\

Un copil, o floare, niamu, prietena şi iubita noastră. însemne ale c lipei cu rotunjimea-deplină a tinereţii, desprinse din aceeaşi familie a .umanului,» necesarului din noi. Darul pe care-1 faceţi, luaţi-I ca pe un joc petrecut în împărăţia spiritului pur. Supune­ţi-vă, aşadar, tiparelor, rigide uneori, ale „convenienţelor" meş­teşugite, .işterneţi petale , pe cărare, dtschid?ţi-vă sufletul ca un roliind de arie şi rostiţi, abia şoptit,-,.LA M ULŢI A N I !“

lin distins .oaspete a! ClujuluiIntre 9 si I I martie, oraşul

nostru va fi gazda distinsului sa­vant EUGENIO COŞERIU, de la Universitatea din Tiibingen,- Ger­mania, unul dintre cei mai mari lingvişti ai epocii contemporane. Acest eminent exponent al spiri­tualităţii noastre în domeniul ştiinţelor umane se află la C-luj- cu prilejul decernării titlului ele Doctor I-Ionoris Causa al Univer­sităţii ,,Babeş — Bolyai“ . Cu a- ceastă ocazie vor avea loc o se- . rie de manifestări dedicate pre­zenţei Domniei Sale la Cluj-Na­poca. Astfel, luni, 9 martie, ore­le 16, la Biblioteca Centrală U- niversitară „Lucian Blgga“. Cer­cul de Studii „Eugenio Coşeriu'4, iniţiat în cadrul Facultăţii de L i­

tere şi de Istorie şi Filozofie, va avea loc o. şedinţă de lucru con­sacrată dezbaterii problemelor privind editarea şi valorizarea o- perei savantului de la Tubingen. în continuare, profesorul Coşeriu va purta o convorbire cu cadre didactice, studenţi, reprezentanţi ai revistei „Echinox". Marţi la orele 12, la Facultatea de Litere, distinsul oaspete va prezenta o prelegere pe tema Limba româ­nă şi tipul lingvistic romanic.• Festivitatea : decernării titlului onorific se va desfăşura, mier­curi, orele 11,- in Aula Magna. In cadrul .acesteia,. prof. E. Coşeriu va vorbi despre principiile ling­visticii ca ştiinţă umană.- ______ _

Reswse'pe: care uu .le putem!n vederea identificării şi valorificării resurselor din gospodă­

riile populaţiei, posibil de a fi puse în valoare prin diferite ac­tivităţi agricole, în scopul creşterii veniturilor familiale, Agenţia naţională pentru’ privatizare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, filiala Cluj-Napoca. a constituit un comitet de iniţia­tivă în vederea organizării Asociaţiei micilor proprietari agricoli din municipiul Cluj-Napoca. - -

Evaluării»» efectuate atestă faptul că multe gospodării familiale din .municipiul nostru dispun de mijloace nevalorificate, care sînt capabile, prin activităţi agricole, să asigure cantităţi mai mari de produse, atît pentru consumul propriu, cît şi pentru fondul- pieţii. Aceste mijloace sînt însă departe de a fi puse corespunzător în valoare. Cei mai mulţi dintre gospodari se mărginesc ca ̂ prin metode tradiţionale, să-şi satisfacă, măcar în parte, necesităţile familiale. Realizarea unor surplusuri de produse, valorificabile pe piaţă, necesită însemnate modificări ale tehnologiilor practicate de micii gospodari. .

Se pune întrebarea: Cine va putea practica activităţile supli­mentare ? Răspunsul este simplu. F-xistă numercjşi pensionari cu putere de muncă, salariaţi cu timp redus de lucru, şomeri — deci o importantă rezervă de forţă cţe muncă. Şi „cirrtp" de lucru este.. Nu trebuie sâ, uităm că avem îndelungate tradiţii în practicarea unor activităţi agricole în toate cartierele municipiului nostru. Nu trebuie să scăpăm din vedere nici crescătorii de porci, păsări, po­rumbei, iepuri de casă. Desigur, -unităţile de tip industrial îşi au rolul lor în desfăşurarea unor astfel de activităţi, dar, în noile condiţii, mica gospodărie îşi poate aduce un aport • însemnat în asigurarea unor cantităţi suplimentare de' produse agroalimentare de care avem atîta nevoie acum. Nu trebuie să uităm că şi de pe suprafeţe mici, în spaţii reduse (dacă sînt folosite în mod cores­punzător) se pot obţine rezultate bune. Trebuie să se ţină cont. insă, de progresele făcute în modernizarea tehnicilor de cultură, în ameliorarea materialului biologic pentru a obţine randamente maxime.

