ia Zilei Cât de important este locul exact în care a decedat dr. … · 2018-01-30 · României...

S`n`tate Frumuse]e&Ceapa este un leac deosebitde eficient, mai ales în r[celi

PAGINA 6

De s[rb[toarea Filipilor deiarn[ se leag[ o serie de supersti\iimenite s[ alunge pagubele pe carele-ar putea aduce aceste animales[lbatice, ;i anume lupii.

Supersti\iile Filipilor de iarn[sunt numeroase, ;i de regul[,cre;tinii de la sate le respect[ cusfin\enie. Gospodinele trebuie s[spele rufele doar cu ap[ clocotit[,pentru c[ doar a;a vor op[ri guralupului. Cine nu respect[ Filipii,va avea recolt[ slab[, iar p[s[rilevor fi atacate de r[pitoare. La fie-care cas[ cu animale trebuie s[ selege o secure sau un topor l]ng[co;ul de fum, astfel c[ lupii nu sevor apropia de aceasta. Femeile nuau voie s[ se spele pe cap ;i nici s[coase sau s[ \ese ceva.

Filipii de iarn[ sunt \inu\i cu sfin\enie`n casele de ciobani

Cât de important este locul exactîn care a decedat dr. Vasile Lucaciu?

~notul ̀ mbun[t[\e;testarea de spirit

PAGINA 8

Extremiştii maghiari au vandalizatfaţada Ambasadei României la Budapestaprin acoperirea stemei naţionale cu stea-gul secuiesc. Ministrul de externe român,Theodor Meleşcanu, nu a avut nicioreacţie publică, deşi este vorba de Amba-sada României şi de stema României. Iarlipsa de reacţie a oficialilor maghiari su-gerează cine este în spatele acestei acţiuni.

Abia dup[ c]teva zile, MAE românanunţa convocarea ambasadorului Un-gariei pentru a solicita explicaţii, gest tar-div şi mai degrabă menit să bifeze o acti-vitate, dacă ne gândim la reacţia foarterapidă şi fermă a Ungariei la declaraţiade miercurea trecută a lui Mihai Tudose.Dacă s-ar fi întâmplat un astfel de eveni-ment în România, a doua zi ambasadorulRomâniei la Budapesta ar fi fost convocatde către ministrul de externe maghiar şiar fi vuit agenţiile de presă internaţionalecu comunicate ungureşti împotriva Ro-mâniei. Dar a fost vandalizată AmbasadaRomâniei la Budapesta şi încă nu a fostluată nicio măsură!

Ambasada Rom]niei la Budapesta a fost vandalizat[

Volumul a apă-rut sub egida Edi-turii Citadela SatuMare, are 420 depagini format ma-re, numeroase ilus-traţii. Mai presusde toate, are un im-presionant aparatştiinţific formatdin bibliografie cu-prinzând fonduriarhivistice cum arfi< Arhivele Episco-piei Romano-Ca-tolice> Arhivele Colegiului Naţio-nal Ioan Slavici> Arhivele Naţio-nale ale României> şematisme>anuare> ziare şi reviste> cărţi şi stu-dii> surse din Internet> colecţiipersonale şi interviuri. Lucrareabeneficiază de un Cuvânt înainte,semnat de profesoara Simona -Maria Păcurar, directoarea insti-

tuţiei, precum şi de oprefaţă, semnată deprofesoara dr. AlinaDragoș, directoareadjunctă. Autorul,David Radu-Iosif s-anăscut la Oradea în1986. În 1999 a ab-solvit cursurile facul-tăţii de ştiinţe socio-umane, specializareaistorie-geografie, dincadrul UniversităţiiOradea. A beneficiatde o bursă "Erasmus-

Socrates" la Universitatea dinReims Champagne-Ardenne, iarîn 2000 a absolvit cursuri de mas-terat la Universitatea Oradea, înspecializarea istorie. A lucrat caprofesor la mai multe licee, deţin-ând şi alte atribuţii cu caracter di-dactic.

PAGINA 3

A fost lansat[ monografia Colegiului Na\ional Ioan Slavici

Comunitateafemeilor de la Bă-dăcin, satul în carese află casa memo-rială a lui Iuliu Ma-niu lucreaz[ la oinedită colecţie debatiste de buzunar.Materialele folositesunt pânză de casădin bumbac, cânepă, pânză de in şi suntbrodate cu aţă de bumbac sau mătase, cusimboluri tradiţionale româneşti. Por-nind de la batista lucrată de mama lui Iu-liu Maniu, colecţia va include şi o seriede "batiste suvenir", cu monograma luiIuliu Maniu ca un omagiu pentru mareleom politic şi pentru Centenar.

IAnul XVI Nr. 768 Duminic[ 21 ianuarie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Dac[ locul ;i data `n care v[dlumina zilei marile personalit[\ideseori se sacralizeaz[, nu maipu\in important este momentul;i locul `n care o mare personali-tate `nceteaz[ din via\[. Reperemorale ale unei na\iuni, ele devinlocuri de pelerinaj. ~n jude\ul SatuMare exist[ c]teva repere. Ma-ghiarii se adun[ la casa `n care s-a n[scut poetul Ady Endre sauKolcsey Ferenc, autorul imnuluina\ional al Ungariei. Rom]nii seadun[ ̀ n fa\a statuii dr. Vasile Lu-caciu ;i, din p[cate, mai rar, lacasa din Apa `n care s-a n[scut.Dr. Vasile Lucaciu a tr[it la SatuMare. Casa `n care a locuit maiexist[, dar nu este transformat[`n muzeu. Soarta a vrut ca dr. Va-sile Lucaciu s[-;i tr[iasc[ ;i ulti-mele clipe tot la Satu Mare.

Din registrul mor\ilor pe anul1922 reiese c[ marele memoran-dist s-a stins din via\[ `n data de28 noiembrie la ora dou[, `ntr-ocas[ de pe Bulevardul Regele Fer-dinand nr. 9, actualul BulevardVasile Lucaciu.

Continuare pag. 2

Registrul mor\ilor pe anul 1922 consemneaz[ decesul dr. Vasile Lucaciu,preot greco-catolic, `n v]rst[ de 71 de ani. Data mor\ii< 28 noiembrie 1922,ora dou[> data ̀ nregistr[rii, 29 noiembrie 1922> domiciliul, Bulevardul Re-gele Ferdinand nr. 9, actualul Bulevard Vasile Lucaciu nr. 9

Barbu Catargiu Ion Gheorghe Duca Armand C[linescu

Din istoria guvernelor Rom]niei. Trei premieri `n func\ie au fost asasina\i

~n perioada interbelic[ s-au schimbat 25 de guverne `n 20 de ani

PAGINILE 4-5

Molarii de minte<utili sau nu?

PAGINA 9

Batiste cu monograma lui Iuliu Maniu, lucrate manual de femeile din B[d[cin

Gen\ile must-have alesezonului de iarn[ 2018

PAGINA 7

Se `mplinesc166 de ani de la na;terea marelui memorandist

PAGINA 11

Urmare din pagina 1

Dintr-o eroare care persist[ dinanii 1960 placa memorial[ a fostamplasat[ la num[rul 11. Prin ur-mare, cei care doresc s[-i cinsteasc[memoria depun o floare sau o co-roan[ de flori `n vecini.

Este posibil s[ fie invocat faptulc[ `n timp s-ar fi modificat nume-rele. Conform documentelor de laCartea Funciar[ nu s-au modificatnumerele. Prin urmare, f[r[ niciundubiu, locul `n care s-a stins dinvia\[ marele dr. Vasile Lucaciu esteactualul Bulevard Vasile Lucaciu,Nr. 9.

Azi se ̀ mplinesc 166 de ani de la na;te-rea marelui memorandist supranumit“Leul de la :i;e;ti”, revendicat deopotriv[de Satu Mare ;i de Maramure;. Red[m ̀ nr]ndurile ce urmeaz[ un reportaj ap[rutla 15 iunie 1915 ̀ n ziarul Szamos. Dac[ ̀ npresa rom]neasc[ ;i occidental[ a vremiidr. Vasile Lucaciu era prezentat ca un erou,un martir al rom]nilor din Transilvania,ziaristul Dénes Sándor `l nume;te pe Va-sile Lucaciu “trădător de țară”, “preot che-fliu care umblă prin str[inătăți, și trăieștedomnește”.

“De la Șișești la București- Reportaj original Szamos –

De la Baia Mare, prin Baia Sprie, undrum plin de hârtoape, nemaipomenit deprost, duce la Șișești, 14 kilometri pe dealîn sus, la vale în jos, prin plantații de mălaicu frunze de catifea și pajiști grase, un satmic locuit de români, cu o populație de2000 de locuitori, cuibul părăsit al mareluivultur român, Vasile Lucaciu.

Pe drum, în direcția opusă sunt mâ-nate vite grase la oborul din Baia Mare.Este un lucru liniștitor că pe aceste plaiuri,de altfel sărace de tot, există încă un efectivminunat de vite. Femei îndoite duc în co-șuri mari pe spate căpșuni, ouă, păsări,brânză.

Încep să discut cu ele. Le întreb dacăVasile Lucaciu este acasă? Majoritatea nuștiu. Unele spun că așa știu că popa a plecat,dar s-ar putea că s-a întors deja. Nu se poa-te ști asta niciodată. De treizeci de ani îiaparține parohia din Șișești, dar încă ni-ciodată nu a fost acasă mai mult de treiluni una după alta.

- Călătorește întruna, e un mare domn.Poate are acces și la masa regelui, dar lasanctitatea sa Papa cu siguranță. Însă ceidin Șișești habar nu au unde este el acum.

Dar ei sunt absolut siguri că se va în-

toarce. Cel puțin până acum întotdeaunas-a întors, oricât de mult a lipsit. Iar ceidin Șișești – așa spun ei – îl primesc cubucurie, dacă se întoarce, pentru că popaeste un om foarte „mare”< nu-și constrângeenoriașii la niciun fel de plăți. Cine plătește,bine. Dacă cineva nu plătește, nu-i niciunbai.

El întotdeauna i-a plătit din banii luiși pe cei doi învățători.

Atât știe blândul popor român din Și-șești despre popa lui, care în timp ce eno-riașii așteaptă să se întoarcă, încearcă înRomânia – noroc că fără rezultat – să agitespiritele împotriva Ungariei, pe pământulcăreia s-a născut, care l-a întreținut timpde 63 de ani, în pământul căreia odihnescpărinții lui și soția decedată în urmă cucâțiva ani.

~n casa lui din Satu Mare (n.n. de pe Bulevardul Vasile Luca-ciu nr. 29) \inea ;edin\e secrete

Popa din Șișești care la bătrânețe a de-venit deschis un renegat, își vinde cu sârgțara în România. Nu este meritul lui cămarfa lui nu prea are căutare la București.Cu toate că face și reclamă pentru marfalui. În ziarul Dimineața cumpărat și sus-ținător al Antantei își termină articolulilustrat cu fotografia proprie cu următoa-rele trei cuvinte< Să trăiască Italia!

Este interesant trecutul lui, după careVasile Lucaciu a devenit dintr-un profesorde religie de provincie martir și trădătorde țară, şi și-a părăsit pământul natal în li-niște și fără adio.

Lucaciu, care a fost fiul unui preot gre-co-catolic sărac din Satu Mare, după ter-minarea studiilor teologice la Roma, a fostmai întâi preot în comuna Eriu Sâncrai, șiapoi profesor de religie la gimnaziul prin-cipal romano-catolic regesc. Aici deja aîncercat să facă agitație națională.

În casa lui a ținut permanent ședințesecrete, la care au participat preoți greco-catolici de la distanțe mari. La Seini, într-o ședință electorală defăimează deschisstatul maghiar, apoi, când Asociația Szé-chenyi din Comitatul Sătmar i-a acordatpremiul pentru recompensarea predăriicu succes a limbii maghiare în ținuturilecu naționalități unui învățător cu numelede Marosan Cornel l-a atacat și l-a hărțuitpe acesta în continuu în Gazeta și a vrutsă-l convingă prin fratele său Constantin,ca el să ofere cele 100 de coroane pentruscopuri de naționalitate, promi\]ndu-i că

el îi dă în schimb 120 de coroane.În numărul din 2 noiembrie 1884 al

ziarului Szamos, un membru al AsociațieiSzéchenyi îl atacă deja deschis pe Lucaciupentru comportamentul lui nepatriotic șiatrage atenția asupra faptului că acest omeste profesor la un gimnaziu principal destat. Lucaciu a solicitat să fie primit pe bazacalității lui de viril în comitetul deliberatival orașului, însă Böszörmenyi Károly, pri-marul de atunci a propus să nu fie acceptat,pentru că comportamentul nepatriotic allui Lucaciu ar fi în sine un motiv de exclu-dere, mai mult, să se solicite guvernului cael să fie destituit din postul lui de profesor.

După lungi tergiversări Lucaciu ocupăpostul de paroh în satul departe de lume.

El niciodată nu a avut grijă de parohie.Cea mai mare parte a anului a petrecut-oîn străinătate. Belgia, Franța, Roma și Bu-cureștiul l-au văzut mult mai des dec]t lo-cuitorii din Șișeşti. Parohia ar avea un venitde 4000 de coroane pe an, dacă ar fi binegospodărită. Lucaciu, împreună cu eno-riașii săi a neglijat și veniturile parohiei.Papp Endre, preotul cu spirit patriotic șifilomaghiar, trimis acum acolo să-l înlo-cuiască, abia poate trăi la parohia respec-tivă, total neglijată.

Nu există om la care temnița să-i fi fondat atât de frumos viitorul, ca în cazul popii din Șișești

Pentru Vasile Lucaciu, acest preot che-fliu care umblă prin str[inătăți, și trăieștedomnește nu s-a meritat să se ocupe la Și-șești de cele 4000 de coroane.

Au urmat apoi manifestări mai des-chise. În anii nouăzeci, pentru un discursținut în Tăuții de Sus a primit o detențiede câteva luni.

Nu există om la care temnița să-i fifondat atât de frumos viitorul, ca în cazulpopii din Șișești. Agenții lui, pentru că auexistat și din aceștia, au trâmbițat în stră-inătate martiriul lui Vasile Lucaciu. Pe bu-zele românilor s-au născut cântece despretemnița din Satu Mare, unde Martirul rab-dă foame pe paie putregăite în celula luimurdară și întunecoasă, iar în timpul dez-baterilor ale vestitului proces al Memo-randumului, zeci de mii de români ies înstradă şi cântă cântecele cu Lucaciu, ca sădemonstreze pentru martirul național.

Când a fost eliberat, trebuia să plecerepede la Roma ca să îndrepte chestiuneanerezolvată a unor bani de liturghie în va-

loare de 10 000 de coroane.Apoi pleacă în România, unde este în-

tâmpinat cu mari demonstrații, iar pere-chea moștenitoare a tronului românescîmprăștie flori în calea lui.

Între timp joacă în permanență rolulunui agent politic. În planul lui de afaceria figurat și unirea românimii cu papalita-tea, lucru care a eșuat în urma intervențieihotărâte a Rusiei.

Cu acest scop a umblat el și la Roma,unde președintele congregației însărcinatăcu chestiunea românilor din partea con-gregației „Propaganda fide”, cardinalul Le-dochovsky, fostul său coleg de studii, l-asprijinit în toate – chiar și împotriva auto-rității episcopale superioare.

În ultimii ani Vasile Lucaciu parcă s-a mai liniștit. Atât el, cât și fratele lui Con-stantin au fost membri aleși în comitetuldeliberativ al consiliului comitatului Săt-mar, unde nu o dată au ținut discursuripatriotice înflăcărate.

Vasile Lucaciu a avut acasă o activitateeconomică intensă. El este și astăzi preșe-dintele înregistrat al instituției financiarecu numele de Aurora din Baia Mare, al că-rei vicepreședinte este Mihályfi Tivadar,iar director general avocatul Dragoș Teofil.Interesant că în Registrul firmelor unuldintre notarii de firmă figurează în felulurmător< Cherecheş Istvan contabil șef.Administrația băncii este pur românească.Procesele verbale se scriu, la fel, în limbaromână.

El este membru al consiliului directoral băncilor „R]uriana” din Copalnic-Mă-năștur, „Persein” din Chiuzbaia și „Săt-măreana” din Seini și are interese impor-tante în fiecare. Este posibil că acum acesteinterese trebuiesc făcute publice.

Într-o vreme a anunțat, că în apropie-rea bisericii lui, care este o miniatură a bi-sericii Sf. Petru din Roma, s-a găsit unizvor făcător de minuni, unde el a găsitportretul Fecioarei Maria.

De atunci izvorul a devenit un loc depelerinaj frecventat de poporul din Mara-mureș, Ugocea, Sătmar, Sălaj și Solnoc-Dăbâca devenind şi un izvor bogat al ba-nilor puși în cutia milei și de dezlegare depăcate a celor vii și celor morți.

Vasile Lucaciu a fost ultima dată la Și-șești în 13 septembrie 1914. Atunci a luatprânzul cu Papp Endre. El nu a discutatniciodată cu nimeni despre planurile luide viitor. A fost foarte retras față de cei dinjur. Atât a spus și acum că pleacă la via luidin Viile Apei. A și plecat cu o mică căruțăromânească și de atunci nu a mai fost vă-

zut, nici nu a scris la nimeni.În februarie anul acesta fratele lui mai

mic din România, Petre Lucaciu, directorde salină de stat, și-a ținut nunta. La nuntăa plecat și sora lor care stă lângă Baia Mare,soția lui Barbul Gavril.

Lucaciu nu a mai avut legături cu fa-milia Barbul nici când era acasă. BarbulGavril, un om înstărit, s-a angajat cu oobligație mai mare pentru bancă, însă apois-au constatat niște nereguli la bancă, faptpentru care este și acum un proces penalîn curs.

