I

Editura NEUMAStrada Libertilii, nr. 188Apahida, Judelul Clul

Editor: Andrea H. Hedeg

Coperta 9i DTP: Gelu lordache

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiGdrbea, Horia

Plicinte cu ighemonicon : prozd / Horia GArbea. -Apahida : Neuma, 2019

' tsBN 978-606-8975-27-6

821.135.1

HORIA GARBEA

PTHSIHTESU

PnozA

Ed itu raNEUMA

turgie in 2001 qi Premiul IJS giAndrei Bdnfat pentrutraduceriin 201 1. Are lucrdri literare tr.aduse 5i pu-blicate in numeroase limbi strdine, menliuni inistorii ale literaturii 1.om6ne, manuale 5colare,cursuri universitare dd literaturd gi teatru, diclio-nare de personalitdfi etc.

A realizat scenarii de filnre gi show-uri pentruteleviziune la ProTV, apoi la prima TV, NagionalTVetc. A realizat doua cicluri de emisiuni la TVR Cut-tural. A reprezentat Romdnia la festivalu-ri interna-lionale de literaturd.

lntre 2003 gi2015 a fost pregedintele AsocialieiScriitorilor din Bucuregfr, apoi al Fitiatei Bucuregti-Dramaturgieale USR, din 2015 e pregedin tele Fitia-lei Bucure;ti-Poezie a Uniunii Scriitorilor. A fost vice-preged i nte le I n st it ut u I u i Cu ltu ra I Ro m dn, d i recto ru I

Teat ru I ui D ra m atu rg i I or Ro m dn i etc.A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural in grad

de cavaler Q0A4), inallat la jrad de ofiler in 2010.

Cuprins

Negru de Bucuregti. Generalia atreia / 7

Zj2\.Focul I 29

Criminalul / 37

La Sinaia,laCazino 146

Miss Litoral, 19841 55

Poveste rom6neascd de Crdciunsau

Moartea giinvierea lui Mo5 Crilciun 162

1921. Variante 172

Pldcinte cu ighemonicon / 80

Referinle critice / 89

Despre autor / 94

J

ii

I

.ti

!:

i

i

',;i;l

il;;I']l'I{lrfl.li

r i'trl,t

:1lr

if,r1fi

#

94 95

Negru de Bucuregti.Generalia a treia

1.

Nurinele are 9i e,l importanla lui. Aga spuneataice-siu care ii alesese nurnele. El credea altfel. Cinumele e chiar foarte insemnat. Stefan era unnume acceptabilgi, mai ales,traductibil. cend aveasd plece din Rorndnia, lara asta de tot rahatul, incare nu se mai putea trdi, numele Ssta se puteau;or adapta: Steven, Stefan, Stefano, Etienne. Mer-geau toate. Cum ar fi fost sa-l cheme ca in romanul5la pe care trebuise sd-l citeascd in liceu: Paraschiv,sau Nild, sau Achim? Cu dstea, in Europa civilizatdsau in State, l-ar fi mdncat cdinii.

Era maigreu cu ea. Cosmina!Asta era un numefoarte tdmpit. Luat parcd din basme rdsuflate gi

dulcege. Avea o grdmadd de colegi pe care-i chemaa$a, aiurea: Sorin - Sorina, Cosmin - Cosmina,Codru * Codrula. Md rog... tot er.a mai bine decAtSafta sau Mar:ghioala. Dar cel mrai bine arfi fost s-ofi chemat gi peda Ana, Maria, lrina, loana,,sd nu-ifie rugine cu ea.

Pentru cE $tefan se hotdrdse; c6nd va pleca din!ar:a fui comunistd gide rahat o va lua gi pe Cosrnlna

7

I

Honrn GAnsrn

cu el. ii spusese gi ei. Nu pe ocolite. Scurt, dar destulde clar. Eu am de gAnd sd md car. Aici nu e de stat,frate. $i sd gtii cd te iau cu mine. Nu te las nici pe

tine in mizeria asta. Ea rdsese.

ilintrebase apoi, mai serioasd, mai matura, isepdruse lui, cum are si fac5. Din Romania nu iese

nimeni. Doar berzele care pleacd toamna. Nicidespre ele nu se Stie c6t o s5 le mai lase securitateasi zboare aga, de capul lor, peste grani!5.

