i '< i fr 4 Ţ l ţ C lu j z k tr i M d 6 p € M d ® E k t In...
12
♦ -o | Diverse B ţ Politicâ/4 ţ Artă-cuhură/5 ţ PubIictiate/6-8 ţ Actualitatea/& ţ Sport/9-10 I Emiment/11 'M ima oră/12 pui 7 • ţ-- . ; ; i i j ? * £ IV ' î< | f l' i f ■ '< r 1 < ‘ * w Ţ f i ■ :..V fr 4 l C lu j z k t r iM d6p€M d® Ekt ANUL IX NR. 2046 ISSN 1220-3203 LUNI 11 AUGUST 1997 12 PAGINI 600 LEI ETEO Vremea va li răcoroasă cu cerul variabil. In partea a doua a zilei trecător vor cădea ploi cu deosebire in zona montană. Temperatu- rile maxime se vor încadra între 22 şi 25 CC. Ieri, la ora 12, la Ciuj-Napoca, se înre - gistrau 19°C. Meteorolog: Octavian NICULESCU In pagina a 12-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL Mica mineriadă MARIA SÂNGEORZAN D eşi dispersate geografic, lichidările celor 17 s-au soldat cu răbufniri, previzibile, de altfel. Din nou puterea guvernanţilor de a rezista mişcărilor de masă este pusă la încercare. Aceştia au bătut în retragere în faţa, minerilor din Valea Jiului. Acum se confruntă cu proteste pe care le-am văzut la ţaţele din Transnistria, ocuparea căilor ferate. Un fel de mică mineriadă, dispersată în mai multe oraşe. ■ ■'[ ' ' / !v ' :1 Fără a împărtăşi deloc ideea că lichidările ar fi soluţia potrivită pentru succesul reformelor economice, cred că bîlbîiala puterii în faţa salariaţilor furioşi ar avea efecte şi mai rele decît lichidările. La urma urmei, este de presupus că firmele date pe lista lichidării vor fi redeschise, cu alţi proprietari, într-un timp destul de scurt. într-o asemenea eventualitate, muncitorii vor fi rechemaţi, cel puţin în parte, lalucru. Dar, acestea sînt presupuneri de care cred că nu vrea sâ audă nici unul din cei 30.000 de disponibilizaţi, care primesc salariul pe cîteva luni, dar îşi iau şi cartea de muncă acasă! Din varii considerente, s-ar mai putea ca firmele să nu fie, redeschise curînd, tocmai pentru a se re-face cu alţi protagonişti, piaţa, abandonată de exportatorii români, încetul cu încetul, pe toată durata tranziţiei. Este foarte frumos să te situezi de partea proletariatului în asemenea situaţii. La urma urmelor, ei constituie, din toate punctele de vedere, majoritatea. Dat, peste capul nostru, al tuturor, stă sabia lui Damocles: Memorandumul cu F.M.I. şi acordurile cu banca finanţatoare: Banca Mondială. Or, odată semnate aceste înţelegeri, ele trebuie respectate. Nici guvernanţi mai versaţi în negocieri, cum a fost trupa executivă din timpul «regimului Iliescu” n-a rezistat presiunii respectării, ad literam, a clauzelor. Repet, fără să consider că lichidarea este soluţia,: a-i sili pe guvernanţi să bată în retragere, să revină asupra tenrilor este cea mai păguboasă variantă. ~~mpractică pare a fi calea judecătorească. Dacă revoltaţii manageri de-acum, cu liderii sindicali cu tot, ar fi cugetat niţel mai devreme, ar fi găsit soluţii inteligente, care să-i pună la adăpost de sentinţa executorie a Guvernului. Toţi au încercat m soi balcanic de lobby, spetind într-o salvare miraculoasă. Unii şi-au pus nădejdea în intervenţiile politicienilor, alţii în celeale directorilor din F.P.S. sau diverse ministere^ Dacă se faiiau mai mult pe soluţia judiciară, iar nu pe pile, s-ar fi putut salva măcar unii. Suma relativ modestă de bani, din mditeşi răgazul scurt cerut de TERMOROM, ar fi fost posbil deobţinut prin cererea de reorganizare judiciară, cu timpul derigoare ce s-ar fi cîştigat. Atunci ar fi decis un judecător sindic pentru redresare sau lichidare (faliment). Dar timpul, dacăeste să ne luăm după declaraţiile managerilor, ar fi lucrat în favoarea celor 17. Acum este tardiv pentru proteste, după modesta-mi părere..Obstrucţionarea acordurilor cu F.M.I. n- «rface decît să ofere pretexte de tergiversare a tranşelor şi de emitere a altor pretenţii. Pentru că, să nu uităm, negociatorul f-M .I. a fost mulţumit de rezultatul negocierilor şi s-a dovedit în a-i struni pe nărăvaşii miniştri din cabinetul Ciorbea. Asigur, dl Thompsen a vorbit în numele fondului pe care îl ^prezintă. Negociatorul nostru, dl Eugen Şerbănescu, fostul purtător <Je cuvînt al BNR (probabil sînteţi surprinşi că avem Ş inoi un negociator cu F.M.I.!) a afirmat că nu este o bucurie ti luăm credite cît mai mari de la F.M.I. Dar, opiniile d-sale o-auavut decît o mediatizare modestă. Interesant ar fi fost să * exprime şi el cît de mulţumit este de modificările din Memorandum. Este posibil să se deschidă consulat german la Ciuj-Napoca Pftzcnt la sfîrşitul săptămînii fetite la ’Cluj-Napoca d-1 Jarlieinz Eichlcr, preşedintele Naţiei germano-române şi pilier al primului ministru al Udului Saxonia, a declarat că posibil ca în viitor să fie ^his.un consulat german în. > 1 nostru, angajîndu-se să ^ k % in accst sens pe Hngă *3toritâţile germane. Cunoscînd ^plările pctrecute în ultimul ^Pin legătură cu consulatul ungar, d-1 Karlhcinz Eichlcr se arată convins că asemenea lucruri nu se pot întîmpla, în cazul unei reprezentanţe germane, deoarece clujenii ştiu că Germania este o mare putere economică şi că nu au decît de cîştigat în urma unor relaţii mai strînse cu ea. Un consulat german ar înlesni şi obţinerea vizelor pentra Germania de către cetăţenii români din această^ zonă. Departe de a sesfîrşi cu m ăsuri drastice Întâlnirea de la Ciuj-Napoca ti întării poziţia în PlT jVSl a lui (gh. Funar Ziariştii n-au avut acces în Sala de sticlă a Primăriei clujene' sîmbătă, la întîlnirea lui Valeriu Tabără cu conducerea organizaţiei judeţene Cluj a PUNR. Totuşi, au avut răbdare să aştepte aproape şase ore finalul unei întruniri despre care . credeau că se va sfîrşi cu măsuri drastice. în ultimul timp, ■neînţelegerile dintre clujeni şi conducerea centrală au fost intens mediatizate. Preşedintele Valeriu Tabără a luat, nu o dată, atitudine critică la adresa ; primarului Funar, mai ales în : legătură cu întîmplările petrecute în jurul consulatului ungar de la Ciuj-Napoca, declarînd eă, dacă va fi găsit vinovat de producerea lor, Gh. Funar merită sa fie sancţionat Se înţelegea clar că PUNR nu-1 va sprijini pe fostul său preşedinte, într-o perioadă în care planează asupra lui pericolul suspendării din funcţie. ‘ între timp a avut loc întîlnirea conducerii filialei Mureş a PUNR cu preşedintele Constantinescu în legătură cu ilegalităţile şi abuzurile primarului tîrgmureşean şi, în general, ale UDMR, întîlnire în urma căreia nu s-a obţinut nimic, nici măcar o condamnare a acţiunilor acestora venită din partea preşedintelui statului. în aceste condiţii, filiala Mureş, aceea care, practic, l-a debarcat pe Gh. Funar din funcţia de preşedinte al PUNR, s-a hotărît să-1 sprijine în acţiunile împotriva consulatului şi, mai ales, a inscripţionării bilingve. Decizia a fost anunţată vineri după-amiază, cu o zi înaintea sosirii preşedintelui Tabără la Ciuj-Napoca. în aceste condiţii, Valeriu Tabără a ales o atitudine de aplanare a tuturor divergenţelor, atît a celor dintre conducerea centrală a partidului şi aceea â filialei clujene, cît şi a acesteia cu deputatul loan Gavra. Astfel că participanţii la întîlnirea din Sala de sticlă au fost de acord cu faptul că UDMR “şantajează guvernul pentru a obţine avantaje pentru maghiarii din Transilvania”. în concepţia PUNR, Uniunea face, cu ajutorul guvernului român, “paşi miei pentru cîştiguri. mari”. Despre cei trei care au luat drapelul de pe consulatul ungar Sra spus că “gestul lor vine din disperarea oamenilor, iar banii pe care i-au primit vor fi folosiţi în eventualitatea unui proces”. De asemenea, au fost discutate . relaţiile conducerii partidului cu filialele şi cu organizaţiile de tineret şi femei, accentuîndu-se asupra necesităţii rezolvării cazului Mastan de la Miercurea Ciuc, în legătură cu care Valeriu Tabără a declarat că se va adresa Consiliului Europei. în eventualitatea izbucnirii unei crize guvernamentale, foarte posibilă, dar pe care PUNR n-o doreşte, partidul nu va participa -lâ guvernare alături de UDMR. Reprezentanţii conducerii filialei judeţene l-au atacat dur pe deputatul loan Gavra, cerînd excluderea lui din partid. Valeriu Tabără s-a angajat să analizeze. cu multă responsabilitate implicaţiile acestui caz, urmînd ca el să fie rezolvat curînd, la întîlnirea de la Bacău a organelor conducătoare ale PUNR. Cu ocazia întîlnirii a fost lansată Declaraţia de la Ciuj- Napoca a PUNR Cluj referitoare la aspecte esenţiale ale vieţii economice, politice şi sociale ale ţării. Lansarea ei în acest context întăreşte şi mai mult poziţia organizaţiei judeţene „a partidului, după o perioadă în care ea părea să se afle în dizgraţia conducerii centrale, slăbind, implicit, poziţia adversarilor ei. (în acest număr publicăm Declaraţia de la Ciuj-Napoca a PUNR. Vaier CHIOREANU Un ziarist ameninţat cu moartea Bogdan Eduard, corespon- dentul “Evenimentului Zilei” la Cluj, ne-a declarat ieri că, începînd de joi, primeşte noaptea telefoane de ameninţare cu moartea. El bănuieşte că ameninţările sînt urmare a textelor publicate în legătură cu loan Puşcaş, preşedintele de onoare al PNŢCD Sălaj şi preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, pe care l-a demascat ca fiind cel care l-a turnat la Securitate pe Comeliu Coposu. Conţinutul telefoanelor este macabru, afirmă Bogdan Eduard. Nici în vremea Caritasuhii, cînd a publicat mai multe corespondenţe împotriva jocului de întrajutorare, nu a primit. asemenea telefoane. Ziaristul declară că a cerut protecţia Poliţiei şi că astăzi va solicita Procuraturii punerea sub urmărire a telefonului particular. Se pare că şi în România profesiunea de ziarist devine tot mai periculoasă. începe pietruirea drumurilor comunale din judeţ N. Noica, ministrul Amenajării Teritoriului, a avut sîmbătă o întrevedere cu conducerea judeţului, în cadrul căreia a promis că în două săptămîni va începe pietruirea drumurilor comunale din judeţul Cluj, chiar dacă suma alocată pentru judeţ n-a fost încă stabi- lită. în ce priveşte construirea locuinţelor pentru tineri, ministrul a afirmat că banii de la buget au fost alocaţi, din acest moment responsabilitatea trecînd pe umerii oficialităţilorfofăler "msnof mici pentru cei mari Pentru cei mici, Happy Meal la un preţ special. ■ Y w J f Hamburqer A® / / McDonald’s face un gest de prietenie pentru clujeni. | ® Pentru că voi, clienţii noştri, sunteţi cei mai importanţi. % -- * ’ ■■■■■■ Pentru că bucuria voastră este în egală m ăsură şi a noastră. Vă aşteptăm la M cDonald’s în fiecare zi. Pentru că a sosit m om entul să ne cunoaştem mai bine. CENTRALĂ univ Cheeseburger jDonald’s tnCluj: McDonald’s“Mihai Viteazu”, P-ţa Mihai Viteazu. RESTAURANT
Transcript of i '< i fr 4 Ţ l ţ C lu j z k tr i M d 6 p € M d ® E k t In...
♦ -o| Diverse B ţ Politicâ/4 ţ Artă-cuhură/5 ţ PubIictiate/6-8 ţ Actualitatea/& ţ Sport/9-10 I Emiment/11
'Mima oră/12
p u i
7 •
ţ- - .; ; i
i j? * £IV ' î<| f l ' if ■ '<
r 1< ‘ *wŢ f i■ :..V
fr 4 l
C lu j z k t r iM d 6 p € M d ® E k t
ANUL IX NR. 2046 ISSN 1220-3203
LUNI11 AUGUST 199712 PAGINI 600 LEI
ETEO
Vremea va li răcoroasă cu cerul variabil. In partea a do u a a z ile i trecă to r vor cădea ploi cu deosebire in zona m ontană. Tem peraturile m axim e se vor încadra între 22 şi 25 CC. Ieri, la ora 12, la Ciuj-Napoca, se înregistrau 19°C. Meteorolog: Octavian NICULESCU
In p ag ina a 12-a: ha ita priv ind sta rea p robab ilă a vremii, valabilă pentru azL
Mica m ineriadăMARIA SÂNGEORZAN
D eşi dispersate geografic, lichidările celor 17 s-au soldat cu răbufniri, previzibile, de altfel. Din nou puterea guvernanţilor de a rezista mişcărilor de masă
este pusă la încercare. Aceştia au bătut în retragere în faţa, minerilor din Valea Jiului. Acum se confruntă cu proteste pe care le-am văzut la ţaţele din Transnistria, ocuparea căilor ferate. Un fel de mică mineriadă, dispersată în mai multe oraşe. ■ ■'[ ' ' / !v ' :1
Fără a împărtăşi deloc ideea că lichidările ar fi soluţia potrivită pentru succesul reformelor economice, cred că bîlbîiala puterii în faţa salariaţilor furioşi ar avea efecte şi mai rele decît lichidările. La urma urmei, este de presupus că firmele date pe lista lichidării vor fi redeschise, cu alţi proprietari, într-un timp destul de scurt. într-o asemenea eventualitate, muncitorii vor fi rechemaţi, cel puţin în parte, la lucru. Dar, acestea sînt presupuneri de care cred că nu vrea sâ audă nici unul din cei 30.000 de disponibilizaţi, care primesc salariul pe cîteva luni, dar îşi iau şi cartea de muncă acasă! Din varii considerente, s-ar mai putea ca firmele să nu fie, redeschise curînd, tocmai pentru a se re-face cu alţi protagonişti, piaţa, abandonată de exportatorii români, încetul cu încetul, pe toată durata tranziţiei.
Este foarte frumos să te situezi de partea proletariatului în asemenea situaţii. La urma urmelor, ei constituie, din toate punctele de vedere, majoritatea. Dat, peste capul nostru, al tuturor, stă sabia lui Damocles: Memorandumul cu F.M.I. şi acordurile cu banca finanţatoare: Banca Mondială. Or, odată semnate aceste înţelegeri, ele trebuie respectate. Nici guvernanţi mai versaţi în negocieri, cum a fost trupa executivă din timpul «regimului Iliescu” n-a rezistat presiunii respectării, ad literam, a clauzelor. Repet, fără să consider că lichidarea este soluţia,: a-i sili pe guvernanţi să bată în retragere, să revină asupra tenrilor este cea mai păguboasă variantă.~~m practică pare a fi calea judecătorească. Dacă revoltaţii manageri de-acum, cu liderii sindicali cu tot, ar fi cugetat niţel mai devreme, ar fi găsit soluţii inteligente, care să-i pună la adăpost de sentinţa executorie a Guvernului. Toţi au încercat m soi balcanic de lobby, spetind într-o salvare miraculoasă. Unii şi-au pus nădejdea în intervenţiile politicienilor, alţii în cele ale directorilor din F.P.S. sau diverse ministere^ Dacă se faiiau mai mult pe soluţia judiciară, iar nu pe pile, s-ar fi putut salva măcar unii. Suma relativ modestă de bani, din mditeşi răgazul scurt cerut de TERMOROM, ar fi fost posbil de obţinut prin cererea de reorganizare judiciară, cu timpul de rigoare ce s-ar fi cîştigat. Atunci ar fi decis un judecător sindic pentru redresare sau lichidare (faliment). Dar timpul, dacă este să ne luăm după declaraţiile managerilor, ar fi lucrat în favoarea celor 17. Acum este tardiv pentru proteste, după modesta-mi părere..Obstrucţionarea acordurilor cu F.M.I. n- «rface decît să ofere pretexte de tergiversare a tranşelor şi de emitere a altor pretenţii. Pentru că, să nu uităm, negociatorul f-M.I. a fost mulţumit de rezultatul negocierilor şi s-a dovedit
în a-i struni pe nărăvaşii miniştri din cabinetul Ciorbea. Asigur, dl Thompsen a vorbit în numele fondului pe care îl prezintă. Negociatorul nostru, dl Eugen Şerbănescu, fostul
purtător <Je cuvînt al BNR (probabil sînteţi surprinşi că avem Şi noi un negociator cu F.M.I.!) a afirmat că nu este o bucurie ti luăm credite cît mai mari de la F.M.I. Dar, opiniile d-sale o-au avut decît o mediatizare modestă. Interesant ar fi fost să* exprime şi el cît de mulţumit este de modificările din Memorandum.
Este posibil să se deschidă consulat german la Ciuj-Napoca
Pftzcnt la sfîrşitul săptămînii fetite la ’Cluj-Napoca d-1 Jarlieinz Eichlcr, preşedintele Naţiei germano-române şi pilier al primului ministru al Udului Saxonia, a declarat că
posibil ca în viitor să fie ^his.un consulat german în. > 1 nostru, angajîndu-se să ^ k % in accst sens pe Hngă *3toritâţile germane. Cunoscînd ^plările pctrecute în ultimul ^Pin legătură cu consulatul
ungar, d-1 Karlhcinz Eichlcr se arată convins că asemenea lucruri nu se pot întîmpla, în cazul unei reprezentanţe germane, deoarece clujenii ştiu că Germania este o mare putere economică şi că nu au decît de cîştigat în urma unor relaţii mai strînse cu ea. Un consulat german ar înlesni şi obţinerea vizelor pentra Germania de către cetăţenii români din această^ zonă.
D e p a r t e d e a s e s f î r ş i c u m ă s u r i d r a s t i c e
Întâlnirea de la Ciuj-Napoca ti în tă r ii p o z iţia în P lTjVSl a lu i (gh. Funar
Ziariştii n-au avut acces în Sala de sticlă a Primăriei clujene' sîmbătă, la întîlnirea lui Valeriu Tabără cu conducerea organizaţiei judeţene Cluj a PUNR. Totuşi, au avut răbdare să aştepte aproape şase ore finalul unei întruniri despre care
. credeau că se va sfîrşi cu măsuri drastice. în ultim ul timp,
■ neînţelegerile dintre clujeni şi conducerea centrală au fost intens mediatizate. Preşedintele Valeriu Tabără a luat, nu o dată, atitudine critică la adresa ; primarului Funar, mai ales în : legătură cu întîmplările petrecute în jurul consulatului ungar de la Ciuj-Napoca, declarînd eă, dacă va fi găsit vinovat de producerea lor, Gh. Funar merită sa fie sancţionat Se înţelegea clar că PUNR nu-1 va sprijini pe fostul său preşedinte, într-o perioadă în care planează asupra lui pericolul suspendării din funcţie. ‘
între timp a avut loc întîlnirea
conducerii filialei Mureş a PUNR cu preşedintele Constantinescu în legătură cu ilegalităţile şi abuzurile primarului tîrgmureşean şi, în general, ale UDMR, întîlnire în urma căreia nu s-a obţinut nimic, nici măcar o condamnare a acţiunilor acestora venită din partea preşedintelui statului. în aceste condiţii, filiala Mureş, aceea care, practic, l-a debarcat pe Gh. Funar din funcţia de preşedinte al PUNR, s-a hotărît să-1 sprijine în acţiunile împotriva consulatului şi, mai ales, a inscripţionării bilingve. Decizia a fost anunţată vineri după-amiază, cu o zi înaintea sosirii preşedintelui Tabără la Ciuj-Napoca.
