Babei Dochia, o eroin[-martirde ginte dacic[, `nt[resc ideea c[ anuleste structurat pe eterna opozi\ie a con-trariilor lumin[-`ntuneric, var[-iarn[,cald-frig, fertilitate-sterilitate, via\a-moarte.

Tot `n vremurile de demult,m[r\i;orul se purta legat la m]n[ sauag[\at la g]t `n func\ie de apari\ia LuniiNoi din martie.

~n tradi\ia popular[, ;nurulm[r\i;orului a fost ini\ial ata;at unei mo-nede ;i purtat de copii, fete ;i b[ie\i de-opotriv[, pe post de amulet[ protectoare.Era oferit `nainte de r[s[ritul soarelui ;iera purtat de la 1 martie p]n[ c]nd se

ar[tau semnele de biruin\[ ale prim[ve-rii< se aude cucul c]nt]nd, `nfloresccire;ii, vin p[s[rile c[l[toare, r]ndunelele;i berzele. Atunci, m[r\i;orul fie se legade un trandafir sau de un pom `nflorit,ca s[ aduc[ noroc, fie era aruncat `n di-rec\ia de unde veneau p[s[rile c[l[toare,rostindu-se< "Ia-mi negretele ;i d[-mi al-betele".

M[r\i;orul, un talisman menit s[ poarte noroc

M[r\i;or, numele popular al luniimartie, este de origine latin[< Martius.Dup[ vechiul calendar roman, 1 martieera prima zi din an, `n care se celebras[rb[toarea Matronalia. ~n aceast[ ziaveau loc serb[rile lui Marte, zeul for\elornaturii, al prim[verii ;i agriculturii, ocro-titor al c]mpului ;i turmelor.

Astfel, luna Martie era prima lun[ a

anului. Calendarul popular la geto-daciavea dou[ anotimpuri< vara ;i iarna.M[r\i;orul era un fel de talisman menits[ poarte noroc, oferit de anul nou`mpreun[ cu ur[rile de bine, s[n[tate,dragoste ;i bucurie.

La vechii traci, acelea;i atribute leavea zeul Marsias, inventatorul fluierului,un fel de duh al vegeta\iei ;i alfecundit[\ii. Acestui zeu ̀ i erau ̀ nchinates[rb[torile prim[verii, ale florilor ;i fe-cundit[\ii naturii. Se pare c[ s[rb[toareatracic[ s-a suprapus cu legendele av]ndleg[tur[ cu s[rbatoarea Dragobetelui, pe24 februarie.

Dragobetele este simbolul erosuluila rom]ni, un fel de zeu care une;te mas-culinitatea ;i feminitatea, la tot ce esteviu, de la om la plante. ~n unele zone dinRom]nia aceste dou[ s[rb[tori,M[r\i;orul ;i Dragobetele, sunt supra-puse.

~n tradi\ia popular[ rom]neasc[,

;nurul m[r\i;orului reprezint[ ̀ mpletireacelor 365 de zile ale anului. R[sucirea fi-rului ro;u cu cel alb ̀ nsemna contopireadintre iarn[ ;i var[, toamn[ ;i prim[var[fiind considerate anotimpuri "de trecere"c[tre cele dou[ chipuri extreme ale na-turii.

Acum, ;nurul alb-ro;u esteconfec\ionat din fire din m[tase, la carese aga\[ mici obiecte artizanale care sim-bolizeaz[ norocul, s[n[tatea sau iubirea.~nsemn[tatea ;nurului de m[r\i;or s-aextins mai degrab[ c[tre o form[ de ex-primare a respectului, a admira\iei ;i agalanteriei, `ndep[rt]ndu-se treptat deritualul str[vechi al cinstirii naturii, flo-rilor ;i fecundit[\ii p[m]ntului.

Zilele babelor, 1 - 9 martie

Luna martie ̀ ncepe cu zilele babelor,cum sunt cunoscute `n popor primele 9

zile ale prim[verii calndaristice care aduccu ele o vreme capricioas[, schimb[toare,cu soare, v]nt, ploi, lapovi\[, ninsoare ;iuneori chiar viscol. Exist[ obiceiul ca`ntre 1 ;i 9 martie fiecare om s[-;i aleag[o zi despre care s[ spun[ c[ "asta-i Babamea" exist]nd credin\a c[ a;a cum va fivremea `n acea zi tot a;a va fi ;i stareasufleteasc[ a omului `n anul respectiv.

Legenda spune c[ vremea incert[ dinaceast[ perioad[ se datoreaz[ celor 9 co-joace lep[date zi de zi de c[tre Baba Do-chia. Odat[ dezbr[cate, cojoacele sunt`nsu;ite de surorile Dochiei, purt]nddrept nume diminutive ale denumirilorzilelor sapt[m]nii< Lunica, Martica, Mar-curiana, Joi\a, Virita, Sitita, Domnica.

Una din legende spune c[ Baba Do-chia, femeie puternic[, dar aprig[ ;i rea,care nu se teme de nimic, "N-are fric[ devreun ger/ Nu-i e fric[ nici de cer", dor-nic[ s[-;i duc[ oile la munte, la p[scut,o trimite pe nora ei, pe o vremec]ineasc[, s[-i aduc[ fr[gu\e. Pe drum,nora se `nt]lne;te cu un mo;neag care osf[tuie;te s[ mearg[ undeva, ̀ ntr-o v]lceaanume, unde sunt fragi cop\i.

V[z]nd fragii cop\i, Baba Dochiacrede c[ a venit prim[vara porne;te preadin timp cu turma la munte. Totu;i,prev[z[toare, Baba ̀ mbrac[ nou[ cojoa-ce, pe care, ̀ n drum, le arunc[ pentru ca,pe m[sur[ ce urc[ muntele, vremea se`nc[lzea. Dar, `n a noua zi, odat[ ajuns[`n v]rf de munte, se las[ un ger n[prasnic;i Baba Dochia, `mpreun[ cu oile sale,`nghea\[, devenind stane de piatr[.

Cele nou[ zilele ale urcu;ului, egalecu num[rul cojoacelor simbolizeaz[ du-rata ciclului de schimbare a vremii, iarmoartea Dochiei, iar ziua de 9 martie,este considerat[ hotar `ntre anotimpulfriguros si cel calduros.

Dup[ ̀ ncetarea Zilelor Babei, numite`n Transilvania ;i V]ntoase, ̀ ncep Mo;iinumi\i ;i Sfin\i sau S]m\i. Babele suntconsiderate rele iar Mo;ii sunt buni.|[ranii erau foarte aten\i cum va fi vre-mea `n primele trei zile din luna martie,deoarece 1 martie era bab[ a plugului, 2martie era bab[ de sap[ iar 3 martie erabab[ de cules.

Dac[ `n aceste zile era ploaie, toat[munca agricol[ se f[cea pe umezeal[, iardac[ era soare, se f[cea pe usc[tur[.

A consemnat :tefania Cri;an

300 de ani de la prima l[crimare a icoanei din Máriapócs

Legenda spune c[ vremea incert[ din aceast[ perioad[ se datoreaz[ celor 9 cojoace lep[date zi de zi de c[tre Baba Dochia.Odat[ dezbr[cate, cojoacele sunt `nsu;ite de surorile Dochiei

M[r\i;orul are în spate o tradi\iestr[veche de pe vremea ge\ilor

1 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEOrganismul uman con\ine kilograme de toxine care trebuie permanenteliminate. Calea de stocare a toxinelor este limfa, iar organele de eliminaresunt colonul, ficatul, rinichii, pielea. Consecin\a elimin[rii deficitare atoxinelor este acidoza.

Prim[vara este un anotimp so-licitant, de tranzi\ie de la bioritmulde iarn[ la cel de var[, c]nd orga-nismul `;i accelereaz[ propriileprocese de detoxifiere pentru a facefa\[ unui nou ciclu de via\[.

Alimenta\ia trebuie s[ sprijineacest proces natural de detoxifiere,de aceea postul este foarte bine ve-nit `n aceast[ perioad[.

Organele cele mai solicitate `naceast[ perioad[ sunt ficatul ;i creierul,care trebuie sus\inute pentru dep[;ireaasteniei de prim[var[.

Organismul uman con\ine kilogra-me de toxine care trebuie permanenteliminate. Calea de stocare a toxineloreste limfa, iar organele de eliminaresunt colonul, ficatul, rinichii, pielea.Consecin\a elimin[rii deficitare a to-xinelor este acidoza.

Deci, ca urmare a stilului nostrude via\[, `n aceast[ perioad[ a anuluisuntem mai obosi\i, mai statici, maipu\in energici ;i mai pu\in creativi,put]nd s[ avem chiar un surplus degreutate. Organismul are nevoie de ou;oar[ alcalinizare, concomitent cu odiet[ corespunz[toare.

O schem[ posibil de urmat ar ficombina\ia dintre Extractul dinml[di\e de Lemn C]inesc, diminea\a,Extract din muguri de M[r la pr]nz ;iExtract din muguri de Frasin seara,timp de 1-2 luni, la fiecare `nceput deprim[var[. Se va asocia consumul a 1-2 l[m]i stoarse ;i diluate ̀ n ap[, zilnic,diminea\a pe stomacul gol, asociat cu1-2 linguri\e de pulbere de Echinaceea,care `mpreun[ vor asigura drenajullimfei ;i transportul toxinelor c[tre fi-

cat. Ficatul amestec[ toxinele cu bila ;ile vars[ `n intestin ;i colon, de undeapoi vor fi eliminate. De aici reiese im-portan\a detoxifierii colonului, ficatu-lui ;i `n cele din urm[ a limfei, tocmai`n aceast[ ordine.

De asemenea, mișcarea fizică esteextrem de importantă pentru circulațialimfatică, activitatea musculară avândun efect de pompă asupra circulatieilimfatice. Se poate asocia ;i masajul dedrenaj limfatic,dar nu `n defavoareami;c[rii fizice.

Detoxifierea colonului

Pentru detoxifierea colonului reco-mad o alimenta\ie echilibrat[, cu mesela ore fixe, cu alimente de sezon, debun[ calitate ;i procurate din surs[ si-gur[. Este important[ hidratarea co-rect[, cu aportul a 2 litri de lichide pezi. Produsul Colon S[n[tos, prin in-gredientele sale ajut[ mult colonul `naceast[ prim[ faz[. Ca alternativ[, pots[ recomand Polygemma 15 -Intestin-Detoxifiere, care prin combina\ia din-tre extractele gemoterapice din ml[di\ede Meri;or, muguri de Nuc ;i muguride Stejar, ajut[ la reglarea func\ion[rii;i motricit[\ii intestinale cu reechili-brarea florei intestinale ;i stimulareaimunit[\ii intestinale.

Dup[ aceast[ prim[ etap[ care artrebui s[ dureze cam o lun[, putem tre-ce la cea de-a doua etap[, ;i anume de-toxifierea ficatului. Ficatul poate fi con-siderat un laborator albiotransform[rilor, toate substan\eleintroduse ̀ n organism afect]nd ficatul.Chiar dac[ analizele de laborator iesbine, dar persoana este obosit[,

`ncerc[nat[, f[r[ chef, are alergii, in-fec\ii, digestie dificil[ cu tendin\[ ladiaree sau constipa\ie, cu diverse tul-bur[ri metabolice - ficatul este `n su-ferin\[. Fiind un organ rezistent, cumare capacitate de regenerare, suport[abuzuri cumplite ani de zile `nainte s[apar[ modific[ri ale analizelor de la-borator. De aceea, 1-2 cure de detoxi-fiere pe an sunt binevenite. ~n acestscop recomand produsul Armurariu;i Ganoderma, produsul Ficat s[n[toscare au efect hepatoprotector, hepato-regenerator, antihepatotoxic ;i antioxi-dant. Din gama Polygemma recomandprodusul Polygemma 11-Detoxifie-re_Ficat, care este o combina\ie de ex-tracte gemoterapice din ml[di\e deRozmarin, Ienup[r ;i muguri de Alun.Produsul are ;i un efect detoxifiant re-nal ;i respirator.

