■ A făcut destulă vîlvd cartea publicistului arn.eri.can Alvin To-. tîjer, - consacrată r impactului adeseori ■ ; dureros, * greU'';; su­portabil, ; al structurilor lqjntf' con temporane cu , eieaiente r tot m ai. ...clar prc-fîgata'c, mat

. îifetotcato ’ • ’ ţi’.!' de" ■Hoevîtat ale: ilîtorului, impact - Ce de-' tacmloă mutaţii profunde' ' în vDiţa soeîal-econoţnlcâ a otnenl- rîti: Autorul anierioan ’ vede” acest proces oarecum fliewo de evolu­ţie acccta«tâ ca pe un-şoo şaii a 'sTtcccsîune do şocuri, ca nece­sita. o- rifiuroasă pregătire, Chior bine instalată. Ineă toi structurile

■,Ţv«a.hiuîui“, omenirea poate ' priJ •ml „«oul* «1 tncrederca că-l estc Isonefie, v„5»caîIt retevaidinjl •"!«• «cest cofe accepţiunea —- şl ac­ţiunea — poz.tttv&.;

îltt'sb poate nof'rt că a:a truti, <A rîftdui nost-ru. ţoauri dintre ■ceUv mai -puţin • ''«jîeptate' • te •.-.ni-. timclo douSspreae&g Iutii, şl con­tinuata sS le -trăirii. Cu folos sau taţii, ori, altfel punînd problema,

•sfiit ele şocuri de; neevttM, >•*<>* curîle dezlrablle ale viitorului? Răsturnarea produsă' la ; 22 r D.> eeflibritî a Urriiărtt' lichidarea ti­parelor vechi din toate ctofriCniilc -şl- - crearea' altora, 'mult diferite, aducerea unui alt viitor prin ira- -piuieMa premiselqt* cartî sft-l &»ră posibil. şi cit mai '.-'lesne ;idj ro i- iîz^t’. Cile y şocuri -d(Ul..'sui-nii. hi huriieîfi " âco;Jtui vtlibf-ijl “ d te <i‘i avut (şi probabil că vor -mal a- vea) o cu totul altă determinare?

Tcăspunsul nu e 'aţ!t-,.d6\ greii de dat atunci cînd. sa cercetează natura şocurilor suferite, a celor ce, aproape sigur, vor maţ- urma. Dacă ruperea de trecut; < e ireala,, tu mod declarat işl definitivă,' dacii-sfera e i.de cuprindere, aşa­dar de modi licăre, -este extrem de targa, nu putem afirma cu conştiinţa împăcată că ar fi şi totală, în genul tăierii'. absolut a tuturor, legăturilor i cu vechile structuri şi mentalităţi. Cu veclille tipare de gîndire şi acţiune. Am

.foat victimele sau declanşatorii a numeroase şocuri (gravitatea lor pare să scadă în , ultimul timp) ce nu ţin de prefigurarea viitorului ci sînt, fără cîubiii. răr bufniri, „emanaţii" ale trecutului, izbucniri violente, ale. acestuia la suprafaţă, acolo unde la . con­siderăm i pentru totdeauna Înmor­mântate. Unul din complexele ma­jore ale; concetăţeanului' nostru nu este teama de viitorul ce vii

. . /Dan REBREANU (Continuare în pag. a lî-a ) ţ

r e g e l e m m ; m u jd e ţ in e m i m aP:toare . . . . , .gelxii -Mihal în ţară. Coroborate cu ,,fibnul“ .v izi- ti fost retrasă (conforja legllor -din. 13 ianuarie lQSf*ţel" (nume fălse, lipsă-vizelor-de intrare, / paşa- ' ' ..................................

i poarte diplomatice daneze pentru cetăţeni englezi rszidfenji în Elveţia c « pe vramca - Iul limnlot,„e ceva putred în Dancjnarcs* — prezenţa la a o roport a unei. suite, din. care, nu lipseau corespon- denţi străini şi Dorn Braîa, mai bine informat

. decît S.rtl.. şi alte aranjamente) toate datele .' indicii o acţiune bina concertată, dar nu suficient do inteligentă. Dacă ar fi aii credem eă un ziar german a cjtat exact spusele ex-suy cranului, cum

,a5..se .consideră în continuare» şeîţjl statului, a -v tunel trebuie să-4(cqnşiderărtt,un mare- naiv, pen­ii^ că nu â Înţeles deloc istoria/ De acord — de­tronarea regeiut s-a fitout prin forţa retiimulul co-

.mandat., pe- car«4 ;!nsiĂaii'a-,Stnlih. Este abdicarea novfalabtlă aat»; raport ju rid ic,-pen tru -’ .ca Ml- fe«t’ -I. aă so'oonsidero: ta ,contitiua», şefuî <Is drept;

. al;siatutul român? iî# r4 -a '.'în detalii, să ne anilntiîn că’.’In. aţeste zile de .'după revoiriţisţ, orica lege,^^decret, haşcemo ds po vremea.-, oeaij^istă şi • do., nfai dlsainie trebuie .«V £le; tuni.-înill: abrogata ponte u a putea ÎS nc^raspecis’ite în-litera ţi spirî^.- tul lor.,,; Pe de aîtai/fiarte, sil na tiiUiin x;7 Kom<V;,

.nia a foşt,r«airuî3eută deţtoate statele şi admisă =• poate uu

.îri OJI.O. ini calitale: de repoblică populară şî na * ; , j ,t . ,;de regat. Deci, întreaga'Comunitate a lumii ,a ,: ceptat ca .valabilă...abdicarea', - iar confirmarea in*. . ,.....tcTfiaţtonali a rcpuBllcii un e o glumii peste cat«: ,:,K

şl 9 decembrie 10-40! , .-.) prin decrf.-tui nr. 707 al Consiliului, de Miniştri, dîfi 22'mai lC18. Şase zile mal tlrziu prezidiul M.A.M. a trocul fn-patrimoniul statului toate bunurile ce consiiitulau Domeniul Coroanei şl. ale Casei Regale- (Iar acestea nu. erau chîar nimic. C?isa Ilegală avea la firme- străine circa 70-.do milioane de dolari, .'era proprietara^ a 158 de castele, palate, casa şî -cabane,; cu -2.067-de camere) Domeniile Coroanei .Ss rîdicauC'Ia peste lSSiODO ha în 18 judeţe. Şi nai oprim aici, fără a mai cănta să aflăm c î t : vaiora-aoţui. acptiniie; banii lidiirf, întreprinderile în proprietate şa. Neavînd data exacte nici de; b parte,' nici de alta; nu. ştim dacă megalomania.* şi avariţia familiei Ceaufe.scu ;au-fdsţ'.mai-mdri;^:-'- '.*•••.••»• - / j ->■; - ,

Aşadar» îh privinţa., drepturilor ■„legitime’* ale ev-regcUn sîntem. iămUilţl. Reluînd o ideeexprimată mai sus, ne întifbăm cu ce zlmbcte maliţioase va fi fu-.t primită în. cancelariLlc' vest- ouropene apţim.c'i de - Crâriun -a >-iQsc-nionarJtului,-, Fostul rege nil p.-re a-şi da seama că- nu estei de- cît un , pion, căruia nu-C este sortit să. ajunffK,’ în finalul f partid' -i,. . . îogtoS-;. un pion. de sacrifeiu,

" ploii• „rl j»--.1-marele' e.şictiier raosv

îlie C/VLTApT

{Ctshiinuarc te*pag. i - f l - a )

LîvSu PETRESCU:

[i[ P liy iliîl: PttM: IrtSIflA CSM& Bf /CBT— Si:fr,:slc domn'wlo prof, «îr. ;

îA’/til Petrcscu, acum. nu vă de-* Ktnjăsn î« calîînica dumhcavoas» tră de decan şl Facultăţii do Li* fere dîn Cînj şi nici în cea d© scriitor,; ci pentru că publicul y nostru cititor este curios sii afle amănunte despre Societatea cul- tuirală „Lucian Blagaf, al carelpreşedinte sinteţi. .............. '••

: * — Societatea cultural i T m Blaga“ a luat fiinţă cu; puţină

"vreme în. urmă prlri . iniţiativa unui grup de scriitori şi- oameni de artă din Cluj. Una dintre r a - ; ţiunile cele mai importante ale înfiinţării Societăţii este de op»

he asigură şi alta surse alternn- txve penti'U sponsorizarea activi--

•, tâţilor culturale/ pe tarei ,le -jt % em. ta vedere. Mai mult. Societatea1 trebuie Sâ - înyeţe*şă producă, la . rîndui ei,, bani, ceea ceî ne obli­gă să demarâm/şi ;să.;dezVolU\m' unele activităţi economice pro­prii. Cu alte cuvinte: Societatea

’ culturală „Lucian Blaga® va funcţiona ca fundaţie culturală.. — Vă rugăm să aveţi amabi­litatea de a flxa .în cîteva cuvin- to obiectivele şl programul ; de pwspectivă ar Societăţii. '■J/ —; Ka-am propus pe de o par-; te să susţinem; şl să înciirăjăai;

ţâ că avenV; intetjţia să organizăm ^;r^il^at.Ipferna^E6nal de Pb-,

eî!ie, .caţ-e .ar; urma* să sa des­făşoare în flecare toamnă la Cluj. Vom invita la acest festival în­deobşte scriitori cu o -reputaţie literară bine consolidată. Sperăm sii avem mijloacele necesare pen­tru â >insUtui cu această ncazi»

... ţl.un premiu internaţional pe câ« re sItI acordăm unor' scriitori participariţi la â^est Festival." ■

— Dialogul, nostru are şi O .clauză secretă” . Vreţi s i o doî-

• v&luiţi cititorilor?— Da, e vorba de organizarea

Zilelor Kminescu. Iată un exem* din economic. Este un txUism activităţi culturale legate de tra- piu din activitatea noastră pentru toată lumea că pentru a 'diţiile locale. P e 'd e altă parte plan naţional şi internaţional fâce . cîiltiirâ, astăzi /îţi 'trebuie urmărim, ‘cu stăruinţă şi hotă- care ne stă la îndemlnă. Zilele bani.' Odată1 cu trecerea la eed- rfre, ;deprovincializarea' vieţii» .Eminescu urmează să se desfă- honiia de piaţă şi liberalizarea .noastre culturale. In/sensul de; şoare în perioada 14 — 1 7• ianu-

a irnprima. ‘manifestărilor orga-; arie la Cluj. Cti acest .prilej ata nizaţe de noi o dimensiune na-.ţlonfiiă’ cît mal largă şi chiar una ş * . 5 A consemnatInternaţională. Sub acest din ur- ; Dorin SERGHIEmă raport, vă aduc la cunoţtln* ..(ConUniiars în pag, a n -a)

iţa si Ipreţurilor, acest truism a căpă­tat accente; de-a dreptul drama­tice; pentru a face cui tură • e ne- •voie de ’ mult mai mulţi bani. Subvenţiile pe care le asigură guvernul sau alte instituţii ' de , stat nu mai sînt îndestulătoare. Am simţit cu toţii nevoia de a

COMUNICAT ” Jîn după-amiaza zilei de 7 ia-

nurtrle a avut loc, sub preşedin­ţia domnului Ion Illescu, preşe- dintple - României, şedinţa Consi­liului Suprem de Apărare a ţării, în cadrul şedinţei a. fost exami­nat raportul ministrului apărării naţionale privind situaţia actu­ală şi propunerile de Îmbunătă­ţire a structurii organizatorice şl a înzestrării armatei României in următorii ani. Propunerile prei zentate şi dezbaterile care au a- ,vut loc au reflectat caracterul defensiv al doctrinei militare a României, preocupările existent» în-direcţia modernizării sistemu­lui cie apărare a ţării, in contex* tul procesului ireversibil da transformări democratice ce . sa desfăşoară în ţara noastră şi al actualei conjudcturi politico* militare din Europa, îmbunătăţi­rea structurii organizatorice şi a; înzestrării armatei so înscrie, da asemenea, în etapele de reducero a armamentelor convenţionale, cuprinse; în Tratatul -asupra for­ţelor aripate convenţionale dlh Bliropa,.semnat la Paris la 19 de­cembrie 1390 şl are In vedere, totoiUită,: negocierile: ce vor con- tinua Ia Vieaa, privind reducerea şi a efectivelor forţelor armate ale statelor participante la aceS< te .tratate. (SonsiUtu Suprem r da Afsarare a ţării a aprobat orient ţările prezentate şî unele măsuri in vederea aplicării şi concrett- zării lor. •: ' : - - , 1 Ş .

;... PAiîLAMîiNŢASA ]în prima parte: a- şedinţei de

marţî diipâ-arnîĂză din Senatul României f.u fost adresate între­bări şi; 'interpelări CovBrauIufr. , reţiaîiid atoriţîa cela privitoare la sitîiaţla/deploraluil a servidiloţ ofcrîla ci'.; G P.R în condiţiile du ­blării.preţurilor, cele '-rcîefittiara la rezolvarea problehielof . 1 ridi­cate de veteranii de războii'prâ- cutii ş l’ situaţia prtvlad intrarea şi ieşirea cetăţenilor la puncleld" de ftântlcră, a traflcutui 'clandes­tin, de produse rorn&rieşti pestagraniţă..,. îiv cpc1. , au fostreluate 'disduţliife 'ţ ® ;/ fearsinea pi-diejtuîul ’ l^egll fondului; fun­ciar. După ^aproape patra ore de dezbateri Senatul a votat încă 6 articole. Pînă în prezent, nu fost votate 3u de articole din 123, ţîr- mînd «a formă adoptată da Senat să se confrunte, cu: cea,a Samerei Deputaţilor. ,;/'. ' ... : '

v rz iT A / > .Domnul Adrian ’ Năstase, răi-

nistru român al afacerilor exter"• ne,*a plecat într-b vizită în Siria şi Tordahia, la Invitaţia omologi­lor să}' din cele două ţări. în zile­le de 8 şi 9 ianuarie, şeful diplo­maţiei române se va afla la Da« mase iâr in perioada 10—11 ia­nuarie Ia Ammaa. '

Primăria municipiului C!uj-Mapbcd anunţa:

..... In ziua ds lS ianuarie 1991,ora 10, sînt invitaţi' - în , sala mare de şedinţe p Primăriei municipiului ClaJ-Napoca, str. Moţilor hr.‘ 3, directori, lideri d© sindicat şi responsabili c»l probleme locative din unităţi ?1 instituţii, Ia o disenţie privind repartizarea locuinţelor fond d« stat în cursul finului 1931. "'V

J TFotosrnfia: Radu Sinlcjudcan

lo. Vom av'ea astfel date ca să arătăm că am fost mal mulţi. (Apelul a fost făcut de Iurie - Roşea, prim-vice-preşedinte.şi purtător de cuvîr.t'al Frori-

/ " ' , ;:;tului Popular Moldovenesc).". , •No.adresăm membrilor şl simpatizanţilor A s o - - Invităm pe toţi cel născuţi în Basarabia, ca şl

UN- DUBLU ;APEL'ciaţlei Culturale ' Basarabia.;— Bucovina, tuturor celor născuţi In" Basarabia, ea şl urniaşilor lor — fii şi nepoţi —, pentru a da curs -celor două me­saje emise de presa scrisă şi televiziunea din R e - ' publica Moldova. Primul mesaj, reluat şi de presa ’ noastră centrală, e următorul: , ; V »•;

„Legea - - cu- privire la cetăţenia - moldovenească fx fost aprobată de Parlamentul Republicii Mol­dova în luna octombrie. Apelăm la toţi românii născuţi. In Basarabia sau urmaşii acestora sa scrie Parlamentului,. Moldovei pentru a cere • şi cetăţe­nia moldovenească. Păstrlndu-şl actualul domici­liu şi actuala cetăţenie română, obţinerea şi a cetăţe­niei moldoveneşti va tl pentru noi. unsprijln riioral şi dovada că am fost mai mulţi, dar ocupantul ne-â împrăştiat şl a adus masiv populnţlo slavă pentru a schimba configuraţia etnică. Cererea tre­buie adresată domnului. MIRCEA DRUC. prlm-mi- nistru al Republicii Moldova, Casa Guvernului — Bulevardul-Ştefan cel Mare, Chlşinău., R-S.S. Mol­dova, U.R.S.S. Cereţi ca, la . recensămîntul/ viitor din România, la rubrica „Observaţii* să se note­ze dacă sînteţi născut tn Bfis^pabtaafsau dacă nia rna, tatăl, bunicul sau hy^cu au.JosrSţăscuţt aco-

fi 5

, pe fiii sau nepoţii lor. care sînt în drept să" po­sede şl cetăţenia Republicii Moldova, să aducă cererile la sediul Asociaţiei Culturale Basarabia— Bucovina'din Cluj, Bd. Eroilor nr. 2, pînă în data de 16 Ianuarie 1991. Permanenţa este asigurată zilnic între orele 11 —- 14. '

Al doilea apel provine din partea emisiunii ME­SAGER a televiziunii din Chtşinău şl a fost re­transmis de Ultim a emisiune ACTUALITAŢI .a Televiziunii Române, ţn seara .zilei de 3, ianuarie 1091. Apelul/îi invită pe. toţi cetăţenii români năs­cuţi în Basarabia (şl pe urmaşii lor direcţi), victi­me ale represiunii comuniste, care au fost nevoiţi să se strămute şl să-şi părăsească bunurile (c^sa, pămînt ete.) să facă o călătorie In locul de baş- tlnSl din Rcpublica Moldova pentru a contacta co ­misiile constituite. In vederea constatării daunelor Şl a stabilirii cumulului despăgubirilor.