în aceste condiţii, Valeriu Tabără a ales o atitudine de aplanare a tuturor divergenţelor, atît a celor dintre conducerea centrală a partidului şi aceea â filialei clujene, cît şi a acesteia cu deputatul loan Gavra. Astfel
că participanţii la întîlnirea din Sala de sticlă au fost de acord cu faptul că UDMR “şantajează guvernul pentru a obţine avantaje pentru maghiarii din Transilvania”. în concepţia PUNR, U niunea face, cu ajutorul guvernului român, “paşi miei pentru cîştiguri. mari” . Despre cei trei care au luat drapelul de pe consulatul ungar Sra spus că “gestul lor vine din disperarea oamenilor, iar banii pe care i-au primit vor fi folosiţi în eventualitatea unui proces” . De asemenea, au fost discutate
. relaţiile conducerii partidului cu filialele şi cu organizaţiile de tineret şi femei, accentuîndu-se asupra necesităţii rezolvării cazului Mastan de la Miercurea Ciuc, în legătură cu care Valeriu Tabără a declarat că se va adresa C onsiliului Europei. în eventualitatea izbucnirii unei crize guvernamentale, foarte posibilă, dar pe care PUNR n-o doreşte, partidul nu va participa
- lâ guvernare alături de UDMR.Reprezentanţii conducerii
filialei judeţene l-au atacat dur pe deputatul loan Gavra, cerînd excluderea lui din partid. Valeriu Tabără s-a angajat să analizeze. cu m ultă responsabilitate implicaţiile acestui caz, urmînd ca el să fie rezolvat curînd, la întîlnirea de la Bacău a organelor conducătoare ale PUNR.
Cu ocazia întîlnirii a fost lansată Declaraţia de la Ciuj- Napoca a PUNR Cluj referitoare la aspecte esenţiale ale vieţii economice, politice şi sociale ale ţării. Lansarea ei în acest context întăreşte şi mai mult poziţia organizaţiei judeţene „a partidului, după o perioadă în care ea părea să se afle în dizgraţia conducerii centrale, slăbind, im plicit, poziţia adversarilor ei. (în acest număr publicăm D eclaraţia de la Ciuj-Napoca a PUNR.
V a ie r CHIOREANU
U n z ia r is t a m e n in ţ a t
cu m o a r t e aBogdan Eduard, corespon
dentul “Evenimentului Zilei” la Cluj, ne-a declarat ieri că, începînd de joi, primeşte noaptea telefoane de ameninţare cu moartea. El bănuieşte că ameninţările sînt urmare a textelor publicate în legătură cu loan Puşcaş, preşedintele de onoare al PNŢCD Sălaj şi preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, pe care l-a demascat ca fiind cel care l-a turnat la Securitate pe Comeliu Coposu. Conţinutul telefoanelor este macabru, afirmă Bogdan Eduard. Nici în vremea Caritasuhii, cînd a publicat mai multe corespondenţe împotriva jocului de întrajutorare, nu a primit. asemenea telefoane. Ziaristul declară că a cerut protecţia Poliţiei şi că astăzi va solicita Procuraturii punerea sub urmărire a telefonului particular. Se pare că şi în România profesiunea de ziarist devine tot mai periculoasă.
începe pietruirea drumurilor comunale
din judeţN. Noica, ministrul
Amenajării Teritoriului, a avut sîmbătă o întrevedere cu conducerea judeţului, în cadrul căreia a promis că în două săptămîni va începe pietruirea drumurilor comunale din judeţul Cluj, chiar dacă suma alocată pentru judeţ n-a fost încă stabilită. în ce priveşte construirea locuinţelor pentru tineri, ministrul a afirmat că banii de la buget au fost alocaţi, din acest moment responsabilitatea trecînd pe umerii oficialităţilorfofăler
"msnof
m ici pentru cei m ari
P entru ce i m ic i, H appy M eal la un p re ţ specia l.
■ Y w J f Hamburqer
A ® // M c D o n a l d ’s f a c e u n g e s t d e p r i e t e n i e p e n t r u c l u j e n i .
| ® P e n t r u c ă v o i , c l i e n ţ i i n o ş t r i , s u n t e ţ i c e i m a i i m p o r t a n ţ i .
% - - * ’ ■■■■■■ P e n t r u c ă b u c u r i a v o a s t r ă e s t e î n e g a l ă m ă s u r ă ş i a n o a s t r ă .
V ă a ş t e p t ă m l a M c D o n a l d ’s î n f i e c a r e z i .P e n t r u c ă a s o s i t m o m e n t u l s ă n e c u n o a ş t e m m a i b i n e .
CENTRALĂ u n iv
Cheeseburger
jDonald’s tn Cluj: McDonald’s “Mihai Viteazu”, P-ţa Mihai Viteazu. RESTAURANT
A D E V A R U Lde Olul AGENDA l u n i , 1 1 a u g u s t 1 9 9 ^
• Azii Calendarul ortodox: + Sf.Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului; Sf.Mc. Arhid. Evplu; Calendarul greco- catolic: Ss.Eulampiu, m. (+ 304) şi Clara, £uv. (+1.253); Calendarul romano-catolic:
Sf.CIara, fc.• Mîine: Calendarul ortodox:
Sf.Mc.Fotie, Anihit şi Pa'mfil; Calendarul greco-catolic: Ss.Foţiu şi Anicet, m. (+ 305); Calendarul - romano-catolic: Sf Anicet, pp.m.
ii felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
® | T E E E F < M N E
• PR£FECIURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16
■ PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30■ PRIMĂRIA DE): 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 .• PRIMĂRIA ClMPIA TURZII: 36-8001• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26■ POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si
43-27-27 .• POUHAFEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 1349-76■ POLITIA DEI:21-21-21• POUTIATURDA: 31-21-21-• POUŢM CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUTIA HUEDIN: 25-15-38
POLTIIAGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROIECŢIA CIVILĂ: 982 -
GARDAFINANOARĂCLUJ:19-52-23 si 19-16-70,int 158
SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91 INIERNAHONAL: 971 INIERURBAR991 INFORMAU!: 931 DERANIAMENIE: 921 .. ORAEXACTĂ: 958
• REGIAAUTONCMĂDE' ' TERMOFICARE: DISPKCERAT: I9-87-4S SCMONTENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 REOAAUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02'
• S.C.”SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 .
• COMENZI SPECIALE PENTRU TRAIB- PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132SC PRIVAI; 1743-86
■ DISTRIBUTIA GA2ELOR NATURALE: . INTERVENTU GAZE 928; DISPECERAT 433424 :
• REGSTRULAUTOROMAN: . , _Şef reprezentanţi 43-38-10 Infonnatii: 43-38-11Hala inspecţii: 43-38-08.
S 1 C U R Ş I ® J $ i > '
CURSE INTERNAŢIO NALE d in A u to g a ra I I :
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta îri zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.• Cluj-Napoca-Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.
INFORMAŢII A utogara Is 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78
Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga” Cluj
ofcra ltmiiiL mlomiatii drapa.• strv/cnk; dc asistenta ricinii.- legislaţie,- Comunitatea I uropcan*prin Centrul dc Informate l cniunilara, . str. Mihaii Kor.ilniccanu nr 7, tel. 10*620 IVijirain- Iuni-joi ncle Mturi orele
TAROM; luni-vinwi Ruc.-> Cluj C liij Huo. 7,00 *.00 8,30 9.10
18,15 19,15 19,45 20,45 . 11,50 12,50 13,20 15 20* •) Sîmbătă - prin OradeâPreţ bilet: pentru cetăţeni români
si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe
I) \ C A IR : incepînd cu data dc 5 mai sc va upera ţi | 'c ruta:
Cluj ’l iiiiişoara lim lapeJa 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -^Timişoara Cluj
20,00 21,50 - 22,40 23,25 IW nl 1 m iio r 6-8
■|!-:r : 19-41-70. 19-20-S7.TFI .VAX 10-7M#
Policlinica fără plată "Familia Sfîntă"
în perioada 14 iulie - 15 august .1997, Policlinica fără plată "Familia Sfîntă" este închisă pentru concedii de odihnă. . -y
I F I L M E8-14 august
■ VICTORIA - Anaconda - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * ARTA - Romy şi Michael - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * MĂRĂŞTI - sala A: Evita - SUA (13; 15,30; 18); sala B: Dă lovitura şi fugi!'.-: SUA (13,30; . 15,30; 17,30) * FAVORIT - P lătit pentru moarte-SUA (11; 13; 15; 17; 19).TURDA:
FOX - Doamna şi vagabondul • -'■ SUA; TINERETULUI - Puterea - SUA.
DEJ;ARTA - Joc în doi - SUA.
GHERLA:PACEA - 7-10.08: Daylight - Panică în tunel - SUA; 11- 14.08: Supravieţuitorul - SUA.
FARMACIIFARMACII CU SERVICIU
PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.
GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06 orar 20-8.
B IBLIO TECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada
Clinicilor 2): O ran zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.
■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare rir.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPH (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni-joi:
■9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL , , DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: -. închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14- 18.45; duminică: închis, ■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.
■ Biblioteca Americana (strada Univeisitătii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 - 16 ■■ ’■ , : : - >
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis
■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Oran zilnic 10-18; snnbătă: 9 -13; duminici: închis ,
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Oran marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.
. ~ ■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului C ultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20,. * Biblioteca "Valeriu Bologa" a
Universităţii de Medicină şi Farmacie -(Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.• 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri
şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clmicilornr.28). Orar: Iunfl3-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literaturi creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul National de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis.; ■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic întie orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.
■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis
v. , Luni, 11 august Programul 1: 13,00 Serial:
Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Serial: Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Emisiune în limba maghiară; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Timpul Europei (magazin); 18,00 Tele-estival Camei Planet în direct;19.00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport;21.00 Baywatch; 22,00 în faţa dvs. (magazin); 23,00 Serial: Canary Wharf; 23,3Q Jurnalul de noapte; 23,50 Revistă de istoric; 0,30 Rock Live.
Programul 2: 13,00 Tribuna partidelor parlamentare;. 13,30 Convieţuiri; 14,30 Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,30 Contele MacDuckula (desene animate); 16,00 Serial: Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Puterea, pasiunea; 19,00 Exerciţiu de admiraţie (documentar);20.00 Teatru TV: "Cum vă place” de William Shakespeare; 22,30 Ultimul tren (magazin juridic); 23,30 Autograf pentru prezent; 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Mari dirijori în România: Lorin Maazel.
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa! 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H. (r); 9,45 Serial: Tînăr şi
15,00 TVR Info; 1 5 ,1 ° şi bursiere; 1 5 , 3 ° '«MacDuckula; 16 , 0 0 3 *51^ nisipului; 17,00 Serj s , b o
neliniştit (r); 10,30 Şoapte de iubire (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00
' Confruntările celui de-al II-lea Război:Mondial; 12,55 Ştiri; 13,00 Procesul etapei (r); 14,30 Lumea filmului;14,55 Povestea zilei cu Magicianul;15.00 Matlock; 15,50 Sport pe plajă;16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial:Şoapte de iubire; 17,30 Zona crepusculară; 18,20 Sport la minut -ştiri sportive; 18,30 Ştirile Pro Tv; * ^ .,YU,o „ „ „ u , , — - , s .18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi făcut?; 23,30 Arhivele cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 TVM Mesager; 0 , 3 O ^ ^Film: Red Rock West (SUA ’93); - dansului.21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia PRO TV: 7 ,0 0 !Bundy; 22,30 Viata ca în filme; 23,00 dimineaţa!; 9,00 S p o r t l a Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagină M.A.S.H.; 9,45 T înăr ş i
10,30 Ş o a p t e r.(r); 1 1 . 1 5 C * ,
17,50 TVR Info; * g j t U S K pasiunea; 19,00Opţii*0 * ^ Vşi despre tineri; 20, 1 5 F * e t i'4 ^şi flamanzii (F ra n ţa /i^ * atvw 21,25 Românii de l în g ă n °22,00 Mari cineaşti ^Franţois Truffaut; 2 2 , ^
■ y
(revista presei); 23,30 La limita ' imposibilului; 0,15 Generaţia PRO;0,45 Film erotic: Erotic Showcase I;
:2,45 Am întîlnit şi români fericiţi.Marţi, 12 august
Programul 1: 6,00 România: ora Şoapte de iubire;
t im p u lu i ;A v e n tu r i l e
County; 12,55 Ş tir ile P r o X Profesiunea mea - c u l t x t r ^ Desene animate; 1 4 ,5 5 P o v e s ţ ^ 15;00 Matlock; 1 5 ,5 0 S p o r t ftv16,00 Tînăr si n e l i n i ş t i t ; l o ^ 1^
1 7 , 3 0 S e n a !
A RadioSonic*££2 fm eu, 7 MHz
” Luni, 11 august Ştiri: 8„ 9,12,13,15,16,18,
20,21. Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30.6,00-9,00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 Fiţi pe fază (ştiri locale, utilitare). 15,00- 16,00 Dedicaţii. 16,00-18,00... şi muzica. 18',00-20,00 Rondul de seară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi de vară. s
6 fix!; 8,30 Desene animate; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info;10.05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05' Credo (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Serial: Şeicul (r); 14,55 Bursa invenţiilor;15.05 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Ecclesiast ’97 (emisiune religioasă); 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Medicina pentru toţi (magazin); 18,00 Tele-estival Camei Planet în direct; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Film: Ultimatumul (SUA/Germania ’77); 23,00 Serial: Canary .Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Universul cunoaşterii; 0,30 Planeta Cinema (r).1 Programul 2:7,00 Itinerar turistic: Wismar; 8,00 Desene animate; 8,30 Serial': Canary Wharf (r); 9,00' Baywatch (r); 10,00 Cu ochii’n 4; 10,45 Cultura în lume;'ll,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 12,30. Frumoasa si Bestia (r); 13,15 Biserica satului; 13,25 TVR Infp; 13,30 Convieţuiri; 14,30 Ce bine e acasă!;
t iv C■ O fereastră deschisă spre lumel
Luni, 11 august, ' Canal TVC 5:00 Deschiderea programului;
5:05 Videotext; 10:30 Impact final - reluare; 12:00 Wonderfull StreetVI - doc. (r.); 12:30 Wonderfull Castle VI - doc. (r.); 13:00 Videotext; 16:30 Wonderfull StreetVII - doc.; 17:00 WonderM Castle VII - doc.; 17:30 Videotext; 23:00 Lambada - acţiune; 0:30 închiderea programului.
Canal Discovery 18:00 Momente de cotitură ale
istoriei - Războiul zuluşilor; 18:30 Ambulanţa aeriană; 19:00 Pasul următor; 19:30 Jurrasica - Troodonul, un dinozaur genial; 20:00 Fascinaţia naturii - Ghidul sălbăticiunilor; 20:30 Fascinaţia naturii - Documente despre natură; 21:00 Ştirile Discovery; 21:30 Momente de cotitură ale istoriei - Mafia; 22:00 Luptători antici - Celţii; 22:30 Poveşti despre supravieţuire - Deşertul; 23:00
Aventura cunoaşterii - Dincolo de sticlă; 0:00 Semnat Discovery - Hitler-Stalin, legături primejdioase; 1:00 Aripi - Top Gun; 2:00 Arme secrete - Sărmana infanterie; 2:30 Ambulanţa aeriană; 3:00 Momente de cotitură ale istoriei - Mafia; 3:30 Pasul următor; 4:00 Program D.W.
Luni, 11 august 9,00 Desene animate; 9,15
Zooportrete; 9,30 Rock around the world - documentar;. 9,45 Muzeele industriilor; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Ultimii paşi - film (r); 11,50 HEAT - magazin pentru tineret; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Arte fără limită - magazin cultural; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20 în dialog cu parlamentarii; 19,35 Transfocator - documentar; 20,00 Cîntec, joc şi voie bună; 20,10 în sprijinul legii; 20,25 Cu intenţie sălbatică - film; 22,00 Ştiri; 22,05 Michael London "amintiri” - film; 23,40 Paris „lumini” - reportaj.
U N I P L U S R a d io
Luni, 11 august Ştiri: 8,9,10,12,13,15,16,17,
20. Program informativ BBC:6.00-6,30; 11,00-11,15; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6.00-10,00 “Un alt început”. 7,40 Cursul valutar. 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond; 8,35-8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct; 9,15 Info-litoral; 9,20 Revista presei localc; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 Agenda culturală; 10,00-11,00 “Music Non Stop". 11,15-21,00 “89,4 grade plus”. 15,05-16,00 Music By Request. 16,05-18,00 Coca - Cola Planet Live - reluare. 19,30 Sport pe mapamond - realizator Alin Fornade. 20,30. VIP:uri în vacanţă. 21,30-23,00 “Greatcst Hits". 23,00-01,00
“Univers rock” - realizator Sebastian Hetea. 01,00-01,45 “Top 190.240”. 02,00-06,00 “VOA Express”
Luni, 11 august 6,00-12,00 Radio
program “Primul salut”’ 7,00
tMtiUt Radiojurnal România Actualităţi. 8,00,
9.00, 10,00, 11,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute” - interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD.14.00, 16,00, 19,00 Ştiri locale.14.30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r.16.30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,05-19,10 “CD Sport” 19,10-21,00 “CD
Radar ’80", realizator Dan Creţa. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Luni, 11 augustContact ştiri: 5 ,3 0 -;
23,30 (din oră în oră, cu j S i k tsdli exccpţia 18,30) W A Â j j y j f T Buletinul de
«tiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C..World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remcmber, Sport, Horoscop,, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, 8:20 Retrospectiva ştirilor locale ale săptămînii trecute, Recomandări TV, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografîe sonoră, 9:40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică
non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrescu. Emisiune cu caracter cultural-ştiinţific. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în misiune la Zenica în Bosnia şi familiile acestora râmase în ţară este intermediată via- satelit de către Radio Contact România.
RADIO CLUJLuni, 11 august
6",00 Bună dimineaţa, (yă spune astăzi Dan Horea) - Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara,
Radio Craiova şi Radio Cluj - redactor Francisc Nona. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 11,30 Diapazon, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12 15 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/420031, va răspunde Anca Mureşan. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Constantin Colhon. 19,20 Magazin sportiv, redactor Mihai Goţiu. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Sefata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
lui Noe; 18,15 Sport l a i r u ^ t i r Chestiunea zilei; 1 8 , 3 5 şeful?; 19,OQ Stii ş i o î ş t i c i Ştirile Pro Tv; 2 0 ,0 0 S e r i a l - Oa, Hope; 21,00 Serial: S e c r e t e 21,50 Ştirile Pro T v ; 2 2 , 0 0 F^i | Bundy; 22,30 Viaţa c a î n C h » ; Ştirile Pro Tv; 2 3 , 3 0 L ^ l: imposibilului; 0 ,15 G e n e r a t a % 0,30 Profesiunea m e a c u l t u r a l a ’ Am întîlnit şi r o m â n i f e r i c e Lumea lu’Gaită.
Redacţia nu îşi a su m a litatea pentru schimbările intenţii programele posturilor d e telerzis.
r P O L IC L IN IC A - IR IT E R S E R V IS A K
str- Pascaly n r.5 , e i i r t _ G b f â p s
INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ H3 LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦
' NOLOQE ♦ R E U M A T O l j a S ECOGRAFIE ♦ A L E R G O U O G t
/DERMATOLOGIE ♦ C H I R I A ORTOPEDIE ♦ O .R I. ♦ O F T A X -M O Iţ
GINECOLOGIE ♦ O N C O L O G I PEDIATRIE ♦ U R O L O G I I
A C U P U N C T U R A RADIOLOGIE • E C O O J E
Esuninări Doppier - Iîi?icreK2 tpa*r pentri sterilitate feraisis
L A B O R A T O R (Biochimie - B a c te r io lo g ic I m a x i l Parazitologie D eterm inare R f a - sarcină - Antigen H B S - Examinări citologice p e n t r a c i ş r t cancerului de col uterin - I n v e s S ţ t i i sterilitatea feminină şi m a s c u l i n a ) ZILNIC, i n c l u s i v O T X M l M '
. o re le 7 - 2 1 Medic de g a rd ă t o r e l e 2 1 - R e z e r v a r e , c o n s u l i i
^ la te L 4 X . 4 1 . 6 3
IIIIIIl i
J<
!!h1 “
rr■ c i “ L,
S.C. D e n ta l R o y i S O C O L O V
Calea M o ţ i l o r 1 0 6 , T ra tam en te s t o n i a
■ c o m p l e x e :> terapie> protetică ( c e ra m ic ă )> chirurgie C rez ec ţii , igţtfî
Programări Ia t e l . ; 4 3 0 0 2 $Zilnic o r a r : * > _ I 9
sîm bătă 9 - 1 4Pentru s tu d e n ţi , p e i l s j l ,ti' şomeri, reducere 2 0 % _
~ HCABINEI PRIVAT D & O F f l ®ŞlMEDlCIUflGEHERflLflfPPROF.ufut.ur.mlHAi c l \ &
B r . * E W c S u i f î | * |
s ,r ' p« £ S S ^ L ^ - - < ’
L, Mi, V S
Tel.: 42.56.18;
- I "7—20- 8 - 1 2 -
t e l / f a y g
ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I I s i
^ < S 4 /Gardă de n o a p t c
criză şi prevenţie a s u i J £ V e r i ‘t
,1, lUIROTItlJL UJTJlJ H J m a ide luni pmă vineri, în t r * »
Vă aşteptă m 9 ° î C:k.-/ numărul 186864.
