/I 4L y y oz.

0,AllEMIEI `'wag to

ACADEMIA ROMANAEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XII MEM. 14.

MO*NENI DE PE VARBILAU*I DE PE VALEA BUZAULUI

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

Sedinta dela 23 Octomvrie 1931

Vechea viata a satelor noastre poate rasari, in Muntenia, peregiuni, cum o aratam intro comunicatie anterioara, indatace-si da cineva osteneala sa caute intre hartiile, uitate si menitepeirii, ale proprietarilor si mai ales ale taranilor mosneni.

Se vadeste atunci cats originalitate locals e cuprinsa in acestezapise, al caror cuprins se intregeste, de altfel, cu ceeace sepoate observa si astAzi in viata acestor interesante si venerabileasezari. Generalizarile pripite se pot inlocui astfel cu prive-listea cea mai felurita a unei vieti care s'a alcAtuit si s'a des-voltat de ea insas cu aceeas spontaneitate creatoare, in acestdomeniu al asezArilintelor si a limbii, ca si in acela al canteculuisi al artei.

Acuma, dupa ce am aratat-o pentru Cremenari de pe valeaTopologului, o incerc si pentru anume parti intre valea Slani-cului si a Prahovei, ca la Bertea, pierdutA intre culmi cu livezide pruni si avand legAtura numai cu piciorul catre drumulcare duce la vechea manastire a Sinaii.

Mosnenii pastreaza cu evlavie, a dela stramosi », acte dinveacul al XVI-lea Inca, asemenea cu acele doua ale carorfranturi le dau mai jos. *i aceiasi vorbesc de capitanul Bar-talus, de pe vremea lui Mircea-cel-Batran, ca intemeietor alsatului, care de fapt e mostenire a unui Bertea, care (Bertucu sufixul ea) nu e decat tot Bartolomeu.

A. R. Memorille SeMitadi Istorice. Sena III. Tom. XI,

11111j37EC:.

ColaI ti vc.

I

! :2311-ARi

Z g . if.;k6A

1,

It

1296L

.

6./Sr

2 N. IORGA 202

Avem intaiu trei carp domnesti, pe care le pastreaza d-1Stoica Petrescu.

Dintr'un act dela Alexandru-Voda Mircea, deci din a douajumatate a secolului al XVI-lea, nu s'a pastrat cleat jumatateadin a stanga, cu acest cuprins:

t MACTIFO 6,KII0 1W 4AHX AMPS KOEKOAA H rCHEt IchC010 3EMAE 8r[pogna-Known] Cult REAHKAr0 ElirkA06flAr A1HpgER KOESOAA H AHHICE10 MINNIE

ROEKOAA [Anal, rCEIACTKAMH CIK" noun-knit rcKAarnn wkomS 4AKh 114

FIME SOKIIH H C'h CHOKA Er ... I-4KM AA HM ECT W,1118 S AMUCK, WT AEA811CHAR HOAOKHHO [,ITO K8E-INA] KONCHH WT Span BA r wool rOTORHH KEATOKAA ECT CTOHK'hli REHM.. . II. A CflpFl H Hp0A4AE WH WT C13011

A06110A1 KO[A]10 H WT KO[MO] mErfrawom S rop H S AWA H REA ll CE AA

3HAE WT AA[11/411KA]... swop WT MM... TN KOCTHW WT 11,EX" U K... AOpn8 noAa TSH r10 Rom s . WO A01111 noA CKVHIllOriply (VT 110Acwitp[nuloaph S Ao 4s.KliThlia] S AWA S IIIET(1114A H HIETpH4A S AWA AO

CE 3A KnStign S AA'KHKA cErO pAAI AAAOK H rCKOAAAAFI

60,K11110K... II K'h wpas8 EMS H RHSKOM H flAKHS,IETOM no 'toil* 6[OKH-

H013] no 014 rItA[AMH] H CrkATEAIE THC... ApArOMIIII KEAHKH AKOp. HNi[thialik] HKA LIMO KEA AOrT. H ACIAnTp8]... H roam nEx. H [RAJA*.

CTOA. H MHTfrk KOMIIC H sofa._ [rOHHt] ngx. H muffin CTdHKO REA

1OCTliAIIHK7 HC. Aparomnp KEA 110011[HIS], II A3 IAKHM ENC HAIIHCAX KitCTOAHH MCLI,A WX. RI AH. TEK8111 A*TOM K 3...

(Monograms, pecete.)

Deci se darueste, pe la 157o, si de Domn lui Bojin sifiilor, la Mlaca, partea lui Ursul, cumparata de acesta cu L000de aspri gata, platindu-se si unui Stoica Bene 5o. Hotarelesunt pang la Adanca, o apa, Brabova ( ?), Scarisoara, Pietrisul,un « predeal ». Marturi sunt acesti boieri de Divan: MareleVornic Dragomir, Ivascu Golescu Marele Logofat, un Dumitru,cunoscutul Gontea Paharnicul, Badea Stolnicul, ctitor la ma-nastirea Cobia din Dambovita, Mitrea Comisul si Staico(Stoichita) Postelnicul.

Al doilea act mai vechiu e pastrat si intr'o buns traduceredin secolul al XVIII-lea :

Izvod scos dupre limbs sloveneasca pre limbs rumaneasca.Cu mila lui Dumnezeu cretin Io Petru Voevod si Domnu Tarai-

Rumanesti, cari-i dintru Ungurii s'au descalecat, fe6orul marelui si prea-bunului Patrasco Voevod, nepotul marelui si prea-milostivului Radul

$

S

-

npnxio[o]in... Wit ;

. . . A-kT

_

16O-h6...