Este de notorietate faptulcă el a fost foarte inteligent,erudit ;i a stârnit simpatieprin bunele lui maniere

Acum Vasile Lucaciu și soția lui BarbulGavril s-au întâlnit la București la nuntafratelui lor. Lucaciu a atenționat-o pe soralui, că în martie România va declara războimonarhiei și și-a rugat sora să se mute înRomânia împreună cu familia.

Soția lui Barbul i-a răspuns< - Nici până acum nu am umblat pe

același drum cu tine. De acum încolo, înurma celor ce faci, ne vom întâlni și mairar. După care Lucaciu și-a implorat soracu mâinile ca la rugăciune, ca ea să încercemăcar să-l convingă personal pe Constan-tin Lucaciu ca el să se mute neapărat înRomânia și să nu aștepte acasă declarațiade război. Lucru care s-a și întâmplat.

În legătură cu Vasile Lucaciu este denotorietate faptul că el a fost foarte inteli-gent, erudit ;i a stârnit simpatie prin bunelelui maniere. A reușit întotdeauna prin vi-clenie să acopere ceea ce a avut în interior.

A fost deja un agitator național, a fostagent de politică axternă, a fost patriot în-flăcărat, o mare capacitate financiară și, însfârșit, trădător de patrie.

A fost un om care a trăit pe picior ma-re, a cărui activitate politică a fost motivatăîn totalitate de dorul de a face bani. Niciîn felul acesta nu a reușit să asigure costu-rile călătoriilor și ale modului de viață cumulte cheltuieli< a lăsat în urmă o mulțimede datorii în Ungaria. Este absolut sigurcă și excursia lui definitivă în România șitoată activitatea lui de acolo a fost o che-stiune de bani, ca toate celelalte.

O dovadă a lipsei atitudinii convingă-toare este și faptul că Vasile Lucaciu a so-licitat un an de concediu de la episcopulde Gherla, Vasile Hossu. Până la 1 ianuarie1916 a fost numit Papp Endre ca înlocuitor.Deci, când a plecat, Vasile Lucaciu părăsiseȘișeștiul în speranța unei revederi.

Azi este absolut sigur cea ce probabilnici el nu a știut la plecare, anume că aceas-tă revedere nu va mai avea loc niciodată.

Nu se știe, ce venituri a obținut Lucaciuîn urma activității lui din București, însăcei care l-au însărcinat au avut pierderi,lucru care se vede din neutralitatea solidăși din ce în ce mai puternică a României”.(Traducere din limba maghiar[, Veres Istvan)

***Facem un apel c[tre institu\iile

abilitate s[ fac[ f[r[ `nt]rziere cu-venita rectificare. Mai precis, placamemorial[ de pe Bulevardul VasileLucaciu nr. 11 ar trebui amplasat[unde este corect din punct de ve-dere istoric, la num[rul 9. De dra-gul adev[rului, ̀ n semn de pre\uirepentru cea mai important[ perso-nalitate istoric[ din jude\ul SatuMare se poate face acest gest mini-mal.

A consemnat Adriana Zaharia

2 Informa\ia de Duminic[/21 ianuarie 2018

EVENIMENT

După cum rezultă din Registrul morților din anul 1922, clădirea în care a decedat dr. Vasile Lucaciu se afla la numărul9 ;i nu la numărul 11, cum gre;it este amplasată placa memorială

Cum era descris dr. Vasile Lucaciu `n presa maghiar[ din Satu Mare?

Red[m `n premier[ un reportaj publicat `n 15 iunie 1915 `n ziarul Szamos

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

21 ianuarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IICitate celebre ale Sfin\ilor Trei Ierarhi

“Raţiunea porneşte de la cunoaştere pentru a ajunge la credinţă.” (Sfântul Vasile cel Mare)“Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm

în sus.” (Sfântul Grigorie de Nazianz)“Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta< intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui

Dumnezeu< “Am păcătuit”.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)“Se tem de moarte doar cei care nu cred în Înviere.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pe 30 ianuarie, creștinii orto-docși îi sărbătoresc pe cei trei sfințiierarhi, Vasile cel Mare, GrigorieTeologul și Ioan Gură de Aur. Ace-știa au lăsat, prin scrierile lor, ine-galabile pagini de teologie, încădin primele secole de creștinism.Cei trei sunt sărbătoriți și indivi-dual pe 1, 25 și 27 ianuarie.

Sfinţii Trei Ierahi< Vasile cel Mare,Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aursunt prăznuiţi în fiecare an pe 30 ianua-rie.

În credinţa populară, cei trei ierarhierau trei doctori vindecători de boli. Înziua în care sunt sărbătoriţi, nu se lucrea-ză, fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă.În această zi trebuie să dăm o lumânarede pomană, pentru ca întreaga viaţă săfie luminată. Fetele fac vrăji pentru a li searăta ursitul, nu lucrează şi se mănâncădoar pâine şi sare.

Pentru a recunoaşte valoarea teolo-gică a Sfinţilor Trei Ierarhi, prin hotărârea

luată la Atena, la primul Congres al Pro-fesorilor de Teologie din anul 1936, SfinţiiTrei Ierarhi au devenit protectori ai insti-tu\iilor de învăţământ teologic ortodoxdin întreaga lume.

Mare era darul teologieiîn acești sfinți

Sfântul Vasile cel Mare reprezintăsimbolul energiei şi al acţiunii puse înslujba oamenilor> Sfântul Grigore repre-zintă simbolul ştiinţei teologice şi al con-templării înalte, fiind primul dintre pă-rinţii bisericeşti care a folosit termenulde teologie, iar Sfântul Ioan Gură de Aurreprezintă simbolul zelului apostolic princuvânt şi faptă, pentru orientarea oame-nilor spre învăţatura lui Iisus.

Tradiția Bisericii spune că atât de ma-re era darul teologiei în acești sfinți, încâtei se individualizau chiar dacă vorbeaudespre același unic Hristos. Așa au apărutunele neînțelegeri, mai puțin creștine, în-tre creștini despre care dintre sfinți estemai mare. Rezolvarea vine în anul 1084

când cei trei sfinți se arată într-o vedenieSfântului Ioan Mauropous spunându-i<

“După cum vezi, noi la Dumnezeuuna suntem și nicio vrajbă nu este întrenoi. Fiecare din noi, la timpul său, în-demnați de Duhul Sfânt, am scris învăță-turi pentru mântuirea oamenilor. Îm-preunează-ne, dar, făcându-ne praznic lacâte trei într-o singură zi, și înștiințeazăcu aceasta pe creștini, că noi în fața luiDumnezeu, una suntem.”

Vasile cel Mare. Filosofie,medicină, matematic[

Acesta se naște în jurul anului 330 înuna din cele interesante familii ale creș-tinismului, o familie ce a dat șase sfinți<Sfânta Macrina cea Bătrână (bunica),Sfânta Emilia (mama), Sfântul Grigoriede Nyssa (frate), Sfântul Petru de Sebaste(frate) și Sfânta Macrina cea Tânără (so-ră).

Tatăl său, retor, îl îndrumă pe drumulcunoașterii. Marele teolog al Bisericii stu-diază logica, matematica, gramatica, ști-

ințele naturii, retorica, filosofia și medi-cina la Cezareea Palestinei, Constantino-pol și Atena. În 370 este pus arhiepiscopde Constantinopol. Din această pozițiedemonstrează Sfântul Vasile cel Mare în-ființează așa-numitele vasiliade, primeleinstituții de asistență socială din istorie.În urma sa au rămas vaste lucrări de o în-altă teologie, printre care Hexaimeronul,lucrare exegetică referitoare la creearealumii.

Grigorie de Nazianz, Teologul

Născut tot în jurul anului 330, SfântulGrigorie de Nazianz este cinstit și de cătreBiserica Catolică. Grigorie studiază gra-matica în Capadocia, după care își con-tinuă studiile în Atena. Ajunge preot, epis-cope de Sasima și îi urmează, ca arhie-piscop, lui Vasile cel Mare, în scaunulConstantinopolului. Prietenia acestuia cuVasile cel Mare va fi pe deplin sintetizatăîn cuvintele< „sunt două trupuri, dar unsingur suflet”.

Spre bătrânețe cere voie împăratului

și se retrage în Nazianz, unde scrie operateologice, printre care „Cântesc de seară”.

Ioan Gură de Aur. Retorică,filosofie, drept

Unul din cei mai mari oratori ai creș-tinismului, Sfântul Ioan Hrisostom se dis-tinge prin limpezimea ideilor, dar și agre-sivitatea lor. Născut în Antiohia, în jurulanului 354, Ioan rămâne orfan de tatăîncă din copilărie. Devine diacon, preot,iar mai apoi arhiepiscop de Constantino-pol în 397.

Scrierile acestuia, minunate, dureroa-se, agresive, sau vindecătoare nu și-ai pier-dut nicicând valabilitatea, orice cititor alsău având senzația că timpul minte și căacesta nu a trăit acum aproape două mi-lenii. Printre multiplele opere, se numărăși un cutremurător Tratat despre Preoțieîn care acesta expune foarte direct dure-rile, dar și bucuriile preoției.

În 1936, cei trei sfinți sunt desemnațica patronii spirituali ai tuturor instituțiilorde învățământ teologic din lume.

Luna ianuarie, cunoscut[ ̀ n po-por ;i sub numele de Gerar, Ghe-narie, Calindariu sau Cărindar,prilejuieşte cele mai multe su-perstiţii legate de prevestirea vre-mii de peste an. Se spune că dacăIanuarie este cald, atunci greul vineîn Februarie, sau dacă este frig înIanuarie – va fi cald în iulie.

Se spune că dacă în săptămâna dintâidupă Anul Nou picură streaşinile, atuncivara poamele vor fi viermănoase. Dacă înIanuarie este ger bun, atunci va fi vară căl-duroasă, iar dacă în luna asta va fi vremedomoală, vara va fi ploioasă.

Sf]r;itul lunii ianuarie este bogat `ns[rb[tori religioase, majoritatea dintre ele`nso\ite de numeroase supersti\ii.

Sf]ntul Eftimie cel Mare,respectat `ndeosebi de b[rba\i

Cine vrea s[ aib[ livezi roditoare, s[nu sufere de friguri, de pagube ;i de pri-mejdii trebuie s[ \in[ s[rb[toarea Sf]ntuluiEftimie cel Mare, `n 20 ale lunii. B[rba\iitrebuie s[-i respecte ziua, ca s[ fies[n[to;i.~n 20 ianuarie mai sunt pr[znui\iSf]ntul Fabian ;i Sf]ntul Sebastian ;i secelebreaz[ Boboteaza `n stil vechi, BabinDen ;i ajunul Sfintei Agnes.

~n tradi\ia popular[ rom]neasc[, aju-nul Sfintei Agnes a fost asociat cu diversesupersti\ii despre felul `n care fetele potdescoperi identitatea viitorului lor so\. Po-trivit uneia dintre aceste credin\e, feteletrebuiau s[ mearg[ la culcare f[r[ a m]ncanimic `n seara de 20 ianuarie, astfel `nc]ts[-;i poat[ vedea ursitul `n vis.

Sf]nta Agnes a fost martirizat[ `n se-colul al IV-lea, la v]rsta de 12-13 ani,`ntruc]t `;i consacrase via\a lui Cristos ;ia refuzat s[ se m[rite. Mai t]rziu, a fostnumit[ sf]nta patroan[ a fecioarelor. ~narta plastic[, Sf]nta Agnes este reprezen-tat[ `mpreun[ cu un miel sau cu un po-rumbel purt]nd `n cioc un miel.

Filipii de iarn[ `ncep la datade 29 ianuarie

Conform tradi\iei populare, Filipii deiarn[ ̀ ncep la data de 29 ianuarie ;i \in trei

zile. ~n unele zone ale \[rii, Filipii de iarn[dureaz[ cinci zile, mai exact p]n[ `n datade 2 februarie.

S[rb[toarea Filipilor de iarn[ este de-dicat[ tot lupilor, acestea fiind animalecare aduc mari pagube `n gospod[riileoamneilor, dac[ nu vor cinsti a;a cum secuvine aceast[ s[rb[toare important[.

Exist[ ;i Filipii de toamn[, iar perioadacuprins[ `ntre Filipii de toamn[ ;i Filipiide iarn[ este dedicat[ ̀ mperecherii lupilor.Filipii de iarn[ sunt \inu\i cu sfin\enie, maiales ̀ n casele de ciobani ;i ̀ n gospod[riilecu multe animale, cu prec[dere de oameniide la sate.

De s[rb[toarea Filipilor de iarn[ seleag[ o serie de supersti\ii menite s[ alungepagubele pe care le-ar putea aduce acesteanimale s[lbatice, ;i anume lupii.

Supersti\iile Filipilor de iarn[ sunt nu-meroase, ;i de regul[, cre;tinii de la sate lerespect[ cu sfin\enie. Gospodinele trebuies[ spele rufele doar cu ap[ clocotit[, pentru

c[ doar a;a vor op[ri gura lupului. Cinenu respect[ Filipii, va avea recolt[ slab[,iar p[s[rile vor fi atacate de r[pitoare. Lafiecare cas[ cu animale trebuie s[ se legeo secure sau un topor l]ng[ co;ul de fum,astfel c[ lupii nu se vor apropia de aceasta.Femeile nu au voie s[ se spele pe cap ;inici s[ coase sau s[ \ese ceva. Oamenii carecioplesc ̀ n lemn trebuie s[ respecte aceast[s[rb[toare a Filipilor, pentru a avea de lu-cru tot anul.

Totodat[, `n zilele Filipilor de iarn[,b[tr]nii fac prevestiri de timp, cu privirela vremea ce are s[ vin[. Dac[ ̀ n perioadadin calendar dedicat[ Filipilor de iarn[este lun[ plin[, atunci anul va fi unul rod-nic ;i bogat.

Dac[ ̀ n aceste zile ale Filipilor este ger;i nu plou[ sau ninge, atunci luna februarieva fi una umed[ ;i ploioas[. dac[ cerul estelimpede ;i senin de Filipii de iarn[, atuncivara va fi frumoas[, iar c]mpurile vor firodnice.

Sfin\ii Vasile Cel Mare,Grigore Teologul ;i Ioan Gur[ de Aur `n 30 ianuarie

~n fiecare an, pe 30 ianuarie, credin-cio;ii s[rb[toresc ziua celor trei sfin\i, Va-sile Cel Mare, Grigore Teologul ;i IoanGur[ de Aur. To\i trei au fost considera\idasc[li ai cre;tin[t[\ii, au contribuitesen\ial la teologia cre;tin[ ;i au fost numi\ica protectori ai `nv[\[m]tului teologic.

Pr[znuirea ̀ mpreun[ a celor trei a fosthot[r]t[ pe la sf]r;itul secolului al XI-lea,deoarece credincio;ii se ̀ ntrebau care din-tre cei trei este mai mare. Trebuie men\io-nat `ns[ c[ fiecare este s[rb[torit ;i sepa-rat.

Conform tradi\iilor din ziua de 30 ia-nuarie, este bine ca `n aceast[ zi s[ se deapoman[ o lum]nare, dup[ cum spunb[tr]nii. Se spune c[ a;a va fi ̀ ntreaga via\[a celui care d[ruie;te lum]narea, plin[ delumin[. ~n unele zone ale \[rii, `n special`n sud, se mai face ;i o coliv[ care trebuiedus[ la biseric[ ;i sfin\it[, apoi se ̀ mpartela oamenii s[raci.

Superstiţia cere să ţinem această zi, fi-indcă altfel soţul/soaţa poate muri, se maiţine pentru fericirea fetelor şi pentru a nuorbi. Tot `n ziua de 30 ianuarie, este bineca fetele tinere s[ se roage ;i s[ posteasc[,pentru a avea o c[snicie fericit[.

Referitor la muncile c]mpului ;i la vre-me, se zice c[ ̀ n aceast[ zi ̀ ncol\e;te gr]ulsub z[pad[, cel care a r[mas ne`ncol\it decu toamn[.

La sate se obişnuieşte ca în această zide sărbătoare închinată celor trei sfinţi săse facă praznice de pomenire a morţilordin familiile credincioşilor. Tot tradiţia po-pulară mai spune că cine va lucra în aceastăzi, nu-i va merge bine „în ale casei” şi poatesă orbească. Se crede că pe 30 ianuarie în-cepe să încolţească grâul care nu a încolţitdin toamnă.

Tot ̀ n aceast[ zi se schimb[ ;i vremea.Dac[ curg stre;inile, prim[vara e frigu-roas[, dac[ este ger, vara e c[lduroas[.

De-acum, se zice că “se strâmbă pâr-tiile”, iar vremea dă spre primăvară. Dacăstreşinile curg, primăvara va fi friguroasă,dacă e ger, vara va fi călduroasă.

~n ce-l prive;te pe cel care va lucra `naceast[ zi, tradi\ia popular[ spune c[ ̀ i vamerge r[u "`n ale casei".

A consemnat Mirela F.

Sfin\ii Trei Ierarhi< Vasile cel Mare, Grigorie Teologul ;i Ioan Gur[ de Aur

Supersti\iile Filipilor de iarn[ sunt numeroase, ;i de regul[, cre;tinii de la satele respect[ cu sfin\enie. Gospodinele trebuie s[ spele rufele doar cu ap[ clocotit[,pentru c[ doar a;a vor op[ri gura lupului

Biserica Ortodoxă sărbătoreștela 21 ianuarie pe Sfântul MaximMărturisitorul. Cuviosul MaximMărturisitorul s-a născut într-ofamilie de aristocrați din jurulcapitalei Imperiului Roman deRăsărit, în jurul anului 580.