Detoxifierea limfei

Ultima etap[ a curei de detoxifie-re este aceea a limfei. Produse reco-mandate pentru aceast[ faz[ ar fiDetoxifiantul cu Ganoderma, cuefect depurativ, drenor limfatic;i biliar, antioxidant ;i Extractulde Orz Verde, un produs foar-te drag mie, care esteunul dintre produsele cucei mai mul\i constitu-en\i nutritivi necesari or-ganismului ;i care prinaportul de proteine, vi-tamine, minerale ;i en-zime duce la `ncetini-rea proceselor de`mb[tr]nire prin efectantioxidant, reglare

metabolic[, cre;terea rezisten\ei la in-fec\ii ;i protec\ia organismului de ra-dia\ii electromagnetice, UV ;i poluare.Prin con\inutul de superoxid dismu-taza, intervine ̀ n inactivarea radicalilorliberi oxidril, `mpiedic]nd astfel`mb[tr]nirea celular[ ;i apari\ia boli-lor.

Nu ne r[m]ne altceva def[cut dec]t s[ ne bucur[m deacest nou anotimp `n care Na-tura rena;te ;i parc[ al[turi deEa rena;tem ;i noi. Dac[ vomreu;i s[ restabilim leg[tura cuNatura din care facem parte,vom ajunge s[ tr[im ̀ n armonie;i echilibru cu Ea ;i s[ fims[n[to;i. S[ ne bucur[m deci deNatura care ne ̀ nconjoar[ de vea-curi cu bog[\ia ei alimentar[ ;ifrumuse\ea arborilor ;i florilorsale.

O prim[var[ frumoas[ v[ doresc!Dr. Szatmari Anamaria

medic homeopatClinica Sf]ntul Anton

Detoxifierea ca metod[ de prevenire a asteniei de prim[var[

Andiva este o plant[ erbacee, cunos-cut[ pentru frunzele ei albe, c[rnoase,u;or am[rui, folosite `n special `n salate`n perioada anotimpului rece (decem-brie-aprilie). Crescut[ artificial, are totu;icalit[\i terapeutice certe, mai ales ̀ n ceeace prive;te func\iile digestive.

Generalit[\i

Istoria andivei ̀ ncepe ̀ n 1830, la fer-ma unui belgian de l]ng[ Bruxelles, care;i-a pus c]teva r[d[cini de cicoare `npivni\[, pentru a prepara din ele, mait]rziu un substitut de cafea. A uitat deele, ;i c]nd le-a c[utat la sf]r;itul ierniia observat c[ acele r[d[cini au dat na;tereunor c[p[\]ni scurte, cu foi albe ;i v]rfulgalben. Apoi a fost cultivat[ ̀ n toat[ \ara,ast[zi fiind cultivat[ pe majoritatea con-tinentelor, mai pu\in `n Rom]nia.

Andiva sau andivele (se poate folosi;i pluralul) se pot \ine la frigider 3-4 zile.Nu trebuie sp[late ̀ nainte de depozitare.Andivele se consum[ cel mai adesea subform[ de salate< stropite cu suc de l[m]ie,cu sm]nt]n[ sau maionez[ ori `n com-bina\ie cu legume fierte. Aroma lor seschimb[ subtil c]nd sunt fierte `n abur,pe foc sau `n cuptor. Sunt excelente ;i `nsupa de legume sau carne, sub form[ degarnituri sau gratinate `n cuptor.

Pentru a le `ndep[rta gustul amar,trebuie \inute `n ap[ s[rat[, amestecat[

cu o\et (1-2 linguri la un litru de ap[),timp de 15-20 de minute.

Autentica andiv[ belgian[ "aurul alb",dup[ cum o mai numesc ei, este cotat[cu acelea;i "stele" ca vinurile de referin\[,caviarul, trufele sau stridiile. Se spunec[, pentru a g[si andiva perfect[, trebuies[ mergi la Bruxelles ;i trebuie s[ \ii mintecele trei cerin\e pentru cultivarea for\at[a acestei legume< umiditate, c[ldur[ ;i`ntuneric. Andiva are `n compozi\ia eiaproape 95% ap[, iar proteinele formeaz[aproape 1% din greutatea ei, o cantitatesemnificativ[ av]nd ̀ n vedere c[ este vor-ba de o legum[ proasp[t[. Con\inutul ̀ ngr[simi este aproape inexistent, iarcon\inutul caloric este extrem de mic,numai 17 kcal la 100 de grame.

Aceast[ legum[ este o bun[ surs[ deacid folic, fiind prezente ;i vitaminele B2;i B6. De;i con\ine pu\in[ vitamina A ;iC, acestea sunt bine asimilate `n orga-nism. ~n ceea ce prive;te mineralele, an-diva con\ine mici cantit[\i de calciu, fos-for, magneziu, fosfor ;i fier. Este deosebitde bogat[ ̀ n potasiu, necesar echilibruluifunc\ional al organismului. Mai con\ine;i oligoelementele zinc, cupru ;i man-gan.

Andiva ;i func\iile digestive

Andiva con\ine acelea;i substan\eamare care se g[sesc ;i ̀ n cicoarea verde,

`ns[ ̀ n cantit[\i mai mici. Ele ac\ioneaz[asupra ficatului, cresc]nd produc\ia debil[ (ac\iune coleretic[) ;i facilit]nd scur-gerea vezicii biliare (ac\iune colagog[).Andiva serve;te ;i ca aperitiv pentru sto-mac ;i func\iile digestive.

~n consecin\[ este util[ `n cazul de-regl[rii vezicii biliare cauzate de prezen\acalculilor sau `ntreruperii scurgerii saleoptime (dischinezie biliar[). Ac\iuneabenefic[ a substan\elor amare din andiv[;i lipsa efectiv[ de gr[simi din ea o facfoarte u;or de digerat.

Principiile active con\inute de aceast[legum[ previn modificarea metabolis-mului glucidic ;i lipidic.

De aceea, este alimentul perfect pen-tru diabetici. Con\ine foarte pu\ini car-bohidra\i, iar cei care sunt prezen\i, suntforma\i `n principal din fructoz[.

Andivele necesit[ mai mult timppentru mestecare ;i con\in foarte pu\inecalorii. Aceasta le face foarte adecvatepentru dietele de pierdere `n greutate.

Studiile epidemiologice arat[ c[ acestflavonoid reduce riscul apari\iei bolilorcardiovasculare ;i cancerului. Numeroa-se studii preclinice demonstreaz[ c[ areefect antioxidant, antiinflamator, anti-microbian, cardioprotector, neuropro-tector, anxiolitic, analgezic ;i antialergic.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Andiva, o legum[ a iernii pentru s[n[tatea noastr[ Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

6 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

RE}ETE

Sirop ;i gem de ananas

Peri;oare de post, în sos picant

Mod de preparare<

Miezul de ananas se taie cubulețe. 2linguri de zahăr se pun deoparte, iar res-tul se toarnă peste fructe. Se amestecăbine, astfel încât ananasul să se mai zdro-bească. Se adaugă scorțișoarele, apoi selasă la răcoare 4-5 ore, sau chiar o noapte,după care se pune la fiert. Se adaugă 250-300 ml de apă, se fierbe la foc mic, ames-

tecând din când în când, până când ana-nasul încep să se înmoaie. Dacă ați folositscorțișoare, acestea se scot. Într-un vasse strecoară siropul, la care se poate adău-ga romul. Vasul cu fructe se pune dinnou la fiert, până când ananasul devinepăstos, apoi se ia deoparte și se adaugăgelfixul amestecat cu zahăr și sare de lă-mâie. Se mai fierbe 2-3 minute, iar gemulse pune în borcane, cu câte un picuț desalicil. Siropul se poate servi fie proaspăt,fie păstrat cu puțin salicil. Se recomandăpentru sucuri, coctailuri, coctailuri defructe, sau topping la înghețată ori pră-jituri.

Alimentele ;i cantit[\ile

1 kg de miez de ananas, cât maiaromat și cât mai bine copt, 1 kgzahăr, un gelfix 2<1, un vârf decuțit de sare de lămâie, un vârfde cuțit de salicil alimentar (sa-licilul nu se înlocuiește cu con-servant). După gust se poateadăuga 2-3 batoane de scorțișoa-re sau câteva linguri de rom (pecât posibil nu aromă), dar nu este

obligatoriu.

Mod de preparare<

Ciupercile se curăță, se opăresc înapă ușor sărată, la care se poate adăugași o linguriță de delicat de casă, se stre-coară, se lasă să se scurgă, apoi se toacămărunt. Se amestecă cu pesmetul, ouă-le, făina și usturoiul pisat, apoi se con-dimentează cu sare, piper și boia. Dupăomogenizare se formează ghemulețe.

Ceapa mărunțită, dacă se poate răzuită,se călește în ulei. Când ceapa devinesticloasă se adaugă perișoarele și se pră-jesc până când capătă o crustă aurie,se adaugă bulionul și pasta de ardei,apoi se toarnă apă, cât să acopere pe-rișoarele. Se condimentează și se adau-gă sosul de chili, după gust. Se fierbe,până când sosul scade aproximativ lajumătate. Se servește cu macaroane,mămăligă, piure de cartofi sau garni-tură asortată.

Ingrediente< 500 g de ciuperci albe (Agaricus,sau cunoscute sub numele dechampignon), 4-5 linguri de pes-met fin, 2 ouă, o lingură de făină,3 căței de usturoi, sare, piper, bo-ia de ardei, o ceapă, ulei, 3 linguride bulion, o lingură pastă de ar-dei roșu, 1 lingur[ sos de chili.

Cl[tite de post

Mod de preparare<

Se amestecă făina, zahărul, zahărulvanilat, sarea, romul și frișca (aceastase folosește în loc de laptele din clătitaobișnuită, dar se poate prepara și fără,însă, în acest caz se consumă proaspe-te), apoi amestecând, se adaugă, puțin

câte puțin, apă minerală, până cândaluatul va avea consistența ca smântâ-na. Se prăjește în tigaie unsă cu un picde ulei, sau în vas antiaderent. Dacădoriți să le serviți cu gem, aluatul poatefi mai consistent, deci clătitele vor fimai grosuțe, iar dacă le umpleți, pre-parați un aluat mai fluid și faceți clătitemai subțirele. Dacă le umpleți cu mere,amestecul de fructe răzuite, zahăr șiscorțișoare se călește ușor, apoi se lasăsă se răcească și abia după aceea se vorpune în clătite.

Ingrediente< 400 - 450 g de făină, 3-4 linguride frișcă vegetală (se poate faceși fără frișcă), 4 linguri de zahăr,un plic de zahăr vanilat, 2 linguride rom, sau câteva picături deesență de rom, sare, apă mineralăcarbogazoasă (dacă nu folosimouă, apa minerală nu se poateînlocui cu apă plată sau apă de larobinet), gem, sau mere răzuite,amestecate cu zahăr și scorțișoa-

re pudră pentru umplutură.