Din partea ASOCIAŢIEI CULTURALE BASARA­BIA — BUCOVINA CLUJVlrxţll Bulat, Călin Mantli'ci, Aurel . Cumpeanu,

Aloxei Mare / . ; . j

ADEVĂRUL DE CLU1 PAGINA 2

UN DOR KEPĂTRIIS Şl AOlNC...Se spune şi, poate, cu temei,

câ întreaga existenţă este mar­cată de veşnica pendulare Intre despărţire ţi unitate. Nepătruns ţi adine, dorul de Basarabia potenţează acest gînd, transpus In formă concretă prin fapte ţi gesturi de oameni din urbea noastră, tn faţa cărora se cuvine să ne oprim, să ne plecăm. Cu puţine zile înaintea plecării spre Basarabia (în .vacanţa de iarnă) ţi în preziua Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, din decembrie trecut oameni cu suflete mari ţi-au dat mina spre a bucura clipele tinerilor noştri compatrioţi basarabeni, aflaţi la studii In Cluj-Napoca.

Au fost momente unice, ilu­minate de speranţa ce înfrumu­seţează drumul drept, de fla­căra, fie ea cft de mică, c* sporeşte dnd e stîmită de vtnt. Astfel s-au dorit şi cuvintele «dresate de tinerii basarabeni de ald.de la Cluj, participan­ţilor la adunarea Istorică de la Chişinău: „Stntem ferm con­vinşi câ toate hotărârile tn •-■ «vastă ri Istorică vor duce .la libertatea şi independenţa' Ba­sarabiei, dorite ţi cucerite cu Inima, sufletul' şi cugetul nos­tru. Trăiască libertatea şi in­dependenţa Basarabiei! Trăias­că România Mare 1“ Asemenea, gîndurile ■ cuprinse în mesajul Asociaţiei culturale Basarabia- . Bucovina din Cluj-Napoca, citit In piaţa Marii Adunări Naţio­nale din Chişinău: ..In aceste

.momente de cumpănă prin care trece toată suflarea urmaşilor Iul Ştefan, ne alăturăm vouă cu inimi şi cuget întru apăra­

rea integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova. ( . . ) Ne exprimăm fără rezerve ataşa­mentul şi solidaritatea cu lupta dumneavoastră dreaptă pentru suveranitate deplină şi demo­craţie. Aşa să ne ajute Dumne­zeul lui Ştefan şi Mihail*

Au fost momente unice, a căror reuşită s-a împlinit cu concursul nemijlocit al directo­rilor societăţilor de construcţii miniere şi de construcţii' fo ­restiere din Cluj-Napoca, dom­nii Constantin Caşcaval şi Şte­fan Moţ, al contabililor şefi ai Instituţiilor amintite, domnii Ştefan Damian şi Eugen Mer-' cean, care au alocat circa 1 milion de lei (!) pentru ca fie­căruia din cei 300 de studenţi şl liceeni din Basarabia să-i poată fi Inmînat un dar de Crăciun. Şi nu unul oarccare, d cadouri substanţiale, alese cu răbdare şi multă dragoste prin efortul tinerilor din Wga stu­denţilor şi liceenilor din Basa­rabia, Bucovina şi ţinutul Her- ţei (ligă fondată la Cluj-Napo­ca şl condusă de studentul în filosofic Sandu Mitreanu). Pre- cedtnd simbolic sărbătorirea în- tîiului Crăciun liber, celebrat Împreună cu tinerii basarabeni, momentul s-a bucurat de parti- dparea părintelui Stanciu şi a corului Seminarului teologic, a membrilor şi susţinătorilor ■ A- sociaţiei culturale Basarabia — Bucovina, a tuturor celor pe care dorul de Basarabia, = nepă­truns şi adine, li mistuie şi le dă speranţă din speranţă.

Michacla SOCU

r io e le pion m m m i re c in â

„fMlISC!! ESTE PiTRB W M J(lirmare din pag. I)

lansat tm concurs cu precădere In rîndul studenţilor (atît filo­logi cit şi nefilologi), concurs la care pot participa şi absolvenţii din ultimii: 3 ani, cu comentarii

/ ţ i exegeze eminesciene.. Clştifiâ- torilor le vom acorda premii. IV lingă acest concurs legat dc Zi-,

, lele Eminescu, Sorietitea îşi pro-' . pune să încurajeze creaţia cul­turală a tinerilor, acordind anu­al un premiu pentru cele mai promiţătoare lucrări, atît în do-; meniul creaţiei; literare,, cît şi al celei artistice. .......

— Continuind ca Zilele Eml-. nescu, vă rugăm să punctaţi cî- teva repere ale programului a-, cestei manifestări culturale ce se anunţă de o maximă importan­ţă pentru noi toţi.

* ‘ — Deschiderea festivalului va avea loc în 14 ianuarie 1991, ora 10, în sala „Eminescu* a Facul­tăţii de litere, printr-o intllnire cu poeţii invitaţi şi rhîjeni. La oră 13, va avea îoc, la Studioul dc radio-televizinne spectacolul «Aeusticon" cu titlul .Vreme tre-

. ce, vreme vine". In 15 ianuarie, ora J0, respectiv ora 17, In sala de conferinţe a Bibliotecii, cen­trale .Lucian Blaga", se va des­făşura un simpozion' .Mihai E- minescu". Festivalul internaţional .Zilele Eminescu" se va încheia cu o manifestare culturală la Blaj.

■ ■■ —. Am Infcles eă vor participa numeroşi oameni de cultură distinsă marcă.

— Am dorit ca Zilele Emi- nescii sâ *e transforme într-o sărbătoare a culturii româneşti de pretutindeni. O sărbătoare, dar ţi nn prilej de afirmare a unităţii spirituale a acestui neam. Avem bucurin sâ vă informăm că Ia Zilele Eminescu va lua parte un Crup numeros de scrii­tori din Basarabia (dintre ei nu vor lipsi domnul Mlhni Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova,,precum> ţi poeţii Grisjore Viem , JLeonida Lari. Vulcriu Matei, Nicolae Da­bila, pentru n-l aminti nrmni pe cci mai cunoscuţi la noi), un al­

tul din Iugoslavia (îi aşteptăm să sosească pe domnii Ioan Flo­ra, Slaveo Almăjan, Adam Pus- lojici), ca şl din Ungaria şi U- craina.i,a sesiunea de comuni­cări din 15 ianuarie şi-au anun­ţat participarea cîţiva dintre cei mai reputaţi eminescologi români din Cluj (profesorii şi cercetăto­rii Gavril Scridon, Mircea Mn* thu, Irina Petra?, Ioana Bot, San-

( da Cordoş) dar şi din alte cen­tre ^culturale (profesorii Edgar Papii, Eugen Todoran, D. Vata-

’ maniue, D, Irimia, Mircea To- muş). Contăm, de asemenea, pe participarea unor scriitori din Cluj. redactori la principalele reviste de cultură ţi literare. Şi-au anunţat de asemenea par­ticiparea o serie de scriitori din conducerea Uniunii Scriitorilor (Mircea Dinescu, Ioan Alexandru, Nicolae Prclipceanu, Laurenţiu Ulici).

:— Vorbeaţi la început^ de re-, • laţia bani-cultură. Cine v-a spri­jinit în această acţiune culturală dc amploare?

' ' — Ne exprimăm public grati­tudinea pentru sponsorii ce au făcut cu putinţă desfăşurarea Zi­lelor ■■ Eminescu. Ii amintim In acest sens pe toţi cei care, cu ge­nerozitate şi nobleţe, ne-au a- Jutat In această Împrejurare: Ministerul culturii, • • Inspecto­ratul de cultură al Jude­ţului Cluj, Fundaţia culturală .România", ziarul .Adevărul de Cluj", precum şi întreprinderile: .Armătura", C.U.G., .Unirea", I.U.C.T.C. ţi I.R.E.C. Tuturor, încă o dată, calde mulţumiri!

— Şi an glnd despre şl pen­tru Zilele Eminescu.. .

— Zilele Eminescu ar putea să tio un prilej jxîiitru scriitorii-ro-

' mâni de pretutindeni de a se aşeza sub .partea noastră comu­nă de cer*, cum ar fi spus Con­stantin Noica.

(Urmare din pag. I)

dial,'dar în nici un caz cîştigătorul partidei. Ne mai întrebăm cu ce sentimente au privit situaţia descendenţii, cîţi mai sînt, din familiile foştilor domni pămlnteni, care au suportat umilinţa fa­nariotă, iar apoi pe cea nemţească. Ideea domnu­lui străin şi-a avut foloasele ei probabil. E greu de crezut, însă, că românii ar fi procedat în alt mod la 1877 şi în primul război mondial, dar trebuie să !e recunoaştem regilor noştri meritele în aceste moment'', fie şi numai prin „combinaţii­le* cu Europa. In ce priveşte marele act de la 23 August 1941. cînd România a intrat alături de Naţiunile Unite — uh act pe care prea mulţi, .re­voluţionari" se jenează să-l amintească, uitînd ce importanţă are —, acesta l-ar fi putut face fie Brâtienii, fie Manlu, fie împreună, fie laolaltă cu Lucreţiu Pătrăşcanu şi Titel P etrescu— fără re­g e — , fie chiar Antonescu. însuşi, căruia nu i-a fost străină ideea şi poate ar fi gindit-o mai profund în linsa bîzîitului politicianist din Jur. Pentru că altfel nu se putea! Fiindcă a trebuit să partici­păm la istorie, dar nu eram noi una din marile puteri. Şi astăzi este aceeaşi situaţie: e necesar să ne încadrăm în liniile de forţă ale magnetului, Istoriei, dar nu-i putem schimba polaritatea.

S-a emis, de pe diverse poziţii ■— de la cele agresive, la cele umorist-îngăduitoare — ideea u-

nui referendum naţional privitor la monarhie. Unii au făcut-o din calcule politicianiste, crezînd că vor avea ocazia să călărească pe caii cei . mari, ţi

-au lansat ideea; au preluat-o fanaticii -— din rin- dul celor din care se aleg activiştii, indiferent de culoare; au preluat-o propagandiştii mai mici, •: cu calculele fiecăruia; uu preluat-o cîţiva naivi. In realitate, imensa majoritate a românilor de azi nu are sentimentul respectului fată de regalitate:, cei bătrîni au unele motive de neîncredere; cei ti­neri n-au avut timp să fie îndoctrinaţi. O cititoare1-1 ne-a pus, telefonie, întrebarea dacă e necesar un.,, asemenea referendum, cu atîta cheltuială şi risipă ,, de hîrtie şi muncă tipografică (In timp ce copiii

, noştri n-au caiete, n-au manuale), de vreme ce ştim de pe acum că rezultatul ar fi împotriva m o - /

• narhiei. Şi avea dreptate: Un astfel de referendum ar fi precedat, desigur, de o propagandă pro, dar - şi de una contra, care ar răscoli arhive, care ar etala public averile familiei regale şi unele afa­ceri ’ nu tocmai curate şi ar sfîrşi prin a şifona, prestigiul unor foste personalităţi ale partidelor ' .istorice", astfel că pînă la urmă tocmai aceste

‘ partide ar trage ponoasele. Este trist să constaţi că singura opoziţie pe care am vrea să ne bizuim şi care ne ademeneşte spre .Europa" trăieşte şi azi cu concepţii vetuste şi îşi manifestă . permanent lipsa de realism politic.;.’

ŞOCUL PREZENTULUI(Urmare din pag. I)

mai îndepărtat, ci de cel foarte apropiat, este uneori teama chiar de prezentul cii care debu­tează fiecare zi. „Va fi bine* şi-a pierdut puterea de încurajare, de autoamăi'ire, anihilată de incertitudinile, de insatisfacţiile cotidiene (insatisfacţii rezultate de multe ori nu din ceea ce se întîmplă nedorit ori reprobabil,

ci din ceea ce nu se petrece, se amină, se tărăgănează, deşi ar trebui să aibă loc). Motive concrete sînt destule şi ele pot fi puse pe seama lipsei de ex­perienţă a organismelor puterii, pe inefidenţa şi erorile de stra­

tegie ale opoziţiei, dar mai ales ■ pe Inerţia, comoditatea, spiritul funcţionăresc, rutinier? ale unei bune părţi din .membrii societă­

ţii noastre. Ce sînt conflictele de muncă ori cele interetnice, numeroasele manifestări cu ca- , racter politic, grevele şi protes­tele „civice" ale celor ce declară că nu fac politică, destabilizarea t urmărită pe multiple planuri de către autorii, şi executanţii unor scenarii adeseori cusute-cu aţă albă? Ameninţări cu greva ge- ; nerală şi greve prelungite abe- ' rant, etapele unei noi revoluţii divulgate ici-colo/indiscret : sau intenţionat v zita inopinată însă aşteptată a fostului suveran, complotul pus la cale la Tg. Mu- i reş, liberalizarea preţurilor care încă nu se ştie cît de neagră sau doar pestriţă e, legile pro-

/ mise şi uitate prin sertare, pro­punerile de Colaborare ale opo-

- ziţiei transformate pestr- noapte în opusul.lor (de-aia e opoziţie!),

. _ >. -V A. - A X'~ A- .

jocul de-a demisiile printre par­lamentari şi membri, wi tuver-; nului — iată doarcîteva din - elementele a ceea ce am denu-: mit ..şoc al prezentului1* îi) rea -’ litatea şocuri ale trecutului încă atît de prezent. N-am insista asn- pra .necesităţii de a «e limita c î t . mai mult efectele, consecinţele a - ccstor .şocuri", d a se renunţa ia ele a>£o!o unde manifestării? lor evidenţiază prea nedibaci evis- tonţa unui plan, a unor intenţii,

dacă: toate acestea nu s-ar des-; făşura pe fundalul realmente a - larmant al evoluţiei evenimente­lor intcrnaţioriale. într-o parte a sa, globul e gnta să se ; aprindă. Ii precedăm, îi acompaniem in­cendiul cu fumul inCcăclos-iimar al nemulţumirii, intoleranţei şi grabei noastre agresive ?

rro rn i

„Ş I T U .. . B R U T U S ? ”In cadrul unui interviu cu

| doamna Iuiia Băluţiu, director | al Oficiului judeţean pentru

sport Cluj, vorbind despre nece­sitatea angajării tuturor forţelor capabile să promoveze —r sau să redreseze — sportuj clujean, a fost atins / .cazul Paneth", „forţa** care, de la pensionarea sa, survenită In ’87, stă (sau este ţinută) într-o nepermisă rezervă.,, Itccunoscîn^ii-i valoarea, inter­locutoarea remarca, implicit, o- portunitatea prezenţei acestui mare tehnician în mijlocul teni­sului de masă clujean, mai ales că. această disciplină înregistfea- xă. In ultimul timp, adevărate contraperfornianţe (vezi şi ultime­le campionate naţionale). Primul diriguitor nl sportului ctajean-' releva Insă nevoia unefconcilieri între secţia de profil a CSM şi antrenorul Paneth, întrucît — se specifica — tînăra generaţie de antrenori a CSM manifestă rezistenţă fnţă de magicianul ne­iertător cu tot ceea ce înseamnă conccsie făcută performanţei.

Acestea fiind spuse — şi scrise — am rămas în aşteptarea e- courilor. Şi iată că primul pe care îl înregistrăm nu este — ) aşa cum ne-am fi aşteptat, — din partea amintitei secţii de profil, d din partea antrenorului eme­rit Paneth Farcaş, speri ficînd totodată că singura „imixtiune* a noastră a fost receptarea imen­se! mthnîri pe care acest colos al sportului clujean o poartă în Inimă şl pe chip. Aşadar . . .

„Pornesc prin a mărturisi că,| dacă pînă la pensionare am fost' f un antrenor care am trăit mari {satisfacţii, acum sînt un fost » antrenor nemulţumit şi supărat.-

Satisfacţiile an fost legate do re-; 1 zultatcle muncii melc, o muncă

dură şi fără preget. datorită că­reia am ajuns, ca sportiv, vice- camplon mondial (un relcbru e- pisod al acestei finale fiind in- . clus în - Cartea recordurilor), iar prin elevii mei, antrenor emerit. V Am; pregătit sportivi de talia Angelicăi Pozeanu, Sari Szasz, Ella Constantinescu, Măria Ale­xandru, Negulescu, Cobîrzan, Re- thy, Giurgiucâ,. Doboşi, fraţii Bdhrn, Zoltan. Cioca;etc.- c u , care am obţinut, pentru tenisul de : masă românesc, 16 titluri raon- j diale şi 3.3 europene, iar pentru : Cluj am cîştigat de 5 ori conse­cutiv „Cupa Campionilor Euro­peni* şi am înscris în cartea de aur a ‘ CSM 120 dc titluri na­ţionale.'.

Fiind însă un tehnican care ' n-am făcut rabat calităţii şi am taxat Întotdeauna impostura' am fost incomod, iar pensionarea mea a venit, pentru cei mai mulţi, ca o salvare. Timpul n-a lucrat. însă In favoarea celor eli­beraţi de sub „tirania** mea lu­cru care, nu numai că nu-mi produce satisfacţie, din contră mă face să fiu un antrenor su­părat şi nemulţumit..

Supărat şi nemulţumit pentru că cci care mi-au urmat n-au ştiut să nperc prestigiul tenisului

. de masă clujean şi să ducă mai departe ştafeta de aur. Din con­tră, ei alunecă, • sigur, spre un lotnl anonimat.