În timpul împăratului Heraclie (610-641), în 610, a ocupat pentru trei anifuncția de secretar la curtea imperială, iarîn jurul anului 614 a părăsit curteaimperială și a intrat în MănăstireaChrysopolis, în apropiere deConstantinopol. Din cauza invazieipersane din 614, a plecat în Africa, undel-a cunoscut pe Sofronie, viitorul patriarhde Ierusalim. Maxim studiază și îșiaprofundează cunoștințele teologice, citindoperele hristologice ale Sfântului GrigorieTeologul sau ale Sfântului Dionisie Pseudo-Areopagitul. În această perioadă, SfântulMaxim a scris primele sale opere teologice.În perioada în care a stat în Cartagina,erezia monotelistă a luat amploare.Susținută de împăratul Heraclie și de alțioameni politici din Constantinopol ca oformulă de împăcare cu grupărilenecalcedoniene, erezia fusese îmbrățișatăchiar și de patriarhul Sergie I și desuccesorul acestuia, Pyrrhus, fost stareț laMănăstirea Chrysopolis, după plecarea luiMaxim. Exilat în Africa, patriarhul Pyrrhusa fost provocat de Maxim Mărturisitorulla o discuție teologică, prin care sfântulurmărea să-l convingă pe patriarh degreșeala pe care o făcea când susținea căMântuitorul a avut o singură voință și osingură lucrare. Se spune că la discuție auparticipat mulți episcopi africani, iariscusința și elocința lui Maxim i-au convinspe toți că în Hristos există două voințe șidouă lucrări corespunzătoare celor douăfiri, omenească și dumnezeiască. Maximși Pyrrhus au plecat după puțin timp laRoma, unde noul papă, Martin I, aconvocat un sinod în Biserica Lateran[, în649, pentru a condamna monotelismul.Au participat 105 episcopi care au semnatactul sinodal. În 653, la ordinul nouluiîmpărat Constans II, susținător almonoteismului, Sfântul Maxim a fostarestat și trimis în exil în Tracia. PapaMartin I a fost arestat și el fără a fi judecat,dar a murit în drumul spreConstantinopol. După câțiva ani de exil,Maxim a fost readus la Constantinopol șiîntemnițat acolo. Se păstrează tradițiaconform căreia, cu puțin timp înainte demoartea sa, sfântul a văzut cum ardeautrei lumânări deasupra mormântului său.A trecut la Domnul pe 13 august 662,luptând până la sfârșit pentru adevăruriledoctrinare ale Bisericii.

Maxim M[rturisitorul, s[rb[torit de Biserica Ortodox[ la 21 ianuarieFilipii de iarn[ sunt \inu\i cu

sfin\enie `n casele de ciobaniDe s[rb[toare se leag[ o serie de supersti\ii menite s[ alunge pagubele pe care le-ar putea aduce lupii


ISTORIE POLITIC~

Am intrat `n anul Centenaru-lui cu o premier[. Avem prima fe-meie prim-ministru din istoriaRom]niei, Viorica D[ncil[. Pre-zent[m ̀ n paginile urm[toare unscurt istoric al GuvernelorRom]niei de la Unirea Principa-telor p]n[ `n zilele noastre.

PRINCIPATELE ROM}NE UNITE

După Unirea din 1859, AlexandruIoan Cuza avea două guverne şi douăparlamente. Prin proclama\ia din 11 de-cembrie 1861, Cuza prorogă adunărilelegislative din Moldova şi |ara Româ-nească `n ianuarie 1862, când ambeleadunări trebuiau să se întrunească la Bu-cureşti într-o singură adunare, pentru aforma primul Parlament al României.

1. Primul guvern unic după recu-noaşterea Unirii depline a Principatelora durat doar ;ase luni< 22 ianuarie 1862- 24 iunie 1862. Premierul conservatorBarbu Catargiu a fost asasinat pe DealulMitropoliei, chiar sub clopotni\[.

2. Guvernul de centru condus deNicolae Creţulescu a avut o via\[ mailung[< 24 iunie 1862 - 11 octombrie1863. Cabinetul primeşte vot de blam,dar refuză să demisioneze.

3. Guvernul Mihail Kogălniceanu,11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865,`n timpul c[ruia au avut loc secularizareaaverilor mănăstireşti ;i lovitura de statdin 2 mai 1864.

4. Codul civil şi de procedură civilă,Codul Penal, Codul comercial ;i Legeapentru organizarea judecătorească din1865 sunt promulgate ̀ n Guvernul Con-stantin Bosianu< 26 ianuarie 1865 - 14iunie 1865.

5. Alexandru Ioan Cuza este silit săabdice ̀ n guvernul lui Nicolae Creţules-cu< 14 iunie 1865 - 11 februarie 1866.

6. Cabinetul provizoriu de UniuneNaţională, condus de Ion Ghica, 11 fe-bruarie 1866 - 10 mai 1866, a avut rolulde a administra ţara după abdicarea luiCuza şi până la aducerea prinţului străinCarol, proclamat apoi domn al români-lor.

Constituţia din 1866, dup[ model belgian, adoptat[ `nGuvernul Lasc[r Catargiu (1)

7. Guvernul Lascăr Catargiu (1) deUniune Naţională< 11 mai 1866 - 13 iulie1866. S-a adoptat Constituţia din 1866,dup[ model belgian, adică cea mai de-mocratică din Europa acelei perioade.Liberalii considerau că prin adoptareaunei legislaţii moderne, avansate Româ-nia se va apropia rapid de statele occi-dentale. Dar conservatorii erau adepţiidezvoltării graduale a societăţii, care tre-buia pregătită pentru a asimila organicprogresele înregistrate deja în ţările avan-sate ale continentului. Din cauza discre-panţei ideologice dintre membrii săi, ca-binetul nu şi-a putut încheia mandatul.

8. Guvernul Ion Ghica (2), centru<15 iulie 1866 - 21 februarie 1867. Poartaîl recunoaşte pe Carol ca domn ereditaral Principatelor Unite.

9. Guvernul Constantin A.Creţulescu, stânga< 1 martie 1867 - 4august 1867. Leul devine moneda naţio-nală a Principatelor.

10. Guvernul Ştefan Golescu, radi-cali< 17 august 1867 - 29 aprilie 1868.Activitatea cabinetului este încetinită deconflictul dintre grupările politice.

11. Guvernul Nicolae Golescu, ra-dicali< 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868.Este adoptat[ Legea privind organizareaputerii armate din 1868. Franţa intensi-

fică presiunile asupra principelui Carolpentru a renunţa la colaborarea cu „roşii”,bănuind că aceştia orientează politica ex-ternă spre Prusia. Primul ministru se re-trage.

12. Guvernul Dimitrie Ghica, con-servatori moderaţi-liberali moderaţi<16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870.Mihail Kogălniceanu, ministrul de In-terne, provoacă tensiuni în cabinet de-terminând o criză guvernamentală.

13. Guvernul Alexandru G. Goles-cu, centru< 2 februarie 1870 - 18 aprilie1870. Se emit primele monede de aur cuefigia domnului Carol şi inscripţia „prinţal României”.

Guvernul Ion Emanoil Florescu (1) a avut via\[ foarte scurt[, trei s[pt[m]ni

14. Guvernul Emanoil CostacheEpureanu (1), conservatori< 20 aprilie1870 - 14 decembrie 1870. Au loc pu-ternice mişcări antidinastice şi republi-cane.

15. Guvernul Ion Ghica (3), liberalimoderaţi< 18 decembrie 1870 - 11 mar-tie 1871. Ziua de naştere a împăratuluiWilhelm I este sărbătorit[ cu fast de cătrecolonia germană din Bucureşti. Eveni-mentul se încheie cu o ciocnire sânge-roasă între forţele de ordine şi manifes-tanţii republicani. Carol intenţioneaz[ s[abdice, dar revine asupra deciziei înschimbul promisiunii de constituire aunui guvern puternic.

16. Guvernul Lascăr Catargiu (2),conservatori< 11 martie 1871 - 31 mar-tie 1876. Pentru ameliorarea finanţelorpublice sunt luate măsuri de creştere afiscalităţii. Este adoptat[ Legea de orga-nizare a Armatei din 1872.

17. Guvernul Ion Emanoil Florescu(1), conservatori< 4 aprilie 1876 - 26aprilie 1876. Cabinetul a avut o duratăde numai trei săptămâni timp în care aexistat o luptă acerbă între conservatorişi liberali pentru desemnarea birouluiSenatului. Coaliţia liberală iese victo-rioas[.

Liberalii trimit `n judecat[ 11 fo;ti mini;tri conservatori`n Guvernul Costache Epureanu (2)

18. Guvernul Emanoil CostacheEpureanu (2) PNL< 27 aprilie 1876 - 23iulie 1876. După alegeri, noua Camerădominată de liberali trimite în judecată11 miniştri din fostul guvern conservatorsub acuzaţiile de încălcare a Constituţieişi abuz în serviciu.

19. Guvernul Ion C. Brătianu (1),PNL< 24 iulie 1876 - 24 noiembrie 1878.

20. Guvernul Ion C. Brătianu (2),PNL< 25 noiembrie 1878 - 10 iulie 1879.Este proclamat[ independenţa Rom]niei.la 10 mai 1877. La Congresul de Pace dela Berlin România primeşte Dobrogea şiDelta Dunării la schimb cu sudul Basa-rabiei.

21. Guvernul Ion C. Brătianu (3),PNL< 11 iulie 1879 - 9 aprilie 1881. Re-vizuirea Constituţiei, înfiinţarea BănciiNaţionale ;i proclamarea Regatului (14martie 1881).

REGATUL ROM}NIEI

22. Guvernul Dimitrie C. Brătianu,PNL< 10 aprilie 1881 - 8 iunie 1881. Ca-binetul organizează ceremonia de înco-ronare a lui Carol I şi a soţiei sale, Elisa-beta, ca suverani ai României.

Cel mai longeviv premier din Regatul Rom]niei, Ion C. Br[tianu

23. Guvernul Ion C. Brătianu (4),PNL< 9 iunie 1881 - 20 martie 1888. Ro-mânia aderă la Dubla Alianţă (1883), re-vizuirea Constituţiei ;i Legea electoralădin 1884.

24. Guvernul Theodor Rosetti (1),Junimea< 23 martie 1888 - 11 noiembrie1888.

25. Guvernul Theodor Rosetti (2),Junimea -PLC< 12 noiembrie 1888 - 22martie 1889. Diferendele politice au blo-cat activitatea cabinetului.

26. Guvernul Lascăr Catargiu (3),PLC< 29 martie 1889 - 3 noiembrie1889.

27. Guvernul Gheorghe Manu, PLC- Junimea< 5 noiembrie 1889 - 15 fe-bruarie 1891. Se formează Direcţiapoştelor, telegrafelor şi telefoanelor.~ncep lucrările la podul peste Dunăre,operă a lui A. Saligny.

28. Guvernul Ion Emanoil Florescu(2), PLC< 21 februarie 1891 - 26 noiem-brie 1891. Jubileul a 25 de ani de domniea lui Carol I este marcat de criza guver-namentală care duce la destrămarea PLC.

29. Guvernul Lascăr Catargiu (4),PC - Junimea< 27 noiembrie 1891 - 3octombrie 1895. Înfiinţarea jandarme-riei rurale, „criza Memorandumului” ;iLegea minelor din 1895.

30. Guvernul Dimitrie A. Sturdza(1), PNL< 4 octombrie 1895 - 21 noiem-brie 1896. ~mpăratul Franz Josef vine laBucureşti.

31. Guvernul Petre S. Aurelian,PNL< 21 noiembrie 1896 - 26 martie1897. S-a adoptat Legea repaosului du-

minical din 1897< duminica şi sărbătorilenu se lucrează, iar magazinele şi între-prinderile sunt închise.

Reforma ̀ nv[\[m]ntului dup[legile lui Spiru Haret, `n Gu-vernul Dimitrie A. Sturdza (2)

32. Guvernul Dimitrie A. Sturdza(2), PNL< 31 martie 1897 - 30 martie1899. Legile învăţământului promovatede Spiru Haret< instituirea bacalaureatu-lui, reforma învăţământului secundar şisuperior. Criza politică este generată deproblema subvenţionării instituţiilor deînvăţământ româneşti din Ardeal.

33. Guvernul Gheorghe Gr. Canta-cuzino (1), PC< 11 aprilie 1899 - 7 iulie1900. Are loc o criză financiară< deficitbugetar de peste 35 mil. lei, împrumutextern de 175 de milioane lei. Pentruechilibrarea bugetului şi atragerea de noiresurse guvernul adoptă măsuri decreştere a fiscalităţii.

34. Guvernul Petre P. Carp (1), PC<7 iulie 1900 - 13 februarie 1901. Pentrua face faţă dificultăţii economice, primulministru creionează un plan de măsuri<creşteri de taxe, restructurări institituţio-nale, concesiuni. Măsurile provoacă ne-mulţumirea clasei politice, iar primul mi-nistru este forţat să demisioneze.

Prima blocare a posturilor `n institu\iile publice;i prima sc[dere a salariilor bugetarilor, `n Guvernul Dimitrie A. Sturdza (3)

35. Guvernul Dimitrie A. Sturdza(3), PNL< 14 februarie 1901 - 20 decem-brie 1904. Se adoptă măsuri de reducerea cheltuielilor bugetare< blocarea postu-rilor în domeniul public, reduceri pe oscară progresivă a salariilor, de la 2% la20%). Premierul este forţat să demisio-neze la presiunile „Ocultei”, grupare dininteriorul PNL ce sprijină ascensiunealui Ionel Brătianu în fruntea partidului.

36. Guvernul Gheorghe Gr. Canta-cuzino (2), PC< 22 decembrie 1904 - 12martie 1907. Este organizat[ Expoziţiajubiliară pentru sărbătorirea a 40 de anide domnie a regelui Carol. Izbucne;teRăscoala din 1907.

37. Guvernul Dimitrie A. Sturdza(4) PNL< 12 martie 1907 - 27 decembrie1908. Legea învoielilor agricole din 1907,înfiinţarea Casei Rurale, Legea pentruorganizarea comunelor şi plăşilor. Primulministru demisionează din motive de să-nătate.

38. Guvernul Ion I. C. Brătianu (1)PNL< 12 decembrie 1908 - 4 martie1909.

39. Guvernul Ion I. C. Brătianu (2),PNL, 4 martie 1909 - 28 decembrie1910. Sunt adoptate legile referitoare lacooperativele de muncitori şi meseriaşi,legea pentru şcoalele de copii mici. Secreeaz[ un program de construire de lo-cuinţe ieftine pentru muncitori.

40. Guvernul Petre P. Carp (2), PC<29 decembrie 1910 - 28 martie 1912.Legea privind organizarea meseriilor,creditului şi asigurărilor muncitoreşti,măsuri împotriva preţurilor de monopolla produsele de consum de bază> pachetde legi pentru ieftinirea traiului prin scu-tiri de taxe şi impozite.

41. Guvernul Titu Maiorescu (1),PC< 28 martie 1912 - 14 octombrie1912.

42. Guvernul Titu Maiorescu (2),PC - PCD< 14 octombrie 1912 - 31 de-cembrie 1913. Izbucne;te al Doilea Răz-boi Balcanic. Prin `ncheierea P[cii de laBucureşti România primeşte de la Bul-garia un teritoriu de aproximativ 7000de km2 în sudul Dobrogei (Cadrilaterul).Este înfiinţat[ Academia de Înalte Studii

Comerciale.

Primul R[zboi Mondial< Parlamentul ;i Guvernul condus de Ion I. C. Br[tianuse mut[ la Ia;i

43. Guvernul Ion I. C. Brătianu (3)PNL< 4 ianuarie 1914 - 11 decembrie1916. Izbucneşte Primul Război Mon-dial. Consiliul de Coroană adopt[ ne-utralitatea. Regele Carol I se stinge dinvia\[. Prin Convenţia militară cu Antan-ta, la 14 august 1916, Consiliul de Co-roană decide intrarea României în războiîmpotriva Austro-Ungariei. Armata Pu-terilor Centrale ocupă Capitala. Familiaregală, Parlamentul şi Guvernul sunt ne-voite să se retragă la Iaşi.

44. Guvernul Ion I. C. Brătianu (4),PNL-PCD< 11 decembrie 1916 - 26 ia-nuarie 1918. Se trece la reorganizarea şiînzestrarea Armatei cu echipament mo-dern. Tezaurul României este transportatla Moscova. Proiectul de revizuire a Con-stituţiei consacră adoptarea reformeiagrare prin exproprierea marii proprie-tăţi şi introducerea votului universal. Auloc bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şiOituz. ~n faţa presiunilor Austro-Unga-riei de a semna armistiţiul, Brătianu `;idepune mandatul.

45. Guvernul Alexandru Averescu(1), Uniune Naţională< 29 ianuarie 1918- 27 februarie 1918. După ieşirea oficialăa Rusiei din război, Austro-Ungaria puneproblema armistiţiului într-o manierăultimativă. Consiliul de Coroană decideca textul tratatului să fie discutat în blocşi nu pe articole, pentru a se pune în evi-denţă caracterul de dictat al acestuia> spe-rând într-o ameliorare a condiţiilor dearmistiţiu, regele Ferdinand apelează lao personalitate politică ce se bucura deîncrederea Puterilor Centrale.

Unirea Basarabiei cuRom]nia are loc `n timpulguvernului condus de Alexandru Marghiloman

46. Guvernul Alexandru Marghi-loman, PC< 5 martie 1918 - 24 octom-brie 1918. Are loc Unirea Basarabiei cuRomânia. Este semnat Tratatul de pacecu Puterile Centrale (Dobrogea era ocu-pată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua par-tea vestică a Carpaţilor, Germania insti-tuia un monopol asupra ţiţeiului pe 90de ani). Regele Ferdinand refuză să sem-neze Tratatul.

47. Guvernul Constantin Coandă,Uniune Naţională< 24 octombrie 1918- 29 noiembrie 1918. Ca urmare a vic-toriilor obţinute de Antanta pe parcursulverii anului 1918 România reintră în răz-boi împotriva Puterilor Centrale.Sfârşitul Primului Război Mondial< uni-rea Bucovinei cu România ;i unireaTransilvaniei cu România.