\
ra l u n i , 1 1 a u g u s c 1 9 9 7 DIVERSE a d e v ă r u lde Ciul
Panoramic cultural : i
Compania Disney, profituri m ari, dar si critici aspre
X j j S inpania Walt Disney este V Jra unei avalanşe de atacuri j din partea cercurilor cele mai I diferite, grupări etnice sau I sindicate, unele lansînd chiar | apeluri Ia boicotarea filmelor l sale, dar studiourile rezistă, iar • profiturile lor sînt în creştere.
Disney, studiouri le ce le mai I atacate de la Hollywood dar I printre singurele care mai fac | bani, a anunţat la 22 iulie o
creştere de 17 la sută a
scrupule”, potrivit comitetului.Sindicatele s-au plîns de faptul
că firma a realizat profituri importante pe seama'muncitorilor din Haiti, Indonezia şi China punîndu-i să confecţioneze animale din pluş în condiţii mizerabile în timp ce asociaţiile hispanice au acuzat-o de
CAFP)discriminare în procesul muncii.
Aceste grupuri nu sînt singurele care protestează. Baptiştii din sud,- prima biserică ■ protestantă din America cu 19' milioane de adepţi, s-au arătat
| grupului sînt în ultimul an într- deosebit de şocaţi anul trecut de , o creştere constantă. ,.. • decizia companiei Disney de a
. profitului său net în cel de-al J treilea trimestru al exerciţiului I financiar 96-97 (încheiat la 30 I iunie) reprezentînd 473 | milioane de dolari. Iar acţiunile
a stîmit un val dc proteste din partea unor eminenţi arheologi de specialitate*dinJ Grecia. Arheologii greci au refuzat pe de altă parte să autorizeze grupul Disney să utilizeze colina Pnyx, vizavi de Acropole din Atena, pentru lansarea mondială la toamnă a filmului de desene animate.
Aceste atacuri multiple par totuşi să- aibă prea puţin impact asupra creatorilor lui Mickey Mouse al căror imperiu cuprinde acum studiouri de film, canale de televiziune prin cablu, edituri, ziare şi staţii de radio.
întrebat dacă; aceste proteste dezavantajează
Totuşi, compania Disney aI fost în ultimul timp, rînd pe | rînd, ţinta americanilor de | origine arabă, a hispanicilor, a j arheologilor greci, a baptiştilor , din sud si a sindicatelor.,
acorda aceleaşi beneficii sociale^ compania, ,un purtător de partenerilor, angajaţilor lor cuvînt al grupului Disney,
Americanii de origine arabăli-au reproşat că au întărit | clişeele rasiste prin filmele sale | “Aladdin”, “Father o f the | Bride II” şi “Kazam”. Comite
tul arabo-american împotriva discriminării (ADC) a condam-
I nat recent, calificîndu-1 ca- ‘antiărab”, filmul “Operaţiu-
| nea Condor”, produs de studiourile Miramax şi apărut recent pe marile ecrane americane, în caie arabii sînt prezentaţi drept “băieţi răi, violenţi si lipsiţi de
f c - - — —i _ — _ _
homosexuali ca şi consorţilor legali ai salariaţilor heterosexuali.
Baptiştii s-au plîns pe de altă parte de faptul că desene animate de succes precum “Lion King”, “Aladdin” sau “Pocahontas” nu sînt decît o acoperire pentru alte filme foarte violente precum “Pulp Fiction”, “Trainspotting”, cu tineri drogaţi, sau mai ales “Priest” care reprezintă un preot catolic homosexual. Toate aceste filme sînt produse de studiourile Miramax, filială a grupului Disney.
Mai recent “Hercule”, care nu are. decît o foarte vagă şi îndepărtată asemănare cu legenda
Ken Greene, a răspuns: “Nu, din cîte ştim. Avem produse excelente pe care lumea întreagă le apreciază şi avem profituri record”, a spus el.
Compania Disney nu este totuşi atît d&învincibilă pe cît vrea să pară. Ea a retras din vînzare la sfirşitul lunii iunie 100.000 de exemplare dintr- un album rock al grupului “Insane Clown Posse” ale cărui texte erau presărate cu obscenităţi, la cîteva ore de la apariţia sa în raioanele de discuri. O decizie care pare să o fi costat aproape 1 milion de dolari.
" iIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
abandonaţi din România, victime facile ale pedofililor
Arestarea la Bucureşti a unui preot anglican acuzat de pedofilie, la două săptămîni după inculparea unui norvegian pentru aceeaşi infracţiune la Mediaş (centrul ţării), demonstrează vulnerabilitatea extremă a copiilor fără familie, lipsiţi de protecţie împotriva acestui flagel în extindere..
Cazurile de abuzuri | .sexuale împotriva copiilor - ■ ignorate în timpul comunis- . mului - s-au multiplicat î n . J ultimii ani, majoritatea fiind I legate de copiii străzilor, care I au fugit de acasă tocmai pentru | a scăpa de violenţă”, a declarat | George Roman, oficial al
de ani, preot anglican originar din Essex (Anglia), care s-â aflat de mai multe ori în România după 1994, îşi racola victimele din rîndul copiilor fără adăpost ce dorm în Gara de Nord din Bucureşti.
El a fost surprins de poliţie într-uh apartament închiriat, în momentul în care întreţinea relaţii
“în Gara de Nord am întîlnit un francez pe nume Michel, un maniac pe care nu îl interesa decît sexul. Singurul | lucru pe care îl dorea era să |
IIIIIII
CAFP)sexuale cu un băiat de 14 ani. Potrivit organizaţiei “Salvaţi copiii”, copiii au fost cei care au avertizat poliţia de prezenţa presupusului pedofil la Bucureşti. “Copiii de la gară au încredere în noi şi ne previn atunci cînd pedofilii operează” , a spus doamna Corina Atanasiu, membră a asociaţiei. '
în octombrie anul trecut, tot copiii ajutaseră poliţia să-l bage în spatele gratiilor pe pedofilul francez recidivist Michel-Paul Albenque/ Cunoscut ca “D, Michel” de către copiii din Gara de Nord, acest francez de 44 de ani fusese reţinut de mai multe ori de poliţie şi eliberat din lipsă dc probe. ;
organizaţiei negu-vemamentale “Salvaţi copiii”.
“Din păcate, abuzurile ale căror victime sînt copiii nu sînt percepute ca o problemă socială gravă în România, unde nu există statistici oficiale : asupra acestui fenomen”, a adăugat el.
Pe de altă parte, legislaţia în materie este insuficientă, pedofilia nefigurînd ca infracţiune în Codul penal.
Potrivit organizaţiei “Salvaţi copiii”, aflată la originea a descoperirii mai multor cazuri cu cîteva săptămîni la Bucureşti, de pedofilie, aproximativ 50 de • a recunoscut că a întreţinut relaţii străini vin regulat în România sexua e cu aproape 50 de copii, pentru a face turism sexual. cărora le trimitea scrisori şi bani
Michael John Taylor, de 34 atunci cînd se întorcea în Franţa.
întreţină relaţii sexuale cu copiii”, a povestit Octavian, una din victimele sale. “După Michel au mai fost Emanuel, Fred, Jean-Pierre, John, Hans, David, Victor, Axei”, a declarat el la poliţie.
“Am fost de mai multe ori cu Michel la Băneâsa (nordul Bucureştiului) împreună cu un alt băiat. La sfîrşit el mi-a dat 20.000 de lei (3 dolari), a povestit un alt copil, Cristi.
La Mediaş, victimei ale unui pedofil norvegian, care se prezentă drept “un funcţionar social”, au fost mai mulţi . minori abandonaţi de familiile J lor într-un institut pentru copiii ■ handicapaţi. Stein Bjorg I Hang land făcuse mai multe | vizite în acest oraş pentru a | aduce ajutoare umanitare, |
Iînainte de a se stabili aici în 1993.
Potrivit Parchetului, ei trăia ^ de atunci în compania a doi I băieţi care trecuseră prin acest |
Albenque, al cărui proces cu institut, invitîndu-i în mod | uşile închise a început în urmă regulat la domiciliul său pe alţi |
I I I I
copii handicapaţi, pe care îi obliga să întreţină relaţii sexuale în schimbul unei băi calde şi al unei porţii de mîncare.
c a r e s u n a
C i t i ţ i m e s a j u l c a r e v i n e :E o o f e r t ă c a r e s u n ă b i n e .
C u m p ă r â n d u n t e l e f o n G A 3 1 8 E r i c s s o n
V e ţ i a v e a s u r p r i z e m a r i : E c o n o m i s i ţ i 7 6 d e d o l a r i !
P a c h e t u l c a r e o s ă v ă p l a c ă v o u ă C o s t ă d o a r 2 6 9 .
T a x a d e a c t i v a r e E i n c l u s ă , p r i n u r m a r e .
Ş i a b o n a m e n t u l , a ţ i g h i c i t ,P e t r e i l u n i e s t e p l ă t i t .
I a r 3 0 0 d e m i n u t e Ş i e l e s u n t p l ă t i t e .
S u n ă b i n e , n u - i a ş a ? C O N N E X G S M . 5 . .
ş i l u m e a e a t a .
,1,11/1-MMC / f / t » • i I* ' I ' : • i . i
*ss< 'hTn
?/•
O &
Jgp ISăgM V " l ' " 1
ANA INDUSTRIES- SAMADAVA
Str. Eroilor, nr.11, parter Tel: 064/430195/Fax: 064/195911.
ADISAN TELECOM - ABC Comorlent
Str. Aurel Vlaicu 1-3 Jel: 064/152826, Fax: 064/157344
: Alfasoft P-ta Cipariu, nr. 15 Tel: 064/414642,Fax: 064/414641
AAYLEX Tradlng - Mobexpert :
P-ţa Cipariu, nr. 9-1 i ;Tel: 064/196643,Fax: 064/133104
CG&GCCOM Str. Republicii, nr. 107, et.4 Tel: 064/191980,Fax: 064/191614
GlobalNet - Slstec Str. Devei 1-7 Tel: 064/193700,Fax: 064/190282
GlobalNet - Tlvcom Str. I.C. Brătianu 16 Tel: 064/191479,Fax: 064/191479
MM Mlkotronic - Muslcolor
Piaţa Mihai Viteazu, nr. 11 . : Tel: 064/196351,Fax: 064/196351 ., "
MM Mlkotronic - Pioneer Piaţa Unirii, nr. 28 Tel: 064/193233, . ■ ’Fax: 064/193233
MM Mlkotronic Str. Gheorghe Bilaşcu, nr. 107 Tel: 064/190416, . ,Fax: 064/190425
Radlotel Cluj Str. Universităţii, nr.l, cod 3400 Tel: 064/431822,Fax: 064/419271
Rom Service Telecomunicaţii
Calea Moţilor, nr. 6-8,Tel: 064/198546, 197931,Fax: 064/198546
DEALER A U TO R IZA T
CONNEXTELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ G S E T
Această ofertă este valabilă pe durata lunii august, în lim ita stocului disponibil şi numai dacă veţi încheia cu noi un contract pe un an
ADEVARULde Clui POLITICĂ Iun!, f 1 august 1997
s i r a i s©iraaraliccattii d®
(Tcrt praluatjiin "Cotidianul'*, 30 iulie 1997)
în toamna anului 1940 - după ce s-a pus în aplicare odiosul Diktat de la Viena, prin care s-a smuls din trupul ţării în mod samavolnic un teritoriu naţional de 42.245 km2 cu o populaţie majoritar română de 2.600. OHO de lotuitori - pc trenurile ce veneau în ţară din Ardealul de Nord au fost găsite lipite o serie de ’Jerpare "trimise de iredentista unguri care, după ce îşi puseseră în aplicare planurile lor mîrşave clocite imediat după semnarea în iunie 1920 a Tratatului de la Trianon, găsiseră cu cale să facă şi un fe l de ”sîc ” tocmai celor loviţi din toate părţile şi aflaţi lu pămînt.
( 'ategorisirea unei asemenea acţiuni, de amploare şi cons umatoare de fonduri, ca fiind o glumă sinistră - cu implicaţii de prost gust - este mult prea puţin
Întotdeauna vecinii noştri unguri au avut un Laszlo Tokes care să nu se gîndească nici un moment că trebuie să respecte clauzele tratatelor de pace în consens cu angajamentele asumate sub sancţiunea propriei semnături a co n d u căto rilo r sta tu lu i maghiar.
întotdeauna vecinii noştri au avut un Adam Katona care să nu se g îndească n ic i un moment că trebuie să respecte clauzele tra ta te lo r de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate asum ate sub sancţiunea propriei semnături
a co n d u că to rilo r statului maghiar.
Ei, iredentiştii, din resorturi interioare demne de o cauză mai bună, au făcut mereu şi mereu risipă de energie, timp şi bani, toate cheltuite din belşug pentru o cauză deja pierdută.
C ă am putarea României prin Diktatul de la Viena (30 au g u st 1940) se baza pe falsuri, minciuni, deformarea realităţilor istorice şi sfidarea a sp ira ţii lo r naţionale , a recunoscut-o chiar şi postul de radio ungar ”Kossuth”, care la 22 m ai .1944 - în faţa
inev itab ilu lu i curs al războiului, declara după doar patru ani de la acest ferpar” găsit abia astăzi şi, se pare, inedit: ”Nu avem nici un drept etnic de a menţine cu forţa ţinuturile pe care le-am răpit de la cehi, sîrbi şi români, astfel încît argumentul că,T în cazu l ie ş irii d in război, Slovacia, Croaţia şi România
' ne-ar ataca nu are nici un sens, căci nici aşa nu vom putea păstra teritoriile care ne-au fost atribuite de către nemţi”.
A cest ” ferpar” , d e -ca re autorităţile rom âneşti ştiau încă din 12 octombrie 1940, dar nu au dorit să-l aducă la cunoştin ţa p u b licu lu i din cauză că spiritele erau atunci mult prea încinse pentru a se mai turna gaz peste foc, arată grobianismul şi primitivismul iredentiştilor şi revizioniştilor de toate felurile.
Ne facem d ato ria să-l publicăm , deoarece p iesa aceasta face. deja parte din trecut şi trebuie privită sub o perspectivă istorică de peste jumătate de secol - cu speranţa că va avea darul sâ facă pe linii să se ruşineze de inepţiile practicate pe vremuri în scopul menţinerii unei permanente zîzanii între etnii care, volens- nolens, trebuie să se accepte unele pe altele.
j t ♦4
- T FiP if t
Ax lflâ»igta!ans4g fijdaimânl/ de HOKTHY akarat&a S tnegnyuslodva tudaljuk, hogy u : flnfelkldoxâ gyetnitk,: lesMr &
rokon, a trlanoni sitlletestt '
N A G Y R O M Â N IAt ■> r V' _ 'ţS:22 . 6ws, ânlakariaftuk hossiss szenmteae kSzStt. folj6(Şv
, Junlus 27-£a SJJtl 12 6rakor, hossaa orvoal tiiâa,., S ia l l n «lojilor beavatkotAs&Til fâkwfil ampul&IUk. Operâd6 ■ nlăn halâlos szenved&ck kiiil 1940 augu3ztu8 h6 30 -ăn H lile r > » M tl* * O U n l lettl»ljSk iIteJ felodofi kenef ulăn «Iwaadla,^ lelkâl teremtâjinek. * - - _v f ________ „ ^ _____
Nagyszâju halottunk M U n c h e n b e n dha'l îdkU*, raafoţiyinyalt B 6 c * b e n L ir szeplember 14-*î fogjuk eraK-
/k£ rd egyiilt ŞrSk nyngalomra hdjezni. LeUlfld»^ az engeszîdS 1 uentintet B u d f t p e t l e n , ai (W gM zbm s f â f T e le l c y
,, foaJik, eh^8*ini- .Eddig Is ml£nk haliţod-jiitin f* â mtenk maradjz.* ' ”
- ' Nyugodj b£kâbenl Entl£ked, a tortenelemben fog szerepeinil
F«rdlnâţid Cvehtzloviltfe,6s tteja Miria > * ’Lanţţftlortcâg
a Kiral* ’f t s y s :MVC)fepj«i' Anglie» FranciaafctzAg» TSrdkonilg,
Xisantant Napyantaat £* a Oaafl SdttţvataL
WlUon. Bencs ChtmberUIn
o*crMc«Lk
"MAUVARORSZAn CS DBZTEJMÎKEZfiSI VÂOALATf -iî:> - A,-..;
"Cu durere, aducem i= cunoştinţă, din voints regentului Horthy, câ fratele, copilul, ruds noastră, România Marş născută prin Tratatul de !a Trianon, în al 22-lea ana; vieţii, în ziua de 27 iun-s a.c., noaptea Ia ora 12 după lungi suferinţe & îngrijiri medicale, a’ fos supusă de doctorul Stat- la prima operaţie
După această operate în ziua de 30 august ac Hitler şi Mussolmi t-a redat sufletul
în ziua de 14 septembrie, şi-a da! obştescul ’ sfîrsii Privegherea s-a făcut îi Parlamentul d,i Budapesta, de către gro; Teleky si Csaky.
«Pînă acum ai fosta noastră şi, după moafe tot a noastră vei rămîne?
Odihneşte-te în pace' Ferdinand şi sotta îa
Maria, Carol' al lt-lei părinţi adoptivi.
Cehoslovacia, Polone- fraţi care au murit d; aceeaşi boală.
Wilson, Benes Chamberiain - unchi
Anglia, Franţa, Turda Mica Antantă şi Oficiul d; la Geneva.'
I în ziua de 9 august a.c. a| avut loc la Ciuj-Napoca o■ întîlnire între conducerea . filialei Cluj a PUNR şi* preşedintele partidului, prof.I univ. dr. Valeriu Tabără şi dl | senator Vasile Dobrescu,■ secretarul generai al PUNR.- Cu acest prilej, pe lîngă■ dezbaterea unor problemeI legate de activitatea PUNR | la nivelul central şi local, a■ fost analizată situaţia _ economică, politică şi socială■ din ţară, ajungîndu-se laI următoarele concluzii:| - Cursul reformei este■ greşit şi îndreaptă ţara spre . dezastru în plan economic şi■ social. Lichidarea aI numeroase capacităţi de | producţie, distrugerea■ sistematică a agriculturii . trecerea în şomaj a sute de• mii de salariaţi nu constituieI o reformă economică, ci o | modalitate de subminare a■ economiei naţionale, deI transformare a ţării într-oI colonie şi de înfometare aI poporului român. >| Este necesar, ca, de■ urgenţă, Parchetul să se . sesizeze asupra vinovăţiei■ celor .care sînt implicaţi în | subminarea economiei | naţionale, oprirea producţiei
şi provocarea conflictelor sociale.
- în situaţia gravă creală ca urmare a acţiunilor de subminare a economiei naţionale, cînd mişcările justificate de protest ale salariaţilor iau amploare, se impune convocarea de urgenţă
pretenţiilor Ungariei şi UDMR.- Guvernul Ciorbea pregăteşte
deschiderea oficială a învăţămîntului superior de stat în limba maghiară la toate facultăţile şi specializările, asigurînd fondurile necesare prin rectificarea bugetului în
inscripţiilor bilingve, urmăresc să maghiarizeze localităţile şi populaţia românească majoritară
.din Transilvania. /- Ordonanţele de urgenţă cu
nr. 22 şi 36 / 1997 în domeniul administraţiei publice locale şi învăţăm întului, adoptate cu
maghiarizarea denumirilor de localităţi, instituţii publice şi străzi, precum şi în cazurile de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
3. Primul ministru să-i demită pe toţi primarii şi vice-primarii
Dsclaraţla tis la OiMapisa a- Fragm ente -
pgra m ia Parlamentului într-o sesiune extraordinară pentru a lua în discuţie demiterea Guvernului condus de către Victor Ciorbea.
- Semnarea Tratatelor cu Ungaria şi Ucraina, împotriva intereselor poporului român şi fără referendum naţional, nu a facilitat intrarea României în NATO şi Uniunea Europeană aşa cum în mod greşit au susţinut conducătorii României şi ai unor partide politice.• - Guvernul Ciorbea nu a luat nici o măsură pentru sporirea producţiei rom âneşti, fiind preocupat doar de patru obiective: lichidarea fără discernăm înt a unităţilor economice; creşterea datoriei externe; distrugerea fiinţei naţionale; satisfacerea
detrimentul armatei, agriculturii, industriei şi cercetării ştiinţifice.
/ - Prin acceptarea oficializării, în mod ilegal, a-limbii maghiare şi a denumirilor maghiare din perioada Diktatului de la Viena pentru peste 1.000 de localităţi, se va face un pas mare, sub patronajul Preşedintelui şi Guvernului României, în direcţia federalizării ţării noastre.
- Liderii extremişti ai UDMR de la nivel naţional şi judeţean instigă la încălcarea Constituţiei şi a legilor şi-i îndeamnă pe primarii şi viceprimarii UDMR să atribuie denumiri ilegale, în limba maghiară, localităţilor româneşti, instituţiilor publice ale statului român şi la numeroase străzi. Acţiunile ilegale ale UDMR, sub pretextul
încălcarea Constituţiei, au creat şi vor genera noi surse de tensiune, mai ales . în Transilvania, datorită implicării şi şantajului aplicat de către UDMR, fără a avea vreo abilitate legală.