Sup[ limpede depe;te cu zarzavaturi

Mod de preparare<

Zarzavaturile curățate și tăiate, pre-cum și capetele de pește curățate debranhii și bine spălate se pun la fiert lafoc mic, în apă cât să acopere bine toateingredientele. Se condimentează dupăgust, iar când zarzavaturile încep să seînmoaie, se adaugă ardeii iuți și cartofiicurățați, întregi, sau eventual tăiați însferturi. Se fierb câteva minute, apoi,

când toate ingredientele sunt fierte,zeama se strecoară și se pune înapoi lafiert, tot la foc mic. Se adaugă și bucățilede pește, cu grijă, ca în timpul fierberiisă nu se zdrobească. C]nd s-au fiert șibucățile de pește, cu o lingură de spumăse scot se așează în farfurii, zeama setoarnă peste ele, eventual se pot așezași câteva bucăți de cartofi în fiecare far-furie, iar zarzavaturile se pot servi, fieîn supă, fie separat, după preferință.La servire se oferă și ardei iute.

Ingrediente< 4 felii (circa 1 kg) de pește deapă dulce (somn sau șalău), 4 ca-pete de pește (circa 6-800 g), 4morcovi, 2-3 pătrunjei, o gulie,țelină după gust, 4 bucăți de car-tofi, sare, piper, delicat (de casă),

ardei iute.

Silvoterapia este utilizată de ani buniîn tratamentul diferitelor afecţiuni. Bă-trânii ştiu să spună fără să „socotească”mult în memorie câteva boli care se tra-tează cu scoarţă de copac.

Este vorba despre salcie, de cruşin,de castan sălbatic, de fag, de mesteacănşi, nu în ultimul rând, de stejar - scoarţade copac este un remediu care poate ri-valiza cu medicamentele.

Un stejar matur are 50.000 de ghinde

Stejarul, răspândit în Europa, Asiaşi America de Nord, este un copac înalt,cu ramuri noduroase, puternice şi cu ocoroană largă şi bogată. Rădăcinile seextind cât ramurile de deasupra. Falni-cul stejar poate atinge o înălţime de 40de metri şi poate trăi până la 800 de ani.Stejarul este locuit pe toată durata anu-lui, aici găsindu-şi adăpost şi hrană omulţime păsări şi animale.

Dacă în accepţiunea multora stejaruleste un lem recomandat a se folosi înconstrucţii, iar ceea ce nu se poate utilizadevine lemn de foc, iată că acest arbore,prin fructele sale, dar şi prin coajă arevalenţe terapeutice.

Fructele stejarului sunt ghindele. Unstejar matur poate să aibă peste 50.000de ghinde, multe dintre ele mâncatechiar din copac de păsări şi insecte. Celecare ajung la pământ sunt mâncate deanimale.

De-a lungul timpului, ghinda a fostfolosită ca hrană pentru porci, dar şi laconfecţionarea de coliere şi păpuşi pen-tru copii sau bibelouri rustice. Încă dinantichitate, scoarţa stejarului a fost fo-losită în tăbăcărie, deoarece conţinemari cantităţi de tanin, eficienţi în pre-lucrarea pielii.

Utiliz[ri terapeutice

În scopuri terapeutice, de la stejarse foloseşte scoarţa ramurilor tinere, detrei până la cinci ani, recoltată primăva-ra, prin martie şi aprilie. Scoarţa conţinetanini, are gust astringent şi este lipsităde miros.

Produsele din coajă de stejar au oacţiune astringentă, combat diareea acu-tă, indigestia, şi hemostatica, reducândsângerările în caz de ciclu menstrualabundent, eliminarea de sânge prin tuseori sânge în urină.

Ceaiul din scoarţa de stejar se pre-pară punând la fiert, pentru 20 de mi-nute, două linguriţe de scoarţă mă-runţită într-un sfert de litru de apă. Du-pă fierbere se strecoară şi se beau douăcăni pe zi. Este excelent în combatereafebrei, în amigdalită şi colici abdomina-le, faringite, intoxicaţii cu metale grele.

Pentru tratarea bolilor de piele se fa-ce un ceai mai concentrat, din trei, patrulinguriţe de scoarţă la 250 de ml de apă,fiert 20 de minute. Cu acest ceai se puncomprese în diferite afecţiuni dermato-logice. Poate fi folosit, de asemenea, pen-tru gargară ori spălături vaginale.

Pulberea de scoarţă, obţinută prinmăcinarea în râşniţa de cafea, poate fipusă pe diferite răni zemuinde sau chiarescare. Poate fi pusă şi în încălţămintede persoanele cărora le transpiră picioa-rele.

Galele, foarte bogate în tanin, suntexcrescenţe provocate de înţepăturileunor insecte pe frunzele de stejar. Din10 grame de gale măcinate şi puse lamacerat, pentru 15 zile, într-o sută degrame de alcool de 70 de grade, se obţineo tinctură care să fie folosită în afecţiuniale gurii. Într-o sut[ de ml de apă, uşorîncălzită, se pun 10, 15 picături de tinc-tură de scoarţă de stejar şi se face gargarăori amestecul se bea.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Coaja de stejar calmeaz[durerile de burt[

Stejarul, răspândit în Europa, Asia şi America de Nord, esteun copac înalt, cu ramuri noduroase, puternice şi cu o coroanălargă şi bogată. Rădăcinile se extind cât ramurile de deasupra.Falnicul stejar poate atinge o înălţime de 40 de metri şi poate trăipână la 800 de ani. Stejarul este locuit pe toată durata anului,aici găsindu-şi adăpost şi hrană o mulţime păsări şi animale.

1 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~Prima regul[ este s[ afla\i ce i se potrive;te corpului dumneavoastr[. Afla\i ce tipde siluet[ ave\i ;i \ine\i cont de p[r\ile care trebuie mascate, `n func\ie de acesteaspecte re`nnoi\i-v[ garderoba.

S[ te `mbraci potrivit v]rsteinu este deloc u;or. Uneori hainelepurtate s-ar potrivi unei femeimai tinere sau invers ;i de multeori s[ alegi \inuta perfect[ v]rsteidevine o provocare. Totul \ine destilul personal, dar trebuie urma-te c]teva reguli care v[ vor ajutas[ v[ `mbr[ca\i corect indiferentde prim[verile avute `n spate.

Prima regul[ este s[ afla\i ce i se po-trive;te corpului dumneavoastr[. Afla\ice tip de siluet[ ave\i ;i \ine\i cont dep[r\ile care trebuie mascate, `n func\iede aceste aspecte re`nnoi\i-v[ garderoba.

Dac[ vre\i s[ atrage\i privirile atuncitrebuie s[ v[ crea\i un stil. Nu ave\i ne-voie de hainele marilor designeri ca s[fi\i frumoas[. O persoan[ care are stilarat[ bine indiferent de eticheta hainelor.Pentru asta este nevoie s[ proba\i hainele`nainte s[ le cump[ra\i. Chiar dac[ apa-rent sunt foarte frumoase ;i crede\i c[ vise potrivesc croiala s-ar putea s[ nu fiereu;it[. Rochia care arat[ bine pe umera;poate nu se potrive;te cu silueta pe careo ave\i. Dac[ modelul ales este frumos;i vi se potrive;te atunci nimic nu v[`mpiedic[ s[ fi\i sexy ;i la 40 de ani.

Cum alegem potrivit blugii

Cu siguran\[ blugii sunt o pies[ derezisten\[ `n garderoba unei femei. Einu trebuie s[ lipseasc[ din niciun ;ifo-nier. Dar ;i aici trebuie s[ \ine\i cont dec]teva reguli.

La 20 de ani pute\i foarte u;or s[ ex-perimenta\i. Blugii rup\i, blugiipresp[la\i, cu talie joas[, cu talie `nalt[,pe to\i pute\i s[-i ̀ ncerca\i. Doar a;a ve\idescoperi stilul care vi se potrive;te.Dac[ la 20 de ani se poate orice, dup[ 30se mai schimb[ pu\in situa\ia. Acum tre-buie s[ mai ad[uga\i c]\iva centimetride material `n zona taliei. C]t[ vremeblugii ̀ n tendin\e ̀ \i eviden\iaz[ corpul`i pute\i purta `n continuare. Trebuies[ v[ g]ndi\i ;i la pantaloni cu care s[merge\i la serviciu, v]rsta impuneacest lucru.

Dac[ ave\i peste 35 de ani atuncitrebuie s[ fi\i foarte atent[ c]nd v[cump[ra\i o pereche de blugi. Dac[sunt prea st]m\i sau talia lor esteprea joas[ risca\i s[ v[ pierde\i dincredibilitate ;i seriozitate.

Rochia, o alegere dificl[

S[ g[si\i rochia perfect[nu este deloc u;or. Niciatunci c]nd ave\i 20 de ani;i nici c]nd dep[;i\i v]rstade 35 de ani. La 20 de anieste voie orice se potrive;te si-luetei. Pute\i fi feminin[, sexy, rebel[,juc[u;[. Pute\i fi a;a cum dori\i. v]rstav[ permite ;i acum este momentul s[profita\i. Dup[ 30 de ani nu mai pute\iface acest lucru. Dup[ aceast[ v]rst[ ro-chiile alese trebuie s[ fie mai elegante.Trebuie s[ opta\i pentru rochii care v[eviden\iaz[ talia, care nu este foartescurt[ ;i nici nu are un decolteu foartead]nc. Nu este potrivi v]rstei ;i, ca ̀ n ca-zul blugilor, risca\i s[ v[ pierde\i credi-bilitatea. Acelea;i reguli sunt valabile ;ipentru doamnele care trec de 35 de ani.Evita\i s[ v[ expune\i foarte mult pielea.Asta nu ̀ nseamn[ c[ trebuie s[ renun\a\i

la m]necile scurte, trebuie doar s[ cu-noa;te\i acea limit[ a bunului sim\.

Ave\i grij[ la \inuta purtat[ la locul de munc[

Indiferent de v]rsta pe care o ave\i,c]nd vine vorba de locul de munc[ tre-buie s[ acord[m o seriozitate maxim[.Dac[ ave\i 20 de ani ;i sunte\i proasp[taangajat[ ̀ ntr-o firm[, feminitatea trebuies[ se `ntrep[trund[ cu seriozitatea. Re-nun\a\i la fuste foarte scurte ;i topuriprea decoltate, opta\i pentru fusta creioncare, a;a cum am amintit ̀ n num[rul tre-cul al suplimentului Informa\ia de Du-

minic[, este ̀ n tendin\e anul aces-ta. Pentru c[ ave\i o v]rst[ care

v[ permite, nu v[ feri\i de cu-lorile aprinse, tocurile ̀ nalte

;i bijuterii statement.Al[turi de aceste ac-

cesorii mergfoarte bine ;i

nuan\elepu\in mai

`nchise.

Dac[ave\i 30

trebuie s[da\i dovad[ de

profesionalism. Trebuie s[ fi\i unexemplu irepro;abil pentru cei din jur.

|inuta s[ fie elegant[ cu nuan\e gri, albsau negru. Ve\i ie;i din anonimat prindetalii feminine precum< curele, to-curi `nalte ;i bijuterii frumoase.