48. Guvernul Ion I. C. Brătianu (5),PNL< 29 noiembrie 1918 a.v./12 decem-brie 1918 a.n. - 12 septembrie 1919.~ncepe reforma agrară prin expropriereamarii proprietăţi rurale. Conferinţa dePace de la Paris ;i Tratatul de la Versailles.Adoptarea Calendarului gregorian. Areloc ocuparea Budapestei. Primul minis-tru demisionează refuzând să semnezeTratatul de Pace cu Austria ce cuprindeaclauze menite să faciliteze amestecul Ma-rilor Puteri în treburile interne ale Ro-mâniei.

49. Guvernul Arthur Văitoianu,Uniune Naţională< 27 septembrie 1919- 28 noiembrie 1919. Cabinetul a avutrolul de a organiza primele alegeri gene-rale parlamentare pe baza votului uni-versal.

Continuare `n pagina 5

Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, Ismail - d. 3 oc-tombrie 1938, Bucureşti), general de armată, apoi ma-reşal, om politic, membru de onoare al Academiei Ro-mâne din 7 iunie 1923. A condus armata română spremarile victorii de la Mărăşti şi Oituz în Războiul pentruÎntregirea Neamului. Generalul Alexandru Averescu;i-a întemeiat propriul partid, cu care a reuşit să se im-pună pe scena politică a primului deceniu interbelic.

22 ianuarie 1862 - 22 ianuarie 2018

Se `mplinesc 156 de ani de laprimul guvern al Principatelor

Lasc[r Catargiu (1823 - 1899) Ion C. Br[tianu (1821-1891)


ISTORIE POLITIC~În perioada interbelică ̀ n România au existat numeroase partide politice< de

dreapta (Partidul Conservator–Progresist, Partidul Conservator-Democrat)>de centru (Partidul Naţional-Liberal, Partidul Poporului)> de centru-stânga(Partidul Ţărănesc, Partidul Naţional-Ţărănesc), de stânga (Partidul Socialist,Partidul Social-Democrat), de extrema-stânga (Partidul Comunist din Româ-nia), de extremă-drepta (Legiunea Arhanghelul Mihail-Garda de Fier)> partideale minorităţilor (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc).

Urmare din pagina 4

PERIOADA INTERBELIC{

Partidul Naţional-Liberal s-a aflat laputere circa 10 ani din cei 20 ai perioadeiinterbelice. Alternanţa la putere a fost orealitate. 1918-1919< Partidul Naţional-Liberal> 1920-1921< Partidul Poporului>1921-1922< Partidul Conservator-Demo-crat> 1922-1926< Partidul Naţional-Liberal>1926-1927 -Partidul Poporului> 1927-1928< Partidul Naţional-Liberal> 1928-1931< Partidul Naţional-Ţărănesc> 1931-1932< Uniunea Naţională> 1932-1933< Par-tidul Naţional-Ţărănesc> 1933-1937< Par-tidul Naţional-Liberal. Nu a existat nici osituaţie în care un partid să rămână la pu-tere peste limita de 4 ani a parlamentuluipe care se sprijinea.

50. Guvernul Alexandru Vaida-Voe-vod (1), Blocul Parlamentar< 1 decem-brie 1919 - 12 martie 1920. GuvernulAlexandru Vaida-Voevod s-a constituit îndecembrie 1919 ca urmare a faptului că înalegerile parlamentare din noiembrie, ni-ciun partid politic nu a obţinut majoritateamandatelor. S-a constituit coaliţia numită„Blocul parlamentar”. Acest guvern a duratdoar câteva luni, până în martie 1920.

Prima grev[ general[`n Guvernul Averescu (2)

51. Guvernul Alexandru Averescu(2), PP - PD< 13 martie 1920 - 13 decem-brie 1921. Reforma financiară din 1921,unificarea monetară, reforma agrară. Areloc prima grevă generală din istorie (oct.1920). Tratatul de la Trianon.

52. Guvernul Ion I. C. Brătianu (6),PNL< 19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926.Politică economică protecţionistă, de spri-jinire a burgheziei industriale. Se adopt[Constituţia din 1923 ;i Legea electoralădin 1926. Are loc ceremonia de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al tuturor româ-nilor. Principele Carol renun\[ la tron.

53. Guvernul Alexandru Averescu(3), PP< 30 martie 1926 - 4 iunie 1927.

Gheorghe Mironescu, premier pentru o zi

54. Guvernul Barbu Ştirbei, UniuneNaţională< 4 iunie 1927 - 20 iunie 1927.A fost un cabinet efemer format din gru-pări politice divergente şi personalităţi cuvederi politice total diferite.

55. Guvernul Ion I. C. Brătianu (7),PNL< 22 iunie 1927 - 24 noiembrie 1927.Decesul regelui Ferdinand şi intrarea înfuncţiune a Regenţei. Ionel Brătianu înce-tează din viaţă în urma unei amigdalite.

56. Guvernul Vintilă I. C. Brătianu,PNL< 24 noiembrie 1927 - 3 noiembrie1928. Legea pentru protecţia muncii fe-meilor şi minorilor. Durata zilei de lucruse stabileşte la 8 ore.

57. Guvernul Iuliu Maniu (1), PNŢ<10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930. Acti-vitatea cabinetului este marcată de crizaeconomică globală (scăderea nivelului detrai, creşteri de taxe şi impozite, producţiaindustrială scade cu 37%). Rom]nia seîmprumut[ extern cu 100 mil. Politica eco-nomică de atragere a capitalului străin(„porţile deschise”). Carol soseşte inopinatîn ţară, iar Maniu demisionează.

58. Guvernul Gheorghe Mironescu(1), PNŢ< 7 iunie 1930 - 8 iunie 1930. Înurma consultărilor, majoritatea clasei po-litice cu excepţia PNL se pronunţă pentrurestauraţia carlistă. ~n 8 iunie 1930, celedouă Corpuri legislative au votat numireaAlteţei Sale Regale Carol al II-lea ca regeal României. Este cabinetul cu cel mai scurtmandat.

59. Guvernul Iuliu Maniu (2) PNŢ<13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930. Elena

Lupescu soseşte în ţară şi se pun bazelecamarilei regale. Au loc divergenţe politiceîntre rege şi Maniu în privinţa „ordiniiconstituţionale”, în semn de protest, pri-mul ministru demisionează invocând pro-bleme de sănătate.

60. Guvernul Gheorghe Mironescu(2), PN|< 10 octombrie 1930 - 4 aprilie1931. Împrumut extern de peste 1 miliardde franci cu dobândă de 10,23% pe an. Se`nregistreaz[ prima „curbă de sacrificiu”<salariile din domeniul public sunt redusecu 10-25%. O criză ministerială provoacădemisia primului ministru.

61. Guvernul Nicolae Iorga, UniuneNaţională< 18 aprilie 1931 - 31 mai 1932.Resursele bugetare ale statului se ̀ njumă-tăţesc. Are loc a doua „curbă de sacrificiu”<impozit de 15% pe salarii, creşterea fisca-lităţii. Adâncirea crizei< statul nu mai poateasigura plata regulată a salariilor şi pensii-lor. Iorga demisioneaz[.

62. Guvernul Alexandru Vaida-Voe-vod (2), PNŢ< 6 iunie 1932 - 10 august1932. 63. Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3), PN|< 11 august 1932 - 17octombrie 1932. Împrumut extern de 50milioane de franci elveţieni pentru rezervaBNR, reducerea impozitului agricol, a celuipe clădiri şi pentru profesiile liberale.

64. Guvernul Iuliu Maniu (3), PN|<20 octombrie 1932 - 12 ianuarie 1933.Se renunţă la politica „porţilor deschise”prin stabilirea limitelor cantitative ale im-portului în scopul protejării producţieinaţionale.

65. Guvernul Alexandru Vaida-Voe-vod (4), PN|< 14 ianuarie 1933 - 9 no-iembrie 1933. Au loc ample tensiuni so-ciale şi mişcări de protest reprimate înforţă de autorităţi. Izbucneşte scandalulpolitic Afacerea Skoda.

66. Guvernul Ion Gheorghe Duca,PNL< 14 noiembrie 1933 - 3 ianuarie1934. În ultima zi a depunerii listelor elec-torale, guvernul scoate în afara legii Gardade Fier. După o întrevedere la Sinaia curegele Carol, primul ministru este asasinatpe peronul gării de un grup de trei legio-nari cunoscuţi sub numele de Nicadorii.

67. Guvernul Gheorghe Tătărescu(1), PNL< 5 ianuarie 1934 - 1 octombrie1934. 68. Guvernul Gheorghe Tătărescu(2) PNL< 2 octombrie 1934 - 29 august1936. 69. Guvernul Gheorghe Tătărescu(3) PNL, 29 august 1936 - 14 noiembrie1937. Rom]nia cunoa;te un boom eco-nomic fără precedent având consecinţepozitive asupra nivelului de trai.

PNL, primul partid din istorie aflat la guvernare care pierde alegerile

70. Guvernul Gheorghe Tătărescu(4) PNL< 14 noiembrie 1937 - 28 decem-brie 1937. La alegerile din 20 decembrienici un partid nu reuşeşte să obţină celpuţin 40% din voturi pentru a beneficiade prima majoritară, astfel încât să poatăforma cabinetul. PNL este primul partidde guvernământ din istorie care pierdealegerile.

71. Guvernul Octavian Goga, PNC<28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938.Regele profită de criza politică determinatăde rezultatul alegerilor şi cheamă la gu-vernare formaţiunea clasată pe locul patru.Garda de Fier se angajează să sprijine PNCla alegerile programate în martie.

72. Guvernul Miron Cristea (1), Uni-une Naţională< 10 februarie 1938 - 30martie 1938. 73. Guvernul Miron Cris-tea (2), Uniune Naţională< 30 martie1938 - 1 februarie 1939.

74. Guvernul Miron Cristea (3), Uni-une Naţională< 1 februarie 1939 - 6 mar-tie 1939. Regele Carol al II-lea instaureazăregimul monarhiei autoritare. Se înfiinţea-ză Frontului Renaşterii Naţionale (FRN)

ca unică organizaţie politică în stat.75. Guvernul Armand Călinescu,

FRN< 7 martie 1939 - 21 septembrie1939. Pactul Ribbentrop-Molotov> începecel de-al Doilea Război Mondial. Consiliulde Coroană decide „observarea strictă aregulilor neutralităţii stabilite prin con-venţiile internaţionale faţă de beligeranţiiactualului conflict”. Primul ministru esteasasinat de un comando legionar.

76. Guvernul Gheorghe ArgeşeanuFRN< 21 septembrie 1939 - 28 septembrie1939. Primul ministru a coordonat repre-saliile autorităţilor faţă de asasinarea luiA. Călinescu> în total au fost asasinaţi apro-ximativ 300 de fruntaşi legionari.

77. Guvernul Constantin Argetoia-nu, FRN< 28 septembrie 1939 - 24 no-iembrie 1939. Activitatea cabinetului afost considerată ineficientă de şeful statu-lui> în plin război mondial, regele a a decisînlocuirea premierului.

78. Guvernul Gheorghe Tătărescu(5), FRN< 24 noiembrie 1939 - 11 mai1940. 79. Guvernul Gheorghe Tătăres-cu (6), FRN< 11 mai 1940 - 4 iulie 1940.România cedează Basarabia, nordul Bu-covinei şi ţinutul Herţa.

80. Guvernul Ion Gigurtu, 4 iulie1940 - 4 septembrie 1940. Decretul-legeprivitor la starea juridică a locuitorilorevrei din România. Al doilea arbitraj de laViena< România cedează Ungariei nord-vestul Transilvaniei, reprezentând 43.492km² şi o populaţie de aproximativ 2,5 mi-lilioane locuitori.

81. Guvernul Ion Antonescu (1),Uniune Naţională< 4 septembrie 1940 -14 septembrie 1940. Regele Carol al II-lea abdic[. Primul ministru este învestitcu puteri depline. Acordul de la Craiova<România cedează Cadrilaterul Bulgariei.România este declarată „stat naţional-le-gionar”. 82. Guvernul Ion Antonescu(2), Uniune Naţională< 14 septembrie1940 - 27 ianuarie 1941. Legionarii suntînlăturaţi de la guvernare. 83. GuvernulIon Antonescu (3), Uniune Naţională<27 ianuarie 1941 - 23 august 1944. Răz-boiul împotriva Uniunii Sovietice. Actulde la 23 august 1944< mareşalul Antonescueste demis de regele Mihai I şi arestat.

84. Guvernul Constantin Sănătescu(1), BND< 23 august 1944 - 4 noiembrie1944. 85. Guvernul Constantin Sănă-tescu (2), Uniune Na\ional[< 4 noiembrie1944 - 6 decembrie 1944. Convenţia dearmistiţiu din 12 septembrie 1944< ieşireadin războiul antisovietic şi angajarea înlupta împotriva Germaniei. Plata a 300mil. USD despăgubiri de război, anulareadictatului de la Viena, stabilirea graniţeiromâno-sovietice din 28 iunie 1940. Con-fruntare între partidele politice şi coaliţiagirată de comunişti.

86. Guvernul Nicolae Rădescu, Uni-une Naţională< 6 decembrie 1944 - 28 fe-

bruarie 1945. Mandatul cabinetului a fostmarcat de o profundă criză politică. Ma-nifestaţia antiguvernamentală din 24 fe-bruarie 1945. A. I. Vâşinski vine la Bucu-reşti ;i îi impune regelui Mihai destituireacabinetului.

ROM}NIA COMUNIST{

87. Guvernul Petru Groza (1), FND- PNL-T - PNŢ-A< 6 martie 1945 - 30 no-iembrie 1946. Are loc reforma agrară din1945< instituirea Sovrom-urilor. Sfârşitulcelui de-al Doilea Război Mondial. Mani-festaţia anticomunistă din 8 noiembrie1945, procesul mareşalului Ion Antonescu.Alegerile din 19 noiembrie 1946.

88. Guvernul Petru Groza (2), BPD<1 decembrie 1946 - 30 decembrie 1947.Comuniştii demarează procesul de aca-parare a întregii puteri în stat şi de lichidarea oricăror forme de opoziţie. Regele MihaiI abdic[. Proclamarea Republicii.

89. Guvernul Petru Groza (3), PMR<30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948.

90. Guvernul Petru Groza (4), PMR<13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952. Constituţiadin 13 aprilie 1948. Naţionalizarea indus-triei ;i demararea procesului de colectivi-zare. Deportările în Bărăgan, înfiinţarearegiunilor şi raioanelor (1950).

91. Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (1), PMR< 2 iunie 1952 - 24 ianuarie1953. 92. Guvernul Gheorghe Gheor-ghiu-Dej (2), PMR< 24 ianuarie 1953 - 4octombrie 1955. Constituţia din 27 sep-tembrie 1952. România devine membrufondator al Tratatului de la Varşovia (17mai 1955).

93. Guvernul Chivu Stoica (1), PMR<octombrie 1955 - 19 martie 1957. 94.Guvernul Chivu Stoica (2), PMR< 19martie 1957 - 21 martie 1961. Începe pro-cesul de destalinizare< desfiinţarea So-vrom-urilor. Revoluţia maghiară din 1956>retragerea trupelor sovietice (1958).

95. Guvernul Ion Gheorghe Maurer(1), PMR< 21 martie 1961 - 18 martie1965. 96. Guvernul Ion GheorgheMaurer (2), PMR< 18 martie 1965 - 21august 1965. Se încheie procesul de co-lectivizare (1962). Constituţia din 21 au-gust 1965.

97. Guvernul Ion Gheorghe Maurer(3), PCR< 21 august 1965 - 9 decembrie1967. 98. Guvernul Ion Gheorghe Mau-rer (4), PCR< 9 decembrie 1967 - 13 mar-tie 1969. 99. Guvernul Ion GheorgheMaurer (5), PCR< 13 martie 1969 - 27 fe-bruarie 1974. Ceauşescu continuă liniapolitică de independenţă faţă de Moscova.Reforma administrativă din 1968. Vizitapreşedintelui SUA, R. Nixon, la Bucureşti.Demararea procesului de industrializareşi urbanizare forţată. Tezele din Iulie 1971.

100. Guvernul Manea Mănescu (1),PCR< 27 februarie 1974 - 18 martie 1975. 101. Guvernul Manea Mănescu (2), PCR<18 martie 1975 - 30 martie 1979.Ceauşescu preia, treptat, toate pârghiilede putere în stat.

102. Guvernul Ilie Verdeţ (1), PCR<30 martie 1979 - 29 martie 1980. 103.Guvernul Ilie Verdeţ (2), PCR< 29 martie1980 - 21 mai 1982 . Deteriorare a stăriimateriale a populaţiei. Datoria externăajunge la 10,2 miliarde de dolari> Ceauşes-cu decide achitarea întreagă a datoriei ex-terne până în 1990.

104. Guvernul Constantin Dăscăles-cu (1), PCR< 21 mai 1982 - 29 martie1985. 105. Guvernul Constantin Dăscă-lescu (2), 29 martie 1985 - 22 decembrie1989. Profundă criză economică şi so-cială. Revoluţia din decembrie 1989.

DUP{ REVOLU|IA DIN 1989

106. Guvernul Petre Roman (1),FSN< 27 decembrie 1989 - 28 iunie 1990.

Primele alegeri libere (20 mai 1990). Fe-nomenul Piaţa Universităţii. Mineriadadin iunie 1990. 107. Guvernul Petre Ro-man (2), FSN< 28 iunie 1990 - 16 octom-brie 1991. Mineriada din septembrie 1991

108. Guvernul Theodor Stolojan,Uniune Naţională< 16 octombrie 1991 -20 noiembrie 1992. Constituţia din 8 de-cembrie 1991.

109. Guvernul Nicolae Văcăroiu,PDSR< 20 noiembrie 1992 - 12 decembrie1996. România devine membru în Con-siliul Europei ;i semnează Acordul de aso-ciere la UE.

110. Guvernul Victor Ciorbea, CDR-USD-UDMR< 12 decembrie 1996 - 17aprilie 1998. Accelerarea privatizării, res-tructurării şi reducerea pierderilor din eco-nomie.