Supărat pentru că nenumăra­tele avertismente verbale şi scrise pe care le-am adresat, cn„ ani In urmă, conducătorilor c!u_ bolul CSM (pn'şedinte K.ezdi S.)' şi a! C-ir^FS (preşedinte N. Mu- reşan, secretar lulia Băiuţiu) jiu rămas fără ecou (deşi susnumiţii trebuia să manif(;ste altă audi­enţă faţă de un tehnician care s-a dăruit o Jumătate de secol

performanţei şi le-a susţinut, prin 'rezultatele sale, '.scaunele),-; ca acum previziunile mele să se, împlinească, tenisul, de masă clu­jean intrînd tntr-un greu impas.-,'

Supărat pentru cft omul pe ” care l-am adus Hngă mine ş i / l-arii crescut, Vasile B'edea. oda­tă ajiins în postul pe care !-am lăsat liber prin pensionaţ-e a caT tf*iixit să rupă orice legătură cu mine şi să-i ademenească de par­tea sa şi pe ceilalţi, „autoritatea*/ cuvîntulul, său fiind dală dc c a - i litatea -de.-.'.* ‘propagandist al clubului. „Responsabilitate* 'tir» care Guinness-ul nu pixive în­registra dectt contraperfonnanţel

Supărat şi trist pentru că mă , văd ineficient la o vîrstă cînd am mari disponibiltăţi Fizice şi psihice pentru muncă.

Supărat pentru că trebuie să-mi port învăţătura — şi o spun fără falsă modestie — P>'in alte tă­râmuri (n.a. unde este frccvent solicitat). Clujul ncmaiavînd,. pa re-se nevoie de ea*.

Ci» regret, Panclh Farcaş, antrenor emerit

l*.S. Chiar aşa să fie? Trebuie' să confirmăm şi noi — şi Fncă pe propria noastră piele — ade­vărul corform căruia nu i»ţi fi profet în propria-ţi ţară? Şi să contrazicem străbunul sfat care îndeamnă să cumperi bătrîni acolo unde el nu există-

Deşi faptele (rezultatele spor­tive Îngrijorătoare) ne confirmă adevărul celor rostite de înţelep­tul care a aureolat sportul- clţi* Jeao, mai credem —. incă — în înţelepciunea «le p<? urmă a tu­turor acelor. . brutuşi!

Răminem. aşndar întru recep* t..nea scmiM.-liir )cr.

Consemnează: Nuţa DtMIAN

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLU1

O POARTĂ DESCHISA SPRE PROFIT - SUCURSALA BĂNCH Bl DEZVOLTASE

O nouă societate pe acţiuni funcţionează, de puţin timp, în municipiu] Cluj-Napoca. Este vorba de Sucursala Judeţeană a Băncii Române pentru Dezvoltare — unitate înfiinţată prin pre­luarea activului şi pasivului de Ia Banca de învestitii, care s-a desfiinţat. Constituită ca ur­mare a descentralizării activităţii bancare, socie­tatea amintită, în calitate de persoană juridică, dincolo de faptul că este pusă în stare de con­curenţă cu celelalte unităţi de profil, are ca prin­cipal scop facilitarea unor raporturi directe pentru ‘ păstrarea şi investirea în afaceri a disponibili­tăţilor. în lei şi valută.

Alte detalii despre obiectul de activitate al acestei societăţi am solicitat de la domnul Gh. Potolea, directorul Sucursalei - judeţene Cluj a Băncii Române pentru Dezvoltare.

— în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă este normal ca şl sistemul bancar să sufere mo­dificări structurale. In această ordine de idei, este oportun să amintesc că banca noastră, în con­formitate cu statutul de organizare şi funcţionare,- are ca scop esenţial efectuarea de servicii bancare

■pentru executarea proiectelor de investiţii eco­nomice şi financiare ale statului, care se reali­zează integral sau parţial din fonduri de la buget şi din împrumuturi, în valută şi lei, de la băncile de dezvoltare internaţionale, instituţii financiare, şi de la alte bănci. Totodată, unitatea noastră, constituită ca societate pe acţiuni* asigură credi­tarea activităţii de producţie şi investiţii, comer­cial ă şi prestărilor de servicii, desfăşurată de regiile ' autonome, societăţile comerciale sau mixte, unită­ţile cooperatiste, organizaţiile obşteşti, asociaţiile familiale, de alte persoane juridice precum şi de persoane fizice.

— Domnule director, ne-aţi prezentat, în sin­teză, obiectul de activitate. Vă invităm. în con­tinuare, să punctaţi cîteva operaţiuni pe care le efectuează această unitate.

— Aţa cum spuneam, prin statutul ei de bancă comercială, unitatea este împuternicită să desfă­şoare operaţiuni financiar-bnncare, atît în Iei cît si in valută. în aceste condiţii, principalele atri­buţii nit? Băncii de Dezvoltare sînt: atragerea de fonduri băneşti, în lei şi valută, din ţară’ şi străinătate, în depozite la vedere sau termen; păs­trarea disponibilităţilor băneşti ale clienţilor şi efectuarea de operaţiuni de încasări şi plăţi, în lei şi valută, în numerar sau fără numerar, prin conturile deschise de clienţi la această bancă; con­tractarea de credite, ta lei şi valută, din ţară şi

străinătate; acordarea de credite, în lei şi valută, pe bază de garanţii, pe termen mediu, cu ram­bursare de pînă la cinci ani şi pe termen lung de pînă la 25 de ani, pentru realizarea de investi­ţii de către clicnţii săi din ţară şi străinătate. De asemenea, acordă credite pe termen scurt, cu ram­bursare cte pînă la 12 luni,- pentru . aprovizionare, producţie, desfacere, prestări de servicii, suplinirea

temporară a resurselor agenţilor economici pentru in­vestiţii, precum şi pentru nevoi gospodăreşti ale persoanelor fizice. Dar, întrueît spaţiul nu ne per­mite o prezentare exhaustivă a activităţii ce o desfăşurăm, aş concluziona spunind că între prin­cip iile , de bază ale funcţionării sucursalei, se în­scriu: efectuarea promptă a oricărei operaţiuni fi- nanciar-bancare, în lei şi valută, pentru persoane fizice ori juridice: garantarea secretului operaţiu­nilor, a restituirii la termen a valorilor depuse în bancă şi a unor dobînzi avantajoase pentru su­mele păstrate în bancă.

— Care sînt fondurile cu care aţi început acti­vitatea.

— Capitalul social subscris al băncii este de5 inii milioane lei, împărţite în 500.000 acţiuni no­minative, în valoare de 10.C00 lei fiecare, putîn- dUrse emite şi titluri cumulative fie 10 — 20 şi 100 acţiuni. De precizat că acţiunile sînt purtătoa­re de dividende din beneficiile băncii, care se dis­tribuie participanţilor la capitalul social, acţiu­nile conferind deţinătorilor drepturi şi obligaţii egale. ’

— Cum timpul costă bani, ce credeţi că trebuie făcut pentru facilitarea unor raporturi directe, operative, între bancă şi acţionari?

—'• Mai întîi atribuirea unui spaţiu adecvat pen­tru sucursala judeţeană. Neîndoielnic, sporirea operativităţii muncii noastre depinde şi de acţiu­nile de natură organizatorică, sens în care. pentruo cît mai bună repartizare in teritoriu, am în­fiinţat cîte o filială, respectiy agenţie, în Tur la şi Dej, unităţi care vor înlesni atragerea şi pla­sarea capitalului disponibil în afaceri cît mai ren­tabile cu firrne din ţară şi străinătate şi, implicit, creşterea profitului şi dobînzilor plătite clienţilor săi.

— Domniile director, ţngătîviţ>-ne ca, vizavi de spusele dumneavoastră, să afirmăm că- Banca pen­tru Dezvoltare constituie.. . o ' poartă deschisă tu­turor celor care vor să facă afaceri profitabile.

—- Timpul, fără îndoială, va argumenta veridi­citatea acestei afirmaţii.

Aurei M. DRUŢA

SCOPUL SCUZA MIJLOACELEGu domnul Grigore Lorincz,

preşedintele comisiei sociale de la I.J.T.L. Cluj, m-am intîlnit a doua zrdupă publicarea articolu­lui . „Casă, dulce casă". Vizita, implicit întîlnirea noastră, s-a datorat include:)} in articol a re­latării d-nei Monica Tudose (în fapt, mama acestei doamne) ca­re. în faţa primarului, pentru a obţine un apartament de două camere, a afirmat că este prima pe lista de. priorităţi, la. I.J.T.L.

— Care este, în realitate, situ­aţia?

— In realitate, situaţia este ur­mătoarea; proiectul listei de pri­orităţi pe anul 1 "90/1991 este a- fişat atît îa sediul I.J.T.L., cît şi la celelalte secţii» şi. autobaze, aparţinătoare şi, are termen de contestare data de 10 octombriea.c. Doamna Tudose M nu figu­rează pe această listă, întrueît s-a angajat la noi fn întreprin­dere în data de 7 noiembrie 1990, a depus cerere pentru locuinţă în data de 20 noiembrie, nu are nici un act pentru întocmirea procentajului, iar în ceea ce pri­veşte situaţia deosebită pot să vă spun că părinţii dînsei au apar­tament proprietate . personală şi maşină,, ea fiind proaspăt căsă­torită şi nea vînd copii., i

— Ce ,este cu d-1 Cioban», si­tuat pe lista de priorităţi pe lo­cul al H-îea — după afirmaţiile d.nci M.T. (ale mamei salt)?

— în ce priveşte situaţia d-Iui' Ciobanu, dîn sul nu este situat pe poziţia a II-a,' ci pe a VlI-a,o dovadă în plus ra M.T. nu ci­tise lista. D-1 Ciobanu este pri­mul pe lista de priorităţi la sec­ţia Taxi-marfă, secţie care, pînă în prezent, nu a primit nici un apartament dintre cele reparti­zate I.J.T:L. In urma.şedinţei co­m isiei'sociale din 28 noiembrie ac., ora 10, apartamentul ă fost repartizat d-lui Ciobanu loan.

— Totuşi, povestea biletului de motivare a absenţelor seamănă

a încercare de inducere în e* roare.

— Greşeala este şi a primaru­lui, care nu a specificat pe bilet motivul eliberării, fapt de care C.I. a profitat. Ulterior, şi-a re­cunoscut greşeala. Oricum, noi nu luăm în considerare nici un fel de bilete, 'ci doar actele d« la dosar.

— Deci, Ia dv. toate locuinţele sc împart, cxeîusiv, dc comisia socială?— Da, şi aceasta numai după

ce au fost verificate actele soli­citanţilor. ■

— Din experienţa proprie, cît dc eficientă este relaţia Primă­rie — ICRAL — Comisiu sociali din unitate?

— Actele de la ICRAL cătro primărie circulă foarte greu şi, deseori, sînt întocmite cu gre­şeli nepermise. Un exemplu: la loc de Dornea apare Cornea şi, mai grav — în loc de apartamen­tul 74, apare apartamentul 2. Din acest motiv, reprezentanţii comisiilor sociale şi salariaţii sînt, deseori, obligaţi facă multe curse, tur-retur. ICRAL — Primărie — întreprindere. Sin­gura persoană de la ICRAL care manifestă o înţelegere deosebită faţă de solicitările noastre este d-na Viorica Roba, şefa biroului spaţiu locativ. ,

— Care este situaţia aparta­mentului disputat de M.T. şi C.I.7

— . Actul oficial emis de Pri­mărie către întreprindere este Ia M.T., care refuză să-l dea. Solicitarea. către Primărie a fost semnată de: către director, care nici el, nici liderul sindical, n-au calitatea să semneze aceste acte. Faptul mă surprinde, pentru că, pîng acum nu a intervenit în a- ceste probleme. ~

ÎYt SÂNGEORZAN

Şcoală nouă în cartierul Zorilor Fotografia: I. LESPUC

Idei nevalorificate

NU ESTE PERPETUUM MOBILE!.

DIN NOII M SPRE M M ...Scriam, la începutul lunii de­

cembrie a anului trecut, că Fa­brica de bere din Cluj-Napoca face mari reduceri de preţuri la toate sortimentele de bere, pînă la sfîrşitul amilul. Se avea în vedere, in primul rînd, pu­nerea la dispoziţia consumatori­lor de bere clujeană, pentru săr­bătorile de iarnă, a unor canti­tăţi mari de bere, la preţuri ac­cesibile.

Cum au evoluat, de fapt. lu­crurile ?

Pe de o parte, berea nu s-a găsit cum şi-ar fi dorit consu­matorul obişnuit, la discreţie. Este vorba, desigur, despre be­rea de Cluj, căci bere străină a fost şi este bei-echet, bună şi la . . . cutie, dar, puţini sînt. se parei-marii băutori de bere din import. Să fie o«re prea scum- P;‘ '■’.•••

Iar dacă „Ursusul*, „Jubiicur şi „Napoca* s-au „topit” repede, imediat după ieşirea pe poarta fabricii, acolo unde au ajuns, sîntem bine Informaţi că s-a vîn- dut in- continuare ln preţuri to­tuşi exagerate. Bunăoară, din Buru, centrul turistic unde berea are căutare, „in numele cetăţe­nilor ne scrie indignat dl. Emil Mxtrea: „Cu bucurie am citit

în ziarul dumneavoastră artico­lul Berea şi liberalizarea preţuri­lor. Buctîîla a fost de scurtă du­rată pentru că la bufetul nostru s-au adus, în 22 decembrie 70 casete cu bere Napoca distribuită în 23 decembrie la preţul de 17,80 lei. Să fie oare remiza aşa mare?"

Şi chiar dacă cititorul nostru indignat. îşi pune o întrebare simplă şi corec tă, al cărei răspuns este afirmativ, este tentat să pună la îndoială informaţiile furnizate de către conducerea fabricii de bere. Contactîndu-1 din . nou pe directorul comercial al fabricii, dl. Octavian Buzoianu, am fost asiguraţi că cele afirmate au fost respectate. Nici o sticlă de bere nu a fost livrată la alte pre­ţuri decît cele menţionate în articolul citat. Dar, ne mai spu­nea dl. director, preţul evoluează în continuare, începînd cu 30 procente, ln plus Ia desfacerea prin Alimentara, pînă la . . . 17.B0 lei pe sticlă la Buru sau chiar mai m ult. . . Acesta-i marele ne­caz: foloasele mari nu le trage, ca şi în alte cazuri, nici consu­matorul, nici producătorul. Dar acea.sta-i o altă problem ă...

Emil LUCA

La acest sfîrşit de mileniu bogate sînt, sau pot, deveni, naţiunile care-şi valorifică potenţialul de gîndire . creativă. Miracolul japonez este miracolul care face inutilă argumentaţia. La noi, cel mai adesea, oameni cu tot felul de idei sînt luaţi, în cer mai ,bun caz, drept oameni ciudaţi, care n-au altă treabă decît să-i bîzîie pe alţii cu tot felul de fantasmagorii. Sîntem dispuşi să-i admirăm pe alţii, să cumpărăm de la alţii, să ne minunăm în faţa tehnicii străine, dar nu vrem să-l luăm în serios pe proprii noştri concetăţeni. Nimeni nu vrea să rişte, nici măcar să li se publice ideile. Sigur, există riscul de a da drumul la idei care, poate, nu -vor „funcţiona” niciodată. Dar, a le strangula în faţă, a nu le da nici o şansă este o'crim ă cu mult mai greu de iertat decît greşea­la de a publica idei trăznite. In această idee, vă propunem să faceţi cunoştinţă cu un pensionar. - inginer, care, de-a lungul vieţii a născocit mereu.

— Vă rog să vă prezentaţi dumneavoastră în­şivă. ■ ■.

— Sînt Gavril Crişan, inginer, absolvent al Fa­cultăţii de construcţii hidrotehnice, am lucrat în proiectare la Direcţia Apelor Someş şi la I.F.E.T. Cluj. . -

— Care este prima realizare?— în 1959, eram în Suceava, aveam copil mic

şi soţia avea nevoie de un cîntar. Am construit, dintr-o cutie de conserve şi un tub de sticlă cu apă un cîntar hidraulic care m-a costat cinci lei. L-am brevetat, dar, cam în acelaşi timp un italian mi-a luat-o înainte, cu .aceeaşi invenţie. Sigur că a „mers“ mai repede decît mine. Atunci am înce­put să cred în matematică, pentru că am' consta­tat, cu surprindere, exactitatea cu care funcţionează cintarul meu.

— Acum aţi putea face cîntarc penlru piaţă, de exemplu?

— Bine-nţeles. Cîntare de pînă la 10 kg s-ar putea obţine la,un preţ sub 50 lei. Principiul de . funcţionare se Gazoasă pe- legea lui Arhimede.

— Intre „născocirile'* dv., care este cea mni în­semnată?