$tefan nu-i spusese planul lui. Doar ii spusesecd are un plan. Se mirase cd fata nu-l intrebasenimic. Dacd are un plan sd-l tina pentru el. Nicimdcar ei sd nu i-l spun5. $i sa nu se vadi pe faja luicd are un plan. Ei - cei din polilia politica - suntpeste tot. La el, la FdgSrag, la Bucuresti, in trenurileimpuiite care-l aduceau de la Fagdrag la Bucuregti,in toate gdrile pe unde treceau acele trenuri. De

unde;tia una ca ea asta? Nici nu implinise optspre-zece ani. Uite cd gtia.

2.

- Ai sd auzi de mine, coane Petcule.- Gura, $antia. Mereu vorbegti prea mult. in

meseria ta trebuie sd taci.- Cu c6t vorbegti mai mult, cu-atAt abure5ti mai

multd lume, coane. Ai si md cunogti...- Nu te cunosc, $antio. Nimeni n-o si te

cunoascd. Dacd pici la mijloc, noi nu ne bagdm. Maiales eu nu md bag. O sd ai soarta lui Ramaru. Punct.Clar?

a O

PLACIruTE CU IGHEMONICON

- Nu md compara pe mine cu Ramaru, coane.RAmaru era un nebun oarecare. Tdia gi el gagicic-aga i se scula lui. Dacd era ceva de capul lui, era elaici, nu eu.

- $antio, daca intr-o zi o si deschid ziarullnformalia gi o sa aflu cd odiosul criminal $antia a

fost condamnat la moarte, punct, sentinla a fostexecutatS, punct, eu n-o sa qtiu despre cine evorba. Pentru cd eu nu te cunosc.

- Bine, coane Petcule. S-a marcat. Dar maicite;tesi matale, cd ai gcoali, te-a dat partidul la gcoald,gi-ai sd vezi numele meu.

- lar vii cu chestia aia rdsuflatd cd bunicu-tdu era

$antia ila, spintecatorul de pe vremea lui PazvanteChiorul?

- Osman Pazvantoglu. Dar bunicul nu erape-atunci. Vorbim de 1907, coane, gi dupa aia. Nicin-au trecut 70 de ani. lnformeza-te. Nu numai dinlnformafia. Erau qi pe-atunci ziare. Nu mai zic deUniversul.Ia Facla, coane, ia Adevirul.

- la tu aia-n gurd sitaci. Punct.

3.

La podul Mogo;oaiei ne despdrfirdm, Pirgulu1nd-o spre pogta, noi spre Sarindar. Noaptea eraumeda 5i rece, ceala se fdceo tot mai deasa. MagAndeam tocmai cum sa ma vad mai degraba acasa,in pat, cAnd Pantazi, dupa obiceiul lui, ma ruga saraman cu el. (...) Ceaya se facea tot mai deasa,umezeala mai patrunzatoare. lntraram in localul cel

Honrn GAnsrR

mai apropiat, la Durieu, in dosul Bancii Nalionale 5ine aleseram in fund masa,in col;ul cel maiferit.

Totul se petrecea ca de fiecare dat5. Sorbirim intdcere prima tuic5. Deodat5, Pantazi tresdri. Cumstdteam pe latura alSturata a mesei, nu fu nevoiesd intorc capul ca s5 vdd ce-l tulburase. lntrase un

bdrbat destul de tdndr. Mai degrabd mic de stat,

dar lat in spate, ca un luptdtor de la circ, ferchezuitcum se cuvine, pdstra totugi pe fald trdsituri aspre,

de ldran s-ar fi zis. Avea bralele lungi gi mainile,inmdnu5ate, pdreau mari gi puternice. Era in plindlumind gi noi, din collul nostru intunecat, il puteamvedea bine.

Se duse la tejghea giii spuse tejghetarului ceva

ce n-am auzit. Acesta ii umplu repede un loi cu

rachiu, ori poate cu jamaicd, n-am vdzut bine. Apoiagezd in fala lui, fdrd vorb5, un plic din h6rtie demitase. Necunoscutul il lua fara sa-l priveasca gi-l

puse in buzunarul dinauntru al hainei ce purta submacferlan. Din picioare, iqi bdu loiul din doudsorbituri lungi, il lasa pe tejghea si iesi fard a privi injur qi fdrd a spune nimic.

Cind uga se inchise in urma lui, il intrebai dinpriviri pe Pantazi ce se int6mplase qi cine era omulcare ii atrdsese luarea-aminte. Acesta zAmbi amar:

- Nu gtii cine era? $antia.

4.