Dac[ prefera\i comoditatea unuideux-piece cu pantaloni atunci pu-te\i renun\a la nuan\ele neutre pen-tru a nu da impresia de aspect mas-culin, opta\i pentru culorile pas-telate.La v]rsta de 40 de ani nu trebuie

s[ v[ feri\i de culori, dar nici s[exagera\i cu ele. Alege\i \inute sim-ple, elegate, dar potrivite persona-lit[\ii pe care o ave\i. Fustele midi`n nuan\e deschise, tocurile `nalte

;i petele de culoare pot fi purtate cucondi\ia s[ se potriveasc[ siluetei pe

care o ave\i.Dac[ a\i trecut de 50 de ani ;i prefe-

ra\i s[ purta\i costum, nuan\ele pentrucare trebuie s[ opta\i sunt cele deschise,

calde< alb, crem, bej, galben ;i c[m[;ilecu care s[ v[ asorta\i costumul s[ fie dinmaterial delicat. Perlele, pantofii delica\i,curelele sunt detaliile care vor face dife-ren\a. Evita\i \inutele severe ;i masculine.Acestea nu vor face altceva dec]t s[ v[mai dea c]\iva ani `n plus. La aceast[v]rst[ decolteurile sunt total interzise.Chiar dac[ ave\i un piept generos, s[-leviden\ia\i ;i mai tare nu ve\i face altcevadec]t s[-i st]njeni\i pe cei din jur.

Machiajul perfect

Dac[ `n materie de vestimenta\ie la20 de ani ave\i voie s[ purta\i ;i s[ ̀ ncerca\iorice nu la fel este ;i c]nd vine vorba demachiaj. Atunci c]nd v[ machia\i pentrubirou folosi\i produse de calitate. Estefoarte important s[ p[stra\i un lookproasp[t pe durata `ntregii zile. Finalulmachiajului s[ fie unul decent care s[scoat[ `n eviden\[ frumuse\ea natural[,feminitatea ;i tr[s[turile dumneavoastr[.

De la 30 de ani `n sus machiajul tre-buie s[ fie foarte natural. Culorile natu-rale, rujul s[ fie c]t mai simplu, dac[ esteposibil doar un gloss transparent.

Pentru a fi feminin[ la orice v]rst[nu uita\i c[ orice detaliu conteaz[!

Reguli vestimentare care trebuierespectate `n func\ie de v]rst[

8 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

DIET~

~n men\inerea s[n[t[\ii, darmai ales a suple\ii, o diet[echilibrat[, dup[ cum bine ;ti\i,joac[ un rol foarte important. Ceamai nou[ descoperire legat[ deacest subiect este regimul cedistribuie grupele alimentaredup[ modelul piramidei.

Aceast[ diet[ este un fel de ghid carene `nva\[ ce ;i c]t s[ m]nc[m, dar ;i cefactori d[un[tori s[ evit[m. C]ndspunem factori d[un[tori ne referim lacolesterol, gr[simi, zaharuri ;i nu `nultimul r]nd alcoolul `n exces. Piramida este cunoscut[ ca simbolulstabilit[\ii ;i structurii perfecte. Pentrua p[stra stabilitatea structurii, toatetreptele, mai pu\in v]rful, trebuie s[r[m]n[ intacte. Dup[ acela;i principiutrebuie s[ func\ioneze ;i o diet[s[n[toas[. La o astfel de diet[, locul I ̀ l ocup[cerealele deoarece num[rul de por\iieste cel mai mare (3/4). Urm[torul nivel este cel alfructelor ;i legumelor pentru c[necesarul de por\ii este mai mic;i numai 1/4 carne sau pe;te.Este foarte important de ;tiutfaptul c[ fiecare grup[sanguin[ este impor-tant[, de aceea estenevoie s[ se consumezilnic produse de lafiecare nivel alpiramidei. Pute\iscoate dinalimenta\iev]rfulpiramidei,care este

reprezentat de factorii d[un[tori maisus men\iona\i.

De ce `n aceast[ ordine;i cantitate?

Pentru faptul c[primul nivel care esteconstituit dinp]ine, orez,cereale ;i pasteob\inute din gr]u

integral

asigur[ organismului o cantitate mare deenergie. Ele trebuie consumate zilnic

datorit[ con\inutului mare de fibre.Evita\i pr[jiturile, fursecurile ori

pateurile, dar ;i pastele sauorezul combinat cusm]nt]n[ sau crem[ debr]nz[.

Al doilea nivel estes[rac `n gr[sime,

dar bogat `nvitamine ;iminerale pentru

c[ este alc[tuit dinfructe ;i legume. Ar

fi foarte binedac[

`n fiecare zi a\i consuma cel pu\in dou[por\ii de fructe ;i minim trei de legume. Al treilea nivel este alc[tuit dinlactate, carne slab[, pe;te, ou[, nuci ;ifasole uscat[. Aceste alimente sunt bogate`n proteine, calciu, fier ;i zinc at]t denecesare dezvolt[rii optime aorganismului. Consuma\i de dou[ ori pe zi lactate;i trei por\ii din celelalte. Toate acestealimente trebuie m]ncate fierte sau lagr[tar. Ave\i mare grij[ la ou[! Nuconsuma\i mai mult de un g[lbenu; pezi pentru c[ ou[le sunt foarte bogate `ncolesterol. Datorit[ con\inutului ridicat degr[simi ;i semin\ele ;i nucile trebuieconsumate moderat. 10% - 20% din calorii trebuies[ provin[ din proteine

Gr[simile nu trebuie s[ dep[;easc[30% din num[rul total de calorii permise

zilnic. ~n cazul unui adult, ̀ ntre10% - 20% din calorii trebuie

s[ provin[ din proteine,iar `ntre 50% - 60% dincarbohidra\i, iar astfel

se completeaz[procentul de 70%.

Pentru a acceleraprocesul de sl[bire, nu

dep[;i\i num[rul depor\ii mai susamintit ;i nu uita\is[ men\ine\i

echilibrul.Evita\i gr[si-

mile ;i face\imult sport.

Nivelele piramidei alimentare

Zilnic consumăm diferite ali-mente considerate s[n[toase ;isper[m c[ `n acest mod vom aveao s[n[tate de invidiat. Sunt ali-mente care `ntr-adev[r fac mi-nuni pentru s[n[tatea noastr[ ;ichiar scad riscul de cancer.

Printre cele mai recomandate ali-mente funcţionale este fasolea ca le-gumă și fructele de pădure ca fruct.Fasolea uscat[ sau legumele constituieo modalitate ieftină și sănătoasă de acrește numărul meselor de legume dinalimentaţia zilnică.

Fasolea gătită are conţinut redus decalorii, conţinut crescut de carbohi-draţi complecși și conţine puţine gră-simi.

În plus, fasolea reprezintă o sursăbogată de vitamine B, K și fibre, carepromovează sănătatea sistemului di-gestiv și previne constipaţia.

~nlocui\i carnea cu fasolea!

Introduceţi fasole în mod graduatîn dieta dumneavoastr[. Fasolea seconsideră un substitut al cărnii. Înlo-cuiţi carnea cu consumul de două oripe săptămână de fasole.

Cererea pentru produse din fasole

este în creștere datorită prezenţei di-feri\ilor compuși ce promovează sănă-tatea în produse comestibile din fasolecunoscuţi sub denumirea de saponine,ce se găsesc în mod natural în toatematerialele vegetale provenite din le-gume. Studii clinice au sugerat că sa-poninele au capacitatea de a ajuta la

protecţia organismului împotriva can-cerului, scăderea colesterolului și scă-derea răspunsului la glucoză sanguină.

Varza, broccoli și varza de Bruxellesfac parte din familia legumelor cruci-fere. Efectele benefice asupra sănătăţiiasociate cruciferelor au fost atribuiteconcentraţiei ridicate de glucosinolaţi.

Fructele de pădure, cele mai bogate fructe

Multe fructe de pădure se pot con-suma crude după spălare, iar majori-tatea variază de la 50 la 100calorii/porţie când sunt consumatecrude. Fructele de p[dure sunt bogate`n< vitamina C, potasiu și fibre. Toatefructele de pădure de culoare roșie saualbastră conţin substanţe phytochimicece pot scădea potenţial rata canceruluiși a altor boli cronice.

Capacitatea de absorbţie a radica-lilor de oxigen constituie o modalitatede măsurare a capacităţii antioxidantea fructelor și legumelor. Fructele depădure au nivelele cele mai ridicate deantioxidanţi dintre toate fructele proas-pete.

Căpșunii și frăguţele au capacitateade a reduce riscul pentru boli cardiace.Efectele benefice ale alimentelorfuncţionale sunt< antioxidante, scadriscul de cancer, menţin vederea, îm-bunătăţesc sănătatea inimii, scad sim-ptomele de menopauză, îmbunătăţescstarea de sănătate gastro-intestinală,menţin sistemul imunitar, menţin să-nătatea tractului urinar, scad tensiuneaarterială, îmbunătăţesc sănătatea sis-temului osos ;i sunt antibacteriene.

Consumul de fasole scade riscul de cancer

Piramida este cunoscut[ ca simbolul stabilit[\ii ;i structurii perfecte. Pentru ap[stra stabilitatea structurii, toate treptele, mai pu\in v]rful, trebuie s[ r[m]n[intacte. Dup[ acela;i principiu trebuie s[ func\ioneze ;i o diet[ s[n[toas[.

150 de ml de iaurt, 200 de mlde lapte ;i 50-100 de g de brânzăzilnic - aceasta este recomandareamedicilor nutri\ioni;ti în ceea ceprive;te o alimenta\ie echilibrată,atunci când vine vorba de produselactate.

Iaurtul este unul dintre alimentelecele mai vechi, universale ;i beneficepe care umanitatea le-a cunoscut. Înultimul secol, felul în care ne hrănims-a schimbat radical, prin consumul deproduse cu multe calorii ;i valoarenutritivă scăzută, uneori chiarcaren\ate. Această conduită alimentarăa dus la cre;terea inciden\ei unor bolideterminate sau favorizate de stilul devia\ă. Vorbim despre obezitate, diabetzaharat, hipertensiune arterială ;i chiarcancere digestive. Consumul zilnic deiaurt, sursă de calciu ;i proteine, alăturide fructe ;i legume bogate în vitamine;i fibre, reprezintă o solu\ie pentru oalimenta\ie corectă ;i pentruprevenirea ;i combaterea unorasemenea afec\iuni, explic[nutri\ioni;tii. În plus, speciali;tii sunt de părerecă efectele benefice ale produselorlactate pot contribui la cre;terealongevită\ii, datorită proteinelor dinlapte ;i iaurt, care ajută la cre;tereaimunită\ii. Iaurtul con\ine micro ;imacronutrien\i, calciu ;i vitamineliposolubile. Macronutrien\ii -glucidele, lipidele ;i proteinele - aducnecesarul de aminoacizi necesaripentru cre;tere ;i dezvoltare, iar calciulajută la procesul de reparare ;i recons-truc\ie osoasă. Fermen\ii lactici din iaurt, care vinsă întregească activitatea floreiintestinale, oferă un grad de aciditate;i dezvoltare a acidului lactic, mărindastfel posibilitatea de asimilare. Potrivit medicilor, la o alimenta\ieechilibrată de aproximativ 2.000 decalorii zilnic, raportul trebuie să fieurmătorul< glucide - 55%, lipide - 25%;i restul, de 20%, proteine de bunăcalitate.

Lactatele contribuiela cre;terealongevit[\ii

1 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

Potrivit legii, b[ie\ii ap\i pentru armat[ nu se puteau c[s[toridec]t dup[ `ndeplinirea stagiului militar pe care `l `ncepeau lav]rsta de 20 de ani ;i ̀ l ̀ ncheiau la 22 de ani. Pentru fete, potrivitlegii, v]rsta optim[ de `ncheiere a c[s[toriei `ncepea la 16 ani.