In acest context, PUNR, filiala Cluj, solicită următoarele:
1. Preşedintele ţării să prezideze, de urgenţă, o şedinţă extraordinară a Guvernului pe tema încălcărilor de lege, a acţiunilor extremiste şi iredentiste, de asimilare forţată a românilor din Transilvania şi a instigărilor Ia conflicte interetnice la care au recurs liderii UDMR.
2. Parchetul să se autosesizeze în toate cazurile unde s-a trecut în forţă, fară temei legal, la
UDMR care au încălcat Constituţia României şi alte legi prin atribuirea unor denumiri ungureşti localităţilor şi străzilor, identice cu cele din perioada Ungariei Mari, instigînd astfel la declanşarea unor conflicte interetnice. 1
4. Ministerul de Interne să instituie paza indicatoarelor româneşti în toate localităţile unde UDMR a anunţat că va trece la încălcarea legii, respectiv la atribuirea de denumiri din timpul ocupaţiei horthyste.
5. Memorandumul intelectualilor clujeni şi memoriile organizaţiilor româneşti din judeţele din Transilvania să fie luate în considerare şi tratate cu multă responsabilitate de către Preşedintele şi Guvernul României.
6. CDR şi USD si reexamineze participarea. guvernare a UDMR tr acţiunile e i îndreptate îm potriva " României, concretizate în neadmiterea ţării noastre în NATO. şi Uniunea Europeană.
7. închiderea Consulatului General al Ungariei şi' înlăturarea imediată ti drapelului cu stema Ungariei care are însemne heraldice cu caracter iredentist, amplasai ilegal, sfidător şi umilitor in j centrul municipiului Ciuj- Napoca.” 8. Preşedintele şi Primul- ministru al României să-şi ţină promisiunile de a se deplasa în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş spre a s convinge nemijlocit dc procesul de maghiarizare şi alungare a românilor dii aceste străvechi meleaguri româneşti şi să dea curs invitaţiei primarului municipiului Ciuj-Napoca i a participa la o întîlnire; dialog cu reprezentanţii ales ai societăţii civile.
. Biroul executiv judeţean Cluj al PUNB Preşedinte, prof. univ. dr.
Victor Romulus CONSTANTINESCU
V i c to r C i o r b e a a f i r m ă c ă n u v a r e n u n ţ a l a l i c h i d a r e a c e l o r 1 7 î n t r e p r i n d e r i a n u n ţ a t ePremierul Victor Ciorbea a dcclarat că Guvernul
nu va renunţa la măsurile dc lichidare a cclor 17 întreprinderi, chiar dacă grevele dc protest vor continua..
El a spus că va rcspccta drepturile, şi libertăţile sindicale dar că, in egală măsură, ofganele dc ordine îşi vor face. datoria dacă greviştii vor apela la manifestări ilegale. Ciorbea este de părere că proccsul de lichidare este perceput în mod confuz. în opinia sa, lichidarea poate implica atît privatizarea, cit şi
■cumpăralca întrcpritiderii în întregime, la uri preţ mai
acccsibil, de către un investitor român sau străin, sau divizarea în ccntrc dc profit sau unităţi/subunităţi care devin rentabile sau se pot privatiza. “Pentra salariaţi mai există şanse”, a afumat Victor Ciorbea. în perioda imediat următoare, Guvernul nu va mai elabora o nouă listă cu întreprinderi cc urmează să fie lichidate. “Este cert, însă, că pînă la sfîrşitul hurii septembrie, FPS arc obligaţia de a finaliza contractele cu băncilc dc investiţii carc urmează să privatizeze 100 de societăţi, intre carc şi mari coloşi industriali”, a încheiat Victor Ciorbea. . -» , « v , .VW ■ ■
luni, 11 august 1997 ARTA-CULTURĂ A D E V Ă R U L .cSe Cluj
4P www ew'Anaconda” constituie prin
p le tratate un veritabil semnal ■ , -tAâ. Un film serios, dedicat i r pe cale de dispariţie, de Kie mai multe ori din cauza anilor, dedicat unor vechi civilizaţii şi culturi, şi ele pe cale je dispariţie- Şi nu întîmplător icjiitea are loc în jungla „azoDiană, depozitar de specii aofc şi rare, dar şi de legende.0 echipă de cercetători
uericani condusă de profesorul Cile (Erich Stoltz) pătrunde în , lio pădurii tropicale, în căutarea ’Oimenitor din ceaţă”, a oamenilorI tribul Shirishama. Drumul (Ctitorilor se întretaie nefericit, a cel al lui Paul Sarone (Jon Mtlit\ vînător de şerpi pentru ple grădini zoologice sau pentru (jKionarii excentrici. De data; 0 sia, ambiţios în tentativa de a apturade vie o anacondă, cel mai pioilos şi puternic şarpe. Un film jiu rol demne pentru talentul lui jm Voight Demne de talentul ilegii echipe de realizatori. Scenariul articulat, montajul coerent şi echilibrat, imaginea icoşătoare şi plină de mistere în tei mai mare parte, efectele
datorate unei echipe de lalişti şi specialişti, regia
ittoafe la un loc măsura unui lucrat, serios, grav, care
edc în tensiune pînă la ultima fotogramă. Şi care merită toată
Jon V o igh t-om ul şarpe~|
V "A naconda” , Columbia Pictures, 1997, muzica Randy Edebnan, montajul Michael Miller, scenografia Kirk Petruccelli, scenariul John. Mandel, Mark Smith, regia Luis Llosa, cu Jon Voight, Erich Stoltz, Jennifer Lopez, Ice Cube, Jonathan Hyde, Owen Wilson (cinematograf "Victoria”).
Iluzii si realităţi* iîntre a fi şi a părea este o mare
diferenţă. Dintr-un singur motiv, cel al adevărului care iese întotdeauna la suprafaţă şi pe care nu-1 poţi ascunde la infinit. Este exact ceea
ce li se întîmplă şi celor două tinere şi simpatice Romy şi Michele, ambele la 30 de ani, ambele neîmplinite social şi profesional. Intenţiile lor de a fi cu totul altceva
; decît sînt îri realitate (şomeră şi casieră) sînt dejucate cu prilejul întîlnirii la zece ani de la absolvirea liceului din Tucson. Pentru cele două, a minţi este şi nu un dezavantaj, şansa de a se realiza în viaţă surîzîndu-le în cele din urmă.
Avem de a face cu o comedie cu puternice accente sociale, la graniţa dintre a fi sau nu realizat în viaţă, a avea sau a nu avea, a fi femeie în societatea americană. Snoabă şi meschină la vîrfuri.
Romy şi Michele, naive dar cu o mare doză de buri simţ, sînt exponentele unei lumi în căutarea zilei de mîine, a ; siguranţei, a banilor, soţilor, a unor familii bazate pe încredere şi respect. Este şi singurul lucru’ care i-a reuşit regizorului David Milkin,reliefarea socialului cu tarele sale. în rest, cu cea mai mare bunăvoinţă; multe naivităţi, greu de digerat
”Romy and Michele’s High School Rcunion/ Romy şi Michele” , TouchstOne Pictures, imaginea Reynaldo Villalobos, .scenariul Robin Schiff, montajul David Finfer, scenografia Mayne Berke, regia David Milkin, cu Mira Sorvino, Lisa Kudrow, Janeane Barofalo (cinematograf ”Arta”).
D em ostene SOFRON
Df5YLIGHT: PflNICfl IN TUNEL -d in cu lise le u n u i f ilm de succes
- Povestea curajosului lucrător la . Serviciile Medicale de Intervenţie, care salvează pe prizonierii unui tunel prăbuşit în New York i-a permis lui Sylvester Stallone să se întoarcă ,1a genul de erou drag publicului, anume cel provenit din clasa muncitoare, în pelicula de succes Daylight: panică în tunel.
“Tipii care lucrează în Serviciile Medicale de Intervenţie, poliţie sau pompieri sînt în acelaşi timp nişte muncitori adevăraţi, dar şi inteligenţi şi curajoşi”, explică regizorul Rob Cohen. “în multe cazuri este vorba despre o tradiţie de familie, maiales la New York, unde în multe secţii sînt mai ales irlandezi sau italieni. Şi dintre toate vedetele americane, Sly este întruchiparea perfectă ă eroului clasei muncitoare”. El Jl interpretează pe Kit Latura, un specialist în intervenţii care va reuşi să-i scoată la lumina zilei pe călătorii prinşi într-un tunel ce s-a prăbuşit datorită unui ambuteiaj. . Captivii sînt ameninţaţi pe rînd de incendiile datorate aprinderii reţelei electrice, de apă şi de întuneric. Orice obstacol trecut cu bine de micul grup călăuzit de Kit înseamnă de fapt un pas spre un alt obstacol.
Filmul a beneficiat de experienţa trăită de însuşi regizorul Cohen, care în 1980 a fost salvat dintr-un incendiu izbucnit într-un hotel din Bosto. Aflat pe pervazul unei
S y lv e s te r S ta llo n e într-o scenă din filrri
ferestre de la etajul nouă, el a coborît pe o _ scară extensibilă a pompierilor. în acel incendiu au murit cinci oameni. “Era cu adevărat ca în “Infernul din zgîrienori”, îşi aminteşte Cohen, care rememorînd secvenţele de film a putut supravieţui pînă la sosirea pompierilor, astupînd spaţiul de sub uşi cu prosoape ude şi stînd întins pe podea pentru a inhala cît mai puţin fum.
Astfel câ el înţelege altfel drama celor prinşi în infernul de beton, aer şi foc din tunel, iar realismul situaţiei-leiese din regia foarte bună a filmului Daylight: panică în tunel.
Stallone apreciază faptul că
Cohen nu a lăsat efectele speciale , să pună stăpînire pe film şi remarcă
faptul că cei care se luptă în tunel .pentru supravieţuire sînt reprezentativi din punct de vedere social nu numai pentru America: bogaţi şi săraci, albi şi negri, criminali şi oameni oneşti, tineri, copii, părinţi şi bătrîni, ba chiar şi un cîine curajos.
Alături de Kit se află Madelyne ThompsOm, un rol care a solicitat actriţei Amy Brenneman toate
- resursele sale fizice, şi nu numai pe cele interpretative. Dintre toţi supravieţuitorii Kit are încrederea cea mai mare în ea, şi fata îşi dovedeşte curajul şi merge alături de el chiar şi atunci cînd ceilalţi nu îl mai cred Cei doi actori nu au dorit să fie dublaţi, realizînd singuri cascadorii le.
în film nu sînt lupte, secvenţe de bătaie sau conflicte între buni şi răi; bătălia pentru supravieţuire trebuie să învingă teama, elementele naturii, situaţiile tensionate. dintre eroi. Finalul acestei pelicule de suspans, care ne ţine în tensiune pînă în ultimul moment vă invităm să-l descoperiţi
. singuri, vizionînd filmul Daylight: panică în tunel, distribuit pe marile ecrane româneşti de către Media Pictures International.
Raluca NEDELCU - M edia Pictures
International
‘ Valentin Taşcu: B m zâm m m ţ i i^ ■ 9 '
[7 • 1\ \ t V u v . t ■ V O '. ; . ■ ; \/ / ; ' v . , i ' ' ' . . '-« h M 'V *
Sşi ce a adăstat o vreme în faţa apsculului vieţii prin cel dintîi volum de 'ari al său, Dimineaţa amurgului (1994), filtntin Taşcu se apropie cu gesturi wmonioase dar decise spre întîlnirea ^mentală a fiecărui ins: întîlnirea cu ®rtea. E d întîlnire de gradul III am spune, Suire pe care fiecare fiinţă umană o doreşte imai tîrziu, dar al cărui fruct dulce-ămărui Iffltâ întreaga viaţă. Departe de a aborda Jwiune sumbru-catastrofică ‘asupra vieţii, 'iul de moarte” al lui V. Taşcu descinde
degrabă din resemnarea şi beatitudinea "Mică. din dorinţa de reintegrare în Marele H fi văzînd în acest mit al veşnicei
arceri calea cunoaşterii de sine a «i individ. De aceea preconizează o
virată "şcoală a morţii”, după cum Anton N preconizase odinioară o adevărată
lâ a amorului”, devenind un ucenic tor întru "ştiinţa morţii” la versurile
N Eminescu din Oda (în metru antic), făcînd în sintagme preferate versurile
lkl)rei Ode, V. Taşcu se dedă în noul său Şcoala morţii (Editura Clusium, 1997)
"•comentariu în stil personal al versurilor poet, încercînd să ofere aserţiunilor
ţesciene replicile proprii, născute din ngi meditaţii. Cu alte cuvinte cartea de
faţă se aseamănă cu o "carte a riturilor de trecere”, cu "vămile văzduhului pe care cei din vechime se pregăteau să le treacă înainte şi după moarte.; Critic, istoric literar, comentator de artă, om de cultură polivalent, V. Taşcu descoperă poezia la maturitate, ca forma de expresie care-1 reprezintă cel mai bine la ora de faţă, văzînd în ea o voluptoasă tentativă a spiritului de a-şi menţine mereu treze valenţele, de a-şi aroga privilegiile senectuţii. Cu cît timpul ne atinge mai tare cu aripa lui, cu atît poetul se simte mai îndemnat să lanseze cît mai multe interogaţii asupra sensului destinului uman, asupra raportului dintre existenţă şi nonexistenţă, dintre fericire şi suferinţă, dintre descompunerea materiei; şi perenitatea sufletului. Stingere, trecere, apunere, uitare,
•trădare, pierderea iubirii, înnoptare sînt doar cîteva ipostaze pe care .poetul caută să le tălmăcească. Raiul -său este un rai firesc ("Erau deschise porţile raiului şi, uimit/ m-am oprit în prag ,/ neflindu-mi nici teamă, nici drag”) care nu provoacă angoase, dar care îşi'are propriile sale legi: ”Cineva fără umbră vopsea totul în jur,/ harnic şi vesel, fără contur”. Starea de indecizie, inocentă şi serafică este dominantă: "Şi nici nu voiam/ Şi nici nu ştiam cum să vreau”,
căci aici "stelele îngheaţă mai devreme”, iar corpul devine un fel de giulgiu străveziu, căci "Nu mai aveam nevoie de mine”, iar moartea e un fel de iubită eternă care ne înconjoară voluptuos şi pentru totdeauna în mrejele ei: "Şi însumi mă împrăştiu ca praful de pe drum,/ căci trece o femeie străină şi uşoară,/ dar care-mi şterge faţa cu jaruri şi cu scrum/ Nu ştiu de ce această treime vrea să doară,/ nu ştiu de ce îmi cere să mor aici şi-acum /cu moartea peste viaţă călcînd mă înfioară”.
M ircea POPAK .
Important premiu I A II I • Olimpia Erendea Desliuj . , ţ £miul “AL T. Stamatiad” pe acest an al Societăţii Române de ■ ‘*4u a fost acordat poctci clujene Olimpia Brendea Deşliu pentru
Patra cărţi de înfiorări nipone publicate în .ultimii ani - Punţile I '« « "H Balanţa cu polen, Planete de rouă şi Chilia dc 1 «ihlimbar; premiu valoros decernat pe merit unei prolifice şi talentate !*arc(nu credem că prezenţa în juriu a poetului Aurel Rău ar fi fost
Prin urmare ...J a p o n e z ii ş i h a ik u -u l
Cînd pc Pia o citesc - - feţe - feţe fac gălbui
şi-n final se îndoiesc . de originile lui.
loan POPAUREL RAu
e n u n iv e rs ito trn
Reparaţii şi construcţii la Universitatea “Babeş-Bolyai”Administraţia tehnică a Universităţii “Babeş-Bolyai” a angajat o vastă
acţiune de reparaţii în multe facultăţi, folosind în acest sens toate resursele bugetare existente. Dintre operaţiuni poate fi amintită repararea completă a acoperişului Clădirii centrale, consolidarea clădirii Facultăţii dc Litere, repararea conductelor la Facultatea de Chimie, reparaţia capitală la serele Grădinii Botanice, reparaţii la instalaţiile sanitare la căminele studenţeşti etc. S-au încheiat lucrările de reamplasare, în spaţiu extins, a Laboratoarelor de Biofizică şi Biochimie (la Facultatea de Biologie), se află în curs de încheiere construcţia Laboratorului de Biotehnologie (la Facultatea de Chimie), se află în curs amenajarea cîte unui amfiteatru modem la Facultatea de drept şi la Facultatea de Ştiinţe Economice. Rectoratul Universităţii “Babeş-Bolyai” poartă discuţii cu reprezentanţi ai Guvernului României pentru a se asigura finanţarea continuă, corespunzătoare a construcţiei clădirii Facultăţii de Ştiinţe Economice ; (prima componentă a Campusului Gheorgheni), aflată în stadiu avansat, în aşa fel îneît îri anul 1998 cea mai mare facultate din oraş şi din Transilvania să se mute în noul sediu. Totodată, Rectoratul Universităţii “Babeş-Bolyai”, a deschis acţiunea achiziţionării, pe baza unei susţineri internaţionale, a unei clădiri pentru amplasarea Colegiului Studiilor Deschise, care se va inaugura la începutul anului academic 1998-1999. O n o u ă p u b l i c a ţ i e a c a d e m i c ă
în ultimii ani lista periodicelor ştiinţifice ale Universităţii “Babeş- Bolyai” a spqrit substanţial. La seriile tradiţionale ale revistei Studia s-au adăugat serii noi, precum Teologia ortodoxă, iar înfăţişarea venerabilei publicaţii s-a schimbat. Cu două luni în urmă şi-a început apariţia revista Cogniţie, creier, comportament, editată de Catedra de Psihologie, prima publicaţie de psihologie cognitivă din România şi din această parte a Europei. Prestigioasa, deja, revistă Studi italo-romeni, editată de Catedra de Italiană, Portugheză şi Spaniolă, este la al doilea număr. Revista Colocvia, a Institutului de Studii Central- Europene, a ajuns la al treilea număr, iar repulaţia ei internaţională creşte. Revista Studia Iudaica, a Institutului de studii iudaice şi istorie a poporului evreu, este la al patrulea număr şi a dobîndit răspîndire internaţională. în zilele acestea a apărut primul număr, în 382 de pagini, al periodicului Caietele tranziţiei, publicat de Centrul de Studii Răsăritene şi Grupul de Antropologie Culturală de la Facultatea de Studii Europene. Este prima publicaţie de aritropologie culturală din România.
O m a g i u p o s t u mEditura Presa Universitară Clujeană a tipărit recent impunătoarea
lucrare Logical and Mathematical Psychology, rămasă în manuscris, a ilustrului psiholog Nicolae Mărginean. Lucrarea va fi lansată oficial la deschiderea anului academic 1997-1998 la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cînd două din sălile facultăţii vor primi numele prestigioşilor înaintaşi Nicolae Mărginean şi Benjamin Zorgo.
C o i t c c r i d c o r g i i .Azi, 11 august a.c., ora 19, la Biserica Sfintul Mihail va avea loc
conccrtul de orgă susţinut de organistul Theo Ilalmen (Sighişoara). în program: J.S. Bach: Wir glauben all an einen Gott (coral), Canzona în rc-minor, W. Walond: Introducere şi Toccata în Sol-major, A. Durând: Chaconne în la-minor, N. Bruhns: Preludiu mic în mi-minor, F. Mcndclssohn-Bartholdy: Preludiu şi Fugă în Sol-major,. J. Brahms: “O Traurigkcit, o Jlerzeleid” - Coral si Fugă, N. Bruhns : Preludiu în do- minor.
a d e v ă r u l . d e C l u j
m n g | H f | / < m T I ? < 1A'J-N A TO C A :lufehait-M ;sîm baU 9-H ;Id/bi 19-73-04;SI’BKKD\C| 1V I l Rl)V- r U o L i W # i n i X r foni-vincri 8-16; Id /b i 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; luni-vineri 8-16; tel/fox 21-60-75.
luni, 11 august 1997 (Ţ y•
PKVTIU7 AtTUTÂRI CVTEGKAUB
sREDUCERE
traiuport,nrcat ţi montat G R A T U IT !
v r a j a m o b il e i
MODENACluj-Napoca
u S tr. O a şu lu i n r . 42Â te l: 433555,136822. ORAR 8-18o H a la A g rn a lim en ta rfi P - ţa M ih a i V iteaz u l e ta j 1
leL: 132897, ORAR 9-1* o C a le a V ic to rie i n r . IOD
(M a te rn a , T U R D A ) lei.: 433*04
MAJ COM ERCIALIZĂM BARCHET, PALUX. AR4CEI
LA;, DILUANT. CLEI DE OASE. CLlLE-IMfORT PENTRJ
LEMN. &MJELE RELAXAP I l "I IP<B _____
MOBILĂ ÎN RÂTE FĂRĂ DOBÂNDĂ - PRODUCĂTOR LA COMANDĂ
E IO IV IA T S A R . A .