203 MO$NEN1 DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI3

Voevod Calugarul, dat-au Domniia Lui aeasta porunca a Domnii Luilui Sutila si cu feeorii lui cati Dumnezeu ii va da ca sa-i fie lui ocina,in Mlaca, partea lui popa Mircea dela David, derept 7 capre cu laptesi derept 200 aspri gata, si pentru slujba de 7 suflete, iar Sutila el aufost cumparat dela popa Mircea derept re al bun, pentru acea ocina,si de acolia in Piatra Strambei pan in curmatura Paltinisului si pe apaVorbilaului in jos pan in malul Stanii si in Adanca. Si iar au cumparatSutila 2 rozoare dela Badila derept ioo aspri gata. Apoi au venit Marcocu Sutila inaintea Domniei Lui de au daruit Marco pa Sutila,a lui parte de ocina, toata a ou (sic) dat lui Sutila, iar Sutila el au hranitpe Marco, si au platit Sutila pa Marco in trei ani cu moo de aspri. IarSutila cu Dobra, fameaia lui Marco, au fost insa doi frati nedespartitiin veacii veacilor amin, si s'au infratit ei de a for buns voe si cu stireatuturor megiiasilor din sus si din jos si dinaintea Domnii Lui. Deci audat Domniia Lui lui Sutila ca sa-i fie ocina chabnica, si feeorilor, ne-potilor, stranepotilor, si de nimea neclatit peste zisa Domniei Lui. Iatasi marturii pus-au Domniia Lui: jupan Mihaila Marele Dvornic sijupan Patru VI. Log.,r Dumitro Spat., Ianachi Vist., Patru Corn.,Gherghe Stol., Dumitru Pah., Staico Vel Post. Ispravnic Dumitru(sic) 1) Vel Log.

Noem. 20 d., 7092....Si s'au scos Fey. 20 d. 7243.[V °:] t Acestii carti i s'au ales sj. 116, i2 boeri.

Printeinsul Petru-Voda Cercel da la zo Noemvrie 1583 2),unui urmas sau vecin al lui Bojin, Sutila, fiul lui Marco, « ocinain Mlaca, partea lui popa Mircea », pomenind « slujba de7 suflete ». Conditiile pe aceasta vale saraca erau atat de pa-triarcale, incat plata, facuta unui anume popa David, e de« 7 capre cu lapte », pe langa zoo de aspri si slujbele aratate,pe care Sutila le is asupra-si. El insus nu da decat « un calbun ». Hotarele cuprind: Piatra Strambei, Paltinisul, paraulVarbilaului, Adanca si « malul Stanei ». Un Badila vinde doua

1) Ceteste: Patru. V. mai jos.2) Cei trei boieri din frunte au fost inlocuiti apoi cu Danciul, MiroslavTeodosie, pomeniti la 28 April 1584 (v. Hurmuzaki, XI, p. 899). Mihaila a fosttaiat de Domn, cu Banul Dragomir PAharnicul Gheorghita (v. Stoica Ludescu,

in Magazinul istoric, IV, p. 276). E interesant cA traducatorul a Stiut a devaratulnume al lui Mihaila, care e in original: M.hail.

1

'

fii -sau,

si

si

N. IORGA 204

razoare, pentru zoo de aspri, aceluias ySutila. Fiul « a hranitpe tata si a platit pentru el moo de aspri in trei ani. E cu de-savarsire interesanta infratirea lui ySutila cu sotia lui Marco,Dobra, care-i era deci mama vitrega.

Din originalul slavon a ramas numai o parte din dreapta:

CK011 CHIN KEAHKAV H norkAospnr. . RAT rCKAAMH Cif° HOK*AEHIE rcismmil

RAPE EAHKAK comm. H KflAT W 110 CR8A

rOTOR H paiki cnt321C6ORE 3A 3. AlllhAllt111H AKA tIACT CHOIRrHHET8AOK H 110 ROAM0030.111 WT HA CAA10A 34 41. ACE1f1H

AA11011AA H SAESHA A1ApK0

FlpHDIAIIH HO Mtlf1K0TO KiTH 6HT AAHVIEHIE (sic)...

AKA K*KOM, AMHH.IrACTKAN111 (?)

IJKOM AA ECT WilHh Kix 8KAKKH8KOM HK H IIAKH84ET0M HMOHMS rCKAAMH CtIC HerkATEAIE HOCTAKAT H rgAmH HOMAN MHKAHA

KEAHKill

MARION nor.IsfT H A8MHTI18 CHAT. 11 IAHAKH KHCT. H IlkT(18 KOM.

1lEK. H 2KSHAll CTAHKO KEA HOCT*AHHK, HC. MOTS KEAHKIH nor*fT,H A3 ASIISA, AURA HOEAA.

rpd4i l'CAMH CSKSpEll1H H WT ARAM AOCEr THI:641 ATOM, K 311K.

(Pecete, monograms.)

La 1598, aproape pe acest timp, numele mosnenilor suntscrise pe aceasta piatra de drum:

KAAKO KC... HIJOHSKOAEHHEWTRA H Ch 110C1If WHIM CNACITO AKA, AMHHK, MOURNrem CTOIKA, CTANA, CTANK,3011 Cll. KAAAh, CTANA,MINN, CTAHK, CTOHKA,copa, R AliT BPS, MK.K All. A8MHTpAIIIKO, ROHKA, Cit CH8 Ero

H PAASA, Mrltrk (?) C'h 4EA fro,CIL WA ErO, C'h lilA fro.