— Sistem de propulsie şi vehicul universal auto­nom. ;

— Perpetuum mobile? ‘ •— Nicidecum. Vehiculul meu utilizează două

surse de , energie — . cea gravitaţională şi cea a mediului portant: apă sau aer. . . ■

— Aţi realizat un prototip?— Am realizat proiectul de execuţie şl un de­

viz care, conform vechilor cataloage, s-ar situa în Jurul valorii d e ‘25.000 de lei, pentru Un prototip, pentru autovehicul de o persoană. Am încercat să

realizez, practic, prâtotîpul la I.R.A. şi Ia Liceul industrial nr. 2 ,-dar ne-am împotmolit.:

— Cum ar arăta vehiculul? -— Lungimea este de 5,8 m, lăţimea de 2,1, înăl­

ţimea — de 1,4, iar forma este aerodinamică. De­plasarea se face pe. sol, pe apă şi-n aer. . : v

— Care este sistemul dc propulsie?’— Propulsia se face în trei variante: manuală,

mecanică şi electrică. Pe sol, vehiculul consumă energie ca orice alt vehicul cu motor obişnuit, în aer utilizează cele două energii. Desprinderea de sol trebuie să se facă la o viteză de 90 — 120 km'h, iar în aer se deplasează prin autopropulsie, mai departe se deplasejiză.. (teoretic)' ca plano­rul. Unghiul de înclinare trebuie să fie spre In jos, iar aerul să-l urce. Aripile* se strîng şi creează

. o suprapresiune care propulsează vehiculul pe. nor­mala direcţiei de deplasare. Noi am învăţat că pe un plan înclinat corpurile se deplasează datorită legii gravitaţiei, deci primesc energie de la par­ticulele de cîmp, dar şi din plan. Pînă la 45 de grade, energia preponderentă ^provine din plan (mediul portant fiind aerul), iar peste 50 de grade preponderentă este energia cîmpului gravitaţional, _ ajungîndu-se ca la 90 de grade, energia mediului să fie nulă.

— Pe ce principii ale fizicii vă bazaţi?— Sînt patru principii. Primul: orice corp care

se depla?ează într-un mediu fluid (apă, aer) îşi pierde din greutate o cantitate egală cu forţa por­tantă care se naşte sau o generează. Al doilea: orice mediu fluid are o densitate care 11 face por­tant. A! treilea: viteza relativă generează portnn- ţa; şi ultimul; forma şl volumul corpului amplifi­că sau micşorează forţa portantă, In mare măsură.

— S3 înţeleg că există o sursă imensă, nepoluan­tă de energie?

— Da. Pentru ca toată lumea să aibă aer, apă, energie, ar fi necesară o reţea mondială de ener­gie, gaze naturale şl de apă potabilă.

M. s a n g e o r z a n

P.S. Domnul Gavril Crişan a lucrat Ia această invenţie timp de peste 20 de ani. A încercat sâ-i lămurească şi pe alţii (CNST, universitari) şi, de multe ori, a reuşit să convingă. Nu s-au găsit,. Insă, investitori pentru că nu se admitea încercarea, se mergea doar la sigur. OSIM-ul a răspuns că e vorba de perpetuum mobile, profesorul Ml n za tu a spus. că ar investi şi cinci milioane dacă le-ar avea. Cine ştie, poate acum se va găsi un mll’o- nar excentric care să ia în serios şi să finanţeze lucrareal

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA'

C iu f -'despre, ş i p e n im ro m â n ii de

Desen de SABiîî SALAŞA

. LACRIMA

Acest chip de-zeu trist clar ILacrîma . A ■ ..."A«cst grejcsT de cleşlar ' ibacriimAcest creier gînditor Lacrima . 'Acest Soare arzător . ' itsacrima /- ; -. .Aoast lan} la ochi tăios Lacrima . -.. . . 'Acest glonte nemilos , .Lacrima .•Aeest iepure, ah, plîns,Lacrima . - ■Jn s genei iarbă-ascuns,Lacrima ' ...A«ost nu cu paloş lat Lacrima. . .1*Si eu iiiima-mpărat - Sjacrlma . ' :Acest deal de sare greu v itacrîina ’ .V Acest «lopot, acest zeu,Lacrima ' ■ ■ .

• CHEIA - - . I - - .

Pitisem cheia unui cîntcc,"A unui dor neterminat,Pitisem cheia sub o pîine Şi fără grijâ am plecat.Căci toată lumea pîine-avea,

'Cine să caute sub ea?! ■• Dar reîntors acasă, !

Palid, cu tîmpla ninsă, 'Găsii doar cheia mea sub tel.Ca lacrima măicuţei,Albă ţl neatinsă,Ea strălucea la locul ei.Oştiri de ţurţuri împînzirâ. înmuguritul meu de ram,Şi-n gheaţa lorsăgetătoare ‘ ■ Eu mort atunci zăritu-m-an»Căci reîntors acasă Palid, cu tîmpla ninsă,Găsii doar cheia mea sub tei.

- €a lacrima măicuţei,Albă, neatinsă,Ea 'strălucea la locul ei.Strigai, nici nu ştru ce anume, Strigai să văd de mai sînt viu. Dar mi-a răspuns din depărtare Ecoul plinilor pustiu. ,Şi m-am culcat şi-am adormit Şi cîntecul nu l-am gătit.Căci reîntors acasă .Palid, cu tîmpla ninsă,Găsii doar cheia mea. sub.tei.Ca lacrima măicuţei. ’Albă şi neatinsă,Ea strălucea la locul ei. "

GKIGORE vxeru

BUNUL COM UNAcrul pe care-1 respir vă ajunge ţi vouă.Nu abat ploaie,iflumai In grădina mea să plouă.Soareluinu-i fac pîlnle,Să mă-ncălzcască numai pe mine. Nu mă ridic,Pre/ăcîndu-i pe,alţii în ruine. Chiar ce*i a] meu,Pe deplin nu-mi-apar ţine Bunul comunEl ţi sufletu-mi carc mă ţine . Aici,Printre voi ancorat

In vasul acesta de lut.Cu lumină umplut.

VASII.E NUDELLSClî

Aţa rosteşte Grigore . ' ' ,cr“ ’ ’ -. poet. al fabuloasei Bucovine, fără al cărei suflet nu ne putem naşte ţi nici nu putem muri cu_ ade­vărat, dacă în viaţa noastră mai

.stau b clipă ţi-o seînleie din Lu­ceafărul ee există în oglinda !ui Eminescu. '

Cine este Grigore Vieru? Ade­văraţii noştri cunoscători “ 7

• teratură îl ştiu, pentru p°czia trece peste orice ursu-M- bariere. Totuşi pentru că am avut jCrţJ” citul prilej de a avea lînş-'* 0 . . ţi în Inimă splendida antologic alcătuită sub îngrijirea lui_ Af* eadie Bonos, intitulată lîădăeina dc loc (Editura Univers,- JScS). - cc cuprinde Poeme şi ConCewuni, ediţie ce se poate bucura dc re- Galele ilustraţii ale lui Sabin laşa, de cuvîntul înainte al poe­tului Ioan Alexandru şi dc pre­ţioasa postfaţă a lui Victor Cră­ciun, voi încerca să schiţez un drum sigur mrrt «arac, do&t este cel firesc, seleetind citeva dale biografice necesare nouă, dar de care poetul se poate lipsi. :

înainte de înşimirea depărtata de poezie nu trebuie uitat că In Grigore Vieru vibrează acel a- rtfăimot al ircuitărîl originii cale imediate, * obişnuite, Jumtoată trist; sau fericit p rin - Simpla de- ; ^flsllre a’ tot ce efsta si se întîm- plă îfi această vastă împrejmuire ' â umantjliii. ■FoamlaR > — Nu- mele de familie şl preîisumele?/ Eu(J — Anul de naştere?/ — Cel mai tînăr tso! i3m lse Iubeau/ pă­rinţii m ei// — Originea?/ Ar şi semăn/ dsalul acel/ din prejm a codrilor/ Ştiu toate doine; o_//— Profesiunea?/ — îm i iubese plaiul/'.— Părinţii?-/ — Am numai mam&JJ '■— . Numele m am ă?/— Mama// — Ocupaţia ei/ Aş- ;

teaptăV — Ai fost supus/ judecă­ţii vreodată?/ — Am stat nişte fini închis;/ în mine// liubedenii peste hotare a i? /— Da. Pe tata. îngropat,/ In pămînt străin. A- nul/ 1945.* ;

... Grigore Viere s-a născut la 34 februarie 1945 în satul Pe'rerita, pe malul bucovinean al Prutului. . Studiile , primare Şi -secundare — . Pererita şi Lipcani. Facultatea de filologie a Institutului „Ion Crean-

Cîntecul ce uneşte spiritul eu simţirea e ca un măr împlinit sănătos: din care parte m>l ■ muşii te bucură ( . . . ) Dacă aş avea două inimi, una aş vrea să- gîndeaseă." Prins de cercul ver­bului său hu poţi scăpa, pentru că el este nemărginit şi ajunge înaintea ta, .depăşind gîndul. Aşa se întîmpla şi cu Niehita Stănes-, cu, aşa so întîmplă cu orice mare poet. ce se naşte întotdeauna

„D A C A AŞ A V E A .D Q U A m i m , ; .

U'NA A Ş V R E A S Ă G lN D E Â S C Ă " 'gă“ din Cernăuţi, absolvită în 1938. Debut editorial cu volumul de poezie Alarma (1957). Urmea­ză în experienţa sa scriitoricească un lung şir de cărţi pentru copii, Ca ie 4 fac foarte iubit şM creea- & 0 imensă popularitate. La 33 de arii îşi începe cariera „matu­ră" (copilăria ca geniu al exis­tenţei n-o va păi^sl, de aici şi frageda s® apleeare peete lume) cui Aproapo (1974) şi, continuă (fiităm selectiv !>: Un verde n** vede (1976), Fiindcă iubesc (1380), Sierîfisi alese (19S4). Cel cnr c ;si.nt (1987), Mama (198S) etc. .Tradus îfi numeroase : limbi, ale X3MSS., dar şi peste hotare, reprezintă, ca orice poet,' 'totalitatea, numită numai pentru ca noi s-o putem dos! o şi. . -■ Dar cine ar putea defini poe­zia acestui otn? Chiar el, între­bat, va refuza îngustimea unei definiţii; oferind anumite consi­deraţii: „Poezia ar fi secretul creâcrului scăpat de gura inimii.:

înaintea ta şi reuşeşte să-moară cu mult după tine, poate niciodată; : Dar pentru că poezia e-făcută

ca să bucure lumea şi e şi verb, pentru a putea fi înţeleasă,, am putoa spune că Grigore Vifru e don.il iţit pi‘in Mioriţa şi Meşte­rul Manale, continuat cu faţa la Eminescu. Pe toţi îi simţi, chiar

' în pocmcle-bici, cele mai amare şl mai piiţin Ineantatorli, dar Poetul ifăintne ea un - verb neatins dar trăit. Şi cam al pu­tea „defini" poazia -acestui om, pentru că ca nu este rană ţi ui ei sfîşiere, cl îiţnnai tmpKni re prin dor, dacă dorul poate avea pj’eapline a«a*@ini?. Un post pen­tru care Frumuseţea, îiK«amnă

•seninul unei: dintinep, sa o i c ­tere a lumii în speranfă, nu poate pjtnge dceît din Interiorul lacni- rilo-r ’ ca«H tosottjoară,. descri- ihdu-le destinul, cosniie.

Axul miraculos' al vieţii; ţS- mine . .veşnic mama: început şi fyuct, patrie ..şi cosmos, prezenţă

HEHALZI!. Lui Mihai Eminescu

. ' „şi etiwi yfci cti drum de fier - ’ , toate dniccelc pier"

So lasă înserarea 1 - .Şi ne apar la porţi ;

hcralzii fără nume,* ' fără de neam şi soartă . ;

şl surlele lor strîmbe înalţă către bolţiLung mugetul pustiei r

gonind spre-o mare. moartă. ! - . ,Vin din neant,

... '.din silvă, v .:. . .■' . ■ din te'nebre .

cn platoşă de zgură şi sufletul amar să soarbă neuitarea ; " ‘

şi sufletul din vorbe,La pod şi la răscruce să ceară v&nă i a r . :

-Se lasă înserarea ,.. şi vînturile reci . ’ ■adună-n val nisipul — tot duiie,

dune,• . ‘ - " - . - dune '

acoperă trudite .vechi urme de poteci şi de se poate plinite

nu se naai poate spune.La mesele tăcerii

făclia nu s-a stins.Alăturea de pită — cartea Măriei Sale adună şi copiii, . -‘ ■

. şi cei cu părul nins clnd „Sara pe deal buciumul sună cu jale*Stau toţi în .aşteptare

plătindu-şi vieţuirea - ,cu lacrimi şi sudoare, , .

cu cîntece şi dor şi uneori aud zvîcnirea ’ inimii Lui

bătînd în pieptul lor. .Iar cînd uitarea ţine să învingă 'colindele

cu . „Mări, Icru-i Ier* doar inima aecasta sîngerîndă ■.ne mai deseiiide-o poartă către cer.Se lasă înserarea

şi ne apar In porţi heralzil fără nume, 'fără de neam şi soarlă' şi surlele lor strîmbe înalţă către bolţi lung mugetul pustiei

gonind spro-o raare moartă ‘ 'Cit Inima Lui bate

în piepturile noastre -•îşi caută izbîndă şi locul In zădar, ' hcralzii fără nume,

fără de neam şi eoortă - ; cu platoşă de z/;ură şl isufletnl amar. .

Valcriu V. MATEI

' ' ' ÂLUNfCÂ ■.. (fragmente)

Cu paşta de dimineaţăPică şi ultima noutate: , ,IQn oarecare turist american ^A căzut' de pa Lună. TCazul în parteN-ar-fi stîrnit mare v îlv ă — _Au fost sesizate mal multe cazuri Cînd turiştii străini ,Se prăbuşesc de pe undeva.Nimic nou n-ar fi fost : .Şi în'cazul acesta, - ■Dacă nu s-ar fi aflatCă turistul s-a -prăbuşit de pe Lun?Fiindcă se îmbătase .Şi se pornise pe neaşteptate ^Spre casă, / - ■Casa de pe Pămînt, desigur.Şl asta in fond ' \ -N-ar fi stîrnit mare vîlvă —Au fost observate multe cazuri Cmd turiştii, odată ajunşi pe Lună,Vor imediat s-o ia spre casă. /Vorba e că turistulCarc se îmbătase şi pofrnise spre casa.Tindea cu orice preţ „ •..... .Să ajungă imediat acasă, .Să vadă încă o dată Alunica dintre sînii soţiei.

Tovarăşii de drum - Au cercat să-l oprească:

— Nu se poate, e noapte;— aşteaptă să se lumineze; : -— o să te duci cu prima navă carc-ţi cade în

1 - zori;—- la urma urme!, oi 's -ovezl cînd ne întoarcem;— vrei, îi cerem soţiei să ţi-o arate prin

1 ■, • , telecomunicaţie.. .' La urma urmei,-

Partea tristăA acestei hazlii şi tragice istorii E că în clipa • •Cînd fui-istul s-a prăbuşit de pe Lună,Soţia lui se alia cu alnnlcă cu tot Pe una din plajele Mării Caraibilor, li arăta cu insistenţă Alunica . ■Unul ofiţer de marină Foarte tînărŞi obraznici • Nicoîac ESINENCU

BRAD ÎNGĂLBENITIn', maro sihăstrie do pădure tr.’îlnd şarpote - . , , ‘ ‘lehămetit să tot aştepte zadarnic vre-o jertfă omenească, păsărească, patrupedă, încolţeşte tulpina - • •celui mai tînăr, celui mol fraj;il brad

- şi veninul, .. i cu seva nmestecîndu-se, asasinează cetina verde,o îngălbeneşte: Lco BUTNARU

perpetuă, ca un început de zi veşnică. Ca o parte de lume ruptă din ochiul său poetul va căuta prezenţa rnamei (nu imâ- . ginea!) în. fiecare clipă trăită, în fiecare esenţă- desluşită. Poemul* acestn este clasic: „Uşoară, măică, • uşoară/ C-ai putea să mergi c ă i- ' cii'id'1 Pe seminţele ce zboară/ Iri- - tre ceruri şi pămînt!//'In priviri c-un fel ăe teamă,/ Fericită totuşi f c-şti — / Iarba ştie cum te chea­m ă/ Steaua ştie ee gîndcşU" " (Făptura marnei). Morţii Mi va răspunde prin viaţă: „Mare "oşti

■ moarte,/ Dar singură, :tu,/ -Eu am - - vatră-,un.de ■ iubi/ Tu nu, tu n u ;/ . . . . / / Prin mine un cîntee (ic dor / A' trecut chiar aeu./.£u am .’ : o-..ţară unde-să mor,/ Tu nu, tu-v- nu.“ (Prin mine un cînlcc). lu - ; birea va îi între cintec şi amară - meditaţie, niciodată, pierdută,-; perîtru că ea e - patimă şi p îin e firească, ore ceva liniştit, ca iin /4 dar dureiios, — o aşteptare trăind în aşteptare, dar iubind: „în m ine v s-a întunooaV Un cer de aur./ ( 1 geme înjunghiat / Ca un taur 6 . . . / Ah. ,iubire, tu sfînto:/ C /cr hăituit.“ Urcînd spre - izvoare," ? rămase ea o «bsesie a m edita- - ţic-i primordiale a esenţelor mc— reu transformate, . nemuritoare, ■ Gilgore Vieru rămînc, în rapor— 'torllo 'pale eu lumea de care „d e—_ : pinde“, inir&Mnd, căci cum altfe l - ar putea, face omul, 2feHa:3. oc-iii :- a! infiriituSui - întorc către .s ineiv

jtffiy mieria dată: "în.' .miezul, e i / Afară dnt<ţpul/ n u , ’ riizbăteayV Sa eînţi întî'-o. pline7 nu o. u şok ’ Uu e uşor./ sfe cin ţ î / - j în. ceaţa. ei albă^ „Ah. unde eştî, margine? i“ ' • '. ’ 3 >'

Grigore Vîoru e nedefinita 5a— crim'ă picurînd dtn gîndul îr i iriima lumii. Dorhi. SElîGOTE 1

: ..COLONADELE IERNII

De copii sîneă' ştim că fără <3d număr sînţ minunăţiile îcrniî, ...din casă Intru a ne ademeni cînd ninse paşnic sau cînd vijelia îşi înalţăînvxrtojitele trîmbe. i

Dar,;-...ea pe-un epilog la Homer .■ - descoperim şi tristeţile iernii vitejii troieni gîndindu-i prefăfcuţi în albe troiene

peste care-;

opintcsc-sănii galere •Iar vîrtejitelc trîmbe, .....zăpada în protuberante cum altfel sg ni se arate dcfît colonadele unor Acropole- sau

■ Colos«umur-lcare. puteau, fi înălţate. dacă n-ar fi trecut pe aici, pe r.jui ea calea urgiilor?InvîitejitelC'trîmbe, , - .dalbe, zbuciumate verticale —

.. con iu ru ltemplelor lipsă . . . ;• ,

PASAREA DIN SEIF

Parărc cîniătoare, ■pasăre în prinsoare,eşti atît de exotică, : 'eşti atît de rară - %că insul te va trecedin colivie — In seif, . ;astfel mai sigur fiind , ' ’că nu te va pierde. yrCu bonnaşlna, în ,oţel -face-va găuri — “ yprin d e să poţi respira,prin ele să-ţi răzbată trilul .spre urcehea-1 preţuitoare.