- $tefane, vorbim intre noi ca intre bdrbafi. Dacd

ili place de Cosmina, eu nu md bag. Nu conteazd

tC)

Pr-Actrurr cu IGHEMoNtcoN

cd e vara-ta, ci gtii bine: miacd-ta gi nevastS-meanu-s surori bune, chiar daci au crescut impreuni.Numai atata ili spun:a;teaptd pand intrali am6ndoila facultate, sd vd faceli gi voi o meserie. Ci fdracarte, stii cum e. Sd faceli gi voi doi-trei ani defacultate qi pe urmd... l-am spus qi lui taicS-tu. iiinjura el pe comunigti. Dar daci nu erau ei, poatenu ajungea nici el inginer, nici maicd-ta. Daci aicarte, te descurci ;i la noi. Tu crezi ci-n America eca-n filme. Dar filmu-i film, nu e realitate. Maispune-i gi tu lui taicd-tu s-o mai lase cu Europalibera. Mai bine s-ar gdndi cd are un copil decrescut. Nu mai asculta nicitu. EgtitAnir, nu gtii ce-icu igtia, i1i bagd in cap idei. Dacd tu crezi cd Goma5la-i mare scriitor, treaba ta. Eu nu gtiu, n-am citit,nu md intereseazd. Ca a fdcut pugcirie?! Mulli aufdcut atunci. Nu mai sunt vremurile alea.

5.

Auzisem 9i eu de $antia, ca fiecare. Jurnalele iipuneau in seami tot felul de fapte, multe dintre elede necrezut: omoruri hidoase, ciopArliride oameni,mai cu seamd femei, lovituri la casele de fier celemai bine pizite gi mai stra;nic incuiate, cu sdltareaunor bani ce nici nu qtiai sd le scrii numdrul. Darniciodatd nu fusese prins asupra faptului saudovedit. Politia era totuti pe urmele Iui. Nu mi sepdrea cu putinla ca Santia, cel zugravit in gazete,

sd umble singur noaptea, mai ales intr-o noapteneagrd precum aceea, prin mijlocul Bucureqtilor.

II

Honrn GARsen

Tot din priviri, il indemnai pe Pantazi s5-mi spunice maigtia.

El agteptd ca un chelner si ne a5tearni pe masdvinul, poruncit mai devreme, cu mezelicul cuvenit,gi-mizise:

- Dacd te-ai lua dupd ziare, $antia e un monstrudin lad. Sau vreun vrdjitor ce st;penegte iarbafiarelor. lar el nu-i dec6t un ucigag de r6nd. Cusimbrie ce-i drept. Te miri ca umblS slobod? Pai el

;i ortacii lui slujesc cui plStegte. 5i intre aceqtia nulipsesc nici oamenii stapanirii. Numai cd ei nuplatesc cu bani peqin, ci cu libertatea in care-l lasd.

Dacd vor sd vini de hac unuia care-i stanjenegte,nu se mAnjesc pe mdini. Au omul lor. Atdt a$teapt5.Acum c6liva ani, cand au fost rdscoalele laranilor,l-au pus sd ia urma celor care le-au starnit, venilianume din strdinatali. $i mulli putrezesc acum prinpiduri sau pe fundul unor bdl!i. lar stdpAnii lor cesd zicd? Doar n-or sd intrebe ambasadorii lor: ce-atifdcut cu tocmilii no5tri?

6.

- $tefane, acolo, la Bucuregti, c6t stai la soramaicS-tii, nu prea discuta politica gi chestii d-asteacu Nelu.li-aidat seama cine e gi ce gandegte. N-arerost. Nu-l mai schimbi. De turnat, poate ca nu tetoarnd, dar nici asta nu-i sigur. Lasd-l in prostia lui.Tu ai treabS, ai meditagii de ficut, ai de invSfat. Nuai timp sa-i degtepli pe progti. Nu-i maizice lui decehi, de Goma, ca gtii cum reactioneaz5. Ce

I2 t3

PlActrure cu tcHEMoNtcoN

ascultdm qi ce vorbim intre noi e una, ce zici lumiidin jur - sa te 96ndeqti de doud ori.

7.

- Mi se trage din sange, frate, de la familie.Mama a murit in'44\a un bombardament. Aveamgase ani. Dar tot a apucat sa-mi zicd de taicd-meu.

$i de bunicu-meu. Nu i-am mai prins. Mi-au maispus p-ormd sialtiicare-i ;tiau. Am6ndoi au mierlitla fel. Au cdzut mesa gi gaborii i-au ldsat din brale.Aga mi-o fi scris gi mie, mai gtii. Pe tata mama l-aiubit. Dar dacd el a luat un plumb intre felinare, cesd fac5? A gregit;i el ca s-a legat de legionari si d;tianu iertau. Cdnd a rdmas singurS, cu mine mic, n-a

avut de-ales. S-a facut curvd. Nu mi-e rugine sd zic.