Direcţia Regională a Căilor Aeriene Clujdin cadrul Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian
sc o a te Ia c o n c u rs u n p o s t d e :
Studii necesare: Vechime:Alte cerinţe:
- A.S.E. -Facultatea de Finanţe - Contabilitate;- minim 5 ani experienţă în domeniu- să posede cunoştinţele necesare utilizării
calculatoarelor PC pentru evidenţa lucrărilor şi- redactarea documentelor scrise;
. - să fie capabil de.un ritm susţinut în muncă- să fie bine motivat şi foarte bun organizator. ,
Condiţii de salarizare avantajoase.Formularele tip de înscriere se pot ridica de la sediul unităţii (compartiment
personal) din Ciuj-Napoca, str.Traian Vuia nr.149, între orele 8-14. ■ . \ ' Cererile de înscriere însoţite de curriculum vitae se depun pînă la data de 26
august 1997, iar concursul va avea loc în data de 28 august 1997, la' sediul unităţii. „ . > . . . . . .
R elaţii su p lim en tare p r iv in d cerin ţe le d e înscriere, b ib liografia de concurs ş i a lte le le p u te ţi o b ţin e la sed iu l un ită ţii sau la telefon 4 1 6 7 0 2 in terior 111,între orele 7-15. ' V. (577629)
Importante reduceri de preţuri! Un avantajos sistem de rate - NEI
0 mare sansă în august!
O In v es tiţie în c a lita te (86CTC
S C lM fiR M O S AC h ij- IS Ia p o c a
cu sediul în Ciuj-Napoca, Calea Baciului nr.2-4
VINDE PRIN LICITAŢIEC material lem nos J
rezultat în urma defrişării plopilor de pe aleea de acces a societăţii
Licitatia va avea Ioc în data de 18.08.1997. ora 10-12 la sediul *societătii.
în caz de neadjudecare, licitaţia se repetă în fiecare zi de luni pînă la epuizarea stocului.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 435186 INT. 105 BIROUL ADMINISTRATIV.
Până \a 5 s e p t e i reduceri Pentru maşjni/e cutxxP^*^© cu pVata iotegra\â s a u în rate-
REDUCERI♦Cielo GL ♦Cielo GLE♦Cielo A/C, Cielo A/C A/T şi
Cielo H/B GL A/T
1.300$1.150$
1 .0 0 0 $
REDUCERI♦ ESPERO 1.5 -1 .200$♦ ESPERO 1.8-1.300$
REDUCERI♦DAMAS -800$
• Acum, rate pentru camionul Avia!• Avans 50%. -• 12 rate lunare.• Dobândă 8% pe an.
Cadouri
REDUCERI♦TIC O -600$
Cumpărătorii oricărui automobil Daewoo până la 15 septembrie vor primi cadou accesoriile Daewoo de vacantă: o umbrelă de plajă, două şepci şi un disc zburător! Cadourile se primesc direct de la distribuitori.
T e l e f o n u l { c u m p ă r a t o n i l u i > 0 5 1 ^ 4 1 Z I Ş ^ ^ ^ D i s t r i b u i t o n i a u t o r i z a ţ i D A E W 0 0 A U T O M O B I L E î n t o t d e a u n a i a d i s p o z i ţ i a:01a12m7T 01/312.80.68 • BUCUREŞTI - RJROSERV1CE S.R.LTO.: 01/875.68.05 Fac 01/330 JQ.SQ SCR' ^ ^ ^ W:01 M^ F 01/3t1.12.«9-BUCURE GRAND GARAGEMJFaE01/760.5a.4a.ALBA-IULlASATEXS rnANCKMAR Toi.: 057/24.61.44 F«t 057/22J9.72 • BACĂU I ATS A. Td.: 034/15.2730Fxc BJ4/18.52.85 ■ BAU MARE IATJ
RAdACMITeUFac 01/211.10.40/210.60.77-BUCUREŞTI-SEBAST1ANS.R.LTajFafc01/330.60.00*.BUCUREţTl-EUROC0nER-BANEASATel;O1/B®*Fg. rEXS.RJ..T«l.:05a/81.0457Fili; 058/8101.53-ALEXAMDRIA GRUPOTR/\NSNAŢIONAl_TnL: O47/32.43.07Fa)i: 047/32.50 00-ARAD IATSATdJFa*:C67OT‘4r<_________________________047/32.50.00.ARADIAT.SATdJF«:®rai'«
■SÎSJSî.'ÎB'?.'?-!1*." ŢolyTjDC («2/41.74H1 • BÂRLAD l A.T.S A Tel.: 035/42 1321 rar 035/42.11.89 - BISTRIŢA COUWKSPOMj .
n.nun! rx r FA/lTr-T ■ m/n -.c ^ - . I z 1! . - - . T o*. u u. m.iUao/IO.n.MHUL 056/13.08.30.CIURCIU PRC»A3T«.:04afZ1 .D5.00Fax: 046/22.28.94* WJ“ ^ ISCC< T*'-t^ 4 8F“ < ^ ' ^ ^ " LU0<UF(^MSATMj05em.1«.40F«056n12a.94«IIOCUREACIUCIATSA T.L0em7J2.05FM:066n2.38.82-0D0RHEUL*ra)CSCAUT1>MC0MFANYTelJFax;086nl.60.1ie"0(«nMWg;ÎJD1"ORA L ONSRL™ »<»M3 .IO-PETRO»»ll|OOCRALTRAIISSATd.:054«4J0.40FiK 054/54.13 J4.p|*TRAI,EAirrTO\N3SERVS.R.LTi!l.:033«34520Fii«: 033 219 00-PITBÎTItATSA Toi: O48fB3.42WFac04a®.l2-®,p,nr
Ain'OSOWLToljrijEOSOm.OI57*R«. VÂLCEA WDACOUaAToIVria: 050 3.7031 .REjrTAlCDCURTnljrax: 05502.29 80-ROMAM LLHGI _ ___ ___ _^ f ^ J ™ ^ ^ ^ ’' i OT'1SM"SOT,*ABEL TSAM:M'/nn,l2‘,F,«:0<’1OT-61<i»’*BIU|AT.SAT«l.;069fia.lMl.iaF»jc06!V22.06.B2.«BIUN»4A8.R.LT«l.:0(>9/43.735SF«»;06ttai52.18.*LA™AI.A.T.aATol 049/43 41 90 Far 049/43.43 9* 4 l | / > Tt W M Ic 04333.12.03 • IUCEAVA IAT.SA TN.: 03002.82.78 Fac 030*2.17 .26 - SUCEAVA EEN/ERN Td.: 03001.00 J2 Fac 030*2.03.63 ■ TECUCI WOTAN »4PEX SRL TolJFtt 036/81 ia.6a/4625 00 • TMBOARA i ATSA Td: tSWl/M ^ M a F W B w VSEHVCOMS.R.L.TdJFax:045/53.40.31 «TAroU-JIUlAT.SATelJFajc 063/2127-90-TAROU MU RE»MONDOTRUJETolJFnx; 006/25,34.44/2S.J4.46-TAroU«UREÎIAT\SA Toi'006/25.56.66 ^ 'l l l 'iS ? i T rnT "l Ti ■ J.I'lTflJ Far 065Q5 55 44 -TULCEA DELTASERVICETel ffax. 040 2.12.59 •TURMUSEVERMIAT.SATd.:052ni 47.72F»x: 052m.1983 -ZIBIICEATRWSIUTriJFa: 047/36.60.08 -unt»iAlJiAia..uu»««>.oo
n a
Si
n
|~Ţ7Ţ>unî/ *1 august i 997ADEVARUI
r U D L S L / I r f i / A r lani-Yuieri»-lfr,td/fai31-43-23;SUBRKDACŢ1ADEJ:lnni-vuierig-16;(tl/fai21-60-75. C fl<& C l U J
V r e i s a - ţ iF K O iF lT lIL ?
M& € <§ritotta In te rn a tio n a lp r i n c r e ş t e r e a c a j
u n e i a f a c e r i d e p e r s p e c r i v â , p e n t r u
d i s t r i b u i t o r i c u e x p e r i e n ţ a î n d o m e n i u .
S e c a u t â d i s t r i b u i t o r i î n j u d e ţ u l C l u j p e n t r u c u n o s c u t e l e m â r c i d e b e r e
â a m b r t î t U S i j a s t i c l e d e 1 / 2 L ş i 1 L ş i M A R B L A U
la s t i c l e d e 1 / 2 L. N u m a i T u p o t f f i a c e l a c a r e n e v e i r e p r e z e n t a .
D a c a ş t i i c e v r e i , s a u d a c â - f i p l a n i f i c i d e z v o l t a r e a f i r m e i t a l e , s u n a
a c u m l a T e l / F a x : 0 1 / 3 1 2 0 6 6 7 s a u T e l : 0 1 / 6 3 7 2 0 2 5 ş i v e i g â s i
o e c h i p a d e p r o f e s i o n i ş t i d i n c a r e ş i T u p o t f f a c e p a r t e .
 cesta-i S ezo n u l T ă u . P ro f ită !
E t o t e e - ţ l i r e l» i i£ e !(577636)
Str.lULIU MANIU nr. 16 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064/430407 ORAR: Zilnic: 8-19; S: 8-13, Drînchis. VINDE Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul
adaos 0% adaos'0-30%• SINTEZA ORADEA - VOPŞELE, EMAILURI, GRUNDURI, CHITURI, LACURI•POLICOLOR BUCUREŞTI-VOPSELE AUTO, GRUNDURI, CHITURI, DILUANTI AUTO• PERIND ORADEA - PERII, MĂTURI, SET GĂLEATĂ cu STORCĂTOR --
MATERIALE DE CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ 2,5 kg; IPSOS 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1. *
adaos 0-12%•LACURI, DILUANŢI; • DIVERSE (Oxizi, Aracet, P renadez' efc); «COVOR PVC, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE; * DETERGENŢI GRANULAŢI, DETERGENTI LICHIZI- •VASEEMAILATE; • VASEZINCATE; • STICLĂRIE; •TACÎMURIINOX
CANTITAŢI MAI MARI A SIG URAM , NSPORTUL M ĂRFURILOR
APELE ROMANE R.A.Filiala Cluj, SG A Cluj
> Str.Donathnr.157/iIa d a ta de-22 a u g u s t 1997, o ra 10organizează la sediul Sistemului deGospodărire
a Apelor Cluj, Str.Donath nr. l 57A PRO BĂ D E T U C R U
pentru ocuparea unui post de l
mecanic auto ?Condiţii: - calificare şi vechime de mecanic auto,
permis de conducere cat. B, C, E;- domiciliul în Cluj-Napoca
Cererile se depun la sediul Filialei din Cluj- Napoca, str.Vînătorului nr.l7, pînă la data de 21.08.1997.
Relaţii suplim entare la telefon 182448 S.G.A. Cluj sau 433028 interior 112.
s c p a s e g r m o s a( I i i j - X a p o c î i
cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr.2-4
UNTĂ^UIGITATI Epentru
executarea lucrărilor de hidroizolaţii la unităţile de producţie ale societăţii şi executarea lucrărilor de
reparaţii la instalaţia de automatizare a cazanelor CR9 B de la Centrala Termică Baciu
Licitaţia va avea loc în data de 18.08.1997, ora 12-14, la sediulsocietătii.■ .... .... tINFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 435186
wr. 130 BIROUL MECANO-ENERGETIC INVESTITlI.
^ L E C T R q C L U J-N A P O C A \ ^ Piaţa Unirii nr. 23 i
j s » - — — ^ Fax: 194860 j%J _ M P E Tel: 431791 |
Anu n ţăm deschiderea
la adresele:Piaţa Muzeului nr.6
piese şi accesorii auto DACIA:- reprezentantă ROLAST SA,
ELBA SA, BILSTEIN COMPASA - comercializare FERMIT SA, CNCD,
ELECTROPRECIZIA SA 2. Piaţa Unirii nr.23
-corpuride iluminatSIMOTRADE; ELBA; - surse de iluminat TUNGSRAM; -aparatajelectric KONTAVILL şi PRODAX;
| - cabluri electrice ROMCAB SA;2 - electronice si electrocasnice DAEWOO, j 1
cu plata în maxim 24 rate, fără avansAnunţăm onorata clientelă că piesele şi
accesoriile auto pentru DACIA pot fi achiziţionate şi la magazinele firmei situate la adresele:
• str.Karl Marx nr.24• str.Brassai Samuel nr.23• str.21 Decembrie 1989 nr.131« str.M.Gorki (în curtea Service DACIA)
de zile G R A T U IT ®SISTEM CUMPĂRAT
WbEUNOl
SS FELIK CUM Turdaanunţă LICITAŢIE PUBLICĂîn data de 21 august 1997, ora 11Obiectivul: ”Statie benzină” s. ■■ f
Informaţii şi caietul de sarcini se obţin de la sediul ARDAF Turda.i |T E I iE F |O N l0 6 4 M 9 4 2 6 1 /1 2 6 l
S C N A P O C E N S I SOFERĂ
♦ contactoarc 10-400 A♦ comutatoare♦ alte aparataje electrice Str.Dojq 29, orele 9-16
• . Cumpăr IFA L60, chiar şi cu motorul defect Tel. 42-50- 16. (591071.) j ;
VINZARICUMPĂRĂRI
• Vînd casă Crăieşti- Petreştii de Jos. Informaţii teL 058/81-33-57. (560929)
• Vînd casă 1 cameră, bucătărie, baie, 2 familii în curte, str. Barbu Delavrancea nr. 6, orele 16- 18. Preţ 60 m ilioane. (591081)
• Vînd casă. Str. Fierului nr. 22. (591094)
• Cum păr urgent apartament 1 sau 2 camere, ocupabil. Tel. 19-15-61. (591095)
• Bistriţa vînd apartament 4 camere finisat, central. Tel. 063/ 22-28-63. (560922)
• Cum păr apartam ent 3 camere decomandat, telefon, zonă - verde, . G heorgheni, Grigorescu, parter înalt, etaj 1 sau 2. Tel. 14-24-05 între orele 9-12. (560925)
• Vînd apartament 3 camere Mărăşti str. Nirajului nr. 7 tel. 41-62-93. (560974)
• Vînd garsonieră. Tel. 18-72- 12. (560985)
• Vînd casă în Gherla, singur în curte, grădină, 5 focuri gaz. Informaţii tel. 24-10-66; 15-64- 09.(560994). '
• Vînd apartament 2 camere pc str. Horea nT. 67-73. Tel. 13- 71-01. (590759)
• Vînd apartament 3 camere confort unic, etaj X,-telefon, TV cablu, M ănăştur, la preţ avantajos. Informaţii tel. 17-08- 70 orele 14-21. (591038)
• Vînd 2 camere str. Godeanu, paralel cu str. Pata. Tel. 12-78- 96.(591075)
• Vînd apartament 1 cameră Plopilor. Tek 14-06-32. (591076)
* Vînd urgent autcamion IFA LW50, an 1988, stare bună. Tel. 15-54-07. (590992)
* Vînd Dacia 1992 sau schimb cu O ltcit 1993; 1994. Tel. 18-77-36. (560976)
• Vînd Ford Escort RS turbo 1600 stare excepţională. Tel. 31-10-33 Turda. (560993)
• Vînd Toyota Celica din 1988, neînmatriculată, stare perfectă. Str. Ion Meşter nr. 4, ap. 1, orele 16-18. (591082)
DIVERSE
• Com atim Trans efectuează transport şi mutări 7,5 tone. TeL 14- 00-77 sau 14-27-57. (590629)
• Onorată clientelă'. SC Romaris SRL deschide un nou m agazin pe Calea M ănăştur nr. 60. Vă aşteptăm cu drac! (591011)
dgEcf»1tJI' P U B L I C IT A T E
S C S A L P R O D S R Lvinde la Ferma nr.l 9 Popeşti - Cluj
( G Ă I N I O U Ă T O A R E )tinere, roşii, productivitate mare,
în greutate de peste 1,5 kg,
la preţul do 1 7 . 5 0 0 lei/bucata
• Recondiţionâri văni alb-color. Tel. 13-07-02 între orele 9-17. (591089)
• Doriţi să vă extindeţi afacerile în Bistriţa? Ofer spaţiu pentru depozit en gros. Bistriţa, str.Romană nr.14. Tel. 063/25- 03-69, după ora 16. (865750)
, • Efectuăm transport marfă 1,5 t si internaţional; Tel. 43- 22-70.’(560862)
• SC Picant MP SRL angajează vînzătoare. Condiţii: un an vechime în domeniu sau pregătire şcolară. Angajările se vac în data de 12.08.1997 la magazin Picant Gară, str. Horea nr. 99. Informaţii Ia tel. 43-30- 56. (590977)
• Angajez brutar cu experienţă. Tel. 15-46-94 seara. , (591055) '
• Studentă an V Drept, doresc ucenicie la persoană competentă din domeniu. Salar mic. Tel. 19-16-29, str. Fortăreţei nr. 2, ap. 1. (591087)
• Absolventă Farmacie, caut farmacie sau depozit, pentru stagiatură. Tel. 063/22^49-50. (591048)
• Caut posesor paşaport pentru cumpărare valută. Tel. 19-24-50; 19-46-63; 19-76-78. (590749)
PIERDERI• SC Satirul SRL, pierdut cod
fiscal nr. R251878; chitanţier nr. 100 -150; facturier nr. 936751-936800; filă CEC nr. C002-00082125. Se declară
. nule. (560973)
DECESECOMEMORĂRI
• Au trecut trei ani de cînd a plecat dintre noi scumpa noastră soţie şi mamă ŞIPOŞ ETELCA. Durerea e veşnică, iar amintirea ei neştearsă. în veci nemîngîiaţi, soţul şi copiii (560972)
• Cu adîncă durere în suflete anunţăm încetarea din viaţă a scum pului nostru soţ, tată şi bunic, MAIER PETRUÎnmormîntarea va avea loc azi, 11.08.1997, ora 14, la Cimitirul Crişan. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria, fiicele Ramona şi Marinela cu familiile. (591088)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, DINEA NICOLAE, în vîrstă de 68 ani, din Dretea. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-ţi odihnească în pace sufletul bun. în veci nemîngîiaţi, soţia Maria, copiii Silvia şi M ircea, ginerele C ostică, nora Ariana, nepoatele Alina şi Luiza. (591093)
• Sîntem alături de prietenii noştri fam ilia Nicolae Paina în momentele despărţirii de tatăl şi bunicul drag. Familia prof. Ligia şi Ioan Nistor. (591092)
* Pios omagiu şi un gînd de recunoştinţă Ia împlinirea a 3 ani de la trecerea în nefiinţă a dragului nostru TIBERIU JICHIŞAN . Dum nezeu să-l odihnească în pace. Soţia Dorina şi copiii cu familiile. (591086)
• Aii trecut 10 ani de cînd PUIU IVAN a părăsit drumul pe care am pornit împreună. Totuşi noi am mers mai departe şi l-am avut în suflet şi în gînd, la necazuri şi bucurii. în aceste momente de tristă amintire, putem spune că multe din visele făurite împreună le-am împlinit. Să se odihnească în pace! Codin, Oana şi Doina. (591091)
N u aveţi . clienţi?r ~
D o riţi o soluţie rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
A C T U A L IT A T E A luni, I 1 august 1997
Salariul minim neimpozabil propus de Ministerul Finanţelor este de 180.000 lei
Salariul minim pentru care cota de impozit va fi 0%, propus de Ministerul Finanţelor, este de 180.000 lei, a declarat Dan Ruşanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
“Acesta sumă nu reprezintă salariul minim pe economie, propus de ministerul Finanţelor, acesta urmînd să fie negociat de sindicate luni, 11 august, la Guvern” a adăugat Ruşanu.
Referindu-se la reducerea impozitelor pe salarii, secretarul de stat a precizat că suma globala de 350 miliarde de lei, reprezentînd costurile de la buget pentru micşorarea impozitelor, va implica o creştere netă a salariilor cu 2,15%. De aceasta vor beneficia top salariaţii, atît din sectorul de stat, cît şi din cel privat. • .. ■... . .
Această creştere a fost ap rec ia tă 'd6 Ruşanu ca “nesemnificativă” , dar o măsura bună, deoarece este neinflaţionistă.
Ministerul Finanţelor a propus, de asemenea, reducerea cotei de impozitare a salariilor de peste 1,8 milioane lei, de la 60% la 40%. Prin această măsură, ministerul nu doreşte avantajarea respectivei categorii de salariaţi, ci doar o armonizare a impozitului pe salarii cu impozitul pe profit şi o măsură împotriva muncii “la negru”.
“Patronul era interesat să îşi ia un avans din dividende ca să îşi plătească oamenii, ştiind că va fi impozitat cu 38% - impozitul pe profit, şi nu cu 60%, ca pentru salarii. Prin armonizarea impozitelor - 40% impozitul pe salarii, respectiv, 38% impozitul pe profit - patronul va avea posibilităţi mai reduse de manevră”, a mai spus Dan Ruşanu.
Negocierile dintre sindicate şi minister în privinţa indexărilor salariale vor fi reluate azi, 1.1 august, cuantumul indexării rămînînd în principiu de 17%, a menţionat secretarul de stat.
Ministrul Mediului afirmă că inundaţiile au produs pagube de 8 0 0 de miliarde lei' Valoarea pagubelor produse de inundaţii se ridică aproximativ 800 miliarde de lei, a estimat miniştri! Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ioan Oltean.