0 biserica de zid ar fi fost refacuta la 185o, cum spune oinsemnare de tot recenta pe curioasa pisanie desemnata pe un

. . .

.

...

. . .

. . .

. . .

.

.

. .

. .

. .

. :

. . .

. .. . .

. .

. . .

. .

. . AT

-

H

_ -

,

4

»

rh

.

.

205 MO$NENI DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA I3UZAULUI

fond luciu galbuiu peste care s'au tras linii de orientare. Carac-terul literelor e arhaic. Se pot descifra aceste cuvinte numai :

(Pecete, monogram5.)...A6asta sfanta biserica [de robii lui] Dumnezeu Radu ( ?) Via-

doiu Paraschiva, Zamfira, Stanca, Voica, Stan, Maria ( ?), Cos-tandin.

Satenii Isi recunosc, la auzul acestor nume, stramosii. Amvazut sprintena casa veche a Vladoilor, care se apleaca putinsub acoperisul de sindrila neagra.

In pod se aflau icoane, mutate azi la Muzeul din Valenii-de-Munte, dintre care un Sant Nicolae de pe la i800, darcu inscriptie slavona, o Buna Vestire de o tehnica originals,si cele doua figuri de pe laturile crucii dela catapeteasma,Maica Domnului si Joan, tot cu inscriptie slavona, de o finsarta, pe care trebuie sa le punem cel mai tarziu pe la 170o.

Deci in partea de jos a satului Inca din mai vechi timpuriera aceastd biserica.

In partea de sus, catre dealurile ce duc la Comarnic, bise-ricuta de vergi si de lut care se topeste cu Incetul, interiorulfiind numai o gramada de daramaturi, iar frumuselele frescetaranesti deslipindu-se la fiecare bataie a ploii, da alaturi cucateva documente culese de pe la alti tarani de vioiul invatatortanar, mijlocul de a se cunoaste ceva din viata evlavioasa asatului.

Pe un Apostol din secolul al XVIII-lea se ceteste :

[A6asta sfanta carte] ce sa numeste Apostol s'au cumparat de mineRoman, monah din sfanta man5stire Sinaia si s'au daruit la bisericadin satul Bertea, unde sa praznuiaste hramul Sf. Troite, spre a meavesnica pomenire; 829, Septem. 27.

E vorba de vechiul lacas de lemn.Pe un Triod:Tal. parale.Catastivu de care cat a datu, titorii besericii si ai acestui Triod :15 popa Ilie Puiu.15 Negoita. Stanica.15 Radu Vladoiu.

_

.

6 N. IORGA zo6

7,2o Neacsu Titeiu.7,20 Dumitrache Caldura.6 Dragomir Lupu.

Biserica de azi ea insas, pe care smeritii claditori o socotiaunumai o simpla troitd caz unic cand troita, pastrandu-sinumele, devine o bisericuta cu altar , poarta aceasta inscriptie,sculptata stangaciu si sovaitor :

Sf[a]nta Troita facuta la leatu 183o, in zilele prea-innaltatului nostruDomn Gligori Dimitru Ghica-Vod[a] cu blagoslovenia pria-sfintituluiarhiepiscopului nostru Chesarie si cu voia lui Dumnezeu si indemnarea

si silinta titorilor cati au ajutatu: popa Ilie Puiu cu ma-sa, Dumitra,Ion, Safta, de la inceputu pang la sfarsit, Dinu Anghelache, Ghica,Alecu, Petru, Mane, Stoica, Buna cu toote, Goorghe, Dinu, Parascheva,

Dumitru, Rad[u] Bujoiu, Neacsu, Dragomir, Radu Vladoiu, Tudorache.Dinu Anghelache au datu un pogunu suptu biserica; Coman Falcescu

a datu mosie.

Stilizarea este in afara de formulele carturarilor si e o inovatiementiunea in pisania pe piatra a donatiilor de pamant pe carele-au facut, din putinul for avut, o parte dintre ctitori.

Intre zapisele mai not ale taranilor e pretios actul dela179o, cu acest continu t, aratand tot ce cuprindea un neam demosneni la sfarsitul secolului al XVIII-lea (intalnim si peComan Falcescu, daruitorul bisericutii) :

t Adica eu Ene Falcescu, dinpreuna cu sotiia mia Stanca, cu fica-mia Masa, dat-ama credineosti zapisulti mieu la mina varu-mieu Pa-raschivu Falcescu [si] Coman (sic) precumti sa sa stie vandutt

partea mea de mosie dint Bertea, dint cinti pans inti cinu, cu siliste

cu cats sa va afla, si cu levede de pruni, si cu locu de casa, insastanjini, sa sa stie, santii z9 p[o]l, adica nooasprezece si jumatate, si

vandutti de a mea buns voe si cu stiria tuturorti fratilorti mieisi a verilorti miei, si de susu si de josti; si tocmeall ne-au fostil pa stan-

jini tl. 2, adica doi. i, candti s'au facutti acestti zapisti, au fostti

multi oameni martori, care mai josti sä vorti iscali, si gasta parte esteIntl Scarisora si in islazu in satit Si, peritru mai adavarata credinta,m'amti iscaliti1 mai josu si mi-arnti putt si degetulti in locti de pecete,

ca sa sa criaza. Iul. 3 dn. 179o.

t.