Pentru mine a fdcut asta. $i prietenele ei, dupd ces-a dus, m-au crescut acolo, intre ele, pdna au venitcomunigtii gi le-au inchis hogeacul. M-au trimis la

orfelinat. Acolo inveli de toate. A fost greu p6nd amdat prima datd. Eram la bucdtirie, cd ne punea sd

cura!5m cartofii, sd facem smotru. Nici nu mai qtiudin ce ne-am luat. Nici nu am qtiut cand am luatculitul. in st6nga. Cd eu gtii cd dau mai bine custanga. Erau doi. L-am umplut de bor; pe unul. Amsimlit c5-mi place. Ci ametesc ca de Ia o bauturdtare. Al doilea a vdzut c5-i ceva cu mine.5-a speriat,a fugit. Eu dupa el. Voiam s5-i scot ;i lui sAngele.Neamul, se vede treaba. Am apucat sd-i dau numaiodatd, cd au sdrit to!i pe mine. Ei, aga a inceput.Mi-au zis: Santia, fapta ta e gravd, te bdgam 1a

HoRrR GAnarn

gcoala de corecfie, cd egti minor. Dacd nu tereeduci, dai de dracu. Ce si mai dau, cd dddusem.Asta a fost. De la tata, de la bunicul... Tot acoloajungeam. Bine mdcar ci n-a trdit maicS-mea, sd

md vad5.

B.

Ei cred cd treaba asta cu comunismul e vegnicd.

Ca de fapt rugii s-au inleles cu americanii pestecapul nostru. Dar nu lin seama de oameni. Poli sa

!ii in pugcdrie c6teva sute de oameni, c6teva mii.Dar at6tea zeci qi zeci de milioane? Asta c6t o sd

mai dureze? Ceau5escu are aproape 60 de ani. CAt

o sd mai trdiascS? $i de fapt sd trdiascS, treaba lui.

Acum s-a cdrat la dracu-n cdrfi, in Africa. El s-a

hotdrat. N-o sd agtepte sd intre la facultate la vard.

$i chiar dacd o sd intre, n-o sd-l prindd absolvirea,sa-gi ia diploma de TCM aici. Ce-i aia TCM? Bietultaici-su credea c-or sd se facd masini-unelte decdcat incd cincizeci de ani in Romania? E el, tata,destupat la minte, dar nu de tot. HotSrarea lui eluatd. Planul e plan. Trebuie sd-l caute pe acestGoma. A fdcut o migcare pentru drepturile omului.S-a aldturat Cartei incepute de cehi. E scriitor, il gtie

lumea. O sd reugeascd sd miste ceva. Trebuie sa

mearga impreund cu el, si semneze documentul.

$i din doud una: oriiivor ldsa de bundvoie sd plecepe cei care au semnat, ori or s5-i alunge ca sd

scape de ei.

t4 IE

PLACIruTC CU IGHEMONICON

9.

- $antia, !ine-!i gura. Punct. De dsta nu neputem atinge. Nici de nevastd-sa, nici de nimic.Chiar mult iubitul si stimatul a zis: halt!i1i faci gdtulpraf degeaba.li-am spus ce ai de fdcut. Care vin lael, care Stim ca vor sd vind, ai mand libera la ei. Numul1i. Doi-trei daca ii arzi, vorba se duce. $i cu asta

am pus punct.- Coane Petcule, ordinul nu se discutd ti indi-

calia nici atat. Da-mi pare rdu cd nu md lagi.

Paisprezece am pe rdboj, coane! Nu vreau sd-l

intrec pe bunicu'. 5e zice cd trecuse de patruzecinumai in Bucuregti. O fi, n-o fi... Nu discut. Dar,p6nd mor, maiam vreme pentru destui.

- Nu faci nimic fdrd sd-!i dau eu voie. Eu respectce-a zis mult iubitul gi stimatul nostru qiiti transmitexact. $i pentru afacerile tale personale, imi ceripermisiunea. S-a inleles? Dacd mai calci pe-al5turi,iei calea lui Ramaru. Punct.

- Da, gefule.* Nici pe Sgtia nu-i nevoie sd-i termini. Lasa-i si

dea din gura. Sd spund ce-au p5!it. 5a bage frica-nailalli.

- Pdi cum aqa gefu'? $i rabojul meu?- Md doare fix in cur de rabojul tdu. Stii ca nu-mi

place vorba lunga. ii arzi, dar nu-i termini cu totdinadinsul. Punct.