PaţăiC SCUmp.*, ", . .'pasăre rară, - ■•-.’>pasăre din svlf . , 1 i *

U r, UDTNAUtJ

PAG f NA 'B ?‘ADEVĂRUL DE CLUJ

SE-AUDE IAR CHEMAREAPAMINTULU © @ ©

ESTE M OM EPUL SĂ SE FACĂ DREPTATE JĂR ÂlU LU l!Ca aiilia, alţi intelectuali ai

Clujului, domnul profesor Victor Marian se simte legat, prin fire Imposibil de rupt .vreodată, de. sat, de agricultura satului: „Cum aş putea uita oare clipele unicc petrecute pe vremuri la lucrul ogorului nostru? Şi cum oare am putea rămîne acum indife­renţi la glasul pămîntului?" Şi tot ca atîţia alţi fii ai satului, a- cum ajunşi „mari*1, oameni poli­tici într-o formaţiune sau alta, domnul prdfesor, fost vicepreşe­dinte în G.P.U.N.-ul judeţean- de odinioară, acum secretar al fili­alei Gluj a P.N.Ţ—c.d, este, şi a* cum, la fel ca întotdeauna, ală­turi de oamenii pămîntului. A- cesta este motivul pentru carei-am solicitat părerea asupra pro­blemelor ridicate de legea fun­ciara, lege aflată în aceste zile în dezbaterea Parlamentului.

— Cum vedeţi dumneavoastră, in esenţa, acţiunea de repunere a ţăranului în dreptăţile ce i se cuvin? .

— P.N.Ţ.-e.d, consideră un act de dreptate socială ’ redarea în stâpînîrea, ţăranilor a terenu­rilor cu care’ au intrat în G.A.IV sau a pSnfinturilor ce au fost confiscate şi luate sub diferite forme pînă la o sută de hectare, în funcţie de condiţiile sociale şi pedoclimatice locale, precum şi a terenurilor din intravilan îns­trăinate de primării, I.A.S.-ur3, C-A p.-urf etc. Marile ferme de animale, eomploxcle zootehnicc,

de sere şi solarii, de stat sau cooperatiste, vor fi menţinute şi, organizate după regulile econo­miei libere, ca regii autonome.

— Sînteţi adept al asociaţiilor de producători agricoli sau al gospodăriilor individuale?

— Pe terenurile pe care s-au făcut investiţii prin lucrări de îmbunătăţiri funciare — irigaţii, desecări, îndiguiri, terasări — : încurajăm acţiunile de asociere; a producătorilor, sens . în care este necesară elaborarea unei legi a asociaţiilor ţărăneşti. -Dar,; indiferent de forma de proprie­tate sub care se lucrează pămîn­tul. proprietarii vor dispune liber de produsele realizate.- '

— Ce so va intîropla cu tere­nurile acordata de cătrc CLAJ1-- uri ca grădini sau cola pe care s-au construit diferite imobile?

' — Pentru terenurile pe . ca re - s-ati făcut investiţii care au rîdi-- cat valoarea iniţiaiă a acestora — construcţii, vîl, livezii . 'amena­jări pentru irigaţii — se vor a- corda foştilor proprietari supra­feţe în echivalent. Tcale . locu-' i'He de casă/grădinile şi orice alte terenuri din intravilan vor. reveni foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.1 Terenu­rile din intravilan care" au fost atribuite legal de GA..P. sau pri­mării, cu sau fără plată, pentru întemeierea da gospodării sau pentru diferite construcţii, se înscriu în proprietatea acestora, urniînd ca foştii proprietari sau

moştenitorii, : lor să fie compen­saţi din terenurile acestora din extravilan sau să fie plătite în bani. Cît îi priveşte pe moşteni­torii .cooperatorilor, care au pă­răsit localitatea şi sînt în pre­zent salariaţi sau pensionari, pot primi pămîntul-cu care a-

. ceştia au intrat în C.A.P.,. nu­mai cu obligaţia de a reveni în localitate şi de a lucra pămîntul

• împreună cu familia.— O siianţie delicată parc o

fi cea a specialiştilor din agri­cultură.. . .

■ Sîntcm pentru înfiinţarea de către Ministerul Agriculturii' a Camerelor Agricole judeţene şi a Ocoalelor Agricole teritoriale. în cadrul camerelor sgăcole vor funcţiona secţii ce se vor ocupa cu probleme de ecologie agrafă indiferent de sistemul de pro-, prletate asupra pămîntului, pre­cum şi staţii de avertizare pen- tru boli şi dăunători. Specialiştii din agricultură — ingineri, me­diei veterinari etc. ’ — var fi co - interfisaţi prin reglementări spe­ciale în acţiunea de asistenţă şi organizare de specialitate.., '

- - i _ -Cit despre pensiife ţărani­lor? - - „

— Pensiile acordate foştilor membri C.A.P. pentru munca prestată se menţinj indiferent, dacă primesc sau nu pămint în proprietate.1 • r -

Emil LUCA

■VA ADUCE LEGEA PĂM lM lilUI LINIŞTE L A SA1E?Dlntotdoatma omul a fost supus greşelilor. Unii

dintre semenii. noştri greşesc fără voie, alţii gre­şesc cu bună ştiihţă, fio cerînd ceea ce nu li se cuvine şi adesea luînd re nu li se C uvine, fie, altădată, nedreptăţindu-i pe . cei cărora nr trebui să le facă dreptate. Adesea, greşelile nu sînt des­coperite. nedreptăţii? nu sini . îndreptate. Din pă­cate, nu li s-a dat de capăt, din cine ştie ce mo­tive, atîtor probleme ce păreaţi..la uo moment dat simple, din sfera politicului, a socialului, din atî- tca alte domenii.... Situaţia este valabilă şi „în agricultură, în viaţa satului in general. Nu sin-

' tem noi cei chemaţi să descîlcim .atît de încurcate­le fire care-2 leagă pe ţăran de pămîntul lui, Nu, sîntcm noi judecătorii. Nu putem insă să nu sesi­zăm faptul că otftca mccauisme scîrţtie că adesea mersul firesc al evenimentelor este stopat fără justificare. Numeroase sînt „strigătele" de nemul­ţumire ale. ţăranului român. Ne oprim azi doar asupra cîtorva dintre ele.

Bunăoară, Mai ia ■ Boldor din t'ăşeiu, ne destăi- nuie; ..De mal multă vreme mă îrămîntă destule. probleme şi mă gândesc eâ poate dumneavoastră mă veţi ajuta. Tatăl meu s-a înscris în 1060 în C.A.P. eu toata, suprafaţa pe care a avut-o, de circa ■ 3 hectare. Am lucrat alături de tatăl meu, în C.A.P. pînă la ieşirea iui la pensie. După pensiona­rea tatălui meu, pe care, sufevind fiind, îl ajutasem mereu la.lucru, eu am continuat să particip la munca în C.A.P., în cadrul fermei pomicole, fiind retribuită

băneşte, la fel ca ceilalţi muncitori. Dar, in thţxp ce ceilalţi' primeau pentru munca în pomicultură, pe jîngă’ bahl, grîu şi porumb, eu iui am ; primit' pe m otiv 'că nu am ’cctopc în C.A".K ţi: atf'-sdht membră cooperatoare. M ă întreb ce cerere le-aş mai fi putut face eind pămîntul meu era in C.A.P., înscris de către tatăl meu?“; ..

Necazurile M ăriei Boldor n u ' se opresc aici. Ele stat mult inai ample.' Sîiit ele înteiîK'sate?TDacăda, cei- care ,au greşit''sfiit ■ chemaţi să repare ce au stricat. " ■ r , - . ■ ' '

Havcca- Birîş din Ileuş ne spunea, nu de mult,: cu lacrimi în o ch i;. «Soţul, -.mea s-a îmbolnăvit grav în perioada în care a lucrat în ferma zoo­tehnică a C.A.P.-ului.. Suferă de mai multe boli, care l-au făcut inapt de. muncă; N orm al'ar fi să i se acorde pensie - de invaliditate, mai ales că avem şi doi copii de crescut: Eu, singurul reazem al unei familii numeroase şi grele, sînt. Ia rindul meu, suferindă... . '

1 se vor deschide oare Ravecăi Ririş uşile la care bale în căutarea" drepturilor ce i se cuvin?

Dar necazurile Manei Snciu din Măhal — Sin- martin au fost oare, ele alinate? • ,

Oricum, atîţia şi atiţia bătuţi de soartă pot fi de-aeum optimişti: legea lor şl a pămîntului lor, aflată în aceste zile pe „masa de lucru" a Par­lamentului, pare a le aduce, in şfîrşît, atît de do­rita linişte. De-ar fi sâ fie aşa.. . • •

" ‘ Emil M C A

Foto: S. HADU

PÎNĂ B D E M IT , [ p I l T O L CEREA Î M I .r a w , i p i ciii pămm '

Aveam să îne convingem de acest adevăr de îndată ce am a-\ dăstat în satul Miccşti, comuna Tureiii. La sediul CAP-ului, a- sistăm." la o discuţie purtată.. Ia . . . înaltă tensiune:

— Am drepul la gi'îu, susţinea sus şi tare-Viorel Mielăuş. Doar atp băgat în colectivă 10 ha. de

■teren . . . ■ - ■ .— Nu aveţi, i s-a răspuns.

Dumneata eşti pensionar de boaiă de la stat. N-ar lucrat in C ÂP. . .••Discuţia a ■ degenerat. S-au a-,

dus şi dintiM) - parie ifi: din alta invective. Pînă te iirmâ s-a încer­cat u n . . tîrg. Dumneata ne dai fin. noi îţi dăm gria. Oiiiu! „ţi- nea“ la preţ-, kg de fin Ia kg de grîu. Daesă nu, nimiol’ Şi n-a dat.El în seldmb, chiar dacă nu crţ îp drept, a primit S00 kg'gtlu la pretifl de 2 Iei. Frocedlnd în acest fel, domnii-de :1a-,CA1J au creat un preeedeat. ’

Forţa ae mtiaca din eat este îmbătrinită.- Tinerii au 'plecat .la-..- creş.- B&trîntif sînt • mtiliiuitfii cu tît aa dştigat în arufl'acesta-în CAP. Cind este %irba de glîu, îp dau cantităţile, exacte,:; • cînd este .vorba d e . porumb, .1113. ;.îs-*au v des acasă .în saeî.'.'-'Miâi;Iniâ: . .

Valentin Călugăr, oni îtrtre. dwiă . virste; s-a ttos.pi’ins din CAP

-încă din primăvară. Acest1 pasl-au făcut vreo 28 de familii. Cine a lucrat bine; pfcnUntul ă 1 cîştigai bine. C in e 'n u .. .: Va con­tinua să 'muncească. în acest fel.

Că—1 va spune CAP seu a- sociaiîe, are pentra mine tel pur ţin prea mică importanţă, sus-- ţinea Gavriîă Chi«naş. Eu-vreau. şă am .-pămînt şi să-l lucrcz ca îunîea. Că şi în acest an -am dus ' acasă un vagon de cartofi, griu' şi porumb. Nu mă ptt lăuda că am fost un a n cu stare. Dim- -potrivo, am fost om sărac. Dar dacă am pus umărul Împreună cu soţia, am ce-mi trebuie. Sînt nemulţumit <îe altceva:-au fost, unii care ■ n-au lucrat cs lumea sau d e loc ; şi totuşi au dus acasă . ca cei care au muncit. Câ avem'o conducere slabă. ’ Umblă e u . duhul blîndeţii şi cu cei harnici şi cu cei . leneşi.

Podurile caselor - şînt îhcui-raie-. cu grîu. - Putuîole, majoritatea

construit? de-acum sînt /;hiftuite cu porumb. Este o realitate. De aici o întrebare: de ce ţăranii cumpără încă pîine de la oraş?

Părerile sînt împărţite, diverse şi contradictorii. Aşa le consem­năm. N-avem mori suficicnte. Ar trebui introdusă cartela pentru Orăşeni. ca să se facă distincţie. Luăm pîine de la oraş 'şi la pri­măvară vindem grîu în piaţă.

ce preţv La preţui do după lifceralizajce. > Doar.! şl noi dacă vrem - să cumpărăm tractor sau alte. maşini agricole tot aşa MS l e . vînd ,

întrerupeiii; dialosul şi Kkai punem o în&ebarc:

— Care dintre d-voasirâ a vinilut produse la. stat?

l ’ăcerea a însemnat, de îapt, un răspuas. Dcar dunrnu’, Sior.On Iofot, omul .cast; a vor.lt cu,îdfiea. iuiSirtţSrU . asociaţiei, ne-a âat următorul răagurrss

~ Eu sînt gata s»-i '„-vînd s ta -. tului 2 tone do grîu. Ara ds aude.

Tot el n| se confesează*— Buiiiotd şi taiSl nreu-au fost

slugi. Pînă . aeum; nu îM-am £5- cut pătel CÎJ n-arii âvut ee pune în ol. &oom nici nu ştiu )>re^s cit porumb lu jitii 7 *lia cu sofia şi eopIS., . Am discutat*.‘şi cu ţ-niva' fpe- eiffiişt'i. D o»ui«l 'tSj]5hai Bus, in— fîîner şef ai CAP-ului, a ţfcvjţ,' neafsăr-at, s M ec®sfjiinţ:m 'opi­nia domnied vale. Ccors ro im $

. făcut: . ■ ■**. ~ 'Ţărâna sini libex'i *1 opteze pentru o îormă . sau «Iţa ,<!e, a lucra pămîntul. Este droptul lor legitim. Bi ştiu că primi p&- miîit. Dar noi co ştJn-& Penfeoi a -nu moi rfimîne multă vreme in nesiguranţă, dcar oameni sîn- tein! am vrea ca în Legea fon­dului funciar să fim şi noi cu­prinşi în sensul de a ni se da păînînt (din rezerva de stat sau din altă partej pentru orgrmi;iarea unor ferme. Patru fini am învă­ţat Ia. facultate cum să. lucrez

. pămîntul. • Nu cer altceva , Heeît să mi se creeze .această posibili­tate. Credeţi că va fi cinfeva în p.erdere? •

' Ion COKDGŞ

Dacă am face; şi noi grevă?...Ne-a fost dat să fim, in anul

care a trecut, martorii multor evenimente inedite în- viaţa sa­telor noastre. S-a pus in cîteva cazuri chiaj- problema decian- şării de igreve în unele ferme Zootehnice si în Judeţul nostru, iar, lărgind puţin sfera, nu pot fi trccute cu vederea disputele de tot felul între care primează,

' desigur, cele de la Săpinţa. . . , în ce localitate nu s-au semna­lat oare evenimente, mai mult sau mai puţin popularitate? Dar, în cele mai multe caauri, . pămîntul a fost tine lucrat, n-a fost uitat sau hegîijat -de către stă pi nul lui de - drept, ţăranul . . . Mîhnit peste măsură - de modul în care se desiă>oară disputele de pe scena politică a ţării, unul dintre oamenii sa­tului Vasiîe Cioliea din N00S- Cămăraş, ni se contesează: „Cu durere în suflet, asc-ultîml ■la aparatele de radio şi văzind la televir.or ceea ce se ţntîmplă la ora actuală" In ţară, atilea mitinguri şl atitea greve, nu­mai la bine nu ne putem aş­teptai lyîă sindesc, ca ţăran din satul Năoi, că caro dacă noi ţăranii nu am .munci of.'orul ci am face mitinguri, ce s-ar e3e?e dc cei de la ora-, ce ,s-ar intîmpla cu plinea popcnului?... La n o i, în sat nu poţi răzbate pe drumuri pline de. noroi, nu­mai cu : eiîme de cauciuc. Dar

nici cizme nu' găsim. în loc să facă mitinguri- cei de la oraş ar face mal bine să vină să 'vadă cum trăiesc - ţăranii. La C.AP. nu s-a : dat de două luni nici un leu, şi totuşi nu strigă nimeni. Lemnele' de foc ni se dau de la ăO de kilometri. Dacă se -- plăteşte şi transpor­tul se-ajunge la 1000 lei pentru un metru cub dc lemne

Facem un a p e lja toţi cei ce strică pe străzile oraşelor să se liniştească şl sâ muncească. ^\ltfel ajungem >iă nu mai a- vc-m ce mînca. Noi care muncim nu avem o şosea, nu avem au­tobuz spre oraş. : Mergem 5 kilometri pe jcw, prin no-roâ, pînă la cel mai apropiat auto­buz, care să ne ducă la oraş, la copii. Iar cfrîd le spui copii­lor cării sat este noroi, nu-i mai vezi degrabă pe-aoasă. . .