-.

ca

'rota,

i-ama

c5te

i-amt

207 MO$NEN1 DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI 7

Eu Ene Falcescu, Stanca, sotiia mea, Masa, vanzatori.Eu Stan 611 Falcescu mar.Eu Lupul Falcescu mar.Eu Dana Falcescu mar.Eu Opre Falcescu mar.Eu Ilie Falcescu mar.Eu Gorghe Falcescu mar.Eu Lazarti Falcescu mar.Eu Anghelti Falcescu.Si amu scristi eu pop[a] Ianea duh[ovnic] cu zisa lora, si mar.

Urmeaza o masuratoare, prin care vedem alte familii de sá-teni si unele amanunte ale localitatii :

Tudula da pogoanile de silisti ale Badi sin Carina Fasole dupa sumastanjanilorti lui, noozeci si patru pogoane, sase si jumatate, scoasa dupacartea de hotarnicie a neamului Petrosei, hotarata silistea dela leatti1798, si, fiindti-ca Badea Fasole tocma acuma s'audata cheltuiala hotar-nicii si luatu si tudula po pogoanele lui, ca sa stie pa unde sa-sicaute stapanirea: insa unit pogonti inu siliste langa Iona brats Tudosie,di costing pans inti gardu Parvului Zeche patru pogoane, i pa[rtea] luiinu varfu Beni, Intl gradina lui Ionti Boghii";, pa da la vale, sa alatura cuStoica Beleugti si cu Dumitru Grec[u], si sa s[a] stie: dint' gura unii

valcelus[e], unde este si ulmu, papa Ina plaiu, unde ese drumu dint sate;care santa inteacestti lung' cinzeci si dog de prajani si inu lata un-sprezece prajani si jumatate, si sa inplinesce aceste patru pogoane,una pogonti si patru prajani in curatura lui Rusinti pa di Bust, pa langacrane', unde este si unit loci', care vine inu lunge patru masuri si 'ncurmezisa vine sapte prajani la masura, si sa implinesca toate pogoanile

dupa cartea de hotarnicie. Sa-si caute venitu lora pa dansile, darn cartea6a mare este la mana lui Ionti Lupti supta pastrare. 1819, Dech. 21.

Cost. Popescu.

Eu, Badia Fasole, fiindu-ca mi -amu alesu tats -mieu o parte de mosie

amu lust partea ( ?), cheltuiala ce o am cheltuitu Oita candu am des-coperitu ca sa stie ca, candu s'o scula cineva, sa sa cuteze pune de--(sic),si am cheltuitu tl. xo, adica zece; si neste capre ce au fostu luatu tocma pasibriia mia, mi le'm vandutu tats -mieu cu sotiia de trei ore, care aufostu bune ale mele.

s'au

,

8 N. IORGA 208

Badea al lui Cahn Faso le, proprietar de capre pe care le vindetatalui sau, are un parnant, pe la varful Benii si la curaturavechiului Rusin, intre vecini cari se chiama Boghici, Belciug,Grecu, socoate in prajini, dar si in mdsuri, aratandu-se cao masura face cat sapte prajini. Numai tine plateste « cheltuialahotarniciei » isi are, ca dansul, pamantul delimitat.

Urmatoarele doua acte sunt din vremea RegulamentuluiOrganic :

C. 1840.C. supt-cirmuiri

plecata jalba.

Cu supunere jaluim noi supt-iscaliti Cardanasi (sic) pentru dlorud. propietar coconu Nitu Anghelescu si postelnicu Costandin, pa carei-am rugat dupa porunca c. supt-ci[rmuiri] No. 2264 a-m loua dijmadin rodurile pamintului si nu vroeste ca sa dam bani da dijma ( ?) dafin si da porum pa iarna uscat, 8o oca da pogon vanturat cu pretul ca da18 palme, iar nu din zece una dupa porunca. Pentru care cu plecaeunerugamu pa cinst. supt-cirmuire a-m hotari darea acestora in ce chipsa o facem, ca ni sa prapadeste rasipa pa pamint. Si sintem plecati.

DrAghieu Toader,Jeluitori dint" satu Bertea.

Subcarm. (plaiului) Teleajan.

Aleaii satului Bertea. Vazandu coprinderea acestii jalbi, si avanduin vedere legiuirile pentru propiietati, sa nu ingaduiti a sä urma inpo-triva catusi de putin, caci veti cadea insiva in grea raspundere; 1851,Octvr. ix.

C. 1830.

Acest omu anume (Dinu), satu Bertea, merge pans la Campinasi cu Stoica Danu la ocarmuire, pentru ca cerem ca sane ni (sic) sa dea una om, carele ceremu noi, a are mare trebuinta.Si data noi, alesii satului, acestu ravacu. Pentru incredintare ne-amiscalit noi anume: Radu si Oprea §i Milea. Si scrisu eu Costandinulogofatu cu zisa juratilor din satu Bertea, in noo zile in (sic).

Ele au interes pentruca arata cum dupa Regulament, cusistemul nou al juratilor alesi, inlocuind pe « oamenii buni sibatrani », satele isi cautau logofeti si redactau cum se price-

unit omu,

i-ama

..

1..

si-I

209 MOSNENI DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI 9

peau, in alta forma decat cea indatinata, acte de libera trecere,de recomandare sau inaintau plangeri.

Aceia ai caror autori, din nenorocire, nu se pot deslusi dinfoarte incurcata scrisoare, ni prezinta situatia taranilor fata denoile legiuiri cu privire la dijma, care se culegea de proprietaricu atata zabava si rea-vointa incat « se prapadia risipa pepamant ».

Se vede tot °data din hotarirea subocarmuitorului ca'grija aveau acesti dregatori boierinasi ca « legiuirea » sa fiestrict observata, caci altfel alesii « cad insii in grea raspundere ».