. El a precizat ca pînă în prezent au fost înregistrate pe baza datelor, pagube de 502 miliarde de lei, rămînînd încă neevaluate.
Astfel, 20 de persoane au .decedat în urma calamităţi, au fost afectate 24.464 de gospodării si a;, fost inundate 295.085 ha de teren agricol, iar 31) \ obiective socio-economice şi 43 de construcţii hidrotehnice au fost afectate. Totodată, inundaţiile aU stricat 625 km de drumuri naţionale şi 50 km de drumuri forestiere.
Ioan Oltean a spus că, în urma rectificării bugetului ministerul pe care îl conduce a pierdut 6 miliarde delei ceea ce determină sistarea oricărei lucrări de apărau împotriva-inundaţiilor. El a arătat că pentru astfel de lucrări au fost alocate prin buget 50 de miliarde delei în timp; ce pagubele se ridică la 800 de miliarde de lei.
Ministerul pregăteşte o notă informativă comparat în care se va eviclenţia necesitatea lucrărilor de amenajare a rîurilor, a mai spus Ioan Oltean, adăugind că îri acest fel speră să sensibilizeze Guvernul.
Ministrul Mediului a spus că, din cele 32 judeţe in care s-au produs inundaţii/cele mai afectate sînt Caraş- Severin (pagube de 114 miliarde de lei), Bihor, Sălaj Dîmboviţa, Tulcea, Suceava şi, din cauza căderilor grindină’ şi alunecărilor de teren, judeţele Dolj, a, Teleorman, Giurgiu, Prahova.
J ji. / -
r----ROMTELECOM VA FI TRANSFORMATA, —' LA 1 SEPTEMBRIE, ÎN SOCIETATE NAŢIONALĂ
RomTelecomarputeafi, Ia RomTelecom, iar vineri va fi1 septembrie, prima mare depusă la Ministerul Finanţelor,regie care se va transforma în în vederea avizării, metodologiasocietate naţională, ca etapă de reevaluare a capitalului regiei.
| premergătoare privatizării, adeclarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, Sorin
I Pantiş,'-; ministrulI
Transformarea RomTelecom în societate naţională este necesară în perspectiva privatizării, prin atragerea unui
prevăzută vînzarea unui pachet de 30% din acţiunile societăţii, urmînd ca 3-5% din acţiuni să fie vîndute salariaţilor. Următorul pachet de acţiuni va fi scos la vînzare prin bursele de valori din New York, Londra, Frankfurt, Paris, Tokio şi
10 luni, urmînd ca licită pentru atragerea investita:! strategic să se organizeze! primul semestru al amilii viitor. “în mod normal, i experienţa altor ţări, procesul de privatizare durează circa doi ani. Privatizarea
Comunicaţiilor. Proiectul de. investitor strategic. Statul român Bucureşti, a declarat agenţiei | hotărire privind transformarea va mai deţine la RomTeleeom, MEDIAFAX Sorin Pantiş. ■ RomTelecom din regie
aic
art
la încheierea procesului de■ autonomă în societate privatizare, o acţiune de control, I naţională va fi supus golden share, care îi va da | Guvernului spre aprobare în posibilitatea să ia decizii■ cîteva zile, a adăugat Pantiş. strategice, a afirmat ministrul I De asemenea, în maximum Comunicaţiilor. în prima etapă■ două zile va fi definitivatI statutul societăţii naţionale h - . — — _ —
de privatizare a operatorului naţional de telecomunicaţii este
iii iiel Irt !(
RomTeleeom se va termini în 20 de luni de la începere;^
Calendarul ' privatizării acestui proces, a adâ\vşş£,‘, RomTelecom este respectat, a Pantiş. Ministof alafumat ministrul Comunicaţiilor. Comunicaţiilor a afirmat d Firma de consultanţă, Goldman 60% din sumele rezultate îi Sachs, va evalua RomTelecom urma privatizării se din punct de vedere financiar, întoarce la bugetul, legal şi tehnic. Activitatea de RomTeleeom, ea fond de | consultanţă va dura maximum dezvoltare.
TERMOROM
In a ş te p ts i®
lic h id ă m
ju r id ic e
Foto: /.
L
M u lţu m ir i9
Asistaţii şi conducerea Căminului Spital pentru Bolnavi Cronici din comuna Cîţcău, judeţul Cluj, adresează călduroase mulţumiri şi întreaga gratitudine Fundaţiei "DALFEN HELP EUROPA” din Olanda pentru contribuţia adusă la îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. Reprezentanţii voluntari ai fundaţiei amintite au executat gratuit, în decurs de o lună dc zile, cu manopera şi materialele proprii, lucrările de montare şi punere în funcţiune â instalaţiei de încălzire ccntrală cu combustibil lichid Ia acest cămin. Această modernă instalaţie înlocuieşte vechiul sistem dc încălzire cu lemne.
Inaugurarea centralei va avea loc în ziua de 11 august 1997, orele 17,00, în prezenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, a Inspectoratului Teritorial pentru Handicapaţi Cluj şi a unui numeros grup dc oaspeţi veniţi din Olanda.
acitsa1
Situaţia locurilor de muncă vacant*
la data de 11.08.19971. Zidar, 20 locuri; 2. Tîmplar mecanic, 8 locuri; 3. Lâ -
mecanic cat, 3-4, 1 loc; 4, Muncitor (şomer), 1 loc; 5. auto cat. 4-5, 2 locuri; 6. Mecanic pompe injecţie cat ^ loc.; 7. Mecanic utilaje, 2 locuri; 8. Strungar cat. 5-6,3 ft*' 9. Agent comercial, 2 locuri; 10. Confecţioner îmbrăca® 20 locuri; 11. Vînzător presă, 3 locuri;- 12 Vînzător comercial), 1 loc; 13. Conducător auto, 1 loc; 14. Şcfautowy - lic. ind.,1 loc.; 15. Inginer..instalaţii, 2 locuri; 16. bP. industria lemnului, 4 locuri; 17. Inginer - 8 ani vcclM1' locuri; 18. Referent - st. superioare, 2 locuri; 19. Şef financiar-conlabil, 1 loc; 20. Asistent (catedra deformări p l j 1 loc. Informaţii privind locurile de muncă vacante sc pot® de la Biroul medierea muncii, în zilele dc luni, marţi, i<licr între orele 8-12, str. Coşbuc nr. 2.
' 0 luni. II mgutt 1997 SPORT A D E V A A U Ld e C I m i
R A C U L ,
B R O A S C A
0 . . . Ş T I U C Ă
Oţelul Galaţi - ’^U” 3 - 0 ( 2 - 0 ) •
far r r.~j* • X -U- . ' . Î A - , V :
f c .
Scorul pe care tabela stadionului din Galaţi îl arăta 23finalul celor 90 de minute nu reflectă absolut deloc lealitatea din teren. Acel 'zero" trecut în dreptul clujenilor este nemeritat şi el m poate exprima îndeajuns neputinţa pe care echipa noastră a arătat-o pe parcursul întregului joc. Dar am greşit, ”U” nu este o
ipâ. ”U” înseamnă acum jucători îmbrăcaţi în
acelaşi . _ echipament, incapabili însă să formeze o echipă. Ei joacă (atîţia cîţi jDaca) după instinct, uitînd că..... e un joc colectiv. înplus, acuzaţiile aduse antrenorului Adrian .Coca par afidestul de fondate. O parte intitulării pe care Coca îi
A Site în teren nu reuşesc să " arate că şi-ar merita locul în
iotul lărgit. La Galaţi, Oncică adattrei (!!!) pase bune şi a
“ de minute. Timp în care a ţopăit ca o broscuţă Sud mai mereu ultimul în telurile pentru balon; Alin lleuan, titularizat la nici 24 de ore după perfectarea împrumutului de la Rapid
salte,'Calul de dar nu se dinţi”), nu a reuşit
” nici el de mare folos, tei, indiscutabil, are ceva Mă". Adrian Coca anostea la o recentă aierinţă de presă că va. ti trece ceva timp . pînă va
să cunoască bine injialul tuturor jucătorilor.' e că sînt ţinuţi pe -je fotbalişti cărora nu li se şansa de a demonstra ce
M. ~ ■■■ -aceste condiţii, rezultatul
la Galaţi nu pare deloc accident! Dimpotrivă, este
Calitate. Din păcate există premisele' ca
Omenea surprize f e te să se repete
destul de des. Nu ne deranjează atît rezultatul, cît jocul sub orice critică pe care ”U” îl face în prezent!
Cît priveşte meciul propriu- zis, el nu are istorie. în minutul 4 Minteuan şutează la modul mizerabil, de la 16 rnâtri, după care gălăţenii se- instalează, la cîrma jocului dominînd clar pînă la final.
; Deschiderea scorului este anunţată în minutul 10, cînd Falub reuşeşte să-l oprească Ja 6 metri de poartă pe State, pătruns fără mari probleme prin "şvaiţerul” liniei defensive. Cinci minute mai tîrz iu acelaşi State finalizează o acţiune pornită dintr-o "liberă”’ executată prost de Vali Tănase, da^ interceptată de Brătianu, care de la 11 metri şutează în Mare, balonul respins, de portarul clujean fiind trimis în plasă, aşa cum spuneam, de către State. Fără mari probleme gazdele îşi măresc avantajul în minutul 24: Vali Ştefan transformă un penalty pentru un fault în careu la State.
La 2-0 tactica antrenorului Coca de a pune accentul pe apărare se dovedeşte falimentară. La 5 minute după pauză Tănase înscrie
‘ din lovitură liberă, dar arbitrul ■ dictează repetarea ei. în minutul 60 Brătianu trimite; din 6 metri, cu capul, peste poartă şi clujenii nu dau încă semne că ar putea să joace la nivelul adversarului. Vasile Mare mai salvează din dezastru în minutul 72 cînd reuşeşte să scoată de sub ■ transversală o "bombă” a lui Ion Gigi, dar. el nu mai poate face nimic în minutul 80 cînd Tănase, scăpat de marcaj, pătrunde pînă în mijlocul careului şi, nestingherit de nimeni, urcă scorul la 3-0.
Fără V a s i le M a re în p o a r t ă , " U “ a r f i " în c a s a t " d u b lu l g o lu r ilo r d in fin a l -
Singura fază notabilă a clujenilor îi aparţine "rezervei” Ilie Lazăr (cam incompatibile aceste cuvinte, dar asta e treaba antrenorului) şutul său dintr-o bucată, de la 20 de metri, trecînd la puţină distanţă de "vinciul” porţii lui Arcanit.
Cam asta a fost la Galaţi. Un meci fără speranţe pentru ”U”, care îşi permite să ţină pe bancă rezerve de lux şi să trimită în teren jucători a căror singură calitate este aceea că au fost elevii actualului antrenor la C.F.R. Deşi au trecut doar trei etape, credem că nu e deloc timpuriu pentru... schimbări.
Au evoluat formaţiile: Oţelul: Arcanu - Balint, Pelin, Tofan, Vali Ştefan - Brătianu, Stanciu (81, Pînzariu), Maleş (64, Spirea), State (85, Muha) - Ion Gigi, Tănase; ”U”: Mare - Moldovan, Jula, Falub, Cioloboc, Şandru (55 Iepure) - Truşcă, Pojar (29 Marcă), Oncică, Minteuan (58, Lazăr) - Predatu. A arbitrat cu unele scăpări, Alexandru Drobin, ajutat de Vasile Avram şi Adrian lordăchescu, toţi trei din Bucureşti. - ’
‘ Mihai HOSSU
f ; , 3 î ( t r î î t i ’>
j i
"Efectul Bermudelor” în... Ciuleşti!în avancronica... subiectivă la etapa a IlI-a asemănam acest tur de forţă cu trei etape în
decurs de opt zile cu efectul ştiinţifico-fantastic al celebrului ”triunghi al Bermudelor”. Imprevizibilul efect a provocat... doliu în Giuleşti, unde ”11 Luce”a privit cu uimire cum trupa sa poate pierde un meci în care conform antecalculelor piteştenii aveau şansa doar de a nu pierde la un scor prea sever, pentru ca în final să se întoarcă acasă cu o victorie pe deplin meritată. Dar ăsta-i fotbalul Cîştigi cînd nu te aştepţi şi pierzi cînd eşti cei mai sigur de victorie. ”Efectul Bermudelor” l-au resimţit tîrgoviştenii, care după egalul din prima etapă şi victoria chinuită din a doua au crezut că au suficient vînt din pupă ca vasul lor să navigheze cu bine la Craiova, dar a fost exact pe dos, n-a fost vînt ci uragan care a anulat orice împotrivire în faţa furtunii iscată de reprezentanta cu numărul unu din Bănie şi rezultatul final a fost un naufragiu. De fapt multe dinpartidele etapei s-au desfăşurat după ”efectul” amintit. Cei mai bine este să parcurgem etapa şi rezultatele înregistrate.
• FORESTA - PETROLUL 1-0. Corabia "găzarilor”, care a intrat "la apă” miercurea trecută cînd a "remizat” acasă, a vrut să scoată pîrleala aducînd un punct de la Suceava. Pasienţa aproape le-a ieşit, numai că în minutul 90, după o lovitură de colţ, ”cap” Ghinea şi balonul s-a dus glonţ sub transversală, poposind apoi în plasă. Prima victorie a fălticeneni- lor, un "respira” pentru viitoarele mari încercări.
• UNIV. CRAIOVA - CHINDIA 4-0. Un fel de moment al adevărului pentru ambele protagoniste, pozitiv pentru reprezentativa numărul unu a Băniei, care s-a dezlănţuit ca un uragan din Caraibe, măturînd o defensivă care şi-a pierdut busola. Au torpilat poarta veteranului Jipa cei patru "cavaleri ai Apocalipsului”: Trică (21), Luţu (41), S. Cristescu (59) şi Curt (72), pentru ca în ultimul minut Trică să-şi mai încerce o dată şansa, dar torpila a nimerit transversala. Ilie Dobre iar s-a ”dat în stambă” năvălind cu al său stupid şi gîfiit GOOOOL (cînd a marcat Cristescu) peste Ion,Ghiţulescu, aflat pe Dinamo, luîndu-i "piuitul” , fără să-şi ceară cuvenitele scuze. Dar ăsta-i Dobre, poţi să-i fluturi si:un tramvai că ele tot GOOOOL strigă!' • RAPID - F.C. ARGEŞ 1-2. A fost, în Giuleşti, sîmbătă, o zi a neputinţei şi de... doliu datorat înfrîngerii suferite de Rapid. A fost o zbatere debusolată a rapidiştilor, în faţa unei echipe care s-a baricadat foarte exact şi eficient în defensivă, lansîndu-se apoi în ucigătoare contra-atacuri, cum a fost cel al lui Barbu (20) care a pătruns ca prin brînză spre poarta lui Lobonţ, centrare măsurată cu şuBlerul şi Bîrdeş, prezent la întîlnire, a marcat cu siguranţă. A fost un trăsnet din senin. Şi chiar dacă dintr-o "liberă” mişcată de Iftodi a urmat bomba lui Butoiu (72), balonul poposind în plasa porţii piteştene, bucuria enormă şi speranţele au naufragiat cu 9 minute înainte de final cînd Bîrdeş a fost tăvălit puţin în careu şi lovitura de la 11 metri a fost transformată de Barbu. Şocul a fost prea puternic şi strădaniile giuleştenilor s-au stins treptat, iar suporterii au părăsit trişti stadionul. .-
« OŢELUL - ”U” 3-0. Gălăţenii îşi continuă imperturbabili traseul cu victorii, a treia în opt zile. Amănunte în cronică.
• JIU L STEAUA 0-2. Realmente echipa, campioană a trebuit şă şe întrebuinţeze din plin pentru a obţine victoria. In prima repriză s-a jucat de la egal la egal. Abia după pauză campionii s-au desprins prin golurile marcate de Roşu (53) şi C. Munteanu (90).
• C.S.M. REŞIŢA - SPORTUL STUDENŢESC 2-1. Meci de infarct pe stadionul din Valea Domanului, mai. ales că oaspeţii au reuşit sâ deschidă scorul prin Voica (31). Moment paroxistic
cînd C. Balaci (47) a ratat un 11 metri. Dar au urmat două momente de v îrf ale ofensivei dezlănţuite a gazdelor care egalează şi înscriu golul victoriei prin Mutică (75) şi Jilăvean (77). Şi infarctul a fost... stopat. .
• F.C.M. BACĂU - FARUL 1-0. Partidă transmisă pe micul ecran. Un joc de duzină, pe contre haotice, fără pic de discernămînt.-Succes la limită al băcăuanilor prin golul reuşit de Giani Căpuşe (15).
• DINAMO - CEAHLĂUL 2-0. Cîte un gol de repriză, înscrise de Grozavu (23) si FI. Petre (57).
• F.C. NAŢIONAL - GLORIA 2-0. Partidă disputată în încheierea rundei a IlI-a, programată în nocturnă. Goluri marcate de Vase (4) şi Dună (87). De reţinut lunga distanţă în . minuteA(83 în total) între primul şi al doilea gol. în rest nenumărate ratări ale "bancarilor”.
CLASAMENTUL1. Otelul Galaţi 3 3 0 0 10-0 9 (+3)2. F.C. National 3 3 0 0 5-0 9 (i-3)3. Steaua 3 3 0 0 6-2 9 (+6)4. FC Argeş Pit. 3. 3 0 0 5-2 9 (+6)5. C.S.M. Reşiţa 3 2 1 0 5-2 7 (U)6. Univ. Craiova 3 2 0 1 6-2 6 (0)7. F.C.M. Bacău ; 3 1 2 0 4-3 5 (-1) : ■8. Rapid Bucureşti 3 1 1 1 3-2 4 (-2)9. F.C. Chindia Tg. 3 . 1 1 1 ,2-5 4 (+1);10. Gloria Bistrita 3 1 0 2 5-5 3 (0)11. "IF Cluj ' 3 1 0 2 4-5 3 (0)12. Dinamo Buc, 3 1 0 2 3-4 3 (-3)13. Foresta 3 1 0 2 2-3 3 (-3)14. Petrolul 3 0 1 2 2-5 1 (-2)15. Ceahlăul P. Neamţ 3 0 1 2 1-4 1 (-2)16. Farul Constanta ' 3 0 1 2 1-4 1 (-2)17. Sportul Stud. 3 0 0 3 1-7 0 (-3)18. Jiul Petroşani 3 0 0 3 0-10 0 (-6) '
în paranteze, situaţia la "adevăr”.' Cu această a treia etapă în opt zile "efectul" cel dur s-a încheiat. Urmează o pauză foarte binevenită pentru unele dintre protagoniste,, care au resimţit din plin şocul, necesar remedierii fisurilor constatate. O pauză de aproape două săptămîni cauzată şi de necesităţile naţionalei, aşa că etapa a IV-a va programa următoarele partide: Steaua - Oţelul (derbyul etapei), F.C. Argeş - Dinamo, Ceahlăul - Jiul, ”U” - F.C. Naţional, Sportul Studenţesc - F.C.M. Bacău, Gloria - CSM Reşiţa, Farul - Foresta, Petrolul - Universitatea Craiova şi Chindia - Rapid. După cum se poate observa cam toată etapa este una a derbyurilor; o etapă care va răvăşi clasamentul. Să avem, deci răbdarea dc rigoare.
Victor MOREA ;
UI
ntf Isj/* Victorie şi înfrîngere % noile promovate
natineu” s-au desfăşurat şapte partide,: cea “PJa - A.S. Ploieşti - Poiana Gîmpina, în
. (Ja, a avut loc în... nocturnă - iar a noua J1®, Dunărea G alaţi - F.C. Bucovina y* a fost... amînată. Iată cele şapte rezultate iadelor disputate în “matineu”: F.C. Oneşti lir Midia Năvodari - Dacia
Brăila 3-2 (succes al noii promovate), ,il,rta Călăraşi - Gloria Buzău 2-2 (“remiză”
pentru buzoieni), Metalul Plopeni - r Bucureşti 0-0, Nitramonia Făgăraş -
Braşov 0-1 (tracul revenirii în eşalonul i^'după o îndelungată lipsă, i-a costat pe
W, pieizînd în faţa mai rutinaţilor vecini
din Braşov), F.C. Braşov - Precizia Săcele 2-1 (ex-divizionarii A s-au impus cu dificultate în faţa “subalternilor” din Săcele), M etrom Braşov- P etro lu l M oineşti 1-0. Iată şi rezultatul nocturnei: A.S. Ploieşti - Poiana Gîmpina 3-0.
Sm d Il-a: Victorie si “remiz㔕 9
pentru noile promovate, debut cu slîngul pentru “Poli”
A fost această primă etapă, de debut în ediţia 1997-98 în scria a Il-a a eşalonului secund, una a gazdelor victorioase în opt partide, singurul egal fiind reuşit de dejeni. Pe scurt despre cele nouă partide ale etapei întîi; .: • U.T. ARAD - F.C. IN T E R S IB IU 3-L O ,
dispută furtunoasă'între două garnituri tinere. Arădanii au marcat prin Şerban (26), Volocaru (51) şi Mariş (81), golul sibienilor fiind semnat' de Pogăcean (30). .