111. Guvernul Radu Vasile, CDR-USD-UDMR< 17 aprilie 1998 - 22 de-cembrie 1999. Deteriorare a nivelului detrai (şomajul depăşeşte 10%). Mineriadadin ianuarie 1999. Premierul este revocatdin funcţie de preşedintele Constantines-cu.

112. Guvernul Mugur Isărescu, CDR- PD - PSDR - UDMR< 22 decembrie1999 - 28 decembrie 2000. Pachet de mă-suri de relaxare fiscală (reducerea impo-zitului pe profit, aplicarea unei cote unicede TVA de 19%.

113. Guvernul Adrian Năstase, PSD<28 decembrie 2000 - 29 decembrie 2004.România devine membru al NATO (29martie 2004). ~nchiderea negocierilor pen-tru aderarea la UE.

114. Guvernul Călin Popescu Tări-ceanu (1), Alianţa D.A. PNL-PD -UDMR - PC< 29 decembrie 2004 - 5 apri-lie 2007. România devine membru al Uni-unii Europene la 1 ianuarie 2007. 115. Gu-vernul Călin Popescu Tăriceanu (2),PNL - UDMR< 5 aprilie 2007 - 22 de-cembrie 2008. Boom economic (creştererecord de 8,8% în sem. I al anului 2008)>creştere a investiţiilor străine> suspendareapreşedintelui Traian Băsescu

116. Guvernul Emil Boc (1) PDL -PSD< 22 decembrie 2008 - 13 octombrie2009> administra\ie interimar[< 13 oc-tombrie 2009 - 23 decembrie 2009. Pri-mul cabinet demis de Parlament prinmoţiune de cenzură după 1989. 117. Gu-vernul Emil Boc (2), PDL - UDMR -UNPR< 23 decembrie 2009 - 9 februarie2012. Criză economică< program de re-ducere a cheltuielilor bugetare (reducereacu 25% a salariilor `n sectorul public),creşterea TVA la 24%.

118. Guvernul Mihai Răzvan Ungu-reanu, PDL- UDMR - UNPR< 9 februarie2012 - 27 aprilie 2012> administra\ie in-terimar[< 27 aprilie 2012 - 7 mai 2012.Coaliţia guvernamentală pierde majorita-tea în Parlament, iar după 78 de zile deguvernare cabinetul este demis prin moţiu-ne de cenzură.

119. Guvernul Victor Ponta (1), USL(PSD - PNL - PC)< 7 mai 2012 - 21 de-cembrie 2012. Suspendarea preşedinteluiTraian Băsescu. 120. Guvernul VictorPonta (2), USL< 21 decembrie 2012 - 5martie 2014. 121. Guvernul Victor Ponta(3), PSD -UDMR- PC-UNPR< 5 martie2014 - noiembrie 2015.

122. Dacian Julien Ciolo;, tehno-cra\i< 17 noiembrie 2015 - 4 ianuarie2017.

123. Sorin Grindeanu , PSD-ALDE,4 ianuarie 2017 - 29 iunie 2017.

124. Mihai Tudose, PSD-ALDE< 29iunie 2017 - 15 ianuarie 2018.

Prima femeie premier din istoriaRom]niei va conduce guvernul cunum[rul 125.

Pagini realizate de Terezia G.

Surse< Enciclopedia Rom]niei, www. guv.roProf. Univ. Dr. Ioan Scurtu, Democra\iarom]neasc[ `n perioada interbelic[

Perioada interbelic[, caracterizat[ de instabilitatepolitic[. ~n 20 de ani Rom]nia a avut 25 de guverne

Iuliu Maniu (1873 - 1953)


RE}ETE

Tort P[durea Neagr[

Sup[ de ro;iicu t[i\ei

Mod de preparare<

Amestecăm făina cu praful de copt,zahărul și cacaoa, apoi adăugămtreptat laptele și uleiul. Se obține o com-poziție lichidă pe care o turn[m într-oformă de 22-24 cm, tapetat[ cu unt șifăină. Dăm formă la cuptorul preîncălzitla 160°C pentru 45-50 minute, iar înaintede a scoate blatul din cuptor faceți probacu scobitoarea. Aceasta trebuie să iasă

curată, în caz contrar mai lăsăm blatulla copt pentru încă 5 -10 minute, apoilăsăm să se răcească. Tăiem blatul în do-uă. Punem pe prima foaie de blat, vișinesau cireșe, astfel încât suprafața blatuluisă fie acoperită uniform. Acoperim cuun strat uniform de frișcă mixată foartebine și adăugăm a doua foaie de blat pecare o orn[m cu frișca rămasă, câtevacireșe și ciocolată amăruie rasă. Pentruun aspect cât mai frumos, putem îmbră-ca și marginile într-un strat de frișcă șile pudrăm cu ciocolată rasă. Lăsăm tortulcirca 30 de minute la frigider, sau și maibine, circa 20 minute la congelator, dupăcare îl putem servi.

Ingrediente<

Pentru blat< 200 g făină, 250g zahăr, 70 g cacao, 450 ml lapte,35 ml ulei, 1 plic de praf de copt.Pentru umplutură< 400 ml smân-tână îndulcită pentru frișcă, ci-

reșe sau vișine din compot

Mod de preparare<

Din făină și ulei se prepară un rân-taș foarte slab, se adaugă boiaua și trep-tat bulionul (sau 200 g de pastă de to-mate dizolvată în circa 3-400 g apă),apoi și laptele. Se mai poate adăuga pu-

țină apă, până când se ajunge la con-sistența dorită. Se pune sare, zahărul,și zahărul vanilat (dacă folosiți). Toatăcompoziția se mai fierbe câteva minu-te, amestecând continuu, apoi se ia depe foc. Tăițeii se fierb separat, în apăușor sărată, se strecoară, și se pun însupă. Se servește caldă sau rece, dupăgust, ornat cu frunză de mentă, frișcă,sau înghețată cu vanilie.

Ingrediente<

500 ml de bulion, pe cât po-sibil proaspăt preparat, 500 glapte, 100 g tăiței cu formă mă-runtă, o lingură cu vârf de făi-nă, 2-3 liguri de ulei, 2 liguride zahăr, o linguriță mică deboia de ardei dulce, puțină sare,eventual și un plic de zahăr va-nilat, după dust.

Toc[ni\[ de miel

Mod de preparare<

Curățați și spălați morcovul și telina,la fel ceapa și usturoiul. Tăiați-le apoi cu-bulețe. Spălați bine lămâia și curățați-i coa-ja, fără partea albă. Într-o cratiță înc[lzițiuleiul de măsline și căliți zarzavaturile tă-iate cubulețe> adăugați coaja de lămâie șibucățile de miel, rumenindu-le uniform

pe toate părțile. Condimentați cu sare, pi-per și boia de ardei, apoi aromatizați-o cuo rămurică de cimbrișor spalat și scurs.Amestecați toată compoziția, iar după câ-teva minute turnați vinul și l[sați-l să seevapore la foc mare. Micșorați flacăra șiadăugați roșiile curățate de pieliță și zdro-bite în prealabil cu o furculiță. Lasați totulpe foc încă o oră bună, adăugând din cândîn când puțină supă caldă. Tocănița se ser-vește caldă, ornată cu frunzuliță de cim-brișor, pătrunjel, țelină, sau cu legume co-lorate, cu găluște, mămăliguță sau eventualpaste făinoase.

Ingrediente<

600 g carne de miel (pulpă),tăiată bucăți, un morcov, o ceapă,o tulpină de țelină, 4 roșii cură-țate de pieliță, 2 rămurele de cim-brișor, o lămâie netratată, un pa-har de vin alb sec, două paharede supă de carne, 4 linguri de uleiextravirgin de măsline, sare, pi-

per negru, bioa de ardei.

Milkshake cu rodii ;i banane

Mod de preparare<

Se desfac rodiile și bobițele se mixeazăcu apa minerală, apoi se strecoară de sâm-buri și de bucățile mai mari de cojițe ră-mase. Se pune înapoi în vasul robotului

de bucătărie, se adaugă și restul ingredien-telor, mai puțin gheața, în cazul în care sefolosesc cuburi și se mixează până cândobțineți o cremă omogenă. Nu vă speriați,rodiile îi conferă o culoare destul de ne-obișnuită. Se pune în pahare, dacă la pre-parare s-au folosit pulbere de gheață seservește imediat, iar dacă se folosesc cu-buri, acestea se adaugă la servire. Se poateorna cu frișcă, frunze de mentă, câteva bo-bițe din rodie sau alte fructe cu boabe mă-runte.

Ingrediente<

2 cești de bobițe de rodii sau200 ml de sirop de rodii, 2 bana-ne, 400 ml de lapte, 200 ml apăminerală carbogazoasă, 4 linguride miere (dacă se folosește siropde rodii atunci doar 2 linguri demiere), cuburi de gheață, sau

preferabil pulbere de gheață.

Ceapa provine din regiunile destepă din Asia centrală și de vest,probabil teritoriul Afganistanuluide azi. Este una dintre cele maivechi plante de cultură, fiind apre-ciat[ la 5.000 de ani în urmă. Ea afost cultivată ca plantă medicinală,condiment și ca legumă.

Principalii constituenţi cunoscuţi aialestei legume-leac sunt< fructani, vitami-nele A, B, C> săruri minerale - sodiu, po-tasiu, fosfat și nitraţi calcaroși, fier, sulf,iod, siliciu> acizi - fosforic și acetic> disul-fură de alil și de propil> ulei volatil> gluco-chinină> oxidaze diostaze (acestea din ur-mă sterilizate> prin căldură)> principii an-tibiotice.

Dacă în arta culinară ceapa este neli-pistă din o multitudine de mâncăruri, le-guma prin componenţii săi este utilizatăatât pentru uz intern, cât și pentru uz ex-tern

Folosită în uz intern, ceapa este stimu-lent general (al sistemului nervos,hepatic,renal)> diuretic puternic, dizolvantși eliminator al ureii și al clorurilor> anti-reumatismal> antiscorbutic> antiseptic șiantiinfecţios (antistafilococic< ceapa secomportă în privinţa acestui microb ca unantibiotic< L. Binat)> secretor, expectorant>digestiv (ajută în digestia făinoaselor)> echi-librant glandular> antisclerotic și antitrom-bozic> afrodisiac (lucrări vechi, Hull Wal-ton)> hipoglicemiant> antiscrofulos> ver-mifug> hipnotic ușor> curativ al pielii și alsistemului pilos.

Maladiile în care a dat rezultate sunt<astenii, surmenaj fizic și intelectual, crește-re> oligurii, reachţii lichidiene (edeme, as-cite, pleurezii, pericardite)> hidropizie> reu-matism, artritism> litiază biliară> fermen-taţii intestinale (diaree)> infecţii genitou-rinare> afecţiuni respiratorii (guturai,bronșite, astm, laringită)> gripă> dezechi-librări glandulare> obezitate> ateroscleroză,prevenirea trombozelor.

Marii mâncătoride ceapă și usturoi suntoameni sănătoși, puternici

În uz extern, ceapa cu toate compo-nentele sale are efecte benefice multiple<emolient și rezolutiv (resorbant)> antisep-tic> antalgic(sedativ, calmant)> îndepărtea-ză ţânţarii. Se folosește în abcese, panariţii,furuncule, înţepături de viespi> degerături,crăpături> migrene> congestie cerebrală>surditate, ţiuituri> nevralgii dentare> negi>Plăgi, ulcere, arsuri> pistrui> înlăturareaţânţarilor ș.a.

Nasul `nfundat, însoţit și de alte sim-ptome, precum dureri în gât, tuse, febra,dureri musculare, oboseală nejustificată,poate anunţa o răceală sau gripă. Nu intraîn panică, dar nici în prima farmacie ca-re-ţi iese în cale. Zdrobește o ceapă decolţul mesei și ţine-o în dreptul nasului.Efectul este mult mai puternic atunci cândceapa este zdrobită decât dacă e tăiată cucuţitul. În afară de faptul că tăria cepei îţidesfundă nasul imediat, ceapa are și unputernic efect calmant și te va ajuta sădormi bine, să te odihnești, așa cum secere în caz de gripă ori răceală.

Marii mâncători de ceapă și usturoisunt oameni sănătoși, puternici, care răcescfoarte rar și, dacă se îmbolnăvesc de gripă,fac forme ușoare, fără complicaţii, care sevindecă repede. Alături de usturoi, ceapae unul din cele mai puternice leacuri na-turale împotriva răcelii si nu numai. Pentrucalmarea tusei, pune la fiert, într-o jumă-tate de litru de apă, dou[ cepe mici, cu totcu coajă, după ce în prealabil le-ai zdrobit,și patru nuci sparte, în coajă. După ce apadă în clocot, lasă să mai fiarbă cinci minute,după care închizi focul și mai lași încă cinciminute să se infuzeze. Se strecoară și sebea cald, neîndulcit sau îndulcit cu puţinămiere, două, trei căni pe zi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceapa este o legum[;i un leac deosebit

de eficient, mai ales în r[celi

Folosită în uz intern, ceapa este stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal); diureticputernic, dizolvant şi eliminator al ureii şi al clorurilor; antireumatismal; ntiscorbutic; antisepticşi antiinfecţios (antistafilococic: ceapa se comportă în privinţa acestui microb ca un antibiotic< L.Binat)> secretor, expectorant> digestiv (ajută în digestia făinoaselor)> echilibrant glandular> antis-clerotic şi antitrombozic> afrodisiac(lucrări vechi, Hull Walton); hipoglicemiant; antiscrofulos>vermifug> hipnotic uşor> curativ al pielii şi al sistemului pilos.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Tendința sezonului iarnă 2018sunt gențile cu forme geometriceexacte. Accesorii în formă de pătrat,triunghi, cerc, trapez și altele vor con-feri oricărui look elegan\ă și delicatețe.Trebuie doar să priviți lucrările de laChloé, Cushnie et Ochs, John Gallia-no, Lemaire, Mugler, Mulberry pentrua v[ convinge de acest lucru.

Motive geometrice

Gențile din piele de reptilă vorocupa în sezonul iarnă 2018 pozițiilede lider. Acestea pot fi articole atâtdin piele naturală, cât și interpretăridin materiale sintetice, dvs. veți decidepentru ce opțiune să optați. O geantăsimilară ne recomandă să achizițio-năm și Ermanno Scervino, Fay, Gucci,Michael Kors Collection, Miu Miu,Simone Rocha.

Piele de reptilă

În sezonul de iarnă geroasă, unlook stilat poate fi completat de mi-nune cu genți din blană sau cu decordin blană, și nu contează dacă lookulnostru mai prezintă elemente din bla-nă. Ne pot convinge de acest lucrucreațiile de la Alexander McQueen,Altuzarra, Area, Balmain, Dion Lee,Dolce & Gabbana, Dries Van Noten,Fay, Fendi, Giorgio Armani, J.Crew,Victoria Beckham.

Genți din blană

Genți neobișnuite în formă de ani-male, lădițe, torțe și alte figuri, au de-venit un adevărat hit al sezonuluitoamna-iarnă 2017-2018. Probabil căpentru unele persoane, acestea pardecizii foarte îndrăznețe, totuși, ori-ginalitatea și irepetabilitatea sunt unuldin moto-ul principal al sezonului re-ce de modă, de aceea, astfel de modelecu siguranță vor fi la mare căutare.Branduri renumite precum Chanel,Cushnie et Ochs, Dolce & Gabbana,Eudon Choi, Gabriela Hearst, KateSpade, Loewe, Manish Arora, Mos-chino, Thom Browne va vor ajută săalegeți ceva similar.

Forme neobișnuite

Nici clutch-urile nu își pierd dinactualitate. De această dată, designeriiau mizat pe textura< piele, piele eco,blană, stofă, lac, care v[ permit să ale-geți accesoriul fără nicio dificultate șipentru orice ținută. Cele mai intere-sante lucrări au fost observate în co-lecțiile de la Antonio Marras, BottegaVeneta, Cushnie et Ochs, Elie Saab,Kate Spade, Michael Kors Collection,Pradă, Rochas.

Clutch-uri la modă

Mari și încăpătoare, gențile de tipsacvoiaj sunt o altă tendinț[ a sezo-nului. Astfel de modele se privescfoarte stilat și trebuie doar să fie aleasăculoarea, forma și textura corectă. V[va ajuta să faceți acest lucru lucrărilede la Antonio Marras, Emilio Pucci,Gucci, Dries Van Noten.

Genți sacvoiaj

În sezonul rece ce urmează trebuie

neapărat să aveți în garderob[ o gean-tă mare de tip shopper. Denumireagenții vorbește de la sine, un astfel deaccesoriu v[ va ajută să puneți în eatot ce cumpărați, făcându-v[ în acelașitimp să arătați și mai original. Gențileshopper au fost observate în colecțiileBalenciaga, Céline, Chanel, Coash,Creatures of the Wind, Eudon Choi,Loewe, Max Mara, Tod’s.

Genți shopper

La modă sunt din nou gențile ele-gante de damă cu lanț. Și de aceastădată creatorii s-au străduit enormprezentând foarte multe modele si-milare în cele mai diverse culori, com-pletate cu elemente de decor și detalii

elegante. Opțiuni interesante pot fivăzute la Chanel, Christopher Kane,Elizabetta Franchi, Giorgio Armani,Jason Wu, Lanvin, Rochas, Valenti-no.

Genți cu lanț

Gențile mici cu curelușă pe mân[de tip borsetă la fel vor fi la modă însezonul care vine. Un detaliu foarteneobișnuit și original v[ va ajută săcreați un look irepetabil de stilat șimodern. V[ puteți convinge de acestlucru analizând modelele de la AlexisMabille, Anya Hindmarch, Balencia-ga, Huishan Zhang.