« Democratia » nu e decat pe hartie de ieri; in fapt, ea dai-nueste de doua mii de ani.

Influenta satului de mosneni, de o atat de venerabila origine,s'a intins si asupra satelor vecine. Am cercetat bisericuta delemn din catunul Scurtesti al satului vecin, catreStefestii, urmasii mosului Steful.

Pe una din icoanele, de caracter taranesc, din pridvor, seceteste aceasta insemnare: « Barbu zugrav; platitu erei Vlad;Surtesti (sic), 1826 » deci si aici pastrarea numelor dinepoca eroica iar pe una din cele doua icoane ale catape-tesmei: « Aceste doo sf[in]t[e] icoane s'au facut cu cheltuialad-lui Paraschivu Falcescu i sotiia d-lui Marica ». Cum, inpridvor, este aces buns icoana taraneasca a Sfintei Paraschiva,e cu putita ca si lucrul ei sä fi fost platit de un Paraschiv,care e acelas cu cumparatorul bucatii de pamant vanduta deruda sa Ene.

II

Ca si valea Teleajenului, cu privire la care, deosebit, ca siin Revista 'storied §i in Buletinul Comisiei Istorice, am publicatatatea acte, valea Buzaului, vecina, adaposteste, in satele ei,adesea ascunse prin vai si ponoare, dincolo de dealuri pra-pastuite, cu totul la o parte de drumurile cercetate, o viatapopulara de un caracter deosebit de interesant. Si recentadescoperire extraordinary a mormintelor familiei care a dat peDoamna Neaga a aratat cat se feriau de atingerea cu Cara

-

Slanic,

.-

-

10 N. IORGA 210

obisnuita, si neamurile boieresti din aceste parti, care-si duraubisericute de ingropare si frumoase locuinti Impodobite,« castele prin poienile codrilor. Train amintirea vremurilor,pans destul de departe in secolul al XVI-lea, in care Buzoieniireprezentau, si in luptele pentru Domnie, o regiune aparte, cutraditiile, necesitatile si scopurile ei.

Cele trei acte urmatoare o pot dovedi.Intaiu plangerea din 1813, a lui Dimitrie, fiul *atrarului

Marghiloman, care arata relatiile dintre micii proprietari abiaboieriti, de felul sau, si clacasii, ca aceia din « Zarnesti dinCalnau », cari, adunati pe pamantul sau, erau ispititi de vecinisi treceau la acestia. « Imprastiati » prin alte locuri, unde facu-sera si « namestii », ei sunt indatoriti, in aceste vremi Incaturburi, a da de unde se afla jumatate de claca, ramanand caapoi sa revie la locurile lor.

Prea-innaltate Doamne,

Jaluescu Marii Tale ca pa o mosae a mea Intr'acest judet Buzau,ce sa numeste Zarnesti din Calnau, avand sat de lacuitori instatornicitide sant acum peste treizeci de ani, cu siliste legata si in Vistieriia innal-timii Tale supt aceia numire a mosii, in vremea trecuta a razmeritiau fost Inceput lacuitori ce sa afla sazatori acolo a sä inprastia Incoacesi Incolo, mutandu-sa pa alte mosii: una ca sa ma pagubeasca pa minede claca obienuita, iar mai ales pentru alte pricini si socOteli ale lor.Pentru care Band jalba catre ocarmuirea Divanului ce era atunci, s'aufost dat porunca catre ispravnicat ca sa-i stranga si sa-i supuie a sa mutala silistea lor, si, fiindca apucasera de-s facuse si namestii pa unde sainprastiesera, Innaintea ispravnicatului prin rugaciune mi-au dat zapisca de acolo unde sa mutasera sa-mi raspunza claca jumatate pana säva mai inlinisti vremea si apoi sa fie datori fara alts pricinuire a sa mutala silistea lor, dupa care au si cursu pana dupa savarsirea pacii, in pri-mavara aceasta, ne mai ramaindu-le cu.vant a sa strange si a sa mutain silistea lor dupa pravila pamantului si legatura zapisului lor, dinpricing ca alti vecini de mosiie i-au maglisit a-i trage pa mosiile lor.Am vazut ca sa arata cu inpotrivire a sa muta in silistea veche unde aufost satu nestramutat de sint mai mult de treizeci de ani. Pentru care,aratand si dumnealor boerilor ispravnici, i-au si Indatorat a fi urmatori

5,

211 MOSNENI DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI 1 I

zapisului for si obiceiurilor pamantului. Dar in fagaduelile acelora ce

urnbla sa-i traga pa alte mosii, tot sa inpotrivescu, incepand unii din-

teansii de sinesi cu silnicie sa sa mute si sa sa sparga silistea cea veche.

fiindca aceasta stiu ca nu este priimita dreptati si la obiceiul Oman-

tului, printeaceasta plecata jalba ma rog Tnnaltimii Tale ca dupa pra-

vila si condica Divanului Tnnaltimii Tale sa-mi aflu indestularea, clan-

du-sa luminata porunca care dumnealor boeri, dupa cum si zapis in

scris mi au dat ca va fi cu pacat siliste de 3 de ani statornica sa sa

sparga si sa o traga altii pa mosaile lor. Si ce va fi mila Mani Tale.

Prea-plecata slugaDimitrie san ySatr. Marghiloman de la jud. Buzau.

Dum[nea]ta Vel Vistier sa cercetezi jalba gasta; 813, Maiu 16.Biv Vel Medelnicer.

Dum biv Vel Med16. ecstractarul al Visterii, sa cercetezi jalba gasta.