• ASA TG. MUREŞ - CFR CLUJ 2-0. La pauză s c o t alb, cele două goluri ale mureşenilor fiind marcate de Ciula (53) si Cioloboc II (79).
• DACIA PITEŞTI - MINERUL MOTRU2-1. Ambele goluri ale gazdelor au fost marcate de Pană (6 şi 77, amîndouă din lovituri de la 11 metri).
• O L IM PIA SATU M ARE - G LO R IA REŞIŢA 2-1. Sătmărenii au marcat prin Popovici (43) şi Negrea (63) după care a urmat o păguboasă relaxare şi cu două minute înainte de final Radu a marcat pentru resiţeni.
• ARO C-LUNG - “POLI” TIMIŞOARA2-0. Cîte un gol de repriză pentru “reprezentativa” maşinilor de teren, marcate de Safta (41) şi Bădescu (61). Palidă replică cx-divizionarilor A de pe Bega.
• VEGA DEVA - U N IR EA D EJ 0-0 Dominare sterilă a gazdelor, stăpînite de emoţie. Exactă apărarea un iriştilo r şi periculoase contra-atacurile.
• U.M. TIM IŞOARA - F.C. APULLUM ALBA IULIA 3-0. Debut cu dreptul pentru
; fQWţia* timişoreanăk:yictqria cu scor de forfait.
fiind realizată prin golurile înscrise de Niculescu (57), P. Narcis (61) şi Briciu (76).
• E L E C T R O P U T E R E C R A IO V A - CORVINUL HUNEDOARA 1-0. Deşi a avut mai mult iniţiativa, trupa,craioveană a cîştigat la limită prin golul marcat de veteranul Biţă (20),: alte ocazii fiind anulate de portarul hunedorean (ex-clujean) Ceclan, excelent în interventii.
• F.C. MARAMUREŞ BAIA MARE - GAZ METAN MEDIAŞ 3-0.. Seria celor trei goluri maramureşene a fost deschisă de Piroska (27, din penalty), după care, in repriza secundă, scorul a fost majorat de Ghindă şi Săvoiu.
Ordinea în clasament după prima etapă: F.G. Maramureş, U.M. Timişoara, U.T.A., A.S.A.,
. ARO, Dacia Piteşti, Olimpia, Electroputere - toate cîte 3 puncte; Unirea Dej şi Vega - cîte un punct, Corvinul, Gloria Reşiţa, Minerul Motru, Cl'R Cluj, “Poli” Timişoara, Inter Sibiu, Apullum şi Gaz Metan - toate cu zero puncte.
Program ul etapei a Il-a (Sîmbătă 16 august) CFR Cluj - Olimpia, Gloria Reşiţa - U.T.A., In u :- Dacia Piteşti, Minerul Motru - Vega, Gaz Mci.it.- Electroputere, Unirea Dej - Maramureş, Corvinul- ARO, “Poli” - U.M. Timişoara (derbyul de pe Bega) şi F.C. Apullum - ASÂ Tg. Mureş. O etapă atractivă.
f ^ > Victor,ROMAN
n itIAAF WORin . Champion smrs
Campionatele Mondiale de Atletism
în premieră: AUR pentru ROMÂNIA _ prin GABRIELA SZABO!
• în proba de maraton, România argint înl Cupa Mondială, bronz în C.M. • Suzuki - marcă p e deplin confirmată, una de valoare » 36 de ţări pe podiumul laureatelor • Cel puţin un aur pentru 20 de naţiuni ■ • Costel Grasu eliminat în calificări • Felicia Ţilea a pierdut bronzul * Atleţii de culoare domină cu autoritate mondialele • 16 medalii pentru americani • Aur pentru cubaneza A .F Quirot la 34 de ani şi şapte intervenţii chirurgicale • Surpriză în finala masculină de 800 m *
s Aur! Aur! Pentru România. Prin Gabriela Szabo în proba de 5.000 m, terminată în 14:57,69, după o cursă care ne-a ţinut cu sufletul Ia gură. Primii 4.000 de metri au fost parcurşi în sextet - Radcliffe (M. Britanie), Cheromei, Kenia), Szabo (România), Ribeiro (Portugalia), Liu (China), Brunei (Italia) - cele şaser ' atlete altem înd la conducerea ostilităţilor. Ultima mie de metri a fost dramatică prin parcurgerea ultimilor 200 de m etri, cu două finaluri fulminate: Ribeiro este întrecută, pe rînd de Szabo şi pe ultimii zece metri de italianca Brunei. Pentru Gabi este un aur cu dublă valoare, primul pentru România la C.M. de la Atena 1997,
respectiv primul în cele şase ediţii mondiale de atletism. Cuvintele nu pot şi nu acoperă
• la realele dimensiuni victoria româncei Gabriela Szabo. Felicitări!
Proba de maraton (I) ne-a adus tot o dublă satisfacţie: bronz pentru Lidia Simon (2h :31,54) şi argint pentru echipă Rom âniei în Cupa Mondială (locul 1 şi medaliile de aur fiind obţinute de Japonia). Anuţa Cătună a ocupat în final locul 11, iar Aura Buia locul 18.
Monica lagăr a intrat şi ea în finala probei de săritura în înălţime, trcdnd şi îndeplinind baremul de 1,94 m ca., mari emoţii, din a treia înccrcare. Insatisfacţia delegaţiei se numeşte Costel Grasu caie a ratat
calificarea în finala discului, prin ncrodeplinirea celor 63,00 m
Să vedem rezultatele ultimelor zile...
■ VINERI, 8 AUGUST: tr ip lu sa lt (m): L Yolevis Quessada (Cuba) 17,85 m; 2. J. Edwards (Marea Britanie) 17,69 m; 3. A, Urutia (Cuba) 17,64 m; 200 m (1): 1. Pantussevici (Ucraina) 22:32; 2. E. Yayasinge (Sri Lanka) 22:39; 3. M. Ottey (Jamaica) 22:40; 800 tn.(ih): 1. Wilson Kipketer (Danemarca) 1:44,25; 400 mg (f): 1. N. Bidouane (Maroc) 52:97; 2. P. . Hemmings (Jamaica) 53:09; 3. K. Batten (SUA) 53:52; 200 m-(m): 1. A, Boldon (Trinidad Tobago) 20:24; 2. F. Fredericks (Namibia) 20:23; 3. C. DaSilva (Brazilia) 20:26.
■ SÎMBĂTĂ, 9 AUGUST: m ara to n .(f): 1. H. Suzuki (Japonia) 2 h :29,48); 2. M. Machado (Portugalia) 2 h :3 1,11; 3. L id ia Simon (România) 2 h: 31,54; 800 m (I): 1: A. F. Quirot (Cuba) 1:57,14; 2 . 'E . Afanasieva (Rusia) 1:57,56; 3. M. Mutola (Mozambic) 1:57,59; lungime (f): 1. L. Galkina (Rusia) 7,05 m; 2. N. Xanthou (Grecia) 6.94 m; 3. F. May (Italia) 6,91 m; suliţă (f): 1. G, Hattestadt (Norvegia) 68,78 m; 2. J. Stone (Australia) 68,80 m; 3. H. Damaske (Germania) 67,12 m; ştafeta 4xloo m (I): 1. USA
f i 'JL
M I I
■ H M H I
II In F e s tiv a lu l n a ţio n a l d e ş a h "N A P O C A W
• O t în ă r ă g e n e r a ţ ie c lu je a n ă p r o m iţă to a r e *
Clasamente finale: pînă Ia 11 ani, băieţi: 1. Alin Fărcaş (CSS Tîrgu Mureş) 6 puncte, 2. Mathe Katalin (CSS Tîrgu Mureş) 5,5 puncte, 3. Paul Reznic (Şah Pionul Club Cluj) 5 puncte; 12 ani-. 1. Alin Marcu (Metalurgistul Cluj) 7,5 puncte, 2. Timea Ivan (Şcoala nr .2 Şimleul Silvaniei) 5,5 puncte; peste 12 ani băieţi: 1. Adrian Secară (Şah Pionul Club Cluj) 6,5 puncte, 2. Baratosi Daniel (CSS Tîrgu Mureş) 6,5 puncte, 3. Tudor Şofron (CSM Cluj), Octavian Pop (Şah Pionul Cluj), Szabo Szolt, Pali Zoltan (ambii de la Mondiala Satu Mare) şi Daniel Iancu Bădău (CSS Tîrgu Mureş) toţi cu cîte 5,5 puncte; fete: C. Minoiu (Piteşti) 4 puncte; peste 16 ani: Alexandra Cobliş (Şah Pionul Club), 5 punctc.
Lucian POPESCU (Şah Pionul Club, Cluj, sufletul şi motorul turneului): "Ediţia a IH-a a Festivalului dc şah "NAPOCA ’97” a fost mai modestă decît ediţiile anterioare. Aceasta este consecinţa firească a lipsei de bani. Lucru care m-a şi determinat să anulez o serie de invitaţii adresate unor tineri şahişti din Rusia, Ucraina, Ungaria, Moldova. Chiar dacă a fost o participare dc numai 36 de tineri, ea a reunit elemente valoroase şi este suficicnt să-i amintesc pe Baratosi Daniel şi Iancu Daniel Bădău, ambii componcnţi ai lotului naţional, apoi Pali Zoltan, C.M. Clujenii au avut şi dc data accasta o evoluţie bună, carc nc dă speranţe. Subliniez bunele evoluţii ale lui Tudor Şofron (CSM Cluj, antrenor Eugen Hang), Octavian Pop, Adrian Secară, Alexandra Cobliş, toţi şahişti ai asociaţiei Şah Pionul Club, antrenor
Lucian Popcscu. Nume tinere dar deja cunoscute. Trebuie să subliniez un aspect foarte important, Clujul este singurul din România care nu are o catcdră de şah în cadrul CSS-ului. Întîmpinînd mari greutăţi în atragerea şi pregătirea tinerilor şahişti, în asigurarea participării tinerilor noştri la diferite competiţii. Tinerii şahişti clujeni trebuie sprijiniţi. Avem o generaţie talentată şi este păcat ca ca să sc piardă. Sper ca cel puţin la Palatul Copiilor sâ putem dcschidc un ccrc de şah, avînd o singură idee, rcînscricrea Clujului în circuitul principalelor centre şahişte din ţară”.
D em ostene SOFRONXXX
tn imaginile de sus: Adrian Secară, un cîştigător merituos (stînga) şi Ijtcian Popescu - ”spiritus redor” al Festivalului şahisl "NAPOCA '97”.
f
*1 îi * ‘4
■$
GABRIELA SZABO: valoarea aurului rom ânesc
41,47; 2. Jamaica; 3. Franţa; 5000 m (0 : 1. GABRIELA SZABO (ROM ÂNIA) 14:57,69; 2. Roberta Brunei (Italia); 3. F. Ribeiro (Portugalia).
■ D UM IN ICĂ, 10 AUGUST: m araton (m): 1. Abel Anton (Spania)2h: 13:16;2. Martin Fiz (Spania) 2 h:13:20;3. S. Moneghetti (Australia) 2h:14:18.
Clasament pe medalii după opt zile
Statele Unite 16 medalii (6. aur + 3 argint + 7 bronz). Germania 8 medalii ( 3-1-4), Cuba 6 medalii (4-1-1), Kenia 5 medalii (2-2-1), ROMÂNIA (1-1-1), Marea Britanie (0-4-0), - Jamaica (0-3-1), Ucraina (1-3- 0), Rusia (1-3-3) etc.
D em ostene SOFRON
L ID IA S IM O N c o n f i r m a r e maratonului feminin.
1 1:: Cu trei s fe r tu r i urmă (1922) a lu a t f ij 'W Nautic Bucureşti, c a r e
1
veleillliContlalx
1923 s-a a f il ia t la .F ek , Societăţilor Sportive dm i^i (un fel de p r e m e r g i i ^ . C.C.F.S..U.C.F.S., C-XEij -' ' mai tîrziu, câ d esp re O.S.I nu mai vorbim...)-
□ Acum 65 d e a n i j “Olimpiada califom iani"! Angeles u ltim ele menţiune în le g ă tu ră t, “Memento” recent, legat^ , eveniment “anno 1 9 3 2 , ne-a pus întrebarea d e “âpropos de a c e s t e expresia> “Capitală a C i^ amintind,numai s im p li oraşului Los Angeles” . Hol foarte simplu: c a p i ta la 0 este ... Sacramento!Los Angeles este numai tj, mare oraş al acestui s ta l şi u cea de a tre ia m etişi “statelor”). în z iu a d e l l ţ proba de 100 m s p a te ' revenit americancei E le n cu 1:19,4 min (în s e r i i l:lft nou record olimpic), califii: a devenit actriţă d e cin® Hollywood. Tot în acaij( hiat sfîrşit p robele p « scrimă. în ultimele fimkfe bărbaţi: Italia - F r a n ţ a lft sc Ungaria - Italia 9 - 2 . Ditda Ungariei a făcut .p a r te ţi t Gerevich A la d â r p e iii numai 22 de an i, - c a re kt 1932-1960 a p a r tic ip a t litotă 6 ediţii ale J.O., c u c e rin ; individuale şi pe e c h i p r i medalii de aur, u n a d e de bronz. Ultima m e d a M i cucerit-o la 50 d e a n i !
□ Acum un sfert d e veaci echipa de fotbal “ I J ” Clţ încheiat turneul în Cetah în ultimul joc s tu d e n ţii pe cei din Selecţionaţi # r p Podbei cu 7-2, prin goluiifei de Barbu (3), Soo ( 2 ) , Mul® şi Anca. în afară d e ei mai făcut parte: Ş te f a n , Wi® Creţu, Werner P c k s ,Remus C îm p e a n , Ardelcanu, Uifâlcanu.Yî*Lkă şi Lengyel. D in au plecat Ş tefan ]M « P Mihai Adam (am bii JaCf^ Antrenori au fost Ştefan^ principalşi Vasile B ă lu | Medicul echipei n - a fost*1* fostul atacant de excepţie,Zoii Ivansuc, i a r pits#11 secţiei prof. univ. S e v e r ir ’ - L A S #
polo;Că la Clubul Sportiv Şcolar
Viitorul, condus cu tact şi competenţă de directorul prof. Mihai Donea, se munceşte bine şi cu folos, e de acum un lucru ştiut, titlurile de campioni şi medaliile cucerite an de an vorbind de la sine, iar sportivii de la "Viitorul” prezenţi în număr mare în loturile naţionale, prin performanţele lor, fac cinste celor care i-au lansat în arena performanţei. Ce nu se ştie, dar se pare că devine (gîndindu-ne la isprăvile celor de la, pînă acum, CSM ARDAF) o exclusivitate clujeană, este că poloiştii, singurii din ţară fără ■ bazin de peste 3 ani, cu o pregătire "specifică”, 90 la sută pe uscat şi ce mai rămîne în "preţioasa” (costă de te... uscă) apă a hotelului Transilvania, fac valuri prin competiţiile în care apar, fiind trataţi ca o adevărată, ciudăţenie.
C.S.S. Viitorul "intră la a în Capitală si... cîstigj!
Aminteam de fostul CSM ARDAF, echipa de seniori condusă de Ovidiu Pocol fiind, în condiţiile date, la un pas de cupele europene, terminînd pe locul 5 în superligâ, o adevărată minune, iar acum un telefon primit de la cel ce conduce destinele clubului CSS Viitorul, ne anunţă câ au făcut-o lată cei ce abia desluşesc abecedarul sportului cu mingea pe apă (desigur unde este!!).
O premieră, Turneul Naţional rezervat celor mai mici poloişti (născuţi după 1985), organizat de FRP la Ştrandul Tineretului din Capitală, i-a avut în prim plan pe cel de la "Viitorul” (pregătiţi de antrenorii Pavel Mârinescu şi Alin Giurgiu), care au cîştigat, neînvinşi, întrecerea, demonstrînd că sînt mai buni înotători şi mai "cunoscători” în fata celor două
porţi. în plus, S e b a s tin ^ fost premiat c a c e l® 1 jucător al turneului. AioS^ următorul c l a s a m e n t ' 1 Viitorul 14 p, 2. T riu jjf^ , CSS 1 10 p, 4. S tea* lţ, Dinamo 6 p, 6. R a p id D.. Bolintineanu 2 p ,
0 p. De r e ţ i n u t ci1* participantele, e x c e p ti# 1 cîştigători (1 ), j i 1 reprezentantele C a p iii frunte cu ren u m ite le , îi poloului, D in a m o , V i , Rapid. Felicitări co p iilo r le dorim să perseverez! t ajunge, de ce n u , n ;^din ei o. c e le b r i t a te ^ 1inegalabilului Claudi** antrenorilor şi co n d u ce^ de ale cărei succese stt nu este străin n o u l şcolar general p r <jf([ Săsărman. Aşa să f ie . Ir
Ec
st»SiHls.
5
^IŢ luni, 1 i august 1997 EVENIMENT A D E V Ă R U Ld e C i u i
w » c J i r c c E
M a r ş B u b i , c ă t e m u ş c ă . . . d o a m n a !
pupâ "nunta” ,1a cîini, din1, cartierele oraşului au
m m — - ’fost invadate de mu de cîini fără j în. Mai ceva ca în filmul
Ţ g l Dalmaţicni” . Soarta , ... --'i-- sg discută de mai
p\\ timp la P rim ărie şi ' " chinologică. Cîinii,jyv»*ţ— -------:—»
: «lietenii credincioşi ai oamenilori j£ bucură de protecţia iubitorilor
je animale sau sîn t huliţi, schilodiţi sau chiar omoriţi în clip barbar. în umbra unei legi sanitare încă actuală şi jiacionică, cîinii comunitari au intrat î n . colim atorul Tungherilor”. Pe bună dreptate, pilni că numai în acest an au fost muşcaţi de maidanezi peste j(K) de clujeni, iar aceştia, penlru . tl sâ fie siguri că nu o să tub®, din lipsa unui serviciu dt ecarisaj, nu au altă soluţie . dmt să prindă cîinii care i-au itaat şi să-i ducă la Clinica veterinară Cluj. Discuţii aprinse - in avut loc într-o şedinţă a Consiliului local, unde s-a elaborat un program de control il înmulţirii clinilor fără stăpîn.
B M l M l i S S i l I I l l i l i l
H • ■ . ? 4 ' - - • ? '
Dar cum vor f r prinşi aceşti cîini? Maidanezii vor fi prinşi cu mîna, prin "ademenire”, sau vor fi imobilizaţi cu plase sau "laţul”. "Vagabonzii” capturaţi se vor deparazita, vaccina, castra şi însemna, după care vor fi duşi din nou de unde au fost luaţi. Adică în cartierele oraşului. Dar... pentru o asemenea treabă, cineva ţrebuie să sponsorizeze acţiunea: ”Mondo cane”. Pînă cînd edilii oraşului vor găsi bani, haitele de maidanezi se vor înmulţi şi plimba în voie prin
tot oraşul, chiar şi prin parcuri, cu toate că cîinii din "înalta societate” nu au voie în aceste zone de agrement chiar însoţiţi de stăpînii lor. Cîinii cartierelor Mănăştur, Zorilor, Mărăşti, îi poţi în tîln i printre blocuri, căutînd resturi de mîncare prin lăzile de gunoi, fiind lihniţi de foame. Rar cîte un copil mai milos le aruncă cîte o bucată de pîine, luată pe ascuns de-acasă.
în ultimii ani maidanezii au terorizat lumea, mai ales noaptea, prin lătrăturile neslîrşite
la lună şi stele. Oamenii treziţi din somnul dulce, nu mai pot dormi ore în şir, blestemînd patrupezii hoinari şi gălăgioşi şi pe edilii oraşului. Pe bună dreptate, deoarece, Clujul a devenit de un timp, un ”sat a l : cîinilor comunitari”. Pînă cînd? Nu ştim. Totul este. să fim optimişti şi să luăin în fiecare seară somnifere. O întîmplare hazlie cu un dalmaţian şi mai mulţi maidanezi am văzut-o .în > spatele complexului ”Minerva”. Zilele trecute, o doamnă tînără ieşise la plim bare cu un ' dalm aţian superb. Lîngă magazinul de pîine, trei - maidanezi stăteau la soare. Cînd
, şi-au văzut "fratele” mai măre cum îi ignoră, au început să latre şi şă-1 atace. Doamna speriată a ; strigat după ajutor. Un tînăr ; negricios şi pus pe glume, i-a alungat, zicînd: "Marş Bubi, că te muşcă doamna!”. Ce e şi viaţa asta de cîine? Unii în "înalta societate^ alţii com unitari , vagabonzi.
V. M O LD O V A N
r ~ v
w m m
■*
Km ^ s s m
y&-«
%J
J tf* - - *• '•*! . .