Ceremonia nunţii îmbină tradiţiişi obiceiuri, în funcţie de zonă şi religie.Încă din Antichitate, mirii îşi făceauunii altora jurăminte, înainte de a fideclaraţi căsătoriţi. În afara jurămin-telor de natură religioasă, care puteaufi incluse în ceremonia nunţii, mirii îşiputeau rosti, în faţa altarului, şi jură-minte pe care le compuneau chiar ei.

În China, căsătoria este încheiată du-pă ce se plăteşte un preţ pentru mireasă.Cu toate acestea, pentru a nu se crea im-presia că-şi vând fata, se stabileşte unpreţ simbolic. Cu ocazia nunţii, părinţiiprimesc diferite daruri, dar şi tinerii că-sătoriţi primesc daruri în bani, oferiţi în-tr-un plic de culoare roşie, care simboli-zează prosperitatea familiei nou-înteme-iate. Nunta are loc în cadrul ceremonieiceaiului, cu acest prilej tinerii mulţumindcelor mai în vârstă din familie. În tradiţiachineză, cineva este considerat adult şiindependent doar după ce se căsătoreşte.

Nu în ultimul rând, muzica este ceacare creează o atmosferă deosebită, astfelcă o formaţie de cântăreţi însoţeşte mi-reasa de la casa sa la casa mirelui, alăturide alaiul de rude şi apropiaţi. Muzica nuva lipsi apoi nici de la petrecerea de nun-

tă, unde, de preferinţă cât mai multe or-namente sunt de culoare roşie.

Nunţile din teritoriile arabe diferă înfuncţie de regiune. Nunţile musulmanepot fi aranjate dinainte, dar nu în modobligatoriu. Se poate întâmpla ca mirele

să îşi vadă prima oar[ mireasa chiar `nziua nunţii. Mireasa poartă un caftan, orochie anume pregătită şi ornată, iar mâi-nile şi picioarele îi sunt pictate cu diferitemodele, fiind utilizată vopsea de henna.În ţări precum Siria, Iordania, Liban, te-

ritoriile Palestiniene, se păstrează obice-iul de a purta mirele şi mireasa pe scaune,în timp ce alţi nuntaşi dansează în jurullor.

Ceremonia de la nunţile hinduse areloc, în mare parte, în limba sanscrită. Înlocurile unde indienii nu înţeleg sans-crita, ceremonia este ţinută în dialectulzonei. Ceremonia diferă astfel de la o zo-nă la zonă, dar şi în funcţie de statululsocial, mai precis de castă. Hinduşii acor-dă o importanţă foarte mare căsătoriei,astfel că ceremonia poate să se întindăpe parcursul mai multor zile. În India,foarte multe dintre căsătorii se realizeazăprintr-o înţelegere între părinţi sau întremire şi părinţi. Ceremonia nunţii res-pectă şi acum, în mare parte, tradiţiileantice care sunt reflectate în textele sfintepentru hinduşi şi are loc doar în prezenţa„focului sacru“. Nunţile indiene sunt pli-ne de culoare, la ele participând între 400şi 1.000 de persoane, cele mai multe din-tre acestea fără să fie cunoscute de cătremire şi mireasă.

Nunţile în Japonia au loc, de cele maimulte ori, în stilul tradiţional Shinto sauîn stilul modern, vestic. În orice caz, cu-plurile trebuie ca mai întâi să treacă pela starea civilă. O nuntă tradiţională ja-

poneză se face după o prealabilă purifi-care, şi are loc la un templu shintoist, un-de un preot oficiază slujba specială debinecuvântare.

O nuntă pakistaneză constă în patruceremonii, desfăşurate în patru zile se-parate. „Mayoon“ este petrecerea de lacasa miresei, unde se adună prietenii şirudele apropiate ale acesteia, care cântăşi dansează plini de veselie. Familia mi-resei oferă mici daruri, în funcţie de sta-rea acestora, prietenelor miresei. Apoi,cei prezenţi îşi desenează mâinile cu hen-na. Petrecerea durează până noaptea târ-ziu, iar mireasa poartă o rochie şalvar deculoare galbenă. Alte ceremonii au locseparat la casa miresei şi a mirelui. În ceamai importantă zi, „shaadi“, are loc pe-trecerea, dată la casa miresei, aici fiindinstalate corturi largi, în grădină sauaproape de casă. Sosirea mirelui şi a fa-miliei sale la casa miresei este anunţatăde ritmurile de dholak, o tobă. Se poateîntâmpla ca această ceremonie să fie în-treruptă de către fraţii, surorile şi priete-nii miresei, pe motiv că nu au primit su-ficienţi bani. Urmează o ceartă cu rudelemirelui, totul încheindu-se cu bine, dedragul distracţiei.

Vasile A.

Analiz]nd v]rsta la care aufost `ncheiate c[s[toriile `n pe-rioada anilor 1867 - 1900, pe bazadatelor preluate din registrele pa-rohiale greco-catolice ;i romano-catolice ale localit[\ilor Racova,Corund, Apa ;i Craidorol\, regis-tre p[strate la Arhivele Na\ionale,filiala Satu Mare, muzeografaPaula Virag a ̀ ntocmit un studiu.

Din "Considera\ii privind v]rsta lac[s[torie", material cuprins `n volumul"Satu Mare - Studii ;i comunic[ri, 2010",afl[m c[ devia\iile de la prejudec[\ileconform c[rora femeile trebuie s[ fie maitinere dec]t so\ii ̀ n momentul ̀ ncheieriic[s[toriei erau rare. Doar jocul interese-lor materiale putea determina mariajedispropor\ionate ca v]rst[.

B[ie\ii ap\i pentru armat[ nuse puteau c[s[tori dec]t dup[`ndeplinirea stagiului militar

Din registrele parohiale greco-cato-lice reiese c[ b[rba\ii care sunt la primac[s[torie au v]rste cuprinse `ntre 23 ;i32 de ani. A fost `nt]lnit doar un caz, `nlocalitatea Craidorol\, c]nd mirele era"holtei", sau "fecior" ;i s-a c[s[torit la 34de ani. Fetele s-au prezentat pentru primadat[ la taina cununiei la v]rste cuprinse`ntre 16 ;i 22 de ani. Potrivit legii, b[ie\iiap\i pentru armat[ nu se puteau c[s[toridec]t dup[ ̀ ndeplinirea stagiului militarpe care `l `ncepeau la v]rsta de 20 de ani;i `l `ncheiau la 22 de ani. Pentru fete,potrivit legii, v]rsta optim[ de ̀ ncheierea c[s[toriei `ncepea la 16 ani. Astfel, `nlocalit[\ile amintite, erau respectate pre-vederile legale privind v]rsta optim[pentru `ncheierea c[s[toriei.

Datele privind v]rsta celor care s-aurec[s[torit sunt mult mai variate. V]rsta

acestora variaz[ `ntr-un interval destulde mare, cuprins `ntre 33 ;i 74 de anipentru b[rba\i, ;i 27 ;i 50 de ani pentrufemei.

Cel mai t]n[r cuplu care s-a c[s[toritpentru a doua oar[ e reprezentat de unb[rbat de 33 de ani ;i o femeie de 27,ambii v[duvi, din Racova. La polul opuse consemnat un cuplu, tot din Racova,b[rbatul av]nd v]rsta de 74 de ani, iarfemeia de 40.

Cazurile `n care b[rbatul a fost mait]n[r dec]t femeia au fost pu\ine. ~n 1878se c[s[toreau `n Apa un t]n[r cu v]rstade 28 de ani. fiind consemnat ca "fecior",cu o femeie de 40 de ani, "v[duv[".Situa\ia acestei rec[s[torii a unei femeimai ales cu un b[rbat mai t]n[r, nu a fost

v[zut[ cu ochi buni de comunitate. Eradestul de greu acceptat[ o astfel de dife-ren\[ chiar ;i pentru prima c[s[torie.Alte dou[ cazuri asem[n[toare au fost`nt]lnite `n Racova. Aceste exemple potavea ;i o explica\ie economic[, presu-pun]nd c[ t]n[rul avea o situa\ie finan-ciar[ mult mai precar[ dec]t a femeii.Printr-o astfel de leg[tur[ el `;i`mbun[t[\ea averea, iar v[duva primeaajutor la treburile gospod[re;ti ;i chiarla cre;terea copiilor din c[s[toria ante-rioar[.

Din centralizarea datelor, reiese c[`n general diferen\a medie de v]rst[ nudep[;e;te 3 - 5 ani, ;i predomin[ cazurile`n care b[rbatul era mai mare dec]t fe-meia.

O lege din 1858 interziceab[rba\ilor romano-catolici s[ se c[s[toreasc[ `nainte de 22 de ani

Analiz]nd datele din registrele pa-rohiale romano-catolice de stare civil[,se observ[ c[ `n momentul `ntemeieriifamiliei fetele aveau 20-22 de ani, darexistau ;i cazuri c]nd aveau 14-15 ani.V]rsta cea mai indicat[, potrivit tradi\iei,era la fete de 18-19 ani, ̀ n timp ce pentrub[ie\i era recomandat s[ se c[s[toreasc[la 25-27 de ani, deci dup[ ce au `ncheiatserviciul militar ;i aveau o gospod[rieproprie. :i la cei de confesiune romano-catolic[ au existat cazuri ̀ n care so\ia era

mai `n v]rst[ dec]t so\ul, ceea ce ne de-termin[ s[ credem c[ ;i ̀ n cazul ;vabilorsau al maghiarilor existau c[s[torii aran-jate pe ra\iuni economice de c[tre p[rin\i,sau de c[tre viitorii so\i.

:i `n cazul lor erau respectate prin-cipiile sugerate prin intermediul legilor.Decretul gubernial din 20 octombrie1843 a stabilit ca v]rste limite 18 ani pen-tru b[ie\i ;i 14 ani la fete. Apoi legea aus-triac[ sugera c[ v]rsta optim[ pentrub[ie\i este de 18 ani, iar pentru fete de 16ani. Legea din 1858 a interzis c[s[toriab[rba\ilor `nainte de `mplinirea a 22 deani. Excep\ie de la aceste prevederi pu-teau fi doar cele aprobate at]t de auto-rit[\ile ecleziastice, c]t ;i de cele civile.

Din datele `n ansamblu se observ[c[ cel mai mare num[r de tineri b[rba\is-a c[s[torit la o v]rst[ cuprins[ `ntre20-24 de ani, urma\i apoi de cei cu v]rsta`ntre 25-29 de ani. Legisla\ia civil[ ;i ceabisericeasc[ prevedea pentru b[rba\i, cav]rst[ minim[ de c[s[torie pe cea de 22de ani. Abaterile de la aceste prevederise puteau realiza prin ob\inerea de dis-pense prin care se solicita forurilor civile,militare ;i biserice;ti permisiunea de a`ntemeia o familie. Cei c[s[tori\i la v]rstemai mari de 60 de ani sunt cel pu\in la adoua c[s[torie, foarte rar un b[rbatr[m]n]nd ne`nsurat p]n[ la aceast[v]rst[.

V]rsta fetelor la c[s[torie era cu-prins[ `ntre 20-24 de ani, urmat[ apoide cea ̀ ntre 17-19 ani. Num[rul femeilorcare s-au cununat dup[ 29 de ani scadetreptat. Foarte pu\ine s-au c[s[torit, saus-au rec[s[torit av]nd v]rste mai maride 50 de ani. Acest aspect e explicabilprin faptul c[ b[rba\ii preferau femeiletinere, cu for\[ de munc[, femei care s[poat[ `ntre\ine o gospod[rie ;i o familienumeroas[. Nu foarte mare era nicinum[rul fetelor care deveneau so\ii`nainte de `mplinirea v]rstei de 17 ani.