Vel Vor. 1813, Maiu 22.

Pentru aceleasi relatii sociale pe vremea RegulamentuluiOrganic e pretioasa jalba contra unui Atanasie ainoiu, decurand venit la Vernesti, «pentru pacatele norodului », ca sa

urmeze fata de tarani purtarile unui inaintas, care, pentru

asemenea calcari de lege, o a fost pus in pedeapsa Znagovuluiin gratar pe apa p Ana ce i-au pierit vederile » 1). In iscalituritanguitorii se impart ei insii in « 9 necinstiti », «22 batuti si

jefuiti ».

Copiie.Prea-innaltate Doamne,

Jaluim Marii Tale noi, haladuitori satului Vernestii din sud Buzau,

pentru 3 logftu Athanasie ce de la o vreme s'au pripasit in neste

ramasuri ale unui raposat Fratesi Iancu in pomenitul nostru sat, care

moarte a frate-sau n'au fost pentru altu, ci numai pentru pacatele

norodului, ca sa patimeasca precum au patimit mosi nostrii cu un mosu

al pomenitului de netrebnice urmari, pana ce au intrat in auzul Tnnaltei

Stapaniri de atunci, pe care 1-au pus in pedeapsa Znagovului in grataru

') Poate pe vremea lui Tepe§, a carui amintire legenda o leaga de Snagov.

,

.,

.

.-

$ainoiu

03,1_10 T0 a e^

:4%

194/0 POPIIICI tilt\necrar.,$ax.

ACAIIENIC

12 N. IORGA 212

pe apa pana ce i-au petit vederile si asa s'au odihnit norodul. Asemeneavedem izvoditu pe acesta, ca munceste norodul jidoveste, pe cei maimulti cu batai de moarte mai in toate zilele, pe altii cu jafuri si necinste,oameni cu haractirti si cu cinuri, fara sa sa sfiiasca de bunele intocmirice sant asezate pentru toti de obste, de cand e Innaltimea Voastra,pentru ale carui fapte necurmate si infiintate batai s'au infatisat jelbicinstitei ocarmuiri si nicio punere la cale sau dojana nu-i face.

Pentru ce va fi acesta diiafendepsit nu putem intelege. In loc de asa parasi, mai multu sa indarjaste, falindu-sa ca nu are ce-i face niciostapanire, ca, chiiar da s'ar cunoaste si cel mai mic dreptu al sau, desine-sii face inplinire si rasplatiri, de tips norodul, potrivindu-sä insusi,ca de ocarmuitor. Pentru care spaima si neinfranare au incetat norodula mai jelui la cinstita ocarmuire.

Prea Innaltate Doamne, astazi vedem ca in printipatul InnaltimiiVoastre multe rele naraviri s'au pus in bung oranduiala, s'au supus sialte natii, si salbatice, dar un asemenea om cum nu sa poate supune,ci este lasat in vointele sale, de munceste norodul? Pentru care fierbintene rugam sa aveti milostivire cu punere la cale asupra drepturilor ceavem, caci poate sa se intample si primejdii asupra furiilor sale, precumeste cunoscut delilor cinstitei judecatorii de aici i la cinstitul Divanucremenal si pana la cinstitul Innaltu Divanu, caci nadejde de a maifii in sotietate cu un asemenea om nu este decat sa ne parasim caselesi putinul nostru mosesc pamant, nu numai insine, ci si alte inpreju-rate sate, care suspinand din ceas in ceasu asteapta milostivire

Marii Tale.

9 necinstiti,22 batuti si jefuiti iscaliti lacuitori din satul Vernestii, sud. Buzau.31

Priimita Maiu 9, It. 839.No. 1665.Noi Alecsandru Dimitriie Ghica Voivod, Domnu a toata Tara-

Ru maneasca.

Departamentul Trebilor din launtru va cerceta si va face leguitaindreptare.

839, Maiu 16.Pecetea gospod. *ef secsii, C. Petrescu.

-

. -

..4

4

213 MO$NENI DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI 13

Departamentul Trebilor din launtru.Ocarmuirea judetului Buzau va cerceta cu de amaruntul toate acele

descrise inprejurari si, facandu-le cuviin6oasa indreptare, va raportuisi Departamentului de urmare.

Pentru d. drectorul Departamentului, Iancu Manu.

Lt. 839, Maiu 18. (Semnatura indescifrabila.)No. 609.

0 hotarnicie ceva mai notd, de folos pentru geografia jude-tului, are deosebit pret pentru aceea ca reproduce cuprinsulunui document dela *erban Cantacuzino din 6 Maiu 1676,in care se dau numele mosnenilor dela Vernesti pe acel timp,cu nume ca Butufeiu, Pogan, Bucur, Craciun, Vlad, Barolita,Visin, Mircea, Sora, Neagul, Branza. Un Stan Mandiul dinTurburesti, satul urmasilor lui Turbure, e mentionat intr'unact din 1680. Se pomenesc si zapise din 1678 si 1683.

Cartea da alegere a mosnenilor Dragotesti, sud Buzau, pentru hotarulDragoteasca.