Geantă de tip borsetă

Geanta de tip sac este o altă ten-dinț[ a sezonului rece . O astfel deformă, deși aparent atât de simplă, seprivește extrem de feminin și elegant,fapt ce ajută foarte mult la completa-rea celor mai diverse lookuri. Anumeastfel de modele de genți ne propunși Alexander Wang, Dion Lee, JasonWu, Loewe, Paco Rabanne, Proenza,Schouler, Stella McCartney

Genți sac

O tot mai mare popularitate con-tinuă să aibă rucsacurile, datorită fap-tului că sunt comode, practice, și, înacelași timp foarte stilate. Dovadă estediversitatea acestui accesoriu, prezen-tat pe podiumurile fashion ale pre-

zentărilor pentru sezonul iarnă 2018.Anya Hindmarch, Chanel, GabrielaHearst, Jeremy Scott, Louis Vuitton,Moncler Gamme Rouge, Moschinos-au străduit pe cinste și au creat mo-dele incredibil de originale și irepeta-bile pentru orice gust.

Rucsacuri

Geanta este un accesoriu stilat, co-mod și practic, care își însoțește po-sesoarea în orice situație, fie aceastao petrecere mondenă, fie mersul lacumpărături. Anume geanta poatecompleta look-ul ales și îi poate con-feri un aspect original. Să vedem, așa-dar, ce genți vor fi la modă în aceastăiarnă.

Genți neobişnuite în formă de animale, lădițe, torțe şi alte figuri, au devenit un adevărat hit al sezonului toam-na-iarnă 2017-2018. Probabil că pentru unele persoane, acestea par decizii foarte îndrăznețe, totuşi, originalitateaşi irepetabilitatea sunt unul din moto-ul principal al sezonului rece de modă, de aceea, astfel de modele cu siguranțăvor fi la mare căutare. Branduri renumite precum Chanel, Cushnie et Ochs, Dolce & Gabbana, Eudon Choi,Gabriela Hearst, Kate Spade, Loewe, Manish Arora, Moschino, Thom Browne va vor ajută să alegeți ceva simi-lar.

Gen\ile must-have alesezonului de iarn[ 2018


DIET~

Nu eşti decis cu privire lasportul pe care să îl practici? Ceai spune de înot? Ştiai că înotulare o serie de beneficii sub-stanţiale asupra sănătăţii tale?

De exemplu, înotul creşte starea debine şi ajută la reducerea problemelorde somn. Află în continuare ce alte be-neficii mai are înotul.

Ajută la gestionarea greutăţii

Aşteaptă-te să arzi în jur de 367 decalorii după doar 30 de minute de înot– ceea ce bate mersul pe jos, ciclismulşi chiar alergatul. Nu te poţi decide cesport să faci vara asta? Am împuşcatdoi iepuri dintr-un foc – înotul (te poţirăcori şi totodată avea corpul ideal devară).

Reduce nivelul de stres şi creşte stima de sine

Potrivit unui sondaj efectuat pe 4000de înotători, 74% sunt de acord c[ înotuleliberează stresul şi tensiunea, 68% spuncă statul în apă îi ajută să se simtă binelegat de ei înşi;i şi 70% se simt mult mailiniştiţi şi lipsiţi de griji după înot.

Înotul întăreşte muşchii

Un alt studiu arată că înotătorii, in-diferent de nivelul lor, sunt mai puţinpredispuşi la tensiune, depresie, furie şiconfuzie imediat după sesiunile de înot.Acest lucru înseamnă că începătorii şiînotătorii amatori se pot simţi la fel debine ca şi profesioniştii, datorită efecte-lor eliberării serotoninei hormonale.

Rezistenţa apei poate fi de 44 de ori

mai mare decât aerul, ceea ce înseamnăcă trebuie să lucrezi mai mult pentru ate deplasa prin ea. Este ca şi cum ai lucracu greutăţi sau maşini fără a avea nevoiede echipamente scumpe, ceea ce face caînotul să fie o modalitate rapidă şi ac-cesibilă de a-ţi întări muşchii.

Îmbunătăţeşte somnul

Persoanele care efectuează unexerciţiu energic, cum ar fi înotul, suntde aproximativ două ori mai suscepti-

bile de a raporta că au un somn bun,potrivit unui sondaj realizat de FundaţiaNational Sleep. Este foarte puţin pro-babil ca aceste persoane să raportezeprobleme de somn, cum ar fi insomniasau trezirea la ore foarte timpurii.

Nu te face să transpiri

În calitate de înotător, nu vei fi ni-ciodată supraîncălzit şi nu te vei simţitranspirat, deoarece apa din jurul tău teva răcori în mod constant.

~notul `mbun[t[\e;testarea de spirit

Cu toţi am auzit celebra vorbăcă cea mai cruntă beţie trece caprin minune cu ajutorul uneicăni de zeamă de varză murată.Dar numai ăsta să fie oareprincipalul scop al lichiduluiacesta acrişor?

Zeama de varză acră este un leacnemaipomenit în această perioadă dedupă sărbători, mai ales că multedoamne şi-au pus în minte să urmeze odetoxifiere ca pedeapsă pentrusărmăluţele gustoase pe care le-au gustatde Crăciun.

Moarea de varză, cum mai estecunoscută zeama lăsată de varza murată,este excelentă pentru eliminareatoxinelor şi contribuie în acelaşi timp lavitaminizarea întregului organism,datorită faptului că în acest lichid"băltesc" mare parte din vitaminele şiantioxidanţii prezenţi în varzaproaspătă, dar şi alte substanţe beneficeprecum sărurile minerale, fermenţii şienzimele.

Te scapă de mahmureală

O cană de zeamă de varză luată adoua zi după petrecerea de pomină ce aavut loc cu o zi înainte face minuni.Adio, dureri de cap şi senzaţie de vomă!

Previne constipaţia şi

uşurează tranzitul intestinal

Poţi să ţii o cură de 7 zile, a câte ocană cu zeamă de varză în fiecaredimineaţă şi vei observa că stomacul tăunu va mai face revoluţie iar tu te veisimţi mai uşoară şi mai energică.

Pansament pentru inimă

Zeama de varză este indicată înspecial acelor persoane care suferă detensiune scăzută şi care au nevoie de unmic "şut" pentru ca circulaţia sângelui săfie din nou în parametrii normali.

3 beneficii aduse de zeama de varz[

Potrivit unui sondaj efectuat pe 4000 de înotători, 74% suntde acord c[ înotul eliberează stresul şi tensiunea, 68% spun căstatul în apă îi ajută să se simtă bine legat de ei înşi;i şi 70% sesimt mult mai liniştiţi şi lipsiţi de griji după înot.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


S~N~TATEVitamina D3 (colecalciferol) este supranumită şi “vitamina soarelui” deoarece aproximativ 80-

90% din necesarul acestui nutrient poate fi obținut prin expunerea corectă la lumina solară. Aceastase găseşte, în cantități reduse, şi în alimente precum< peştele gras, ouă sau ciuperci. Deşi rata de fixarea acestei vitamine variază în funcție de diverşi factori, totuşi, o expunere zilnică de 15 minute a ante-brațului la lumina naturală este, de regulă, suficientă. Cu toate acestea, deficiența de vitamina D3este destul de răspândită chiar şi în zonele însorite.

Un produs de excepție de la Hy-pericum vine în sprijinul întăririisistemului osos, muscular, nervosși imunitar< Osteoboron.

Citratul de calciu este considerat unadintre formele de calciu cu cea mai marebiodisponibilitate. Studiile științifice audovedit că sărurile organice au o biodis-ponibilitate mai mare decât cele anorga-nice, mai mult, citratul de calciu este chiarun constituent normal al oaselor, fapt ce îlface ușor de recunoscut și utilizat de cătreorganismul uman. Astfel, funcția de bazăa calciului este aceea de menținere a buneifuncționări a oaselor și dinților, în a cărorcomponență se regăsește aproximativ 99%din totalul de calciu din organism.

Citratul de magneziu, similar citra-tului de calciu, este o sursă de magneziuorganic, 100% naturală și cu o biodispo-nibilitate crescută față de produsele de sin-teză. Magneziul este unul dintre parteneriicalciului în procesele de formare a oaselorși a smalțului dentar.

Vitamina D3 (colecalciferol) este su-pranumită și “vitamina soarelui” deoareceaproximativ 80-90% din necesarul acestuinutrient poate fi obținut prin expunereacorectă la lumina solară. Aceasta se găsește,în cantități reduse, și în alimente precum<peștele gras, ouă sau ciuperci. Deși rata defixare a acestei vitamine variază în funcțiede diverși factori, totuși, o expunere zilnicăde 15 minute a antebrațului la lumina na-turală este, de regulă, suficientă. Cu toateacestea, deficiența de vitamina D3 este des-tul de răspândită chiar și în zonele însorite.O posibilă explicație este teama față decancerul de piele al cărui risc crește odatăcu expunerea la soare. Astfel, tot mai multepersoane aleg să evite expunerea solarăprin folosirea de creme cu factor de pro-tecție sau prin îmbrăcăminte.

Vitamina D3 este necesară pentru asi-milarea corectă a calciului și a magneziuluidin tractul gastro-intestinal. Ea acționeazăasupra întăririi sistemului osos și menținerezistența structurii sale. În plus, ea nupermite rinichilor să elimine fosfatul înurină, acesta din urmă fiind un alt parteneral calciului în formarea oaselor.

Suplimentarea cu această vitamină esterecomandată și ca adjuvant în afecțiunilecardiovasculare (e.g. hipertensiune), co-lesterol crescut, atrofie musculară, obezi-tate, diabet și chiar și în depresii sau sin-drom premenstrual. Datorită acțiunii sale

asupra sistemului imunitar, vitamina D3este considerată utilă și în afecțiunile detip autoimun precum< scleroză multiplă,artrită reumatoidă, astm, psoriazis sau lu-pus.

Omega 3 din Alge este un extract100% vegetal din alge marine nemodificategenetic, atent selecționate pentru a nu con-ține metale grele sau alți contaminanți or-ganici sau anorganici. Datorită formuleiconcentrate, extractul de față asigură ocantitate optimă de DHA, fără a avea ungust neplăcut. Acidul docosahexaenoic(DHA) este unul dintre acizii polinesatu-rați cu lanț lung omega 3. În general, DHAeste văzut ca fiind forma cea mai valoroasăși biodisponibilă de omega 3. 97% din aci-zii grași omega 3 din creier sunt de tipDHA, procentul fiind de 93% în cazul re-tinei.

Fructoboratul de Calciu(Ca[(C6H10O6)2B]2•4H2O) este uncomplex organic de calciu, fructoză și borce se regăsește în mod natural în fructe șilegume proaspete, dar și în nuci și ierburiaromatice. Acesta este considerat una din-tre cele mai biodisponibile surse de calciu

și bor. De fapt, fructoboratul de calciu estesingura formă alimentară a borului con-siderată sigură, stabilă, non-toxică și de-osebit de activă biologic. Lipsa borului înorganism este asociată, de obicei, cu< ni-veluri scăzute ale calciului, magneziului șifosforului cauzate de o absorbție ineficien-tă a acestor minerale> niveluri scăzute ale25-hidroxicolecalciferolului (vitaminaD3), ale ceruloplasminei serice (enzimărelevantă în metabolismul cuprului) și aleeritrocit-superoxid-dismutazei (SOD – oenzimă cu acțiune antioxidantă puternică)>niveluri crescute de calciu plasmatic, crea-tinină serică și uree sangvină> fragilitateosoasă și risc crescut de osteoporoză> agi-litate mentală redusă la femeile aflate lapostmenopauză și la bărbații de peste 45de ani. Fructoboratul de calciu are efectebenefice și asupra metabolismului lipide-lor, el scăzând nivelul colesterolului san-guin și al trigliceridelor crescute peste li-mitele normale. Totodată, a fost observatăși influența benefică a fructoboratului decalciu asupra metabolismului aciduluiuric, acesta determinând o reducere a va-lorii acestui compus. Nu în ultimul rând,prezintă și efecte antioxidante, limitândstresul oxidativ și protejând indirect pro-teinele împotriva procesului de peroxidare.Acest lucru poate avea ca efect stopareaevoluției arteriosclerozei. Totuși, poate maiimportantă decât acțiunea antioxidantă,este acțiunea antitumorală și anticanceri-genă a borului organic, protejând orga-nismul împotriva cancerului de sân, deplămâni, cervical sau de prostată.

Prin sinergia formelor ușor-asimilabilede calciu şi magneziu cu vitamina D3,produsul OSTEOBORON contribuie lamenținerea sănătății sistemelor osos, im-unitar și muscular prin susținerea meta-bolismului calciului, magneziului și fos-forului, mineralizarea și vitaminizarea or-ganismului și asistarea proceselor de divi-ziune celulară. În plus, introducerea fruc-toboratului de calciu și a acizilor grași ome-ga 3 din alge în rândul ingredientelor, con-feră produsului de față proprietăți antiin-flamatoare, cardioprotectoare și de ree-chilibrare hormonală. În concluzie, OS-TEOBORON este formula perfectă pentruremineralizarea organismului și întărireasistemelor osos, muscular, nervos și im-unitar.

Oul este o adevărată capodoperăa naturii. El conține aproape toate vi-taminele și microelementele necesarepentru întărirea sănătății și imuni-tății organismului, fiind recomandatatât ca aliment, cât și ca medicament.

Ultimele cercetări medicale arată că încomponența oului se g[sește lecitină, ho-lină și spre deosebire de teoriile anterioare,o parte dintre cercetători afirmă că în ouexistă colesterol "bun". Ficatul nostru fo-losește colesterolul din ou pentru produ-cerea de secreții biliare și formarea de celulenoi, lecitina hrănește creierul și dizolvă de-punerile aterosclerotice din vasele sangui-ne, iar holina este foarte importantă pentruîmbunătățirea memoriei și eliminarea to-xinelor din ficat. Ouăle sunt un adevărat

depozit de vitamine A, K, E, grupa B, nia-cină, biotină și acid folic. După cantitateade vitamina D, de care ducem lipsă aproapetoți, ouăle sunt pe locul doi după uleiul depește. În ou se află combinația optimă demicroelemente< fosfor, fier, cupru, manganși cobalt, iar în coajă - Ca și Mg. Ouăleconțin și niște fermenți cu efect antimi-crobian, antiedemic și antiinflamator.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să în-cepem fiecare zi cu omlet[, ou fiert sauochiuri. Nutriționiștii recomandă să mân-căm ouăle după ora 14, când organismulasimilează mai bine nutrienții din ou, maiales în perioada septembrie-iunie, cândomul are nevoie crescută de vitamine. Pen-tru întărirea imunității și îmbogățirea or-ganismului cu vitamine și microelementese prepară bucate în care ouăle se combinăcu zarzavat, legume și frunze verzi de pă-

pădie, trifoi, podbal, tei, arțar dulce și ur-zică. Pentru copii și tineri este util consu-mul zilnic de ou, iar la vârsta a treia, suntde ajuns 2-3 oua pe săptămână. Ca să păs-trăm nutrienții din ou și să asigurăm asi-milarea lor, ouăle de găină se țin pe foc untimp scurt, până se întăresc puțin (omletasau ouă fierte). Ou[le crude nu sunt sterile.Coaja lor are mulți pori prin care respirăviitorul pui, dar și prin care microbii pă-trund înăuntru. Tocmai din acestă cauză,privind consumul lor în stare crudă spe-cialiștii au păreri diferite. Unii recomandă,afirmând că prin tratament termic multevitamine se distrug, dar alții contraindică,avertizând că e foarte mare riscul de îm-bolnăvire de salmoneloză. În orice caz, in-diferent sub ce formă se consumă, ouălese spală bine înainte de utilizare.

Eva L.

Ghimbirul este un condiment deose-bit în bucătărie, însă pe lângă gustul de-osebit pe care îl oferă mâncărilor, acestaeste un remediu natural excelent pentrudiverse afecţiuni cum ar fi indigestia, mi-grenele, răcelile de sezon, artrita, durerilemusculare și multe altele, fiind folosit caceai.

Cel mai indicat este să se foloseascărădăcina, și nu pliculeţele pentru infuzii.Rădăcina de ghimbir se pune la fiert dupăce este spălată, iar mai apoi se poate beaîn combinaţie cu mierea sau lămâia. Gus-tul este puţin iute, însă foarte plăcut pentrupapilele gustative.

Ghimbirul combate foarte bine dis-confortul digestiv prin îmbunătăţirea ab-sorbţiei de substanţe benefice din alimenteși prevenirea supraalimentaţiei. Consumatzilnic, efectele sale cresc, prevenindapariţia diareei, a flatulenţei, a balonăriiși a indigestiei. Totodată, consumul uneicești zilnice de ceai de ghimbir întăreștesistemul imunitar datorită cantităţii maride antioxidanţi, care reduc riscul de in-fecţii sau afecţiuni.

Pe durata răcelilor, ceaiul de ghimbireste un ajutor natural extraordinar. Acestadecongestionează căile nazale superioareși umezește mucoasa gâtului, ajutând astfella ameliorarea tusei și favorizează expec-toraţia care grăbește procesul de vindeca-re. Printre alte beneficii, ceaiul de ghimbirajută la buna circulaţie a sângelui, ame-liorează simptomele alergiilor, previne ar-trita reumatoidă și tratează migrenele, du-rerile de spate și crampele musculare.

Ghimbirul, miracolpentru s[n[tate

Deficitul de atenţie sau sindromulADHD, este o boală care dacă nu esteidentificată şi tratată la timp, la maturi-tate poate avea efecte dezastruoase.ADHD este un termen ce reprezintă tul-burarea hiperkinetică cu deficit deatenţie. ADHD-ul se caracterizează prindebutul precoce, înainte de vârsta de 7ani, a unei combinaţii între hiperactivi-tate, comportament dezordonat şi lipsăde atenţie, iar specialiştii afirmă că aceas-tă tulburare neurobiologică a devenituna dintre cele mai frecvente afecţiunicomportamentale întâlnite la copii.