Cco-ra f i l m eDuminică. 10 august în jurul orei 8 40 la intersectia
dintre strada Splaiul Independenţei şi podul Napoca a avut loc un grav accident de circulaţie datorat în mare măsură neatenţiei la volan şi neacordării de prioritate Conducătorul autocamionului cu număr CJ 04 PCI nu a observat la timp prezenţa în zonă a tramvaiului ce ss deplasa cu viteză regulamentară si încercînd să evite impactul,lucru imposibil dealtfel ,a acroşat stîlpul aflat în apropiere înaintea impactului cu apa şoferul autocamionului a reuşit să sară alegîndu-se doar cu o baie bună la 15 grade Celsius şi o sperietură pe cinste Pagubele estimate sînt de aproximativ 60 de milioane neluînd bine-înţeles în discuţie şi întreruperea circulaţiei pe Podul Napoca
rolo. text: 11. O L A R II
I
( E 1 K )
Publicitatea pe care presa tachistă obişnuia să i-o facă romancierului .■ am erican Emest Hem ingway cu prilejul vizitelor lui în Spania prin anii’50 contrastează cu wzurarea al cărei obiect erau «perele sale, de p ildă romanul "Pentru cine bat clopotele”, potrivit părerii academicianului D ouglas Edward La P rade de la Universitatea Panamericană
Texas (SUA), expusă în wdrul lucrărilor celui de-al
Colocviu internaţional ™Kt Hemingway” , recent Uşurat la Havana. , Organizatorul acestei
Uniuni internaţionale a fost ®uzeul ”La V ig u a” d in ®'ana, iar scopul urmărit - Wicrea sistematică a vieţii î' operei marelui scriitor
care timp de 22 de
ani a trăit în Cuba. Colocviul din acest ah coincide cu diferite aniversări legate de Hemingway, cum sînt, de pildă, împlinirea ă 35 de ani de Ia fondarea muzeului instalat în propria sa
poporului spaniol”. Opera-lui Hemingway a început să fie supusă cenzurii în 1955, odată cu încercarea editorului Luis de Caralt de a publica versiunea spaniolă a romanului ”Adio,
schim bare de atitudine în perioada 1938-1966, ’aniîncare
; Franco a prom ulgat două, importante legi ce reglementau editarea cărţilor şi a presei”. La Prade citează în acest sens
american aminteşte că, începînd din anii ’60, principalul editor al operei lui Hemingway a fost ,
: Jose Manuel Lara, de Ia Editura ”Planeta”, care profitînd de noua lege din 1966, a tipărit romanul
HEM0M©WAY, CENZURA fbanchistaf i V B A J Î T O R I A m
casă din Cuba şi a o sută de ani de viaţă ai lui Gregorio Fuentes, pescarul ce i-a servit de model scriitorului pentru personajul principal al romanului "Bătrânul şi marea”. -
In intervenţia sa, una dintre cele 30 de comunicări prezentate. în cadrul colocviului, La Prade subliniază că "cenzura (franchistă) considera că unele cărţi ale lui Hemingway constituiau o ameninţare la adresa moralei conservatoare a
arme”, arată acelaşi-cercetător, care aminteşte că în timpul regim ului dictatorial al lui Francisco Franco (1939-1975) cenzura spaniolă a suprimat publicarea multor opere ale lui Hemingway, acordînd în acelaşi timp presei libertatea de a face publicitate prezenţei scriitorului în Spania.
Acelaşi cercetător subliniază că în rapoartele cenzurii referitoare la opera lu i Hemingway se observă însă o
anumite comentarii conţinute de rapoartele cenzurii în legătură cu romanul ”Adio, arme”, cum ar fi: "protagoniştii, ca toţi străinii în general, nu au spirit religios”. La Prade este de părere că "supoziţia acestui cenzor cum că Spania deţinea m onopoluL asupra m oralităţii pune în evidenţă atitudinea sceptică şi defensivă adoptată de cenzura franchistă în momentul lecturării literaturii străine”.
Totodată, cercetătorul
”Pentru cine bat clopotele”, care tratează despre Războiul Civil spaniol şi pe care pînă atunci nimeni nu avusese curajul să-l editeze.
O altă operă a lui Hemingway - "Pămîntul'Spaniei” .-,'scrisă
. pentru a com enta film ul propagandistic turnat în 1937 împreună cu Joris Ivens în sprijinul Republicii create în timpul Războiului Civil, a intrat de asemenea în vizorul cenzurii franchiste. O dovadă în acest
sens, potrivit lui La Prade, sînt şpalturile Operelor Alese ale lui Hem ingway -; care includeau şi ”Păm întul Spaniei” şi fuseseră propuse spre publicare de editura "Planeta” în 1969 - aflate îfl arhivele d in , A lcala de Henares, pe care se p o t observa adnotările făcute de cenzori în sensul suprimării complete a textului respectiv.
în cadrul lucrărilor aceluiaşi sim pozion, cercetătoarea M aria Caridad V aldes a prezentat un studiu referitor Ia influenţa culturii afro- cubane aspra vieţii şi operei romancierului american şi la presupusele lui legături cu vrăjitoria cubaneză, atrăgînd însă atenţia că prin aceasta nu doreşte să emită o judecată absolută, ci ”doarsă-l prezinte pe Hemingway în mediul său de viaţă cubanez, lăsîndu-1 să se prezinte singur”. .
X N O A P T EŞtiaţi? D e cîtva timp funcţionează, pe
cunoscuta terasă “Chios” un fascinant DISC O LAND . Localul are capacitatea de 4 0 0 persoane, cu program In fiecare sîm bătă de la ora 21 ,00 la 4 ,00 . într-o ambianţă deosebită, la preţuri accesibile barul vă o feră diferite sortim ente de băuturi. Şi, credeţi-mă, mai marii localului
se s tră d u ie s c sâ s a tis fa c ă to a te gusturile.
Pentru cei care vor să petreacă aici o s ea ră de neu itat (1 6 august a .c .) organizatorii propun un concurs. Cine va răspu nde co rec t la c e le două întrebări, va participa la o tragere la sorţi şi va intra în posesia unui bilet oferit gratuit.
Şi acum întrebările:1. Cîte încăperi are D ISCOLAND?2. Unde este situat localul?S u naţi la red a c ţie (1 9 7 4 9 0 sau
192127). Tragerea la sorţi va avea loc joi, 14 august 1997.
Bianca D E C A N O V IC I
O s ă p t ă m î n a l a î n c h i s o a r e
p e n t r u o g l u m ă p r o a s t aUn rezident din Ilong Kong a petrecu! o săplămină înlr-o
închisoare din China, pentru eâ a dcclarat - in gluma, a spus el - câ s-ar a lb o bombă la bordul a\ ionului u i caic tocmai urma să călătorească în ziua dc 25 iulie a c., a relatat biroul local al agenţiei Xinhua, citat dc l rancc Pvcsso.
Pentru această glumă proasta, c.ire a dus la întir/ierca cu două ore a /borului respectiv, Tung (31 dc am}, a fost trimis timp de şapte zile în închisoarea de la Liuzhou, din sudul Hong Kong. în context, AFP reaminteşte că, în luna iunie a.c., un pasager chine'/ a fost arestat pc aeroportul din Canton după ce dcclara.se, ca să se amuze, că poarta un pistol. Aceeaşi soartă a avut-o şi un alt pasager, care, tot Ia Canton, nemulţumit do faptul că a trebuit să plătească pentru bagaj exccdcnlar, nu găsise altceva mai bun de făcut decît să lirinc "Sper că avionul \ostni va exploda cînd \a sosi la Beijing”.
ULTIMA ORĂ luni, 11 august 1997 M
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
D t z ţ i n t £ ţ i i c f t / y r c z s i i i n
Morţii de ia fabrica de mobilă - picătura care făcut să se reverse păSiarul _
Aproximativ 400de deţinuţi din penitenciarul Gherla (cei care au lucrat efectiv în fabrica de mobilă din incinta penitenciarului) au ieşit sîmbătă dimineaţa la raport, soiicitînd comandantului, dl colonel Vasile Mureşan, să cheme reprezentanţii mass-media pentru a le prezenta situaţia defapt şi toate dedesubturile care au statia originea accidentului dc muncă care a dus la moartea ţ i intoxicarea colectivă a deţinuţilor. Toţi aceştia sînt condamnaţi la pedepse de peste 10 ani, pentru omor. Iară excepţie. A fost primul eveniment
Şiia iaSE s
de acest gen în istoria penitenciarelor româneşti* P% întîia oară, deţinuţii cer să discute cu presa* p e t i \ ţ i rezolva, pe cale paşnică, o situaţie deveniţi ^T, nesuportat. Ei cer revenireafabricii sub autoritab conducerea penitenciarului, apreciind că sc^. [p înfiinţării acestei fabrici, numai aşa ar putea f i < 1 Duminică, la ora 11,00 reprezentanţii mass-medkt; fost prezenţi în penitenciar% pentru o convorbiriţ| nemulţumiţii. S-a vizitat şi fabrica, deşi nici un mer al conducerii ei nu t^ututjî găsit
Harta privin d starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, vălabilăpentru 11 august, a.c. în jurul orei 15.
Salariaţii disponibilizaţi in urma lichidării celor 1 7 societăţi comerciale vor primi lunar între 9 6 0 . 0 0 0 ţi 2 9 0 . 0 0 0 lei
Salariaţii disponibilizaţi în urma lichidării rafinăriilor Petrotel, Vega, Dărmăneşti, a Combinatului Romfosfochim şi ă SC Viscolii Bucureşti vor primi,' în funcţie de vechime, sume lunare între 960.000 lei şi 300.000 lei. ' „ • ;
Salariaţii cu vechime de pînă la cinci ani primesc lunar 960.000 Ieî, în primele şase luni, şi 300.000 lei m fiecare din următoarele trei luni. Salariaţii cu vechime între 5-15 ani primesc hinar 960.000 lei pe o perioadă de nouă luni. Salariaţii cu vechime peste 15 ani primesc 960.000 lei lunar, in primele nouă luni, şi 660.000 lei încă trei luni.
Angajaţii din construcţii maşini (Termorom Cluj, UMEB Bucureşti, Romex Brăila, Forsev Drobeta Tr. Severin, MUDO Dorohoi, Ramira Baia Mare, Romvag Caracal şi Mutemec Marghita) primesc sume cuprinse intre 880.978 lei şi 290.489 lei. Salariaţii cu vechime de pînă la cinci ani primesc lunar 953.000 lei, în primele şase luni, şi 300.000 lei în fiecare din următoarele trei luni. Salariaţii cu vechime între 5-15 ani primesc hmar 953.000 lei pe o perioadă de nouă luni. Salariaţii cu vechime peste 15 ani primesc
,953.000,lei lunar, în.primele nouă luni, şi 653.000 Iei încă trei luni. . '~r ~. Salariaţii din agricultură şi alimentaţie (Braigal, Comaico,
Tekcomb Alexandria) primesc sume cuprinse între 880.978 lei şi 290.489 lei. Salariaţii cu vechime de pînă la cinci ani primesc lunar 871.467 lei, în primele şase luni, şi 290.489 lei în fiecare din următoarele trei luni. Salariaţii cu vechime între 5-15 ani primesc lunar 880.978 lei pe o perioadă de nouă luni. Salariaţii cu vechime peste 15 ani primesc 880.978 lei lunar, in primele nouă luni, şi 580.978 lei încă trei luni.
Plăţile hmare - compensaţii şi ajutoare de şomaj - acordate individual salariaţilor din întreprinderile lichidate se calculează confonn Ordonanţei Guvernului nr. 9/1997 şi Legii nr. 1/1991.
Joi, Executivul a anunţat lichidarea a 17 societăţi comerciale cu pierderi foarte mari. în urma lichidării societăţilor, circa 30.000 de oameni îşi vor pierde locurile de muncă. ' '
Unităţile CEC au sumele necesare plăţii compensatoriu salariaţilor disponibilizaţi
Începînd de luni, salariaţii din unităţile care vor fi supuse restructurării ar putea să-şi ridice de la unităţile CEC plăţile compensatorii stabilite prin Ordonanţa Guvernului, transmite RRA.
După cum a declarat purtătorul de cuvînt a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Simona Marinescu, nu toate unităţile aflate pe lista cclor 17 au trimis aceste liste: “Sumele alocate pentru acordarea plăţilor compensatorii au fost prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat şi pot fi cheltuite în orice moment Unităţile CEC din centrele în care se află aceste societăţi închise, ca urmare a anunţului făcut de Guvern, sînt pregătite cu sume acoperitoare pentru salariaţii disponibilizaţi din societăţile comerciale respective. Sînt necesare listele cu numele persoanelor disponibilizate şi cu vcchimilc în muncă ale acestora, pentru ca banii pregătiţi deja la unităţile CEC să poată intra în conturi personale. Sumele pe care le va primi fiecare salariat sînt în funcţie dc vcchimca în muncă pc care o arc şi de salariul mediu al ramurii respective. Din păcate nu le-am obţinut pretutindeni pentru că pe această calc s-ar recunoaşte lichidarea societăţii respective şi acccptarca accstci stări dc fapt de către manageri şi salariaţi: Nobili pregătit cu sumele respective la unităţile CEC pentru ca banii să fie ridicaţi dc luni dimineaţă. Pentru ca sumele aferente fiecărui salariat să se găsească în contul personal ne trebuie aceste date”.
3 1 I I l I I
s B ţ I 1 J i ■- -v v v
■V • -V4 ’ -
să cunoască compoziţia ei nu au avertizat pe nimeni. Şi nici butoaiele nu aveau capul de mort.Civilii care mînuiau substanţa, ca şi în alte rînduri, mai lăsau cîte o sticluţă, ca uitată, pe ici, pe colo- Dar produsul a venit fără certificat şi buletin de analiză.”
Deţinuţii solicită Guvernului ca timpul lucrat în fabrică să li precum şi stabilirea vincţ se Considere vechime în muncă, Pînă atunci, cercetarea
prin m o d a lita tea atenln contra unei colec:.(incrim inat7 de. a r t. penal), trafic de stupefi;: substanţe toxice (incrimii art. 312 cod penal) şi »| Rezultatele anchetei vor dacă este vorba de o ucity culpă sau de una cu preia:.
iDeţinuţii care lucrează în fabrica de m obilă - la
raport '•
Fabrica, teroarei - văzutâ de deţinuţi
Fabrica de mobilă Gherla a fost înfiinţată în 1950, penlru ca deţinuţii cu pedepse mari să poată fi reeducaţi şi redaţi societăţii, prin muncă. Din 1990,' printr-o hotărîre de guvern, fabricile din >• incinta penitenciarelor au trecut din subordinea comandanţilor în subordinea unei regii noi înfiinţate, RA MULTIPRODUCT. De atunci... conducerea este civilă; tot mai mulţi civili lucrează (sau îi pun pe deţinuţi să lucreze pentru ei) pentru salarii uriaşe; echipa de fotbal e plătită din munca deţinuţilor; civilii umilesc în continuu pe cei aflaţi în penitenciar; condiţiile de muncă ale deţinuţilor sînt foarte grele faţă de cele ale civililor; pontajele lor sînt neconforme cu timpul efectiv lucrat; protecţia muncii nu se face; legislaţia muncii nu se aplică şi deţinuţilor. De vinerea trecută, de cînd puşcăriaşii nu mai ies la muncă, în fabrică domneşte cea mai cruntă mizerie şi dezordine. Dulapurile lor au fost scoase în curte, la gunoi, efectele personale aruncate sau furate, fără ruşine, de la nişte oameni care nu mai
‘ au nimic. în timpul producţiei, deţinuţii lucrează pe utilaje care sînt improprii funcţionării. Defecte, neizolate electric, de mult ieşite din parametrii normali de funcţionare. Drept urmare, accidentele de muncă sînt foarte frecvente. De cînd fabrica este condusă de civili, 18 lucrători au suferit accidente de muncă, trezindu-se cu degete tăiate sau chiar mai rău. Vina a fost dată tot pe ei. Accidentaţii sînt ■condamnaţi să rămînă pc cclulă (izolare). Ca sâ vă faceţi o imagine a condiţiilor de muncă, Vă spun că 26 dintre deţinuţii care au lucrat în producţic suferă de TBC pulmonar, aflîndu-se în
tratament. După incidentul cu intoxicaţia cu Diţxpatin, condamnaţii se plîng că vor să-i dezbrace într-un buncăr de 16 m pătraţi, de unde, goi, să. se deplaseze pînă la duşuri (pe o distanţă de circa 200 de metri dc curte descoperită). “Vor să ne omoare pe toţi. “Mai rău ca la Auschwitz” - spun puşcăriaşii, “în condiţiile astea noi nu mai ieşim la muncă. Rămînem pe celule, să vedem ce-or face fără
, noi. Ori rămîn civilii în fabrică,- ori noi. Vor să ne ia şi viaţă, nu
numai aerul, pe care ni-1 umple cu praf! Şi dacă cei de la Guvern n-or vrea şi n-or vrea să ne audă şi pe noi, că şi noi sîntem Oameni, vom refuza hrana. Aşa nu se mai poate. Nu ne bat gardienii, şi ne bat civilii." “Noi nu avem nici un drept. Singurul drept pe care îl avem este de a cere să fim scoşi la muncă. Sîmbetele, nici măcar nu sîntem pontaţi. Facem muncă voluntară, adică. Nici zilele pe care le cîştigăm muncind, nu ni le dau. Că nu ne pontează. Orele noastre le bagă la civili. Da’ ore suplimentare ne
. obligă să‘ facem, din plin. Noi executăm 12-16 ore pe zi. Că altfel, fac raport să fim lăsaţi pe celulă. Şi iau pe alţii la muncă. Ori noi înnebunim să stăm atîţia ani pe celulă. Iar despre cîştig, ce să spunem! Cîştigăm cam trei pachete de “Carpaţi” pe lună, cînd ăilalţi (civilii) au salarii dc un milion, başca sporurile, orele suplimentare şi primele. Ieşim afară fără un leu, n-avem nici de mers la doctor, sau de bilet de tren pînă acasă". Alt deţinut, sprijinit dc ceilalţi, carc ne-au- înconjurat, ne povesteşte că consumul patinei era ceva
' obişnuit în fabrică. De regulă nu era toxic, consumat în cantităţi mici. în compoziţie avea alcool etilic obişnuit. Substanţa adusă din Olanda, însă, era pc bază de alcool metilie. Dar nimeni, nici laborantul, nici alţii care trebuiau
pentru a se putea integra mai uşor în societate, după liberare. Mai solicită o întrecere profesională între' ei şi civili, fiind convinşi că vor cîştiga la orice oră. Ei dau la export 6 maşini de mobilă pe lună, în timp ce civilii, doar două. Şi asta în condiţiile în care unul dintre cei ce au murit a fost cel mai bun sculptor în lemn din Transilvania.
Deţinuţii cer ca fabrica să reintre sub
autoritatea conducerii penitenciarului
Dialogul cu presa s-a încheiat printr-o manifestare spontană a deţinuţilor, care scandau, cu
, pumnii strinşi, îndreptaţi spre cer: “vrem fabrica înapoi!”, “vrem să fîm'plăliji după muncă!”, “vrem să ne conducă comandantul!”, “vrem să fim trataţi ca oamenii!”
Poziţia d-lui secretar de stat, prof.dr. Dorin
Clocotici
“Substanţa a fost importată nelegal din Olanda. Neînsoţită de nici un certificat de analiză sau calitativ. Mai mult decît atît, pe actele vamale ea este calificată ca şi grund, adică o substanţă netoxică.” Dl secretar de stat consideră că este vorba despre un atentat la siguranţa naţională,
va extinde, de astăzi, şi»j directorului general al regii Pană Gheorghe. D in administrativă a reieşit cin fost respectată'nici hotăis guvern care s ta b ile a eţ pentru care au fo s t înfc aceste, fabrici, nici deoii profesională, întrucît deţii; au fost calificaţi, compiţi cum trebuia, ci numai pe te de proces te h n o lo g ic i fabrica a fost înfiinţată |is reeducarea deţinuţilorp muncă, în p re z e n t mii: lucrătorilor civ ili tindei apropie de cel al deţinui ceea ce p r iv e ş te Tije protecţiei muncii, care seji a fost încălcat, d l Cloci solicitat Inspectoratului jifc
;al Protecţiei M uncii Cliji raport complet.
Firma de in termele P&H
Din toată afacerea, se o firmă bucureşteană Pi! cel mai m ult de c Intermediind numai contai Olanda (fabrica gherleanăt pentru export), firma a 8- un comision de 2%, adids
. aproximativă de 80 de n® de guldeni. Fără a facei Ministerul Justiţiei face c#f şi în acest caz, pentru a cit întreaga situaţie, în profe
Nu e o rampă de gunoi, ci interioru l fabricii* m obilă, necurăţat de deţinuţi.
Ziarul nostru foloseşte serviciile in fo rm ative ! agenţiilor de presă Ro'mpres şi M ed ia fa x
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469.
ILIE CĂLÎAN (rcdactor şef);VALKR CIIIOREANU (rcdactor şef adjilnct);
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). , Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
Secretar dc redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ Tcltfax: 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social
Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.12?; Difuzare, Mica publicitate: 194.91 Subredacţia Turda: tel/fax: 31,43,23; Subredacţia Dej: fel/fax: 21.60.75
1
T IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105
tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54G aram on d
— Tipografie s-r-1'