In urmarea otnosenii prezidentii de Buzau trecuta la No. 4723 dinz ale urmatoari si pa langa care mi s'au trimis in copie si jalba mos-

nenilor Ghizdeni dintr'acest judet, asupra cereri ce au facut ca sä lemasor si sa le alegu si alt trup de mosie ce-1 au de mostenire in hotaruDragoteasca, dupa ce am vestit mai intaiu pa vecini razasi ce sa razo-resc din sus si din jos, insa pa din sus cu casa raposatului DimitrieMarghiloman prin formals hartie cu No. 11 si din jos cu d-1 vatfuDimitrie Vernescu cu asemenea supt No. 12, adresatu catre d. prezi-dent al localnici judecatorii, pe langa adresul cu No. 14, si del[a] careila 17 si 18 ale urmatoarii s'au priimit raspunsuri pa langa otno-saniia cinstiti prezidentii cu No. 4843 (bez vestirea ce prin alts scrisoareparticolara de la iz ale urmatoarii s'au facut d. Pitar Costache Ver-nescu, fratele d. vatafului Dimitrie, aflandu-sa vent chear acolo in ho-tarul mosii si, ducandu-sa aduce sineturile, nu s'au mai vazut),caci, la amandoaa capetele mosii fiind semne firesti, nu au fost tre-buinta, mai vartos ca la capul de spre apus sa invecinesc mai mult cuGhizdeni, apoi caci, catand cu luare aminte hrisovul ce mi au dat,alte carp n'au avut acum da decat acest hrisov i zapisele de mai josinsemnate, 1-am vazut scris din leat 7194, Mai 6, de sant ani 153, al

. .

-

. a-si

14 N. IORGA 214

raposatului intru fericire Sarban Vvodu Basarab si prin care sa arata toatecumparatorile ce au facut popa Draghici in hotarul Dragoteasca, pesteapa Calnaului, in sums de stanjeni, si anume dela cine, precum la valesa vor arata, atat cei coprinsi in numitu hrisov, precum si in zapiselece mi au infatisat, apoi, dand ocol hotarului mosii dupa oranduiala cuIoan Boeru, cel mai batran om al casii si clacas al casei boerilor Mar-ghilomani si cu stiinta de hotarele mosiilor, fiind fost vechi ispravnicelsi pa mosiia Dragoteasca, a casii raposatului Slugerului Iordache Ver-nescu, Inca pana a nu cadea in stapanirea numitului (caci din razasin'au voit nimeni a veni), am vazut ca pa din sus, da spre hotarul Fanda-neanca, a casii raposatului Dimitrie Marghiloman, sa afla razorit si in-pietruit dela un cap si pana la altul, si prin care pietre m'au dus insusIoan Boeru, aratand si locul pa unde s'au ridicat momaile, cand atunci,la 21 ale urmatoarei, s'au aratat d. Iancul Marghiloman, propietarulmosii Fandaneanca, pe care intrebandu-1 de este multumit pe lucrareace s'au facut sau da are vre o banuiala, mi-au zis ca, Intre hotarul mosiidumisale si Intre hotarul numitilor fiind razor daspartitor, intarit cupietre, dela un cap pana la altul, nu are nicio prigonire, fara nu-mai la doua mamaii ce s'au fost pus Intre pietre, fiind cam innauntruin hotarul dumisale, care s'au si indreptat cu linie dreapta dinpiatra in piatra, iar daspre Dragoteasca, a casii raposatului SlugeruluiIordache Vernescu, nu s'au pazit decat doaa pietre, insa cea dela

aproape da mijlocul mosai, care s'au vazut miscata dinlocul ei, si alta daspre apa Calnaului, unde Im[i] aratara atat IonBoeru, ce s'au aflat vechi ispravnicel al acei mosii, cat si alti oamenibatrani ce s'au aflat fats si care au dat inscris osebit stiinta ce au, ca,pentru acea piatra urmandu-sa prigonire Inca de cand s'au aflat in viiataraposatul Slugeru Iordache, carele viind cu aprod si cu porunca jude-catorii pentru dovedirea acei pietre, intre ceilanti lacuitori ce s'au aflatcu stiinta de semne, au chemat si pa Ioan Boeru, pa care zice ca, intre-bandu-1, i-au spus ca piatra fail de cuviinta s'au lust de la locul ei sis'au pristavalit (sic) da vale si, luandu-o, au adus-o acolo in puntul ei,unde au pomenit-o de sums de ani, si ca, poruncindu-i numitu boerude au si sarutat-o, si intr'acest chip lamurindu-sa vechea stapanirea hotaralor dupa stiinta batranilor si vechilor ispravnicei daspre vecinirazasi, carei s'au priimit a sta si a veni de fats, am inceput apoi si ma-suratoarea cu lantul de zece stanjeni si cu stanjinu raposatului DomnuSarban Vvd. Basarab, intr'acest chip, insa :

4

-

Ait

movila,

215 1\10$NENI DE PE VARBILAU $I DE PE VALEA BUZAULUI

Stanjini palme307,6Trasura dela rasarit, din piatra mosii Fundaneanca, a casii rapo-

satului Dimitrie Marghiloman, de langa careumi pa drumul Bog-danului in jos pa valcea si pa langa punti ( ?), pa muchea dealului, panain vechea stapanire, unde au aratat acel Joan Boeru si Necula cel Mareot Costoeni ca au pomenit stapanirea Ghizdenilor, si pa care locu ziseNecula ca s'au hranit elu, unde s'au facut musuroiu.

410,2 la mijlocu de piatra ce este in coasta vii Comisoai si drept lavale spre nemiez, la movila Dolu, unde s'au facut musuroi.

377 la Apus da spre apa Calnicului, hotar daspartitor si de spre deal,adica de spre muscele, in liniia ce s'au facut din piatra Calnaului, dinmal, unde sa daspart cu mosiia casii raposatului Slugerului IordacheVernescu si drept la dealu, pana in vechea stapanire, unde au aratatloan Boeru ca s'au pazit neclintit de catre raposatu Dimitrie Marghi-loman, caci piatra ad nu s'au gasit.