Simptomele pot apărea în diferitecontexte sociale, cum ar fi grădiniţa,şcoala sau chiar acasă. Acestea diferă şiîn funcţie de sex, astfel încât s-a remarcatcă în cazul băieţilor, sindromul se mani-festă prin semne de impulsivitate şi hi-peractivitate, iar la fetiţe în special prinneatenţie. Neidentificat la timp, acestsindrom poate duce la eşec şcolar, de-presie sau probleme de interacţiune so-cială. De altfel, copiii identificaţi cuADHD prezintă rezultate academicemodeste sau chiar slabe, precum şi pro-bleme de conduită în timpul orelor decurs.

În vederea stabilirii unui diagnosticcât mai exact al ADHD se recomandăefectuarea unui examen medical com-plet, în scopul excluderii altor cauze pen-tru simptomatologia actuală acuzată dec[tre pacient. Pentru ADHD nu exist[tratament curativ, ci doar tratament sim-ptomatic. În cazul copiilor se folosesc,pentru a controla simptomatologia, sub-stanţe din clasa amfetaminelor şi metil-fenidatului. Studii recente au evidenţiatefectele benefice pe care le are terapiacombinată - constând în administrareade medicamente, suport psihologic şi te-rapia specifică adresată tulburărilorcomportamentale.

Sindromul ADHD poate avea efecte dezastruoase dac[ nu se trateaz[ la timp

Oul are aproape toate vitaminele ;i microelementelenecesare pentru înt[rirea s[n[t[\ii

Molarii de minte sau al treilea molarfac parte din grupul dinţilor laterali şisunt ultimii definitivi care erup în cavi-tatea bucală. De obicei, aceştia erup între18 şi 25 de ani, însă nu este o regulă. Exis-tă şi persoane cărora molarii de minte,sau unul dintre ei s-ar putea să nu erupădeloc. Dacă sunt sănăto;i şi funcţionali,aceştia pot fi utili, însă pe parcurs potcrea adevărate probleme, de aceea mulţimedici indică extracţia acestor molari.

Cele mai întâlnite situaţii sunt celeîn care molarii de minte erup şi cresc înpoziţii anormale, caz în care medicii re-comandă extracţia acestora. De aseme-nea, se poate ca aceştia să determine oincongruenţă dento – alveorală, adicămolarii pun presiune dintre posteriorspre anterior şi înghesuie dinţii adiacenţi,situaţie în care extracţia este la fel, ceamai indicată. În cazul intervenţiei de ex-tracţie a molarilor de minte, cel mai re-comandat este să se apeleze la un specia-list în chirurgie, pentru evitarea unor po-sibile complicaţii.

Erupția măselelor de minte începe înjurul vârstei de 17 ani și este însoțită ade-sea de dureri și inflamații locale, care potfi mai accentuate în cazul în care nu ausuficient loc pe arcad[ pentru a erupe.Extracția molarilor de minte mai este re-comandată și în cazul în care mediciiconstată că, din cauza unor tendințe fi-logenetice de micșorare a maxilarelor,nu au loc să erupă pe arcadă și tind fie săiasă strâmbi, fie să rămână captivi în os.

Medicii pot recomanda extracția mo-larilor de minte și din considerente pro-filactice. Măselele de minte se cariazămai des, din cauza locului nefavorabil încare sunt situate în cavitatea bucală, careîngreunează realizarea corectă a măsu-rilor de igienă dentară. Cavitătile apărutela nivelul molarilor de minte sunt aproa-pe imposibil de tratat, din cauza că in-strumentele nu pot fi folosite corect înzona respectivă.

Fiind foarte greu de curățat, molariide minte se cariază adesea foarte adâncși trebuie scoși. Acestea sunt motivelepentru care alegerea optimă pare să fieextracția.

Molarii de minte<utili sau nu?

Stresul reprezintă un factor fizic,mental şi emoţional care provoacă ten-siune fizică sau mentală, de foarte multeori fiind declanşatorul a diverse boli. Dinpăcate, în ziua de azi stresul a ajuns săfacă parte din viaţa de zi cu zi a majorităţiioamenilor. Acesta poate fi dat de maimulţi factori, cum ar fi problemele în fa-milie, locul de muncă, îngijorările coti-diene. Când stresul capătă amploare apardepresia, anxietatea şi atacurile de panică,cărora nu le este identificată cauza încăde la început.

Ce poate ajuta la înlăturarea stresuluiar fi în primul rând schimbarea moduluide gândire. O gândire pozitivă atrage du-pă sine şi un mod de viaţă pozitiv şi să-nătos.

Totodată, practicarea unui sport saumersul la sala de fitness ajută foarte mult.Prin mişcare corpul eliberează endorfine,hormonii plăcerii, astfel încât apare ca-pacitatea de a elibera şi gândurile nega-tive şi fustrările.

De asemenea, o dietă echilibrată şirespectarea orelor de somn indicate înfuncţie de vârstă ne ajută să combatemfoarte mult stresul. O metodă prin careputem îndepărta plictiseala, tristeţea sausingurătatea este să ne implicăm în dife-rite activităţi cu prietenii sau în ONG-uri, orice ne face plăcere.

Rutina nu este aşadar cea mai bunăsoluţie întotdeauna, aşadar indicat ar fica uneori să ieşim din rutină, să de înde-părtăm de principalii factori care ne cau-zează tensiune şi stres şi să căutăm micileplăceri ale vieţii.

Cum combatemstresul?

Produsele se g[sesc `n magazinele Hypericum

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Osteoboron remineralizeaz[organismul ;i înt[re;te sistemeleosos, muscular, nervos ;i imunitar


PERSONALIT~}I

Dimitrie Țichindeal, născutîm 1775 la Becicherecu Mic șidecedat acum 200 de ani, la 20ianuarie 1818, la Timișoara, afost un preot ortodox, cărturar,fabulist, traducător și militantromân pentru emanciparea ro-mânilor din Banat. În poemul“Epigonii”, Mihai Eminescu îlcaracterizează astfel< “Țichin-deal, gură de aur”.

S-a născut în familia preotului Za-haria și a urmat studiile la școlile sâr-bești din satul natal și din Timișoara,acolo unde s-a familiarizat cu limbilesârbă și germană. Odată terminatestudiile, devine învăț[tor la Belinț(1794), iar mai apoi la Beregsău șimai apoi inspector școlar< “de la Cr.Direcție pentru vizitația școalelorrânduit”. În anul 1801 urmează cur-surile clericale la Timișoara, avându-i profesori pe Pavel Kenghelaț și Mi-hail Roșu-Martinovici.

După ce termină, în 1802, semi-narul teologic din Timișoara se în-toarce în satul natal și devine învăță-tor, apoi preot. În 1802 a tipărit la Bu-da o traducere din limba sârbă dupăDositei Obradovici< “Sfaturile înțele-gerii celei sănătoase prin bine înțe-leptul Dositei Obradovici întocmiteiară acum întăia dată întoarse desprelimba sârbească și întru acest chip înlimba daco-românească așezate”, iarîn anul 1808 publică alte două tradu-ceri — “Adunare de lucruri morali-cești de folos și spre veselie, prin Do-sitei Obradovici întocmită, iară acumîn limba daco-românească traduse”și “Epitomul sau scurte arătări pentrusfânta biserică, pentru veșmintele eiși pentru dumnezeiasca Liturghie ca-re se săvârșește într-însa, așișderea șipentru preotul și slujitorul lui Dum-nezeu”. În 1805 participă la campaniaHabsburgilor împotriva lui Napoleonîn calitate de confesor militar.

Luptător pentru drepturileromânilor

La 29 iunie 1807, din calitatea depreot paroh al Becicherecului-Mic,împreună cu protopopul Ștefan Ata-nasievici al Lugojului, protopopul

Gheorghe Petrovici din Belinț și preo-tul Petru Popovici din Bocșa îi pre-zintă o petiție împăratului FranciscI, în numele tuturor românilor dinBanatul Timișan, prin care susțineaudrepturile românilor și stăruie pentrucultura națională românească, izgo-

nită prin stăpânirea excluzivă a cle-rului sârb patronat de Mitropolia dela Karlowitz, argumentând vechimeaelementului românesc prin vechimeaelementului romanic, și susținea nu-mirea unui director român peste șco-lile românești din Banat în locul ră-posatului director Dimitrie Ștefano-vici.

Ei cer să se numească< “... un băr-bat învățat, cu caracter moral, care săcunoască temeinic limba românească(...) care să delăture piedicile creșteriitinerimii române, ca această tinerimela timpul său, luminată fiind prinșcoală, să șteargă opinia greșită ce s-a format despre poporul român> unbărbat, care să trezească virtuțile stră-moșești în neamul nostru, care virtuținu s-au stins, ci stau numai înăbușitedin pricina educațiunii neglijate, caastfel urmașii spre cel mai mare folosal binelui public, să fie adevărați Ro-mâni”. Petiția a fost probabil înmâ-nată personal împăratului cu ocaziavizitei acestuia la Timișoara în anul1807.

Înființându-se în noiembrie 1812,la Arad, “o shoala preparandă sau pe-dagoghicească a nație românești”, Ți-chindeal a fost numit profesor de ”în-vățătura legii sau catihetă”.

A solicitat un episcop român în Banat

În toamna anului 1813 episcopulgreco-catolic Samuil Micu de la Ora-dea a trimis profesorilor Preparandieiarădene un concept de petiție princare românii ortodocși din EparhiaAradului să solicite împăratului nu-mirea unui episcop român dupămoartea episcopului Pavel Avramo-vici. Țichindeal a făcut greșeala de aarăta această petiție unui asesor co-mitatens de la Arad, astfel mitropo-litul a aflat de existența ei și a făcuttot posibilul să o împiedice.

În primăvara anului 1814, Țichin-deal a înmânat personal petiția ”Sup-

plex Libellus Valachorum diocesisAradiensis Francesco I-o collata men-se iulii 1814” împăratului.

În 1814 îi apare la Buda “Filoso-ficești și politicești prin fabule mo-ralnice învățături. Acum întâia oarăculese și într-acest chip pe limbă ro-mânească întocmite...” - o traduceredupă același luminat sârb, DositeiObradovici. În luna iunie a aceluiașian, este revocat din funcția de profe-sor, deoarece se afla, împreună cuMoise Nicoară și C. Diaconovici-Lo-ga, în fruntea unei acțiuni pentru nu-mirea unui episcop român la Arad,care ar fi putut sprijini revendicărilenaționale ale românilor și organizaviața culturală în Banat. Autoritățileîi confiscă fabulele, sub acuzația căs-ar ridica contra constituției împă-răției. Totuși, reușește să mai func-ționeze la Arad până în iunie 1815.Plângerea înaintată la împărat, la Vie-na, nu a avut nicio urmare.

Țichindeal a fost acuzat că alăturide C. D. Loga agită preoții din diace-zele Vârșeț, Arad și Timișoara prinpropagarea naționalismului româ-nesc. De asemenea, relația apropiatăa lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ie-rarhiei sârbe să creeze nedumeriri înrândul românilor ortodocși. A fostacuzat că la un examen „lunar dindoctrina religiunii”, pe vremea cândactiva la Preparandie, a susținut căpapa Romei este și trebuie să fie capulvăzut al întregii biserici creștine.

Se retrage în satul său natal, iar întoamna anului 1817 se îmbolnăveștegrav. La 20 ianuarie 1818 se stingedin viață la vârsta de numai 43 de ani,într-un spital din Timișoara. Este în-gropat în satul său natal, BecicherecuMic, conform dorinței sale. Liceul pe-dagogic din Arad îi poartă numele,având un bust al lui Țichindeal ridicatîn curte. În municipiile București,Arad și Timișoara sunt străzi care îipoartă numele. În Becicherecu Micexistă un monument în cinstea lui.

Vasile A.

La 29 iunie 1807, împreună cu protopopul Ștefan Atanasievici al Lugojului,protopopul Gheorghe Petrovici din Belinț și preotul Petru Popovici din Bocșaîi prezintă o petiție împăratului Francisc I, în numele tuturor românilor dinBanatul Timișan

“... un bărbat învățat, cu caracter moral, care să cunoască temeinic limbaromânească (...) care să delăture piedicile creşterii tinerimii române, ca aceastătinerime la timpul său, luminată fiind prin şcoală, să şteargă opinia greşităce s-a format despre poporul român> un bărbat, care să trezească virtuțilestrămoşeşti în neamul nostru, care virtuți nu s.au stins, ci stau numai înăbuşitedin pricina educațiunii neglijate, ca astfel urmaşii spre cel mai mare folos albinelui public, să fie adevărați Români”.

200 de ani de la moartea preotului;i militantului Dimitrie |ichindeal

Vlad Maistorovici, unul din-tre cei mai apreciaţi compozitorişi violonişti ai generaţiei tinerede muzicieni, a prezentat, dumi-nică, în premieră mondială, laprestigiosul muzeu londonezVictoria & Albert, fragmente dinprima sa operă, “Impaled”, in-spirată de piesa “A treia ţeapă”de Marin Sorescu.

Potrivit unui comunicat al ICRLondra, transmis joi Agerpres, libre-tul este scris de Richard Crane, iarmontarea îi aparţine regizoarei FayniaWilliams, care a lucrat şi în Româniala sfârşitul anilor optzeci şi imediatdupă 1989. În distribuţie figureazăsoprana Becca Marriott, tenorul Oli-ver Brignall şi baritonul Matt Kellett,alături de membri ai The 12 Ensem-ble.

Proiectul, care face parte dintr-oserie de evenimente conexe dedicate

expoziţiei "Opera< Passion, Power &Politics", una dintre cele mai cunos-cute şi vizitate expoziţii ale capitaleibritanice în 2017, este susţinut, pelângă ICR Londra, de un consorţiuformat din Brighton Theatre, Victoria& Albert Museum, Opera Regală Co-vent Garden, Fundaţia Raţiu, NigelPittman, Baron Michael de Styrcea şiBrighton Early Music Festival.

Vlad Maistorovici a decis să scrieprima sa operă în urma colaborăriicu Brighton Theatre din anul 2015,când a compus muzica originală aspectacolului "Vlad the Impaler",adaptarea realizată tot de cuplul ar-tistic Faynia Williams - Richard Cranedupă textul lui Marin Sorescu, pe carecei doi l-au şi cunoscut în urmă cutreizeci de ani, şi montată cu sprijinulICR Londra.

Născut la Ploieşti (în 1985), VladMaistorovici a fost elev al Liceului deArtă "Carmen Sylva". Cu susţinerearegretatei pianiste Lory Wallfisch, a

candidat şi obţinut o bursă integralăla prestigioasa şcoală de muzică Ye-hudi Menuhin, unde a studiat vioaracu profesoara Natalia Boyarsky.

Şi-a continuat studiile la RoyalCollege of Music şi, în paralel, a stu-diat repertoriul cameral cu Bruno Ca-nino la Florenţa. Şi-a desăvârşit stu-diile cu legendarul violonist PierreAmoyal la Conservatorul din Lausan-ne, unde a absolvit cu prestigioasa di-plomă de Master Solist.

În 2015 a fondat "Vibrate! Festival"la Braşov, un eveniment internaţionalanual care explorează modalităţi de adiversifica şi împrospăta experienţaascultării muzicii clasice.

Nonconformistul violonist-com-pozitor-dirijor Vlad Maistorovici areo activitate internaţională ca solist şimuzician de cameră, cu un repertoriucare se întinde de la Bach la Turnage,prin Enescu şi Freddie Mercury.Compoziţiile sale sunt interpretate deorchestre şi artişti de talie mondială.

O oper[ cu Vlad |epe;, prezentat[ în premier[ la Londra


EDUCA}IE

Zilele trecute, înştiinţam citi-torii de lansarea monografiei Co-legiului Naţional “Ioan Slavici”(1842-2017) - file de istorie. Eve-nimentul lansării a fost în fapt omanifestare fastuoasă, la care auparticipat, în calitate de invitaţi,numeroase personalităţi.

În cele ce urmează, dorim să oferimcititorilor mai multe informaţii despreaceastă lucrare de înaltă ţinută ştiinţifică,o adevărată carte de vizită a instituţiei,rezultatul a 6 ani de muncă de documen-tare şi elaborare din partea autorului,profesorul Radu David.

Volumul a apărut sub egida EdituriiCitadela Satu Mare, are 420 de paginiformat mare, numeroase ilustraţii. Maipresus de toate, are un impresionant apa-rat ştiinţific format din bibliografie cu-prinzând fonduri arhivistice cum ar fi:Arhivele Episcopiei Romano-Catolice;Arhivele Colegiului Naţional Ioan Sla-vici; Arhivele Naţionale ale României;şematisme; anuare; ziare şi reviste; cărţişi studii; surse din Internet; colecţii per-sonale şi interviuri. Lucrarea beneficiazăde un Cuvânt înainte semnat de profe-soara Simona - Maria Păcurar, directoa-rea instituţiei, precum şi de o prefaţă,semnată de profesoara dr. Alina Dragoș,directoare adjunctă.

Despre autor

“Omul sfinţeşte locul când pune su-flet!”, scrie în Cuvânt înainte directoareaSimona Păcurar, cu referire la autor, ţin-ând să ne amintească o zicătoare trans-misă din străbuni şi care ascunde multăînţelepciune.

Autorul, David Radu-Iosif s-a născutla Oradea în 1986. În 1999 a absolvit cur-surile facultăţii de ştiinţe socio-umane,specializarea istorie-geografie, din cadrulUniversităţii Oradea. În anul IV a bene-ficiat de o bursă "Erasmus-Socrates" laUniversitatea din Reims Champagne-Ardenne (Franţa), iar în 2000 a absolvitcursuri de masterat la Universitatea Ora-dea, în specializarea istorie. A lucrat caprofesor la mai multe licee, deţinând şialte atribuţii cu caracter didactic. A pu-blicat peste 20 de articole şi studii pe

teme de istorie în Cele Trei Crişuri,Munţii Apuseni (ambele din Oradea),Eroii neamului, Studii şi comunicări şiŞcoala sătmăreană (Satu Mare). În 2007,a publicat monografia Grupul Şcolar deIndustrializare a Lemnului Satu Mare -1907-2007, distinsă cu premiul pentrucea mai bună lucrare istorică la "Salonulcărţii sătmărene" din anul 2008.