A consemnat Cristina Bursuc

Obiceiuri de nunt[ `n culturile necre;tine

Foto Ioni\[ G. Andron< La nunt[, mirii trec “pe sub colaci”

Ceremonie nup\ial[ `n tradi\ia hindus[

NUNT~

La sf]r;itul secolului XIX, fetele se c[s[toreau pân[ la 22 de ani

10 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

LITERATUR~George Terziu<

Ce frumos e să visezi că viseziUniversul gândirii se contorsionează discretŞi din banalul om de pe stradăDevii un remarcabil poet

Din crea\iile membrilor Cenaclului AfirmareaAzi noapte, am deschis ferestrele

spre albastru, şi mi-am lăsat privireasă se piardă în partea lui întunecată,de tonuri închise de cerneală, amin-tindu-mi. Erai în colţul camerei, ghe-muit în pat cu spatele rezemat de pe-retele gri. Erai înconjurat de haine şipături. Camera era simplă, mai multgoală, fără prea mult mobilier, alcătuitămai degrabă din improvizaţii. Aveaipaltonul pe tine, gluga nu stătea binearanjată în spate. Aveai să pleci, sauabia ai ajuns.

Aveam părul prins în ace la ceafăîntr-un coc complicat. Mi-am verificatceasul de la încheietură şi mi-am ne-tezit rochia roşie pe coapse, apoi l-amluat de mână şi i-am îndreptat cravata,roşie şi ea. Holul recepţiei era plin, şiaveam emoţii. Am început să îmi repetîn minte primele cuvinte ale discursu-lui. Apoi am vizualizat planul sălii şiam încercat să îmi aduc aminte undeerau locurile noastre şi lângă cineaveam să stăm la masă. Anthony sepricepea bine la făcut conversaţie cuinvitaţii aristocraţi, şi deobicei mă bu-curam foarte mult că îl am cu mine laevenimentele de acest gen. Am auzitprimele sunete de vioară dinăuntru, şim-am uitat în ochii lui negri cu o pri-vire tremurătoare şi tulbure. Mi-a zâm-bit reconfortant. Era a patra recepţieluna asta. De fiecare dată, ne agitamprea tare cu organizarea, şi toată echipaera condusă de o stare de anxietate vi-brantă. Afară ploua mai tare decât pu-team eu să îndur, aerul avea presiunemare. Înaintam în recepţie prinmulţimea de femei frumoase în rochiide seară şi bărbaţi îmbrăcaţi în smoc-king, ocolindu-I cu graţie. M-am opritla o oglindă agăţată de perete să îmiretuşez cu unghia linia rujului roşu a

buzei inferioare,dar el m-a tras demână mai departe.Am trecut pe lângăchelneri care ţineautăvi cu aperitive lu-xuriante, şi mă în-trebam agitată dacăseara avea să fie unsucces. Simţeam un

gol în stomac. Îmi întindeam genunchiicând păşeam pe tocurile acelea înalte,apropiindu-mi paşii de intrarea sălii.Atunci, am văzut o uşă crăpată în stân-ga mea, şi m-am uitat din instinct în-ăuntru, în acele trei secunde în caream trecut pe lângă ea.

Stăteai pe marginea patului, cu acelpalton pe tine, cu spatele la hol, încâtţi-am văzut iniţial doar linia lungă anasului. Te uitai pe geamul înalt de lân-gă tine cu nişte ochi de un albastru atâtde deschis şi transparent, că păreau degheaţă. De fapt, parcă aveai un stratsubţire de gheaţă deasupra întregii cor-nee, şi te uitai cu o privire lungă şi obli-că spre cerul alb şi vaporos. Stăteai cumâinile pe genunchi, cu spatele întinsşi aplecat în faţă. În cameră era mai de-grabă întuneric, dar o fâşie pală de lu-mină intra prin sticla geamului spălatde ploaie, filtrată de picăturile aceleamărunte. Imaginea feţei tale a trebuitsă o deduc din combinaţia duală simplăa umbrelor masive care îţi reliefau po-meţii şi nasul şi din petele incandes-cente de lumină albă şi foarte mată apielii tale. Parcă nu aveai niciun gând,parcă erai atât de obişnuit cu agitaţiatipică şi cu faptul că erai desconsideratşi denigrat de restul, că deveniseşi imunşi niciun fel de imbold exterior nu maiavea cum să îţi afecteze acea stare apo-linică pe care am prins-o atunci. Acolo,

timpul curgea mult mai greu, era ofoarte mare linişte, şi am apucat să maivăd doar cum ţi-ai ridicat mâna dreap-tă de pe genunchi, cu o simplitate agestului care m-a încremenit, răsfirân-du-ţi degetele în lumina aceea rece şicurată. Liniile degetelor tale s-au di-zolvat în lumină, şi nu te mai vedeamdecât ca pe un ansamblu de pete deculori neutre în faţa unui fundal lumi-nos. Chiar atunci, am scăpat mâna ori-cui se întâmpla să o ţin, şi buzele meleau rămas întredeschise, iar pleoapelemele s-au deschis mai tare, făcând locunor pupile dilatate de felină.

Dar gălăgia holului m-a izbit dinnou, paşii mei depăşiseră uşa, auzeamiar viorile şi vedeam iar lumina porto-calie şi caldă a recepţiei. Am auzit iarvag şi ploaia, conştientizând-o pentruprima oară cu adevărat de când am in-trat acolo. Dar nu am mai perceput-oviolentă şi grea, ci măruntă şi densă,scăldată într-o lumină pală, cum amvăzut-o peste um[rul tău, ţintuită parcăde privirea ta îngheţată, cu picăturileoprite în straturile atmosferei, ca niştepicături de rouă pe pânze de păianjen.

Aveam să caut neîncetat acea im-agine a ta din nou, şi am derulat-o deatâtea ori în capul meu, că eram con-vinsă deja că am denaturat-o de-a bi-nelea şi nu a mai rămas mai nimic dinpuritatea aceea originară. Am începutnoaptea să mă gândesc mai des laliniştea aceea sfidătoare, şi mai puţinla listele de invitaţi pe care trebuia săle trimit dimineaţă prin e-mail. Eraireal. Magnetism. Albastru. Mi s-aucontractat pupilele brusc, am văzut al-bastrul acela transfinit, şi am închis fe-reastra. Am tras draperiile. Aveam sărămân nopţi întregi, luni întregi, în faţaunui puzzle neterminat.

Micul prinţ îl iubeşte pe MareletandruÎmpreună ei fac biblioteca de floriI-am văzut într-o seară pe câmpulsălbatecEra ca un gest de mare paharnicCu nimbul căutării prin ploaia de varăŞi cu petale de vis uneori

Marele tandru calcă prin spice cu rouăSpre macul cel roşu şi verde-mpletitAre-o privire deplin înfloratăCum nu mai văzusem în vis vreodată

Când ziua cadespre-un sfântasfinţitMicul prinţ îlurmează, zâmbitorşi cuminteCa pe o scenă cuuşieri şi actoriVântul sclipeşteprin buclele serii

Ei trec peste câmpuri cu taină, căci,iată,Vor face-mpreun[ biblioteca de flori

Numai tu ştii de ce muntele-i maiadânc decât mareanumai tu ştii de ce pasărea e o steazburătoarenumai tu ştii de ce mâinile melesunt mai nerelevante decât teoriadespre neant

şi numai tu ştii de ce vinul roşueste mai erectil decât un falus de zeuşi numai tu ştii...n-are nicio leg[tură cu iarba cecreştepe zidurile Ierihonului

ceea ce-ţi spun n-are nici o legăturăcu ura şi iubireamai vechi decât stelele ţintuităpe cerca femeile la patul de plăcută tortură

ceea ce-ţi spunn-are nicio legătur[ cu faptulcă eu te-am inventat dintr-un scâncetşi din strigătul de moarte al înnecatuluinumai şi numaisă ţii mintetoate acestea...

Şarpe apocalipticSomeşul curge năvalnicca un fecior spre iubita sanimic nu-i stă în cale

ca un şarpe apocalipticînghite tot în drumul săuşi ierburi şi copacişi oamenidacă-ar putea să curgă prin cerar înghiţi până şi

luna şi stelelecurge năvalnic Someşulprin mijlocul oraşuluicrescându-i forţa şi măreţiailuminându-i destinul.

Carnea pietrei

să iei cuvântulşi să loveşti cu el în carnea pietreiîn imaginea reală a lucrurilorîn magma grea a fiinţeisă iei cuvântulşi să-l faci focsă arzi şi să topeşti în eltoat[ viermăraia acidăa gândurilorca nişte stindarde ruptetoată ierbăraia bolovănoasăa ideilor agăţate de realsă iei cuvântulşi să faci din noualte pietrealte lucrurialte fiinţeun alt cântec!

Ziua iubirii este ziua noastră, a tuturorşi mai ales a îndrăgostiţilor, ba chiar a bu-nicilor care şi acum ţinându-se de mânăprivesc spre cer, vor să vadă îndrăgostiţiicrestând nume drag pe trunchiul unuipom sau scriu versuri celui iubit.

Iubirea e trainică, e lege nescrisă dar şio leoaică care atacă inimi, ea atacă cu limbide foc, aprinde vreascuri spunând tinerilorcă le aduce noroc. Iubirea e cel mai puternicsentiment, ea te ridică fără să vrei, te poartăprecum vântul şi nu te întreabă. Drageitale mame nu-i cere părerea.

E dulce iubirea, alergi după ea precumalergi după lună s-o prinzi şi s-o dai iubitei.Te frămânţi că n-o poţi ajunge. Steaua îşiface semne, îşi spune să te înscrii pe orbitaei. Spune că ”sunt o stea ce veghează asupraflorilor de tei şi dau poeţilor condei să-şiscrie o poezie ca s-o duci iubitei”. Pământulşi mările sunt toate ale tale când iubeşti.Freamătul pădurii şi un val de furtuni sesimt în inima ta. O brună fecioară îşi aduceo pleiadă de vise iar tu pe coarde de chitarăvorbeşti cu ea. O mângăi cu blândeţe, îşispune< atenţie, timpul nu se întoarce, teurmez să trecem la fapte.

Vorba rea, sau vorba bună am vorbit-o împreună, tu mi-ai spune una mie, eu ţi-aş spune ţie. Inima ţi-aş da-o ţie să-ţi ră-mână pe vecie. Mă închin ţie fecioară şinu-ţi spun într-o doară, aş vrea să întindmâna s-o pun pe fruntea ta curată ca uncrin, icoană de iubit la care eu mă închin.

Carol C. Koka, născut la 1 ianuarie1949 în Satu Mare. A absolvit în 1967Liceul ”Mihai Eminescu”, iar în 1974Facultatea de Istorie-Filosofie dincadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” dinCluj-Napoca. A activat ca profesor deistorie la mai multe licee din SatuMare, timp de 20 de ani la LiceulIndustrial Construcţii de Maşini Unio.A colaborat la< Cronica sătmăreană,Şcoala sătmăreană, Echinocţiu, JDD,Citadela, Mesagerul Albastru, EroiiNeamului. În prezent este redactor laActualitatea sătmăreană, ziar onlineindependent.