Ce-nr fi dacă tun face şi noi g re v ă ?" ...

Este greu de crezut că Ilăoîul va intra vreodată in grc-Vci. Asta nu înseamnă ea oi, şi alţi ea ci, n-ar nven motiv s-o îaeă, să eeavă celor in drept

. să li se- acorde atenţia ce 11 ,so cuvine. Peate .cu atît mai mult cu cît ci au de-atîla timp In- crcdere în ‘ „ccl mari",' că odată şi odată, le ■ va veni ţi lor r ia d u l.. . . u -

FJnii tV C Ă

1DEVĂRUL DE CLUJ PAGINA *

«IHAIUl DE UTILAJ G8[« !M - NAPOCA, ROMÂNA

din social (cantină etc.) pregătirea forţei de muncă ţl altele de această natură.

2. SOCIETATEA COM.ERCIALA TE1INOMAG—C.U.G. _S .A . — profilată pe activitatea de proiectare. Ea cu­prinde personalul r' fostelor compartimente de proiec­tare constructivă la-care se va mai adăuga o parte din

r f prelucrări, do roţi dinţate mari pînă la diametrul »*» 4-000 mni ' şi M-32, precum ; i diverse utilaje inclusiv

cu proiectele beneficiarilor. Societăţile pot'executa tn s o ­rin mică £i unicat orice produs. v " • - ' 5ţ

Cu toată autonomia, există un puternic potenţialpertonalu l-un ităţilor^ : cercetare: şi proiectare'ţie p r o - : ^

sasK p s,ide '*'*?.şl. nT*¥’$nk s fCelelalte) unităţi au :generat ■ patrunsocictăţi de -pro - '* ,.e şi ni . ţi or, economice.. . , r| , «|fe]ducţie şi anume: . .Aspectele organizatorice la care ne-am referit const*~i

3. SOCIETATEA COMERCIALA FORTPRES—rC.U.G. \ tuie un fapt pozitiv .şi se înscriu în procesul , greu cili — S.A. a; rezultat: din reorganizarea Fabricii de maşini - restructurare a economiei naţionale.’ Ele' nu vor solutionaş

rese • mecanice*-?! toate problemele, nu duc la rîuri de lapte şi miere. G re-îi < —î«: utdţi sînt şi Vor fi. Societăţile, 'comerciale se vor -m » !

confrunta cu lipsuri, de- materii prim e,: materiale. coitt-îKlU-tiKil ___.P___-____ i___ . . . - Jtw

Bulevardul Muncii nr. 16 s 'TeSeîoni 95V4-47-83

Telex: 31-355

La începutul unsă nou drum{V " ' V v ' A:-;;‘ Combinatul' de utilaj greu a fost construit, aşa cum 1 ştim, Intr-un timp 'relativ-scurt şi a costat cîteva.. m i ­liarde. Că trebuia sau, nu trebuia /construit - In Cluj-Na- jfoca nu are sens să mai discutăm. El există Şi. oferăr locuri de muncă la 5—5.000 oameni, este dotat, cu uti­laje, instalaţii, ^echipamente tehnologice de mare - valoare;

■ care; mai ■ pot funcţiona cu bun randament, dacă, sînt asi­gurate condiţiile esenţiale: aprovizionarea. 'cu . materii

>' prime materiale^ combustibil, energie electrică etc, d a -. că se exercită o conducere modernă şi o? organizare

• flexibilă; Oameni buni există şi vor să lucreze aici,-• în condiţii mai bune de muncă cu cîştiguri pe . măsura-

rfortului şi a vremurilor pe care le trăim. >," Care este drumul;spre care .se îndreaptă • combinatul?

încercăm* ;să răspundem 'la:!'această ' întrebare cu ;aju- 1 torul domnului ing.' Caiusi Comşa, director în cadrul;

-combinatului.,, iîncă din- primele, luni ale anului 1989Î'era .evidentă),;

vtendinţa de autonomizare: a. unor. mari unităţi pentru •:0 conducere., mai .operaţi văi şi o activitate d e 'm a i’ mare < v eficienţă. Prima care s-a desprins , în urmă cu cîteva• luni a fost unitatea',specializată în echipamente (termo-

_ energetice, devenită! Societatea : comercială -TERMOROM.‘ îa prezent s-au constituit alte şase' societăţi comer-

- ciale pe acţiuni. Acestea sînt: - • •J .1, SOCIETATEA COMERCIALA ERS — C.U.G. — S.A.Ea este constituită din acea parto a combinatului care asigură, pentru toate celelalte, o foarte largă gamă de

.utilităţi. Activităţi specifice compartimentelor mecano- ' energetice, transport interii, C.T.C. şi laboratoare, aprovi­zionare cil materiale dirijate, activităţi 'de, import-^xport..Este, în fapt. iin’ furnizor general., în atribuţiile acestei -

-societăţi, (care oferă-servicir/tuluror celorlalte) se. în- 5 scrie' soluţionarea-altor pr6bleme¥cum âr fi cele de or-

B 2 3 E E 3 B il^ -8S23- (£513 SESa-Bim SESH

şrele şi este ’ profilată' pe realizarea de pre:-$i hidraulice, pentru - forjare şi ambutisare, turbine: m ici* plnă' la 12 MW, utilaje metalurgice pentru piaţa inter­nă şi pentru export (pînă acum sînt > parteneri , = din U.R.-S.S., China: ş-a.), 4. SOCIETATEA COMERCIALA UN1MET—C.U.G.— S.A; constituită tot ca urmare a 1 reorganizării* Fabricii de-maşini , grele., Specificul actual al activităţii II re-

• prezintă realizarea de;utilaje' grele, complexe pentru in­vestiţiile din industria metalurgică — cilindri de lami­nor, jnori; instalaţii de sortat,‘subansamble de laminoare. Reali^ază,; de-asemenea,vprelucrări prin âşchiere pentru

: piese turnate şi forjate de mari dimensiuni.■ 5. SOCIETATEA COMERCIALA P.S.A. —/C.U.G—S.A. O societate * foarte. importantă pentru celelalte dar - şP

i pentru diverşi. a lţi, parteneri deoarece este specializată în/ realizarea de scule, accesorii şi prototipuri. Ateliere­le sînt dotate cu uti’laje de înaltă tehnicitate, dispun de

,'personal’ cu bună'pregătire profesională.6 SOCIETATEA COMERCIALA FOJÎTURN — C.

S.A; născută din fosta Fabrică - metalurgică. Ea* de oţelărle,. turnătorie de-fontă şi -oţel, de forjă

uşoară.» Aici, se pot realiza, piese de orice dimensiuni şi de înaltă performanţă. Calitatea.; realizată este

' tificată de aprecierile mai; multor parteneri Litre şi firma.. de recunoaştere internaţional;} RANIC —■ şiţa, care s-a declarat foarte satisfăcută ;de performan­ţele produselor realizate.,aici. , , ■

. Cam aşa arată noua; structură-organizatorică-născută , din Combinatul de utilaj: greu'.»O.* structui i care este i.mai flexibilă, cu ■! adaptare mai:'rapid~i la ' profilul de fa­bricaţie, o mai i suplă conducere:' >în - niod firesc ■ noua structură creează interdependenţe; între;

’ cietâţi deoarece 'combinatul a constiţuity< onală., Iar primele două ,societăţi menţionate specificul:- activităţii oferăj serviCii^iperitru -

Cum vor evolua treburile în perspectivă prevăzut. - Pînă la această 'dată s-a,* do organizare. ;Nu este* oxcius ca viitorul restructurări. Important; este .faptul că,. menilor s-a - înfăptuit şi cu' siguranţă poate

i r UN APEL CĂTRE POTENŢIALII BENEFICIARI

Societăţile pc care Ic-am menţionat sînt dcschise peii- - tru-a^4argă colaborare cu parteneri de pretutindeni. Re-

lizează Ia. cerere piese: turnate-şi forjate, cu prelucrări : finale, fabrică subansamble sudate şi prelucrate, realizea-

bustibil şi energie, se vor? confrunta ; cu inerţia ;şi :b ir o C craţia, cu reaua^ credinţă, cu indisciplina şi incompeter*-^f ţa. Dar treburile nu se pot rezolva deodată. Ş i$ ^ lu i l Dumnezeu: i-au trebuit fi zilt> <să f:icri lumoa.. . ' ‘

. yei-'»ja

, A G E N D A, i » ^ ~ s ' ,, <t \ v * * > > / 1 4 ^v UNIVERSITATEA’-: LIBERA CLUJ-NAPOCA

prezintă azi, orele 17 şl 18, .In . sala'mică' a Casei U- .niversltarilor. expunerile: FJTOTERAPIA .ÎN - V/RO- -ZE. .INFECŢII BACTERIENE,; CONVALESCENŢA (prezintă: prof..' univ:' dr. Horioriu Popescu) şi „REGI­MUL SĂNĂTĂŢII. AL ŞCOLir RIN SALERNO» sau «FLOAREA MEDICINII" (prezintă: -Virgil Constanti- nescu,'farmacist) . ţ. . r

‘ ; )*> TEATRUL DE PAPUSI

prezintă” azi; orele 11:“iEPUniLÂ VARZA DULCE, secţia română.

t >! OPERA ROMANA CLUJ-NAPOCA

' prezintă azi, orele 18,30,; CAVALERIA RUSTICANA de •Pietro" Mascagni. Spectacol extraordinar cu con­cursul; sopranei Maria Slătinaru ’ Nistor de la Opera Româniâ din Bucureşti* şi al, baritonului, Gabriel Ma- mali de la Teatrul l ir ic din Craiova. - , j <

. , ; 4“ “ â n u n t , . , j

Tehnicion autoi cu .experienţa; 45 .ani; posesor, carnet 'de conducere auto toate gradefe,' doresc

^asociere,', sau colaborară' cu întreprinzător în d o • m enh i.O ferte,telefon 3-00-85, intre' orele 18-21.

^ ^ ^^ n 2 )

■ ‘ .'vDin 7- ianuarie 1991 ski deschis m-agazinul-con-

sîgnaţie „UNIVERS* pe strada Potaissa 10,^Cluj- Napoca.' '1'- ţ’- V ;y . . Vâ aşteptam cu mărfurile dvs. pentru Comercia­lizare. rapida, zilnic între orele 10—18. (42885) \

I.A.S. BACIU■ - 1 ; ; Str. Zalâului nr. 347/A',' • * . f/ 'l i organizează licitaţie publica pentru vînzarea de:

! O UTILAJE AGRICOLE : :tn data de 10 ianuarie 1991, ora 12. (11)

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR , /, ; „ , PU8UCE A JUDEŢULUI CLUJ

' 'organizează concurs pentrti ocuparea următoare- ,v , lor posturi vacahte: '

® ŞEF SERVICIU prelucrare automată a ddî®- lor ;

@ ANALIŞTI, PROGRAMATORI, INGINERI de / sistem (principali) - .‘ “ @ OPERATORI (principali)

V ‘ © SECRETAR DACTILOGRAF (principal) - .De asemenea încadrează îngrijitoare (pentru

întreţinerea curăţeniei). 1 <■ ; ^Concursul vb avea loc în data de 21 ianuarie

•••••:■• 1991; orele'9 (nouă) la sediul Direcţiei Genera­le a Finanţelor Publice, situată în Cluj-Napoca, Piaţa Victoriei nr. 19, etaj II, camera 123.

Cererile se vor depune la secretariatul institu­ţiei pînă la,'data de 18 ianuarie a.c." însoţite de copie după Carnetul de muncă, cap. I.şi IX,.co­pie după act studii. . .

Bibliografia este afişată la sediu şi se poate ridica de la Compartimentul personal. ' ' ' Condiţii de participare, sînt cele prevăzute de

» Legea nr. 12/1971, Legea nr. 54/1974, Legea nr. •3(yi990. ; ' .

Relaţii suplimentare la telefon 1^16-70 sau la Compartimentul personal. (16)

MINISTERUL MUNCII Şl PROTECŢiErSOCIALE, " INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PROTECŢIA

MUNCII CLUJ, , DEPARTAMENTUL PROTECŢIEI MUNCII CLUJ

v .ir i a n u n ţ a ■ •- Organizarea unui concurs la data de 23 ianuarie 1991 pentru ocupareki a ■’

® doua posturi do INSPECTORI PRINCIPALI II .in'sectoarolo industriei chimice si industriei fores­tiere i / -- Se^poţ înscrie la concurs ingineri chimişti şi ingi­

neri .în specialitatea economie forestieră şi . prelu­crarea lemnului. „ Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic între

orele 8 -16 la sediul I.S.T.P.M. Cluj, str. I.C. Brătianu nr, 15 sau la telefon 1-68-97. (10)

ssm e s r ’ti r' s |C-

s

COMBINATUL DE UTILAJ GREU CLUJ-NAPOCA

' B-dul Muncii nr. 18 ;angajează pentru societatea comercială. FORTURf'll următoarele categorii de personaI;rprin transfer ir»si interesul serviciului sau repartiţie O.F.M.: . ■

© MECANICI UTILAJ M © TRACTORIST! RUTJERIŞTI , © MECANICI AUTO . ® UN ELECTRICIAN AUTO © UN INGINER, specialitatea auto sbu m ecani»!

că agricola ■ . , © ECONOMIŞTI , Se asigură: ■ . ■ • © încadrarea pe reţeaua „siderurgie A* © - spor pentru condiţii grele pînă la 15 la s u îâ

pe lună - '..- @ spor pentru condiţii nocive 75—150 Istlunâ © concediu de odihnă 58 zile'an ® concediu suplimentar 6—3 ziîe'an © încadrarea în grupa de munca cf. legislaţiei în

vigoare ^ :iy < ® spor de noapte 25 la sutâ. -

^Relaţii-suplimentare la serviciul PIS, telefon 4-18-98, int 11.15 sau 1245. (14)

•' v. . . ,1 : • • ■■

:w - ■'-< ■. ^ -.t /

I.T.S.A.IA CLUJ-NAPOCA >i. , 1 M

.-.„•'u Calea Baciului nr. 81-83

oferă,spre vînzare unităţilor interesate:, Z. © CASA DE FIER

Valoare neamortizată de 36.000 lei.

* h ■V'■M

Relaţii suplimentare la sediul întreprinderii, tel©- % fon 8-08-77. (15) - - |

PAGINA 7 ADEVARUL DE C1UJ

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOCA- S A

* Execută zilnic un număr de 600 curse, pe un număr de 80 trasee in codrul judeţului; 6 trasee interjudeţenâ şi-un..traseu internaţional, deservind un număr de 248 localităţi.

• Oferă tuturor-societăţilor, comerciale şi între­prinzătorilor - particulari spaţiu pentru reclama în incinta celor două'autdgări d|n municipiul Gluj-Na- poco. in salonul şi pe cdroseriifeVautobuzelor.

Doritorii se-pot adresa cu comandă fermă la se-; .' - ‘ î | ,..r ....diul societăţii,* str. Cimpino 53, telefon 4-51*27* (8)

ÎNTREPRINDEREA „METALUL .ROŞU* . •.. - - .......... . .v; w,- ‘f ' ■ - >• . - —• V-' -■ '■ J ..-■r-'’ V1 ■*"' ■ • "'.f J ■ ■ ■ ■ < - J . ■ * -■ ■ 'cu sediul în Cluj-Napoca, str. Maxim Gorki nr. 167, încadrează prin concurs , ' î ' • ;

• TRADUCĂTOR CU STUDII SUPERIOARE '.) pentru limbile germană şiengleză (bârbat)şi cu atribuţii de protocol. ! j \

Condiţii de. încadrare sînt cele prevăzute de Le- >gea 12/1971 şi Legea. nr. 57/J975. ' "* „ Relaţii suplimentare: la - telefon * 8-77-77, interior 274 sau 102. ( 3 ) ' ............ i

.SOCIETATEA CQMERCIAlA „UNIREA" S.A. 7

,*• Piaţa 1 Mai nr. 1 -2organizează' la data de 18 ianuarie 1991, Ora

■ş concurs pentru* ocuparea următoarelor posturi© t inginer sistem HARD (bârba!)• t inginer sistem SOFT '

" $ 2 operatori calculator ’ ' ‘® 2 operatori culegere date.Condiţii de înscriere conform Legii 12/1971,

.larizaYe conform Legii 57/1974. .* ! ' ■l, ■ Informaţii ’ suplimentare la sediul societăţii- ,ki-telefon 3-62-88, interior 221. 108, 171. (5)

8.

sa-

sau

.* , GALERIA „ARTA, LOISIR, UTILITATE" >

, achiziţionează sau preia'în custodie ,' U -* PICTURA VECHE, PIESE DE MOBILIER, POR-

ŢELAN, STICLĂRIE, PĂPUŞI, JUCĂRII MECANICE (mai vechi de 1950), zilnic, între orele 9-13 , în B-dul

■ Eroilor :nr._ 34, Cluj-Napoca ;; • ■ , i. ( - i >. j <( ... -i •. > i*y-\ f.'f-.î.'.v- • 'tf.‘ r\

t PENTRU A FI PREZENTATE Şl' VINDUTE.PRIN LI-- CITAJIE IN CADRUL UNEI MARI EXPOZEU PE DA-

= TA DE 1 FEBRUARfE 1991.