Momente din istoricul colegiului

Reluăm în cele ce urmează sintezadirectoarei Alina Dragoş privind struc-tura monografiei şi momentele mai în-semnate care marchează evoluţia cole-giului.

"Lucrarea este concepută şi elaboratăîntr-o perspectivă inedită, în spiritulerudiţiei cronicarului, dar şi al origina-lităţii creatoare. Pe de o parte, manifes-tările sunt analizate într-o ordine crono-logică; în egală măsură însă, atunci cânddocumentaţia a permis-o, se insistăprintr-o viziune «dindărăt» asupra con-tribuţiilor majore ale fiecărei întâmplări,situaţii statistice sau personalităţi pre-zentate, la dezvoltarea învăţământuluisătmărean sau naţional. Astfel, structuraeste polarizată în două părţi complemen-

tare: Partea I: Institutele educative dela Satu Mare ale surorilor carităţii dinordinul Sfântul Vincenţiu de Paul: 1842-1948 şi Partea a II-a, care continuă şi îm-bogăţeşte demersul ştiinţific până în ac-tualitate: De la Şcoala Pedagogică Ro-mână de Fete şi Liceul Maghiar de Fetela Colegiul Naţional ,,Ioan Slavici”:1948-2017.

(...) Cartea urmăreşte în ambele părţimai întâi aspecte generale precum< înfi-inţarea şi evoluţia generală a şcolii, ele-vele şcolii, personalul didactic. Surprin-zând perioade tulburi şi instabile dinpunct de vedere politic (două războaiemondiale, periclitarea neatârnării naţio-nale), partea I aminteşte principalele de-numiri ale instituţiei în diacronie: ŞcoalaPrimară Romano-Catolică de Fete: 1842– 1948 – la care s-au adăugat Grădiniţa,Şcoala de croitorie, Şcoala Civilă Roma-no-Catolică de Fete, Liceul Romano-Ca-tolic de Fete: 1918-1948, culminând cuŞcoala Normală Romano-Catolică de În-văţătoare, Şcoala Normală Romano-Ca-tolică de Educatoare: 1892-1922 şi Şcoa-la Normală Superioară Romano-Catolicăde Fete: 1894-1923.

Partea a doua surprinde aceeaşi evo-luţie începând cu anul 1948, dar de aceas-tă dată instrumentele de lucru şi princi-

piile operaţionale sunt variate. După unpreambul cu funcţie pledantă, cu rol decaptatio benevolentiae, conceput strate-gic ca o exortaţie, care aminteşte de re-organizarea şcolilor în Liceul Maghiarde Fete (...), cronicarul transcrie obiectivşi activitatea altor instituţii de în-văţământ: Şcoala Tehnică Profesionalăde Fete Română şi Şcoala Tehnică Pro-fesională de Fete Maghiară sau Liceul Se-ral Mixt. Atitudinea de ataşament afectivse întrevede odată cu consemnarea des-tinului dramatic al filierei vocaţionale îninstituţia noastră, destin tulburat de con-texte istorice şi de diverse reforme în în-văţământ: «Din păcate, în 1956 autori-tăţile au decis să desfiinţeze această şcoa-lă la Satu Mare, secţia de educatoare fiindmutată la Carei şi cea de învăţătoare laSighet». Autorul revine asupra acestuiaspect, când, apropiindu-se de zilelenoastre, observă că, în pofida unor ten-dinţe, la nivel de minister, de desfiinţarea acestui profil în cadrul liceului, «prac-tica la catedră a arătat ... eficienţa formăriieducatoarelor şi învăţătoarelor în liceelepedagogice»", precizează Alina Dragoş.Tot în Partea a II-a, autorul are un capitolintitulat Baza materială a şcolii, urmatde un altul - Elevii şcolii. Aici, autorulvorbeşte despre evoluţia numărului deelevi, originea lor etnică, structura con-fesională, situaţia la învăţătură (undeconsemnează lungi tabele cu elevii per-formanţi, precum şi elitele (şefii de pro-moţii).

Profesorii, directoriişi absolvenţii instituţiei

În capitolul intitulat Personalul şcolii,întâlnim lista directorilor şi a directoriloradjuncţi din perioada 1948-2017. Ur-mează un alt capitol îndelung elaborat,dedicat zecilor de cadrelor didactice cares-au perindat la catedrele din şcoală înperioada 1948-2017. Autorul menţio-nează toate datele de identitate ale pro-fesorilor, studiile şi realizările lor, fapt cepresupune un enorm volum de muncădintre cele mai migăloase.

Un alt capitol inedit, intitulatAlumni, consemnează traseul unora din-tre absolvenţii şcolii. Aici, autorul a în-cercat să identifice "informații despreacei absolvenți care s-au remarcat în do-

meniul lor de activitate. Alegerile pe carele-am făcut nu au fost subiective, ci audepins de existenţa surselor, mai exact aunor foşti elevi care să ne furnizeze in-formaţii despre colegii lor, dar și a unorprofesori cu vechime în școală, care să-și amintească despre discipolii lor. Acti-vitatea unora este de o asemenea noto-rietate, încât a intrat în atenția mass-me-dia. Pe alții am reușit să-i contactăm per-sonal utilizând mijloacele de comunicareelectronice. Cu toate acestea, suntemconștienți de necesitatea completării con-tinue a acestui capitol, cu siguranță celmai «fluid» din această lucrare", preci-zează autorul. Întâlnim aici, scriitori,poeţi, oameni de ştiinţă, dascăli, artişti,jurnalişti. Şi aici, autorul ne oferă câte ofişă biografică a fiecăruia (din nou omuncă titanică), exprimându-şi speranţacă "această lucrare să constituie un sem-nal pentru alţi foşti elevi ai noştri, astfelca într-o eventuală viitoare ediţie a mo-nografiei şcolii, acest capitol să fie maibine documentat".

Activităţi extracurriculare

Nu sunt omise din monografie niciactivităţile extracurriculare din instituţie.În acest context, el aminteşte de realiză-rile cele mai însemnate cu care colegiuleste cunoscut la nivel de judeţ şi chiar lanivel naţional. Într-o enumerare sumară,amintim: Corul de fete „Adagio”, Cerculde arheologie, Cercul de chimie aplicată"Cunoaştere şi adevăr", Clubul Impact,revista Muguri, revista English my love,revista InformaTICa, buletinul informa-tiv Info Slavici...

***Deocamdată atât despre CeNeIŞti,

cum le place să-şi spună (detaliu menţio-nat şi de directoarea Simona Păcurar).

Totuşi, am vrea să încheiem într-onotă mai puţin sobră, reproducând epi-grama lui Ioan Ticu Sălăjanu, cu referirela dimensiunile şi greutatea monografiei(la propriu şi la figurat) elaborată de pro-fesorul Radu David<A făcut-o aşa de mareŞi de grea, că l-a rugatPână la liceu s-o carePe amicul ...Goliat.

V. Nechita

Volumul a apărut sub egida Editurii Citadela Satu Mare, are 420 de pagini formatmare, numeroase ilustraţii

O lucrare de înalt[ \inut[ academic[< Monografia Colegiului Na\ional Ioan SlaviciCartea urmăreşte aspecte generale precum< înfiinţarea şi evoluţia generală a şcolii, elevele şcolii, personalul didactic

Autorul, David Radu-Iosif s-a născut la Oradea în 1986. În 1999 a absolvit cursurile facultăţii deştiinţe socio-umane, specializarea istorie-geografie, din cadrul Universităţii Oradea. În anul IV a be-neficiat de o bursă "Erasmus-Socrates" la Universitatea din Reims Champagne-Ardenne (Franţa), iarîn 2000 a absolvit cursuri de masterat la Universitatea Oradea, în specializarea istorie. A lucrat caprofesor la mai multe licee, deţinând şi alte atribuţii cu caracter didactic.

Programul postului de televiziune Informa\ia TV `n perioada 20.01.2018 - 26.01.2018

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ 9.00“La psiholog” cu IoanaVladimirescu, invitat<C[lin Secan 10.00Spiridu; Ghidu; 11.30Agenda Public[ (r) 20.00Via\a la \ar[ cu IoanAni\a;

Sâmb[t[, 20.01.2018

Ioan Ani\a;,“Via\a la \ar[“ - 20.00

10.30 “Taina credin\ei”(r) 13.00 ~n slujba comu-nit[\ii , invitat TúrósLóránd - Senator UDMRde Satu Mare 14.00 Zonefol clorice 18.00 Educa\ieecologic[, cu CristinaBursuc (r) 20.00 ~n slujbacomunit[\ii (r)

Duminic[, 21.01.2018

Turos Lorand,“~n slujba comunit[\ii”

- 13.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnastica dediminea\[ 18.30 “Audien\e ̀ ndirect”, cu Sergiu Podin[ in-vitat Oszkar Szabo - patronPrima Taxi 19.30 :tiri cu Va-lerica :iket 20.00 “Agendapublic[”, realizator StelaC[dar 21.30 “PanoramicSportiv”

Luni, 22.01.2018

Oszkar Szabo,“Audien\e `n direct” -

18.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ 18.30“Audien\e `n direct” cuSergiu Podin[ (r) 19.30:tiri cu Valerica :iket20.00 “Agenda Public[”- realizator Stela Cădar21.30 S[n[tate (r)

Mar\i, 23.01.2018

Stela C[dar,“Agenda Public[”-20.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ cuIoana Zaharia 18.30 “Au-dien\e ̀ n direct”, cu SergiuPodin[ (r) 19.30 :tiri cuValerica :iket 20.00 “Agen-da public[” - realizatorStela C[dar

Miercuri, 24.01.2018

Sergiu Podină,“Audiențe în direct” -

18.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnasticade diminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 “Audien\e ̀ n di-rect”, cu Sergiu Podin[ (r)19.30 :tiri - cu Valerica :iket20.00 “Agenda Public[” -realizator Stela C[dar 21.30Mesager educa\ional cuVasile Nechita

Joi, 25.01.2018

Valerica :iket,“:tiri” - 19.30

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 Audien\e ̀ ndirect (r) 19.30 :tiri cuValerica :iket 20.00Agenda Public[ - real-izator Stela C[dar

Vineri, 26.01.2018

Ioana Zaharia,“Gimnastica de

diminea\[“ - 7.30


Meghan Markle s-a aflat totmai des în atenţia presei din mo-mentul în care relaţia ei cu PrinţulHarry a fost făcută publică.Aceasta a luat hotărârea de a-şişterge conturile de pe toate reţele-le de socializare. A motivat acestlucru spunând că nu a avut sufi-cient timp să se ocupe de ele deceva vreme.

Pe Instagram aceasta era urmărităde 1,9 milioane de persoane, în timpce pe Faceebook şi pe Twitter avea800.000 respectiv 350.000 de fani.Aceasta avea şi un site de lifestyle numit„The Tig” la care a renunţat în ciudafaptului că s-a implicat mult pentru caacesta să fie cât mai apreciat. A făcutpublică aceste decizii la o perioadăscurtă de timp după ce a avut primulangajament oficial din acest an când avizitat alături de Prinţul Harry la unpost de radio din Brixton.

Cei doi îşi vor oficia căsătoria ladata de 19 mai a acestui an. Ceremoniava avea loc la o capelă situată în apro-piere de castelul Windsor.

Se pare că această nuntă contribuieîn mare măsură la economia Marii Bri-tanii, aducând aproximativ 500 de mi-lioane de lire ţării. Meghan nu va puteafi numită prinţesă după căsătoria cuPrinţul.

Artista a mai fost căsătorită cu pro-ducătorul Trevor Engelson. Nunta aavut loc în 2011, însă mariajul s-asfârşit după doar doi ani.

Odată intrată în FamiliaRegală, Meghan va aveanumeroase interdicţii

Cu toate că mulţi au impresia căviaţa unui membru al familiei regaleeste lipsită de orice fel de griji, iată căMeghan va trebui să renunţe pentrutotdeauna la câteva lucruri consideratebanale de majoritatea femeilor, şi săţină cont de eticheta regală. Acesteianu îi va mai fi permis să iasă singurăîn public, şi va fi însoţită în permanenţăde agenţi de pază. De asemenea lui Me-ghan i se va interzice să voteze. În pre-zent aceasta este încă de cetăţenie ame-ricană însă, chiar după obţinerea ce-tăţeniei britanice, aceasta nu va aveadrept de vot. Membrii Familiei Regale,inclusiv regina, nu au permisiunea dea-şi exprima opinia politică.

O regulă care ar fi dificil de respec-tat pentru orice femeie, se referă la fap-tul că, viitoarea soţie a Prinţului Harrynu va mai putea să poarte ojă sau lacpe unghii. Acest obicei de vopsire aunghiilor în diferite culori este consi-derat a fi un lucru vulgar. Viitoarea eicumnată, Kate Middleton a respectatcu stricteţe această cerinţă şi a purtatîn permanenţă unghiile în culoarea lornaturală. Megan a venit în Marea Bri-tanie direct din cetatea filmului, Hol-lywood, unde era obişnuită să se afleîn permanenţă în lumina reflectoarelorşi să dea autografe fanilor ei. De acumînainte aceasta va fi nevoită să refuzesolicitările de autografe venite din par-

tea admiratorilor ei. La cerinţele fanilorpentru o semnatură, Prinţul Charlesîşi păstrează simţul umorului spunând“Îmi pare rău, nu-mi dau voie să facasta”.

O altă interdicţie pe care o are Me-ghan este aceea de a purta o tiara. Mo-tivul este faptul că încă nu s-a căsătoritcu Prinţul Harry, iar în Marea Britaniefemeilor necăsătorite nu le este permissă poarte acest accesoriu. Un expert îndomeniu, Grant Harold a declarat<“Diamantele și tiara nu sunt purtate întimpul zilei și doar femeile căsătoriteau voie să poarte o tiara. Pentru celecăsătorite, acesta era un semn al statu-tului și al faptului că erau luate și nu încăutarea unui soț“.

Îi datorează carieraartistică unui prietencare i-a observat talentul

Pe numele ei întreg, Meghan Ra-chel Markle s-a nascut la 4 august 1982în Los Angeles, Statele Unite ale Ame-ricii. Este fiica Doriei şi a lui Tom Mar-kle şi nu mai are fraţi sau surori. Tatălsău a lucrat ca director de lumini laHollywood, ceea ce înseamnă că micaMeghan a fost familiarizată încă dincopilărie cu ceea ce înseamnă lumeafilmului. Mama ei a fost agent de călă-torii şi mai apoi instructor de yoga. Despre relaţia dintre părinţii ei, Ma-ghan a declarat<

“Cred c[ tata a fost atras de ochiifrumoşi ai mamei mele de aerul şi loo-

kul ei afro. De asemenea au împărţit şipasiunea, dragostea comună pentruantichităţi. Orice ar fi fost s-au căsătoritşi apoi m-au avut pe mine.” Deşi tră-săturile ei sunt deosebite prin fineţe şifrumuseţe, originile mixte (Tom Mar-kle era germano-irlandez) i-au creatprobleme în copilărie şi apoi în par-cursul profesional.

Şcoala generală a făcut-o la “Im-maculate Heart Vonvert” după care aurmat un colegiu catolic, “Roman Cat-holic College”. Pentru studiile univer-sitare a ales să se specializeze în Şti-inţele Comunicării şi în teatru. Planu-rile ei erau măreţe , iar o carieră în ac-torie nu se afla printre priorităţile ti-nerei. Prietenii au fost cei care i-au re-marcat înclinaţiile spre acest domeniu.Unul dintre prietenii apropiaţi i-a în-mânat unui agent un DVD careconţinea o înregistrare a tinerei Mar-kle. Agentul s-a declarat impresionatde talentul tinerei şi a îndrumat-o spreo carieră în actorie.

A fost intrigată de diferenţierilepe criterii de sex încăde când era doar un copil

A urmat masteratul în Diplomaţieşi, prin intermediul studiilor postuni-versitare a câştigat o bursă în Argenti-na. De-a lungul timpului a dovedit căeste deosebit de muncitoare. În Argen-tina s-a angajat la Ambasada USA, areprezentat apoi drepturile femeilor înUnited Nation Woman şi a susţinut

conferinţe în lume în ceea ce priveştedrepturile femeilor.

A fost deranjată de discriminareape criterii de sex încă de când era doaro copilă. La vârsta de 11 ani, Meghana văzut la televizor o reclam[ la un de-tergent lichid care promitea c[ scoatepetele.

Finalul reclamei conţinea un mesajsexist spunând că detergentul este bunpentru toate femeile. Intrigată de me-sajul reclamei, mica Meghan i-a adresato scrisoare chiar lui Hilary Clinton încare îi aducea argumente pentru carereclama era nepotrivită şi ar trebui săfie schimbată. Mesajul ei a impresio-nat-o pe Hillary şi a avut drept rezultatmodificarea finalului reclamei carespunea în urma modificării că deter-gentul este bun pentru toţi oamenii,nu doar pentru femei.

De asemenea a fost consultant pen-tru organizaţii de caritate precum “Oneyoung world”. A sustinut o campaniepentru copii defavorizaţi din Rwanda.O altă ocupaţie cu care s-a îndeletnicita fost scrierea de mână a invitaţiilor denuntă.

În anul 2005 a început să joace înfilme, fiind renumită în special pentrurolul lui Rachel Zane din serialul“Suits”. Pentru o perioadă a cochetat şicu moda devenind imaginea unei co-lectii lansată de un brand renumit. Şi-a antrenat şi abilităţile de redactarecând a fondat un blog de lifestyle. Şi-anumit blogul după cel al vinului pre-ferat, Tignatello.

Vera Pop

Meghan Markle ;i-a ;ters toate conturile de pe re\elele de socializare

ia Zilei Cât de important este locul exact în care a decedat dr. … · 2018-01-30 · României...

Documents

Transcript of ia Zilei Cât de important este locul exact în care a decedat dr. … · 2018-01-30 · României...