A publicat următoarele cărţi< Geografie fizică. Culegere de

lecturi geografice (2002), Grup Şcolar Industrial Construcţii

de Maşini Unio Satu Mare-Monografie(2009),

Satu Mare - Repere de cronologieistorică (2012),

Cenaclul Afirmarea - Cronici decenaclu (2013),

Atentatul de la Sarajevo în paginileziarului Românul (2014),

Cenaclul literar Afirmarea –Cronici şi antologie (2014).

Te rog să mă ierţi pentru că vine searaŞi azi nu ţi-am umplut viaţa cu floriPentru că viaţa ne este prea scurtăCărările ei uneori sunt abrupteŞi pentru că vreau să te schimbiuneori

Că nu știu să fac depărtarea aproapeCa totul să fie deodată ușorCă nu știu magia trăirilor straniiCu care să caut privirile noaptea Şi să te leg cu funii de dorDar, poate tu vrei ceva simplu, ca

moarteaCa ploile toamna, călduţe, domoaleCe spală căderea pe gânduri absentăCând liniștea clipei se-așterne princasăIar eu îţi apar așa, simplu, în cale

Să-ţi spun câte toate și-apoi înc-odatăDe visul știut, la ureche, discretSă-ţi dau cuvintele mele de tainăPovești necrezute, cu oameni perecheŞi despre câmpuri cu flori violet

Geanina Bereş - ~n col\ul camerei

Ana Vacarciuc- Gânduri despre

iubire

George Terziu - Micul prinţ

Ce frumos e să visezi că viseziUniversul gândirii se contorsioneazădiscretŞi din banalul om de pe stradăDevii un remarcabil poet

Nimeni nu înţelege, nu e nimic deînţelesCă tu înţelegi cuvintele cheieCă redescoperi vibraţia verbelor searaŞi că vezi mai multe femei într-o femeie

Ce frumos e să visezi că viseziAvem nevoie de nebuni ca de FMIPentru a stăvili sentimentul de turmăŞi a nu lăsa lumea în gri

Dacă mă plătiţi vă voi lăsa să intraţi

În visul meu cu imagini ciudate Sunt un poet cult și aparteIar voi sunteţi așa coloraţi

Vă iubesc când vă confund cu neantulcăderiiDeparte de lumea vocalăStau în mijlocul visului în picioareCa-ntr-o iubire fatală

Nimeni nu înţelege, nu e nimic deînţelesUniversul gândirii se contorsioneazăîncetŞi din banalul om de pe stradăUneori mă cred un remarcabil poet

Pagină coordonată de Ioan Aniţaş

Iertare

Feerie

Carol C. Koka - Cronici şi antologie

Gheorghe Creţu - Numai tu ştii

1 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Artă rupestră mult mai veche decât se credea

Picturile rupestre descoperite în pe;te-rile Maros din insula indoneziană Sula-wesi, au o vechime de 35.000 – 40.000 deani, putând fi, așadar, de până la 4 ori maivechi decât se credea. Aceste picturi vorcontribui la regândirea evoluţiei culturalea speciei umane și a modului în care ea s-a răspândit pe Pământ.

Manipularea amintirilor cu aju-torul fasciculelor luminoase

Optogenetica – așa se numește acestnou și extrem de incitant câmp de cercetare- presupune utilizarea unor virusuri pentrua introduce în neuroni (în neuronii de șoa-rece, în cazul de faţă), molecule fotosensi-bile, activate de lumină, acestea pot să mo-difice activitatea creierului.

Activând aceste molecule cu ajutorulunor fascicule de lumină, cercetătorii auputut șterge din memoria șoarecilor anu-mite informaţii și implanta altele noi (șifalse – amintiri ale unor lucruri care nu seîntâmplaseră) și au putut transforma con-textul emoţional al amintirilor, dintr-unulnegativ în unul pozitiv.

Aceste cercetări ar permite medicilorsă  controleze comportamentul pacienţilor,pentru a-i ajuta pe cei ce suferă de tulburăriprecum depresia sau schizofrenia sau chiarpentru a atenua durerile și a reda capaci-tatea de mișcare celor cu leziuni ale mă-duvei spinării.

Dezvoltarea sateliţilor ieftiniDeși cunoscuţi de peste un deceniu,

minisateliţii CubeSats - de forma unor cu-buri cu latura de numai 10 cm - au luatavânt cu adevărat abia în anul 2014, cândau început să aducă servicii importanteștiinţei. În anul 2014 au fost lansaţi în spaţiupeste 75 de asemenea sateliţi miniaturali,care contribuie la proiecte precum< creareaunor noi metode imagistice pentru stu-dierea planetei, cercetarea modului în careplantele percep gravitaţia, testarea unornoi tehnologii pentru smartphone-uri saupentru sateliţii de comunicaţii. Aceste roiuri de sateliţi vor putea într-o zi,speră oamenii de știinţă, să patruleze prinspaţiul cosmic din apropierea Pământului,monitorizând constant mediul planetei,cu costuri mici și eficienţă foarte mare. 

Extinderea “alfabetului” geneticImensa majoritate a formelor de viaţă

terestre folosește aceleași componente pen-tru a-și crea codul genetic< lanţuri lungide ADN în care 4 tipuri de molecule fun-damentale - 4 baze azotate, numite în lim-bajul familar “litere”> adenina (A), guanina(G), citozina (C), timina (T) - formeazăun fel de “alfabet” genetic al vieţii, la scarăplanetară. 

Dar în 2014, cercetători de la ScrippsResearch Institute, din California, au reușitsă schimbe acest alfabet fundamental alvieții, creând primul organism care conţinedouă litere în plus, ba chiar au izbutit săfacă acest ADN extins să se replice (să seautocopieze). Şi, cu toate că microorga-nismele astfel obţinute nu se pot reproducesingure în afara laboratorului, geneticieniisperă ca, într-o bună zi, asemenea orga-nisme sintetice să poată fi utilizate pentrua produce substanţe chimice neîntâlniteîn natură, cu proprietăţi aparte.

Posibil tratament al diabetuluicu ajutorul celulelor stem

Două echipe de oameni de știinţă aupus la punct, în 2014, două metode diferitede cultivare a unor celule similare celulelorbeta pancreatice - celulele care produc hor-monul numit insulină, esenţial pentruviaţă și a cărui lipsă duce la apariţia diabe-tului.

Cercetările lor ar putea ajuta la găsireaunor modalităţi de a trata diabetul tip I -o boală autoimună în cazul căreia celulelebeta sunt distruse chiar de către sistemulimunitar al bolnavului. 

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În ultimii ani, ;tiri tulburătoa-re despre descoperirea unui vor-tex spațio-temporal în Antarcticaau răzbătut în presa din StateleUnite.

De;i informația a fost rapid cenzu-rată de armata americană, s-a aflat căamericanii au început, în secret, exca-varea cu dispozitive super-tehnologicea locului acestei descoperiri senza\io-nale.

Tunelul timpului de deasupraAntarcticii

Totul a început în anul 1995, cândoamenii de ;tiință britanici ;i americanicare studiau vremea din Antarctica încadrul unui proiect comun, au făcut odescoperire extraordinară. Fizicianaamericană Mariann McLein le-a relatatcercetătorilor că în apropierea PoluluiSud a observat în data de 27 ianuarieun vârtej de ceață cenu;iu, pe care l-aluat drept un simplu vortex caracteristicfurtunilor polare. Totu;i, vârtejul ;i-apăstrat neschimbată forma, rămânândstaționar.

S-a decis cercetarea fenomenului,fiind lansat în acest scop un balon me-teorologic garnisit cu echipamente demăsurare a vitezei vântului, a tempera-turii ;i a umidității. Balonul s-a ridicatimediat ;i a dispărut brusc în ceață.

După un timp, cercetătorii au rea-dus balonul la sol cu ajutorul frânghieilegate în prealabil de acesta. Surprin-derea a venit din măsurătorile citite peaparate< ceasul balonului indica data de27 ianuarie 1965, dată situată în timpcu 30 de ani în urmă. Experimentul afost repetat de câteva ori, după ce sa-vanții s-au asigurat că echipamentul ba-lonului este în stare bună de funcționa-re. De fiecare dată, ceasul indica o datăaflată cu 30 de ani în urmă. Straniul fe-nomen a fost denumit „poarta tempo-rală“ ;i a fost raportat la Casa Albă.

Se presupune că acel vârtej de de-asupra Polului Sud este un  suigeneris tunel al timpului ce permite tre-cerea în alte dimensiuni temporale.Există voci care susțin că s-au demaratîn secret programe de cercetare a posi-

bilităților de realizare a calatoriilor întimp, programe ce sunt controlate decătre CIA ;i FBI. Nu există însă nicioconfirmare oficială din partea autori-tăților federale americane.

Cutremure ;i anomalii magnetice puternice în zonă

În anul 2001, în timpul iernii aus-trale, o urgență medicală a forțat o eva-cuare de personal de la bazele din An-tarctica, primul eveniment de acest gence a avut loc în plină iarnă polară. Totatunci, întreaga regiune a fost zguduităde un cutremur neobi;nuit de puternic.Seismologii au localizat epicentrul cu-tremurului la o adâncime ce corespun-de cu cea a unei bizare structuri îngro-pate sub gheață, descoperită ulterior.

Un alt eveniment important al anu-lui 2001 a fost apariția unei anomaliimagnetice puternice în acea zonă, care

s-a întins până în vecinatatea bazei ru-se;ti Vostok din Antarctica. Cercetătoriiru;i au fost ;ocați ;i uimiți de ceea ceau observat atunci.

“Subterrene”

Imediat după aceea, conform unorsurse demne de încredere, Forțele Ae-riene Americane au trimis dispozitive;i ma;ini de înaltă tehnologie, precumgigantica lor ma;ină sfredelitoare "Sub-terrene“ (alimentată cu energie nuclea-ră), către o bază secret[ din Antarctica,ce este situată în apropierea locului încare a avut loc ciudata descoperire ru-sească din aprilie 2001.

"Subterrene“ este o ma;inărie com-plexă capabilă să efectueze adevăratecălătorii subpământene, căci ea poatefora în toate rocile dure de pe suprafațaPământului. Pentru "Subterrene“ esteposibil ;i să perforeze un strat de gheață,oricât de gros ar fi acesta.

O echip[ de televiziune a dispărut misterios în Antarctica

În  momentul în care opinia publicăinternațională începuse să fie interesatădin ce în ce mai mult de misterioaselesăpături din Antarctica, o echipă de te-leviziune din California a pornit, în no-iembrie 2002, către această destinație,pentru a realiza un reportaj. Aceastăechipă de televiziune a dispărut însă lafel de misterios. Ulterior, forțele specialeSEAL ale Marinei Americane au des-coperit o înregistrare video ce a aparți-nut echipei. Înregistrarea confirma pre-zența unui artefact uria;, aflat sub ghea-ță – o ma;inărie preistorică, posibil deorigine extraterestră.

Citam dintr-o declarație de presă cea ap[rut pentru scurt timp pe site-ul te-leviziunii< "Guvernul SUA urmăre;te săblocheze difuzarea înregistrării videogăsite de echipele de salvatori SEAL înAntarctica, înregistrare ce ar conținedovada unei descoperiri arheologice deimportanță colosală, ce s-ar afla îngro-pată la 3 kilometri sub gheață.“

Unele țări europene au protestat îm-potriva lucrărilor de excava\ie între-prinse de armata SUA, întrucât se ;tiecă Antarctica este un teritoriu interna-țional, ce este protejat de orice exploa-tări făcute de mâna omului. Nicole Fon-taine, fost pre;edinte al Parlamentuluifrancez, chiar a declarat următoarele<"Dacă armata americană a construit ce-va acolo, atunci ea violează Tratatul in-ternațional privind Antarctica. Dacănu, trebuie să vedem despre ce desco-perire este vorba.