Cu acest prilej se va deschide © expoziţie cu cota-• loagele tehnice şi materialele de publicitate ale ma­rilor case^de licitaţie din lume (Sotheby's - Londra; Christie, New York; Drouot ' - Paris: Adler. Pîcard Trajan r* Paris; Auktionshaus Michoei Zeller - Lin- daur Kunstauctionen HugolRuef - Munchen; Han-? seafîsches Auctionshaus - Bremen etc.), (23)

* SPITALUL MUNICIPAL TURDA

. ' “ Şţr. Andrei'Mureşanu nr. 16, telefon i-24-20 vinde prin licitaţie publică în ziua de 23 ianuarie 1991, ora 8, ..«k: S ' . ţ ■■ ■.< •

« AUTOSANITAREj. CASATE, | DESCOMPLETATE,■ eu grad avansat de uzură-,

Preţul de strigare, (caracteristicile, locul licitaţiei şi unde pot fi văzute autosanitarele sînt afişate la Spitalul Municipal Turda; str. Andrei Mureşanu nr.16. ' .v.V. ■■■-.

Pentru a.putea, participa io licitaţie trebuie de- \ pus-10 la ;sufă .din;suma,de strigare în contul nos- l tru nr.;61.78 40.03:4.29 B.N. Turda. (22) ,

ORGANIZAŢIA MEDICII FARA FRONTIERE - BELGIA, biroul-din Cluj ■■■■>■

caută pentru închiriere, de^preferinţă central: .-:.s ® APARTAMENT (casâ) cu minimum 6 dormitoa­

re mobilate , ' • " ,V © 2 apartamente (case) a cite 4 dormitoare fie­care, mobilate. .

Caută traducător franceză-română pentru perioa­da 15 ianuarie - s i martie, retribuţie avantajoasă.

Rugăm contactaţi-ne la telefon .5-52-65. (42762)

INTREPRINDEREAH.SINTEROM" CLUJ-NAPOCA

- ■ B-dul Miincii nr. 12 ■- ^ ■ organizează concurs pentru ocuparea următoarelor

posturi: - . v '• MAISTRU de; întreţinere şi reparaţii, instalaţii,

apă, gaz şi reparaţii clădiri (bărbat).MAISTRU de întreţinere şi reparaţii la formaţia

de electricieni* partea de joasă şi medie tensiune (bărbat).

; Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii, bi­roul PIS, telefon 4-60-88, interior 135. (19)

INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

anunţă scoaterea la; concurs a următoarelor posturie UN POST TEHNICIAN PRINCIPAL la catedra

,maşinr unelte, disciplina management (cunoştinţe de programare calculatoare şl-desen tehnic).

- Concursul în data de 14 ianuarie T991, ora -9. .Actele necesa’re- se primesc la compartimentul

Personal al institutului, între orele 11—14, din str. Emil Isac nr. 15. (18) y

COOPERATIVA „TRICOTAJUL" CLUJ-NAPOCA V

- 1 , Str. Brassai Samuel nr. 4' >t * * 1 ♦ ’ 4 ’ î ’?•*'*

organizează concurs în .data de 1 februarie 1991, ora 9, pentru ocuparea postului de „

® ŞEF BIROU TEHNIC, PRODUCŢIE,’ CTC -« încadrarea se ! va face conform Legii \2J\97\ şi, Hotărîrea nr. 5/1974 UCECOM. ‘ ^• 'Cererile se vor, depune la secretariatul coopera­

tivei pînă la. data de 28 ianuarie 1991.Informaţii suplimentare la biroul Personal-lnvăţă-

mîn^ telefon'1-52-18. (13) ' J -

' I.P.R. „9 MAI" JURDA '

' ' ţcu sediul în str. Armata Roşie nr. 35 •. s angajează *.,’ • / ,r

® 4 ELECTRICIENI categoriile 4-7^Se‘ asigură următoarele avantaje: v'n © Salar majorat Cu 20 ia sută >

1.’ ® spor de toxicitate 200 lei - î *9 1 masă gratuită, zilnic ’ ‘ i . /

34 zile concediu odihnă , j- • program de lucru, — 6 ore. , ’

; Persoanele interesate se vor adresa serviciului PIS, telefon 1-62-50, Interior 125. (12)

-{ * J t u „ZOLTRANS"

„AGENCOM ClU i"

•Agenţia Comerciala de ;Stat pentru-Transporturi ‘ .. .,■/ Auto cu~sediul în Cluj-Napoca,,: ,•' - . Str.• Dorobanţilor nr.,33 (I.T.A.)

r e z o l v a ^ -" ■'>'' '-■&© comenzi de transport auto. îri trafic interjude-

ţean, interurban şi-internaţional. ' ,-r - - -A S IG U R A ^ . • -‘ utilizarea autovehiculelor disponibile de trans-

port marfă ia u călători, indiferent deţinătorul. _- Depunerea comenzilor;se va face personal de că ­tre expeditor, sau prini telex (31345)..^Informaţii:/telefon 1-22-86, 7, 8 şi" 1-73-51, 2, 3.

•' r . . . . . . v ■' (21)

ÎNTREPRINDEREA DE VINIFICAJIE.ŞI PRODUSE SPIRTOASE CLUJ v

* * •• ( ,

'* Str. Troian nr. 3 d ' "' ■-organizează în data de 28 ianuarie, 1991,'orele 10,. la : sediul unităţii, concurs pentru ocuparea urmă­toarelor posturi vacante: ’ 1 >> ■® UN REVIZOR CONTABIL * , /

© UN ECONOMIST sau CONTABIL PRINCIPAL Condiţii i de participare la concurs şi încadrare

sînt cete prevăzute de Legea nr. 12/71, Legea nn 57/1974 şi Legea nr. 3CK1990. (9) 1 • ,, -

DIRECŢIA SANITARA VETERINARA ^ A JUDEŢULUI CLUJ

s O-v f >

t^efectuează transporturi marfă, pină la o tonă.*; ; Telefon 5-31-90. (42920) .;*• '

ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE 1 ' . t 1 A LEMNULUI CLUJ

** r | ' ' . - " ' . y ' s '1 Str. Gări? nr. 21, telefon 3-20*48. int 122

j" iV angajează prin concurs < ECONOMIST - şef birou aprovizionare

r • MUNCITORI NECALIFICAŢI pentfu^depozitu!. de materia! lemnos. ... '. \; Concursul va avea loc,în clata 3% X7, Ianuarie 1991. orele, 10 Ja sediyf unităţii. (20) ,, y ' f

v a c c in' anunţă campanie de vaccinare antirabică d cîi- .

nilor în luna ianuarie. 1991.' - ". it,:,» /.:,|n'"inuntcipiiul 'Cluj-vaccinarea începe_de ’ Ia îi data de 10 ianuarie pînă la 19 ianuarie 1991,; între orele 8—14, inclusiv sîmbăta şi duminica,

la sediul circumscripţiilor: , . - - , ..1. Cluj.I - str. Traian Vuia nr. 242. Cluj' II — str. Tineretului 49-51 (fostă str.

Soporului). ' . , - '• 3, Cluj III r-str. Odobeşti 4 . v ^• 4. Facultatea de Medicină Veterinară.i :Costul vaccinului este de 6 lei/cap, un leu va­loarea carnetului. ‘ . ' 5 '" Neprezentarea cîînilor de V către, proprietari

pentru vaccinare se amendează conform,, Legii nr. 60/1974. (6)

(4. ‘ a n u n ţ

AVEŢI CLĂDIREA IGRASIOASA?Vă propunem combaterea: umezelii' ascendente

cu aparatul de uscat pereţi ‘

AQUAPOL»

fără spargeri, fără consum de energie ’ Garanţie’ unicâ de 20 ani.1 " ■

Tehnologia austriacă AQUAPOL® .este tehnologia . de}<tirf a,zilelor.noastre^; :

' Solicitaţi prospectul nostru şi lista de referinţe internaţională.'; • V;'-. - V; Reprezentanţă^ coordonatoare in . România: ,-lN- s TREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII > ŞI COMERŢ „ A0UASŢOP" t3700 - , Oradea, str. TT.™yiadlmlres- i cy .nr, 78,' CP 306, telefon 99,1/1-22*18 sau 3-62-t41.i

'“te

ADEVĂRUL DE CLUJî .1 - •

^ Doamnă a trăgătoare,'” 40 de > anh 1,56/60, cu situaţie, doresc' un domn în vederea unei prietenii, t eventual unei cusătorii. Căsuţa poţtală 497, Poşta X (41113)- ■

; x 'xafc:

9 Schimb apartament 3 came­re Zalău cil similar CluJ-Napoca.

; r . Telefon 996/1-43-85, după ora. 16.' - (40973) -

Schimb, garsonieră ^confort^ T ,I;> I cu 2 camere, -Telefon /4 'i4 - l l . ;

«... • : (40970); '5\ T V alb-negcu hibrid, . © Schimb apartament 3~came-

£u£?'ivn5re * pe™ ctâ. ! Telefon: re, proprietate Grigorescu cu 2 , 6-63-63," după ora 16. (41047) : camere Gheorgheni, JTelefon: '

combin^ muzicală. In* r.' S-S5- 20; (40949/A) r. formalii la telefon: 5-24*59 sau ©/Schimb avantajos aparta* jr str. A lbao_ nrv 16, sc. I, etaj III, ‘ tnent 3 ' camere proprietate de °.P â-î» j 1 • :Mi..'r''Sta,f.sAlba;Iulia cu sii’nilar sau>2.1 , YJ?' J ^ 9 P|*cIa '1300, apn- camere Cluj-Napaca. Informaţii

, lie .1389 Telefon. 1-71-23. Cum- telefon 956/6-11-59. (42922), ,. -P*£ grtdină.' (42882) : * a Schimti: 2 camere Vconfort,

O. Vînd TV color Grundig ţi , Grigorescu, locuinţă ICEAL, ?■ cu vuteorecorder Toshiba.' Telefon'2-7^-76.(42883)

® Vînd ‘ mobilă Cfe cireş, dor- - ; mitbr. Teleftjtf! 6-34-05. j (42887)

.-■ j '© Vînd pul ■ Saini-Bernard, f 9 - Vînd receptor satelit cu (fa- mascul cu pedigree 4 Luni. Tele*

ră>.\decodor Ffimnet Gumpfir îns-, fon «51/4-52-5C, între 18—20. ■ criere TV color cu ridicare Ime- ‘ (42892) • • diată. Variante* «Bolefon 7-70-00, © vînd dormitor noiu. strada după ora 17, (42C98) - . 4 - Clâbucet nr. 4-; A., b ice PX

* Vind aragaz serviciu pdrţe- -I, ap. 0 CVKtxăştur),- (42893) buc vecttf. -iVfefoa 1-2&-G3. , , Cumpăr casă cu grădină pe. (42880) - 3 { ^ 3 ^ 4 ^ 3 3 " . 4 Tcl ef bn -

o ,V£nd &IereeţIe,s.24Ş .DI, Cimi-. ; 3[rD0-39. (41042) * pă? dulap l^e-ca iab in atj'j.T ele-: - m fon 4-08-13. (42306)

-similar zonă'centrală Informaţii Ia telef&rr 8-41-44. (4273G)

. • Dau tn chirie apartament 3 camere, mobilate, Piaţa Mihal Viteazul. Telefon 4-67-85 .(40993) x, ţ v

• Daii tn chirie^ apartament.2 camere, cu telefon, pe valută, In Grigorescu. Informaţii: telefoa 3-18-23. (40963)

• Caut pentru închiriat o casă particulară sau „apartament ; cu j

.garaj. Plătesc fii valută; Telefon 2-80183,! între -13—16; Yosefi. . (42907) r V* ■ ' ' i '.“ '■ '* ' . -i . ,■ ..

PAGINA 8- X '* M

u.t, * Preiei-, urgent'contract apar-■C lăbu cetn r. 3 ^ xr w n V tomandatc) plus recompensa ^

foarter buniî. 'S u p ortă cheltuieli, 3 - £ £ 4S * % ^ : .kecpT0 :apârtam ent stat; î n - pco-rg

- ‘ priei-âUv Alexaiulru, V';%;Şii^ureş- ® Qitin.î)ăr* n n v h m lif . ^ ^ , tît jăp 10— Q‘5.0»71/B)

m e re /T e le iS a X -T4—43~_i(43123) " d --NOUIi'''Conjectionci; ja lu zele^^ • C u m p ăf,m o to r VVtftertrageri ^

G o lf diesel, orice staro. Telefon l,0.ri- > j i ,3-G0-63. (41062) r'." v , • ; dm p lastic^enm . T e le fo n 6 -â 3 -3 4 .;

,6, C um păr irabttâţteî.'fiafai& îi^ ‘jU4281S) - l r• <,qU;>.‘KtriQ iăJ!tv-.-, . c^ . qpznpletă^.îfelefbn !4-T1-9j. ' perspşjj^.Crcar^feji.lţiijt

Vînd cana^ca, galerii^ danU,Vv,,(IOS39,7), , . : ‘ . bloc: 23 August nr. 17, a p .-4.gene. Caut fem ele . îngrijire' b o l- » -» .• 'Gunij

© V în d ' vldcorecorder.., A k a !, nou, :c u :„ telecomandă. " jT c îe f& n : 2-49 -03,: aupâ ‘ ora1 lfe r(428S8)

- - • Vîtld înscriere T v color. Te ’ U'fffn 3eG9-e3. (4W 3)

■ ■ - - *’* •*<■>? r ■ /*i>- l Jm păr apartam ent c u : 2 ..ca-' ' , ' ( } 2 3 V ) .

^yâCt'fciefdn 0-32-ţ^^rele ,17— -ni^re.-sau: sgacsonieră.Ş Telefon; ® In caz că cineva a. văzut în * n' * ‘ C-35-75.’ (4099o),'ăoc« îm ) . ....................s ?®'fVîhd‘ urgent rachetă tenis SiazssigeJ^Graphyte, npuă, în va Iută şi pjifţiaitS ,na 53>î TblefotV

’ 1-47-UŞ, între 16— 18. (428«) f ţ ©>Vîud,maşină, pealj-u îftghe'

valutît.’ Vînd motor Aurii.. 1500 cmc, stas-e perfrelă. Teiefor. !»vSQ-73. (42842) .., ® Vînd Dacfti Î32-0, neridtcaiă Telefon- 3-07-13.£(4282K) .

© Vuid mobilă bucătărie;-Su­fragerie, aragaz.Str. Tulcea ţar^

* r -noaptea de 27 spre,23,decembrie,r, .w'Gumpăr 'pajvalută, garsonie- - u n ' autoturism ;cai'e:ra; iiitrat-! în : ■ ă ccntr^ şţiUrîipajrţnment. cu . 3 . gardul intravilanului. Donaţii 126.

t iracr^-, PQ^ibj'i ,-şi .scliimb, . poate:»il^iamăiiuiţte |poate c£>-ţ_cmnja-îh. Seriţru/ Tdlefon 3-90-13 ., muuîqalnumărul maşiriil. ..Primeij-, (10J99) " ’ ! ' - *> te '*«x»nlpdttsLVATiijete® i8 -0 M l> «■ Gumpăi'.îapartamonl 2 cam e-'.’ între orele 18—21if (42827)b .- s .*T o l i ^ e| S 7 M ry ^ o ? 1COr3heni! ' ♦ CSne â:« luatî<iiii,greşeală- o •

; plasă.icu .încfflţamtate.,duminică,., mhi apartamient sau 3- pe'.ruta'Ohwla• 'Ajâbl(Ja. ' rog> mobu. minimum 2 (doua) camo-^-' • . . .-i- n,

* r6, Informaţii la telefon: 5-16-12, ' între 6rele: 15—17. satii la telefon

15, bloc T 2, ap. 16. Informaţii, 5-9S-5S, între, orele 8—10. (4291C)

'să. anUnţe Ia teÎQÎtoţi' 951/1-11-91. Ofer recbm[3er«>ă'; (43728) ■;

zilnic între ordef, 10—16. (-42834) ©.- Vînd apartament patru pa-_-

.mere, .cartier Mănăştur. Telefon 7-9G-63, i între orele *17—20.

■(41035) rO-Vînd teîevixcirj/3)iamant 210.

Telefon 4-S4-57, după ora 15 1 (42831) ■ / , i{ >- ® Vînd aragaz ax patru' ociiîu- ri. Telefon '7rl6 43 (42823) ,, J

■ • Cumpăr garson ieră cu con­fort sporit Telefon 8-13-43, du-- pă-ora; 15. (42856) , '' S ; '^ • Cumpăr forinţî. aparat - foto • Zenli TTLm " sau E," maşină'' de scris electrică şi m ixer7 West in stare buna. Telefon 8-70-01, în­tre 17—19. (42905) / :

: Cumpăr: urgent casâ; ^vslă,'- apartament cu 3—4 camere cen-

' ‘ ’ • Plerăut 4ch ei: în ; Piaţa'; l o r i ­lor. R ecom pensă.: 'MărSţti 23,

T © Pierdut. brac german. Kcr compensă.' Telefon > d-44^46,1 ,>3 i

_____________ _ _______, _____ (41013) • j ; ^■®-Vînd blană lungă," nouă,-pen^ trai. In le i sau valutăj Informaţii • PîerduV în decembrie cline

d m racoon, an i- ia ţelăfon 5-37-12, între orele 8 ddbermânh,^ ;-adullf,V-" nevacHnatî*tru pretenţioase mal nord-îîme'HC'in Telefon: 1-16-87 (42320)■ © Vînd apartament cu 3 came- : re, .p e ;Valută;t cartier, Mănăţtur. Telefon ;i-07-^2.v'(42815)'■ ;© Vînd televizor colerM eleco-' măndă; 68-;'âat.>. şl ■ivldeorecorde?.) .î,anăsoaîe,; !r,',sîgilat.'p1:. «Telefon; 4-5^64;,{42811>„.,v^„K *’ * * Vînd' CEC Dacia 1300 '(funie ‘ 1987). Telefon 4-99-22. (42802) r, f'1 - • Vînd filtre'ceramite‘:6,5'Mh*. Ţeiefori, 5-36-24.,. (41067), ■‘ ©.'Vlnd,' p e r iu ţ ă , aspirator,’• maşină de spălat, “cuptor elec­tric, plăpumi şi pilote. din , puf , gîscă Tt-iefon 1-37‘ C8, 'după ora

;19. (40990)' .” ; • Vind loc de e a şă ifi .C luj-N a-

IţecompensăV- Informaţii-^stn Pas-’-- teiir 36, ap. .16,- telefon 2-34r46.