1095 adeca stanjini mici una mie noaa sute cinci (sic), iar masastanjani trei sute saizeci si cinci.

Dupa care apoi intrebat in ce chip le curge stapanirea intr'acesthotar, si imi aratara cu chipul de mai jos, cum adeca le-ar fi curs sta-panirea din vechime.

Stanjini palme365 toata suma hotarului in Dragoteasca a mosnenilor.188 urmeaza a sa scadea dupa ce mai intai sa vor lamuri prin judecata

cu dumnealor boeri Vernesti (da vor cere a sa judece) i cu Theodoracheot Vernesti, insa

100 cei cumparati de raposatul Sluger Iordache Vernescu dela Postel-nicul Stan Ghenescu si ii stapaneste in suma stanjenilor Ghizdenilorsi pentru care-i zisera ca sant Inca in judecata.

883 ai Logofatului Theodorache ot Vernesti, zestre, zicandu-i si pringrai, trimetand in doaa randuri nu s'au vazut, ca sa-mi arate cu ce sinetstapaneste, ramaind ca, de va avea sinet destoinic, sa-1 infatiseze a savedea ce parte are.

188,3.

177, adeca stanjani una suta saptezeci si sapte, raman la toti mosneniGhizdeni, care sa Inpart intr'acest chip, insa:

I

15

. -

.

.

-

i-amii

r6 N. IORGA216

Stanjini palme88,3% popa Musat, cursul din popa Draghici cu frati, insa Mihalcea,

Ulidea (sic), Necula si Stan sin Din[u].88,3 Necula sari Musat, brat Nichifor, cursul din Draghici cufrati, insa Stroe i Dumitrasco.176,7.

Dupa care apoi lamurindu-sa cumparatorile dupa hrisov, dupa zapi-sele ce au infatisat sa arata mai jos anume, insa:Stanjini palme dupa hrisov, cumparatorile popi Draghici, mosul celbatran:

48 dela Stan si dela fii-sau Din[u].3o dela Radu Butufei si dela feeorii lui.to dela Radu Pogan.Io Idem (sic) &Ala Tanase, fratele Radului.7,4 dela Chirita, fratele Radului Pogan.7,4 dela Bucur, fratele Radului Pogan.

15,4 dela Creoun por[uci]c Rosul si dela frati-sau Vladu.12 dela Grosul si dela frati lui.7 Idem dela Grosul.

12 dela jupan Hristea.14,4 din hotarul Burestilor dela Dumitru feeor Orbului.10 tot din mo[sia] Dragoteasca, dela Micu al babi Eni.Io idem dela Lupul al Barolitii.II dela Visin (sic) si dela Mircea.10 idem dela Sora, fata uncheas Neagului.13 dela Iacov Branza.10 dela Stoian sin Petco.7,4 dela preotu popa Mircea.7,4 dela Stan.6 idem dela Stan.

15 ocina popi Draghici din Modrozeasca.xo idem dela Manea al Irinii si dela vara sa Stana.

284,0.

Cei dupa zapiseio dela Stan Mandiul ot Turburesti cu zapis ot leat 7188.15 idem cu un zapis fara leat si la nume ros.9 idem dela Radul Butufei, cu zapis ot 7182.

-

.

217 MO$NENI DE PE VARBILAU $1 DE PE VALEA BUZAULUI 17

12 dela Baico, cu zapis ot leat 7191.5 dela Mircea cu zapis ot leat 7186.

15 dela Pogan cu zapis ot leat 7186.15 idem dela Tanase cu leatu 7186.

365. Adeca stanjini trei sute saizeci si cinci toata suma stanjanilor ces'au gasit in hrisovul zapiselor popi Draghici, din hotarul Dragoteasca,ce-i zice si Modrozeasca, i Turburesti, si cari acum sa gasesc coboritiin stapanirea mosnenilor Ghizdeni, precum intocmai s'au gasit si pafata pamantului, din pietrile dumnealor boerilor Marghilomani si panaunde adica li s'au implinit suma stanjinilor in trei trasuri dupa orandu-iala, precum insusi ei au cerut, nepriimind a sa face mai multe, si pa undeau aratat Ioan Boeru ca este oma in varsta ca de ani 70, si Necula celMare ot Costieni, in varsta ca de ani 65, precum si altii ce in osebitzapis, dat supt ale for iscalituri, sa vadu, ca adeca li s'au urmat stapanirea;care zapis sa alatura pe langa gaga alegere. Iar lungul acestei mosiimerge din drumul Bogdanului dela Rasarit si pana in apa Calnauluila Apus, care stanjini s'au alaturat pa langa pietrile hotarului Fundenia d. Iancul Marghiloman, iar ai lui Theodorache Popia, fiind zestras,pa cati stanjini va infatisa sinet si i sa va alege prin judecata are a-itine pa langa stanjini boerilor Vernesti. Pa care aceasta alegere ramaindcu toti odihniti si multumiti, au dat si zapis in scris de multumire suptale for iscalituri, iar pietre hotara nu s'au pus, nici s'au intarit prin mo-vili, ca, daca dumnealor boeri Vernesti nu vor ramanea multumiti paa'easta alegere, sa-s poata cauta prin alegere de alt hotarnic luat dinparte-le, a be da stanjini, dupa carti si sineturi ce vor avea si care santdatori a be infatisa.

Sardaru C. Negulescu.

AACIDEMIEI

-14(11POPIIME

1841, Julie 21.

1

_

.

1

.0

c-