Pare să fie ceva ce are o vechime decel puțin 12.000 de ani, ;i a fost acoperitde ghețurile Antarcticii. Aceasta ar pu-tea fi cea mai veche structură realizatăde mâna omului de pe planeta noastră.Pentagonul trebuie să dezvăluie publicceea ce ascunde.“

Există oare vreo legătură între aceapoartă temporală ;i ma;inăria veche decel puțin 12.000 de ani de sub gheațaAntarcticii? Dacă se va descoperi că estevorba despre o structură construită demâna omului la sfâr;itul Paleoliticului,acest fapt semnificativ va modifica totcursul istoriei.

Se presupune că acel vârtej de deasupra Polului Sud este un sui generis tunel altimpului ce permite trecerea în alte dimensiuni temporale

Dacă mai înainte vorbeam despreo brățară care îți înregistrează serialelepreferate, acum vorbim despre Cicret,una care îți proiectează un ecran peantebraț.

Până acum, ceasurile și brățărileinteligente au captat atenția pasionați-lor de tehnologii noi, dar încă nu auajuns la un nivel de perfecțiune.

Brățara se folose;te de un picoproiector

Majoritatea fie au prea puține func-ționalități, fie prea multe, dar cei maimulți posesori se plâng de dimensiu-nile mici ale ecranului. Pe partea cea-laltă, există și persoane care se plângcă mărimea dispozitivelor purtabile in-teligente este prea mare pentru mânalor.

S-ar părea că ambele probleme și-

au găsit rezolvarea, mulțumită brățăriiCicret. Aceasta se folosește de un pi-coproiector de dimensiuni foarte micipentru a proiecta pe antebrațul purtă-torului un display virtual de dimen-siunea unei tablete.

Brățara este dotată cu diverși sen-zori care permit folosirea imaginilorproiectate pe post de touchscreen, iarutilizatorii vor putea să folosească Ci-cret chiar și atunci când fac baie.

Dispozitivul va putea face tot cepoate face un smartphone, iar posesoriise vor putea juca, vor putea urmări cli-puri video sau citi emailuri.

Cicret va fi compatibilă cu iPho-ne-urile, dar va funcționa și ca dispo-zitiv de sine stăt[tor. Partea proastăeste că Cicret există numai în stadiulde concept. Dezvoltatorii încearcă săstrângă 700.000 euro pentru a o facerealitate și nu se știe dacă vor reuși.

Poart[ misterioas[ a timpului în Antarctica

Curiozit[\i descoperiteîn anul 2014

Cicret, br[\ara inteligent[ care proiecteaz[ o tablet[ pe mân[

Există oare vreo legătură între acea poartă temporală ;i ma;inăria veche de cel puțin 12.000 deani de sub gheața Antarcticii? Dacă se va descoperi că este vorba despre o structură construită demâna omului la sfâr;itul Paleoliticului, acest fapt semnificativ va modifica tot cursul istoriei.

Aceasta se folosește de un picoproiector de dimensiuni foarte mici pentru a proiectape antebrațul purtătorului un display virtual de dimensiunea unei tablete

12 Informa\ia de Duminic[/1 martie 2015

A cucerit lumea divertismen-tului, iar acum este pregătită sărepete această experien\[ ;i ̀ n lu-mea modei, cu noua ei linie ves-timentar[. Neobosita vedet[ neprime;te `n fabuloasa ei via\a,vorbind, printre altele, despreadolescen\a `n lumina reflectoa-relor, mariajul ei ;i pierderea ma-mei.

Nu multe vedete au reu;it s[ realizezela fel de multe ca artista `n v]rst[ de 43de ani, care a v]ndut 40 de milioane dealbume, a dominat lumea telenovelelorsud-americane, a scris patru c[r\i careau ajuns bestseller ;i al c[rei mariaj cufostul director Sony Music, Tommy Mo-tolla, este la fel de solid ca acum 15 ani,cu care are ;i doi copii – Sabrina Sakaede 7 ani ;i Matthew Alejandro de 3 ani.Cel mai recent album al s[u – „AmoreMio” – a debutat pe primul loc `n topulBillboard Latin. Iar `n luna februarie aacestui an ;i-a lansat colec\ia de haine„Thalia Sodi” ̀ n colaborare cu lan\ul Ma-cy’s. „Reprezint[ pasiunea mea pentruvia\[, stilul meu personal ;i m]ndria dea-mi etala r[d[cinile latino”, spune eadespre linia de `mbr[c[minte ;i acceso-rii.

Lansarea propriei linii vestimentare`n cele 300 de magazine Macy’s este orealizare important[. Vedeta a mizat pegolul l[sat de lipsa unui brand specialcreat pentru clientele sud-americane pepia\a american[ atunci c]nd a abordatimportantul lan\ de magazine. Chiardac[ a folosit elemente pe care le ador[,ca imprimeurile animaliere ;i anumiteculori, crea\iile sale se adreseaz[ tuturor,fiind o linie universal[.

Debutul Thaliei pe scen[ a avut locdevreme, pe c]nd aceasta avea 8 ani, ̀ ntr-un spectacol-concurs din Mexic. A ur-mat trupa Din-Din ;i turnee `n fiecareor[;el mexican. Adolescen\a i-a adus unloc ̀ n cea mai celebr[ trup[ din AmericaLatin[ la acea vreme, Timbiriche. ~ntretimp s-a `ndr[gostit de teatru ;i a jucat`n „Grease”, ocazie cu care o produc[toarede telenovele a remarcat-o ;i i-a propusrolul principal din „Marimar”. Emo\iileunui nou `nceput au \inut doar os[pt[m]n[, Thalia sim\indu-se ca acas[pe platourile de filmare ale telenoveleice a ajuns pe micile ecrane din 180 de\[ri. Chiar dac[ `;i tr[ia visul, acea pe-rioad[ nu a fost una u;oar[, t]n[ra actri\[fiind ocupat[ cu film[rile ;i studiul pen-tru a putea absolvi liceul.

~n c[l[toriile `n \[ri ca Indonezia,Barzilia sau Ungaria a avut ocazia s[

`nt]lneasc[ feti\e care-i purtau numelesau al unui personaj interpretat de ea ;ifani care aveau tatuat[ fa\a ei pe trupullor. Atunci a realizat c[ avea o responsa-bilitate fa\[ de acei fani ;i c[ nu era unjoc sau ceva distractiv. „Mi-am dat seamac[ tot ce f[ceam avea un impact real asu-pra oamenilor.”

Produc[torul primului ei albumamerican, Emilio Estefan, a jucat ;i rolde Cupidon ̀ n via\a Thaliei ;i a lui Tom-my Mottola. „Mi-a spus c[ ar vrea s[-miprezinte pe cineva – un tip divor\at cudoi copii. Dar eu am zis c[ nu am nevoiede dureri de cap. Iar c]nd Emilio i-a spuslui Tommy despre mine, c[ suntc]nt[rea\[, nici el nu s-ar[tat ̀ nc]ntat deideea de a m[ `nt]lni. (n.r. Tommy Mot-tola tocmai divor\ase de Mariah Carey).Dar Emilio nu a renun\at ;i timp de unan ;i jum[tate a tot insistat c[ ne potri-veam de minune.” ~ntr-un final au ac-ceptat s[ ias[ la o cafea ;i din acel mo-ment s-au sunat `n fiecare zi ;i au \inutleg[tura prin scrisori. Timp de un an dezile s-au `nt]lnit `n fiecare weekend `nMiami, Thalia neput]nd p[r[si Mexiculdin cauza film[rilor la „Rosalinda”. De`ndat[ ce film[rile s-au `ncheiat, actri\aa accepat invita\ia lui Tommy de a pe-trece vara al[turi de el `n Hamptons.„Am venit cu c]teva bagaje ;i c]inele

meu ;i nu am mai plecat.”Dup[ 15 ani de c[snicie, Thalia re-

cunoa;te c[ secretul fericirii este creati-vitatea. Aici intervin proiectele comuneale celor doi parteneri - orice de la rede-corarea buc[t[riei, la o excursie plin[ deaventuri al[turi de copii sau o escapad[`n doi ̀ ntr-o pensiune din mun\i. „Acestemici aventuri ajut[ foarte mult, dar iubi-rea trebuie s[ stea la baza oric[rei rela\ii.”At]t pentru Thalia, c]t ;i pentru so\ul eicarierele sunt importante, dar la fel este;i familia. Av]nd `n vedere c[ proiectelec]nt[re\ei o solicit[ doar ̀ n unele perioa-de, mai ales atunci c]nd `;i lanseaz[ unalbum, Tommy e cel care r[m]ne acas[cu copiii. La fel, dac[ Tommy lucreaz[,Thalia se ocup[ de cas[ ;i familie.

Cei doi sunt dornici s[-i `nve\e peSabrina ;i pe Matthew c]t mai multe des-pre culturile p[rin\ilor. De aceea, ̀ n casalor uneori se ascult[ muzic[ mariachi,alteori Sinatra sau c]ntece italiene;ti.Uneori m[n]nc[ paste, iar alteori gua-camole. La fel e ;i cu s[rb[torile. „La noiMo; Cr[ciun vine la sf]r;it de an, dar ̀ nMexic Cei Trei Regi vin mai t]rziu, a;ac[ ;i cadourile vin de dou[ ori. Am]ndoicopiii ador[ toate obiceiurile.” Chiar dac[`nc[ se simte nesigur[ c]nd vine vorbade limba englez[, Thalia consider[ c[ eimportant s[ p[streze vii cultura ;i obi-

ceiurile.Via\a i-a adus `n cale ;i c]teva trau-

me, printre care boala Lyme ;i r[pireasurorilor sale `n Mexic. Fiind `n luminareflectoarelor de la o v]rst[ fraged[, Tha-lia a apelat de multe ori la ajutorul unuipsiholog. „Dac[ trupul `\i este bolnav,medicul te trimite la un specialist. De ces[ nu-\i tratezi ;i afec\iunile emo\ionale`n acela;i mod?”

Pierderea mamei, ̀ n anul 2011, a fosto alt[ lovitur[ ;i nu trece un minut `ncare s[ nu-i fie dor de ea. ~nc[ mai dore;tes[-i trimit[ poze cu copiii ei, dar apoi `;id[ seama c[ este `n zadar. „E dificil s[trec peste aceste impulsuri, fiindc[ demulte ori iau telefonul ;i `i formeznum[rul. A fost o lupt[toare ;i a tr[itvia\a la maxim. Ea nu a crezut niciodat[`n obstacolele puse `n calea viselor. Mi-a insuflat aceast[ ̀ nv[\[tur[ ̀ nc[ de mic[.Toate aceste caracteristici au r[mas `nmine ;i le transmit copiilor mei, le aplic`n toate proiectele mele.”

Cum ;i-o imagineaz[ pe Thalia dinpunct de vedere profesional peste 10 ani? Cre]nd, c]nt]nd, exprim]nd ceea cesimte ;i cu ve;nica dorin\[ de reinventa-re, de studiu, de a cunoa;te persoane cares[-i ofere alte perspective. „Voi compunemuzic[, voi juca `n filme, voi crea haine;i voi scrie c[r\i. Asta `mi doresc.”

Thalia ne demonstreaz[ c[ iubirea, talentul;i generozitatea dep[;esc toate frontierele