-^2,; zilnic. - (40770/D)- • ; - r m - . ® Cumpăr Dacia 1300 * acciâ'en-

tată. Telefon- 5-93-55. (42694). ® Cumpăr apartament 3 came­re. Telefon 3-17-45, Iritre orele

»Prefectura’ •o n t ? « T p t o î j f 5 ^ m e ? f Te: ©uj. O declar mUă. (409,83)', ,

<®.l Gligan Floare pierdut'; auto-, rizâţie nr.* 4494/1 oct. 1990 ' ‘ seria

• Cu afltacâ durere in - sufl«i - anuiîţâm încetarea din viaţă, U> daia da 7. ianuarie 1991, a scum­pului aosiru, şoţ, tată, bunic, , so* cru OVOBI liANTO N ,» îehnifcian eootelmiît, in vîrstă tl« 73 de ani. Ittmormintarea va avea ioc in zţua : de 11 ianuaric lSSl, oxa 13, : la' cimitirul centraî. Familia ln- <ThrerătS. (42751) . ,

" 9 Cu inliaitse zdrobite dc dure* re antmt&m încetarea dia. viafă» după o, scurţii şl 'krca snîerinţi * scujnpulul nostru soţ, tată, so* cn fîş l bunic GRIGORE VADAN, <îIn r co|mms M od. r InUamarca v* areâ ioc joi, io Ianuarie IMt, o-

O Coîertlvul Clinicii Medicalei ţşte aiatnri de lain, prof. ; dr. M., uucuiann-la pierderea ’mamel dragi. Sincere cendolcanţe, < •, X128SG)T' !

. OiColcctivul criinicil Mcflicaîeî esţe aijUuri tle fânului coîrgtilul horea ,Ku* Ia pierderea.tatăSui, OS335/A) ; •"

®-.ColcrUvwî Gnipnîui «o Jpeni- piert al judeţului ' cluj esprimi tosvicompasiunea colegului plt. rtdj. -Vidan Siinion in - aceste

mouiento priciisuite de . decesul tr'alelHi dragi (CT8D>

O Sincere condoleanţe iaml- liei^prof. <Sr. doc. .IHircea Cuca* » ianu ltt trecerea. Iu eternitate a mamei drap!,. Colaboratorii , aia Laboratorul Clinicii Medicale L (42SÎ3)

Ş Sintem alaUuri tio colegul nostru -Traiaa .Vădani in • marea durere pricinuită do moartea tatălui dra^> -Colegii, de grupl 1MUB „ t r Februarie*.. (13861)

mont iefon 4^3C-3o >iîni

v .. .. i.-.” t Schimb' apartament 3 came­re, confort: mărit, ’ ştr,' Năsăud. Doresc ;2 ‘ dpartamentej a 2 came-

p bca,-500 m[5Mnfciirmaţii: telefonik re iâau. alte7 variante, IG R AL. T e - 5“ - „ , -R-OI-tn rl«r%5 i r )ofi>n 4-Q9-ftfl tir?n?\ ; ' : 1-J4-S5 .(928ul)7( 1;

• Dau. în chilia apartament, - pe valulă.*Telefon 8-70-19- (42701) c,- •. închiriez - apartament 2 ,ca- ’ - mere, nemcibîlat, cartier Mărăşti,

plata Iii * ’ valută. Telefon: \

‘ • închiriez, -apartament două camere, cartier, ^csrilor, pe .valu­tă. Informaţii' la telefon 2-08-83,

"'Intre-orele 18^-21., (42878)-,.;., r; • ' Caut .urgent spaţiu , pentru^

8-^3-40, după orele 15; (41051) < .1 ^ ^ ^92-00, (42707); .© Vînd.CEG Oltcit, pe lei sau '- . © .Scliiţib apartament Gheot^ în valută ‘--Telefon' 6-93-5a;i‘ flupă‘ c ghenl. etaj i I, ICRAL.' cu două ora 16. (4093î):- . QPv'îr'<ţ;:‘ ; > .;rJ C<1caHiere,-.exclus Zorilor. Telefon;

• Vind televizoare .colori dia- ; 4-87-09.'(41033) ^ , : ’ gonaia 68 cm. Telefon 3 - 0 8 - 7 8 ; • Schimb'" cameră,: bucătărie,(40773/F) , proprietate ICRAL,. cu asemănă-., închiriat, în* vederea "deschiderii

Vînd ' televizor eolot* ' Sâlja" ■ tor, posibilitate ^araj.' Informa- Unul * atelier-' In6ălţâmlnteK‘ “ zona ^ diagonala 68 cm, rochic mireasă ţii: Republicii nr. 13,jap. 5. Mănâştur.' î Informaţii:-^ telefon -"â:nr. 44—46. Meditez matematică. (42807) ! 6-69-98, seara. (42879)

(41045) ‘ . © Sfhiinb apartament.3 cimef.r-; '-<> Dau în efiirie apartament 2 '•• Vînd sau dau în1 cl(?rl^5par- ' re,;confort îmbunătăţiri, parter, camere, pe valută, centru Mă-

, tament, d e . 3: camere, ,în le î , sau cartier, . între Lacuri,’ cu două râ5ti Cumpăr -sîrmă ghimpată.valută.r Telefon C-73-41 , 1 camere.. Variante. Telefon 4 -7 0 -8 8 ' Telefon 4^31-93 da&ă!,ora 13

.(42311) : « r- ’ Z \ i n U 2 3 ^ 6 r e I e 'B - I 0 .> 1 0 0 9 ) ' / « m ® ’ ° ™• Vînd căţei ciobănesc ger-,- ♦ Alba Iulia, schimb urgenta»,

inan, pedigree. Telefon';8-23t42,V parlament 2 cam ere,; central, cu scara. (42913) , V similar sau garsonieră in Cluj.

• Vind Ford Taunus 2. O L, din . Telefon 6-53-16. (41001) . ; 1982, In .starâ fo a rte 'b iin ă ,<preţ .»,r' Schiirib apartam ent proprie-' convenabil. Informâţiir. .'telefonai tate,'2 cam ere M ănâşţur, cu 3 ca- 1-44-96. stţ. A v. Bădescu ,36, du- ■ mere. Preferabil Rlănăştur. Te*-' pă ora; 21; ieidJ-N'apocd.^42917) • ' lefoh r6: 60-04, după ora 18.

• Vînd videorecorder Telefun-v ten, .dublu rndiocasetofon, digi-

-tal Sanyo. Telefon B-47-69.(42856)r',® Vînd Dacia 1300. stare JFoar*

'te bună. Telefon11-12-29. (42862) -

(40985)■ © ’ SchînAb, garsonieră, ICRAL,

'cartier Gheorgheni, str. Detuna? ta nr, '7,. ap .,-87, cu apartament2—3 camero. Exclus Mănăţtur....

"(40980) ■ ; v ^v.

(42846)• Dau tnrohirie;apartameht cu ■

o cameră, plata îrr; valută. Teie* fon 8-18-84, seara. (42839). '*

Dau tn-chirle, pe valută, a- partament 2 camere, confort, cu' telefon, frigjider, cartier Mănăs-- tur.1 -Tefeion, 4i42-42. (42821) ■ '. '?iTÎ

• Irt$hifie2 ?apartstţierit; '3 ca­mere. m obilat, cu telefon, : pe : termen, lung, plata, anticipat, pe, valută;-'- în 4onâ Ilaşdeu.1 ’ V în d ' piese W artburg. Telefon' 1-31-01. (40994)• îj v; , ; : .j ;

9 Sintem .•'.litaţl _ de > colega noastră SÎasttsiieaa Murefan, con­tabil ş«jl in marea durere • prici­nuiţii prin trecerea'in ncllinţâ a mamei Sale. .Colectivul Spital Clinic TBC Cluj. (13S3S? *■ ’ . 7 .*

» .. Lacript şi doioaie anxinUrl 3a î ani de Ia trista despărţire de

iubita jajea soţie,:.,BIJ6îJ(A , , BUŞICA, îcaro - mi-a lost lumina viflii. Soţul, - («2S11)

$ Axi, 9 ianuarie,'se^lmpunese €5 de ani de' cirul am condus-o pe uUiTuul drum pe scranpa noastră

-maiăă, m m i} . Şi „ busjica, ■MABaiNBAli,i născuta -POP, '-aia' Borşa. Dumneşseu’ s -o ; odiUacasc» po scumpa noastră marnă. Vasils cu faciiiia din Cluj. (UiSţ) .

, o . Cu durere na despărţim de sora'noastră fttARlA.Y Dlunnezeu s-o ierfe.. Fratele,, Tralaa,•; Caata . ţi famliiai (ii*il) ' '_________ - i __________________ ■

O lin gind, o lucrimâ, o Hoarc,ta 3 ani de la decesul soţului ţi

; tatălui’ dri>5 TEODOB VA6aK.ffn-I vom uita. niciodată. Olgâ Jlnadu.t(»iisi) .

A . Au trecui 13 ani U« lacrimi şi durere, do elnd ne-a. părăsit,

pe veci, *crimpii!-no*tnj soţ - şl tătic IO.\N IOSIF, lăsîndu-ne cu inimile îndurerate. Soţta Bozie», copiii Cosmin ;1 Alin. Dumnezeii să-I odihnească. (409C2)v A Cu durere-iu suflet anunţăm incctorca; din vlnţâ a scumpei

noastre bunici VICTORIA DTftJAN. i Nepolul^Oirjaa «orln şl Elrira.j (I2J98)-> i i ' . i U f

• Pios omagiu celui care a fo*t dragul nostru EUGEN M Altcniş,. Ia 3 ani do la plecarea dintre

nou ramuia. (i: j« ) ! ( -

9 . Azi, } ianuarie, se Împlinea to na an.de la Orecerea • tn eter» j hltate Vo 'soţului Iseu, Inf. IOAN OLTEAN din Cimpia Turzil. Nu-I voi uita niciodată. Soţia.■{43756) . j :

• Slntem alături, de . coieffa'. noastră , Uclga -Tepparber* .jl» dureroasa ' despărţire do scump» el -mamă. C'atcdrn,v; deţFilologţe^ Romanică. (13S33)

^ Asociaţia de locatari din-ttK' Kakoczl, bloc ■ I, âduco itn plot

omagiu dlstiiisd colocatare ţW IONESCO M. Sincere condoleaa»' ţe-'tamiUel Îndoliate. <12386) '*^6

9 l>in sutlet sin tem alături de fam. prof. dr. Mircea ‘ Cuculanu| la, durerea .prin care; trece,»Icoj,’- lecttvul Laborator Pediatrie I, '<(12713)

Sinccro «sqndolcaafe coiegu-. iul nostru, Iulian Triteit ila moâr»1tea tatăliil drag. colectivul ţabi rotorului î,Clujanar.-;5 (13131K' *“

9 Azi so împlinesc U ani de cbm nc-a pf,i4s!t pcntta totden e un» scumpiţi nostru so{;- tată, so- cru şi bunio ILIS PASCAlt din* Florcştl. N.u-1 vom uita nltloda^ ' ta, FiriuBa.'- (12733} ţ < ^

« D r a g ă ,s o r i, cuşnată şl rn&A tuşS, s!niim ti!ăluri de^tlnft - l i ' ; aceste clipe, grele Ia trecere* vin-, nefiinţă a scumpului tău soţii Fam. Presecan, (4272Î/A) ■ - - v.*|

© Cu inimile .scrobite: da tiure-. re, 3 sîntcm alături d e '- ’ scumpa^f noastră soră, cumnată, şl-- mătuşaj? la trecerea in ctemitai» a' scumpa pulul'^ soţ. Pam .^itaiav { « 7 » ) ^\ 9 Salariaţii întreprffiilciii „Pla-ţJ far“ OluJ-Napocn. Blnt alSturi d o j tkmhla Io’ăn Tarceâ' Şla t şoisaciti^f ta. aceste momente^şrcte -pricl*^ nuito de accesul’’ ginerciai drâg^NICOIiAn': MIŢIt&ŞAlŞ, ''eSprîmln*^du-1 sincere cori^oljaittţe. (C i i l ) ' '

O -Slntem'- aîS^arl - fio1 ‘—farEillv Sureşan Irln» şl cel doi copii I*

-.marea durere pricmuiîâ de - tre*-^ cerea in neiîinţă, după o. scurtă dar grea suferinţă a soţufui

tatălui draj. NICOLAE^, ftlUSEŞAN, dcccdat Ia' * laniiHrte^

1331, Coiesii do la coloana U'l'IiV martă şl biroul carburanţi («759)'

« Cu afiîncă derero snuaţăm y Încetarea i din viaţă u snimriiliiS. *

--nostru ginere, NICOLAiS ■J» MtJKEŞAN/(a Iul iâţaş) din Ş o l-; meni, caro ne-a părăsit neiştep»; tâv; lăâindU-fie ta suileto o iaara‘ durere.;. în , veci jiesntagUaîţjsossiţ; Ioan şl Nastftsia. v(S|76S/îî) .._____^-i ■ .......... . . , ---:—:---- ,î j&

9 Cri inimile zdrobite de iltîre- re şi ochii Înlăcrimaţi ; anunţăm | încetarea fulgerătoare dia viatS.'| la floarea .virstel iz riuîaai 17 ani I

sctimpulni şi iubitului , «oilfttM soţ şl tată NICOLAlî '» ?i

MCJÎ13ŞAN -g^ltll ,TiţM) meni. plţ _ Vom , trăi fr.oriniiiiul ■

tu' Xtorl ■ yl'ttdat eâ J lacrimile noanfre-. Na to vomult»^ niciodată, pumn^eu să .ti o<li&-,vUfpsiH la.' '.'pace. Inmormtntarea'j,va- av^a loc ' joi, IO. ianuarie 1991». Ora 12 in Şoimeni. Transportul S» *

t i ^asigurat cu autobuzul ; care V» ‘ - pleca, lai ora 11. ..din s fâţa coîeti^, riei riolna (piaţa Gii'ii). Soţia lrl-<-/r na, copiii “N.icts |şl^lonci. -- (liîîî'A )" ,

# Ca inimile zdrpbite de dure-, ; re;- anunţăm «încetarea din^ viaţă ţ- a scnnspaiui nostru nepot îşi’ ve- rişor NlCOLAţ MirREŞAN. No t« '

fvoin'uita Niciodată.' iînchiul Nonrt),- cu faoUila.,:(427ds/D)%i ;io • /

l

. 0 , Se lţn p ^ e îte .,u n -a a . de :dacecqj| '• şl ia'irimi de cînd’ ne-â^părăsit peâ«!S

tru to^eauiis cea câreea fost soţlj^® 'm amă, soacră şi bunică ANA • QMS

■, ţiORAKU. n tt 'o ' vom ţilta. nlclo<l»ţ*^ Soţul. (11118)

* Sa.împlinesc 10.şjnl de etnddr»r;™ ’ :'ga noastră Ănica Soos din Ohlrişuls

Român, soră, cumnată, mătuşă v'şll® mamă, a,plecat -dintre, noi tre=întf? W s .lumea .tăcarUl. Cel râmaşi, !ndureratl&

rv’şi' dragi 'ei, nu-i pot .uita ch ip u l^ il^ .. sufletul/ blajin ce l-a caractcrfeatj|ţ -j Întreaga viaţ£,-.Familia., .(*1003)" ' O A'zi.’ fl înjiarie 1991; s0 -'lmplIneso^

î ani de :ctrid- seumpa-Tloastra; fltSă^' soră, cumnată MAHIA clMPEAN> nilS<

; : mâi mal este • printre-' noi. AminUrea rta Va fl veŞnlc vie, riune vonţ ulţij,;

,0OLEOIUL DŞ RCDACTIEi Iile Cailao fredartor şef). Dan/Bebreano (redactor şei adjanefy Tralao Barii- (t®- cr*tar generol d» rcdacţle), Vaier Ghiorcano. Grol) Loca. I»n Ru». Marin S3QŞteflr*nn. Rad o Vida

R E D A 6 r r i A i « l u j , * t r N a p o c a n r l i T E L E F 0 A N E : 1 - 1 0 - 3 2 ( r e d a c t o r ş e f i i ( r e d a c t o r ş e ia d j u n c t ş l s e c r e t a H a t u i â e r e d a c t i » ! 1 * 7 4 - 1 1 ( s e c ţ i a , c u l t u r a l ă ) ! 1 1 * 7 3 - 0 7 ( s e c ţ ia p r o b l e m * s b c ia J * * « c o n o m lc e ) i l - 7 4 - S b ( s e c ţ ia - p r o b l e m a c « t â t e n e ş O ) i ’ l - 7 3 - M ( g d r a i n l s t r a ţ i a « a r u l u J V M ic a p b b U - "

c i t a t a s » p r im e ş t e z i l n i c , f n t r e o r e i » . I # — 1 6 . « t r N a p o c a n r 1 8 f i a p a r t e r » S I m b ă t a s t d u m i n i c a t n c h i ş