Valorificarea superioară a resurselor agricole disponibile în gospodăriile populaţiei, a tradiţiei acestora oferă un cîmp larg de acţiune pe care, pînă acum, nu l-am evaluat la potenţialul r®.aV. vederea validării depline a'posibilităţilor micilor, gospo­dării, iniţiativa personală nu mai este suficientă. Este mai avan­tajoasă organizarea activităţii acestora în mici asociaţii, care ar putea obţine mai uşor credite, şi-ar desface mai avantajos pro­dusele, ar suporta cu şanse mai mari concurenţa. Trebuie aflate, însă, soluţiile optime. . Ion It lr

UNT ZVO N IN F IR M ATDa citeva zile, atît în Cluj-Napoca iincepînd chiar cu funcţio-.

narii de la Primărie), qît şi în afara oraşului, circulă zvonul po­trivit căruia domnul Teodor Groza va fi prefectul judeţului. In- tr-0 discuţie purtată joi la prînz cu fostul primar al Clujului, domnia sa a Infirmat acest zvon (pe care. de altfel, tl cunoştea), atirmînd că funcţia de prefect nu i-a fost propusă de "nimeni ţi « e fapt nici nu îl interesează. Potrivit afirmaţiilor sale. după in- « a noului primar. domnul Teodor Groza se va reîntoarce. Cluj ° a ingzner principal în cadrul Regionalei de Cale .Ferată

ziarindependent

A N U L IV NR. 579 I SÎM BÂTA — LU N I 7 — 9 M ARTIE 1992 i 8 TAG IN I 8 LE I

COMPLEXUL STATUAR „OSTAŞUL ROMÂN”

MAI APROAPE CA ORiflUD DE REALIZASEînălţarea în capitala Transil­

vaniei, Cluj-Napoca, a unui mo­nument închinat celor care de-a lungul istoriei noastre milenare au pus mai presus decît viaţa a- părarea pămîntului străbun,, a fi­inţei noastre naţionale, constitu­ie o înaltă datorie patriotică fa-' ţă de eroii neamului, faţă da trecutul nostru încărcat de istorie şi măreţie. Oştirea română, afla­tă la datorie' în această parte a ţârii, veteranii de război, oamenii de cultură şi artă, istoricii şi-au manifestat dorinţa şi au interve- , nit în repetate rinduri la cîrmu- ‘ itorii ţării să aprobe ridicarea în această urbe a unui monument prin care să se aducă un omagiu tuturor celor care de-a lungul is­toriei au săvirşit fapte de eroism pentru, apărarea ţării.’

Monumentul va cuprinde scene şi momente din lupta de veacuri a înaintaşilor noştri pentru apăr rarea pămîntului străbun, figuri­le eroilor legendari care s-au jert­fit pe altarul patriei, masacrele şi umilinţele la care au fost su­puşi româpii ardeleni .de-a Iun-, gul istoriei lor .zbuciumate. Vor fi prezentate pe monument răz­boaiele dintre daci şi romani, cu cei doi - mari conducători De-, cebal şi Trâiart, voievozii Gelu, Glad şi Menumorut* răscoala con­dusă de Horea, Cloşca şi Crişan. în cadrul, ansambului statuar un loc aparte va fi rezervat luptelor duse de Mihai Viteazul pe teri­toriu} transilvan, revoluţiei de

la 1848 în fruntea căreia s-a si­tuat Avram Iancu, participării armatei române la războiul de întregire a neamului şi actul is­toric de la 1 Decembrie 1918.'Vor

-fi prezentate, de asemenea, sce­ne şi momente care vor evoca participarea armatei la cel de-al doilea război mondial, la elibera­rea Ardealului'de Nord, precum şi masacrele la care a fost supu­să populaţia românească în pe­rioada de ocupaţie maghiară, mai ales în localităţile Ip, Trăsnea, Moisei, Sărmaş, şi altele.

Prin prezentarea succintă a conţinutului „Complexului statu­ar Ostaşul Rom£n“ , cititorul va reţine, cu siguranţă, că acest mo- numerît sg doreşte a fi o Colum­nă a neamului românesc, .cu sem­nificaţii' multiple. .Sîntem foarte aproape de realizarea a ceea ce s-a dorit de decenii, cu toate că mai avem de parcurs încă multe etape şi greutăţi de învins. Avem aprobarea înălţării monumentu­lui, dar nu sînt asigurate în to­talitate fondurile. Sînt voci po­trivnice amplasării monumentu­lui in centrul Clujului, dar sta­diul la care s-a ajuns, ca şi mo­tivaţia ridicării unui asemenea monument în-capitala .Transilva­niei sînt atît de-înălţătoare îneît merită orice efort şi sacrificiu. în luna iunie a acestui an va fi organizat la Cluj-Napoca un con­curs de proiecte, patronat de Ministerul Culturii.

Col. ing. (r) Sever G Ă IN A

M A X IM A Z ILE I

„Orice ambiţie are accst păcat: nu priveşte in urmă. . . plăcerea de a vedea în urma lu i mulţi inşi nu-i atît de mare ca durerea de a vedea pe vreunul înaintea lui“

SENECA

SPRE CE VIITOR NE ÎNDREPTĂiI ?Poporul român a cunoscut nu­

meroase momente de discontinui­tate în mersul prin istorie. Une­le din seisme, în acest proces. au fost benefice, au avut un carac­ter progresist, stimulator pentru accelerarea devenirii noastre, al­tele nu. Fie că ne-au ţinut în loc o vreme mai mult sau mâi puţin îndelungată, fie că ne-au împins în trecut. Dar am răzbit; nu am fost îrifrînţi, am renăscut, ne-am continuat drumul în istoria care ne-a fost hărăzită pe aceste stră­vechi meleaguri.

Acum ne aflăm într-un aseme­nea m om ent de ruptură, care în mod inevitabil creează o stare de derută generală. Ne-am rupt de un trecut bazat pe o ideologie şi ■ teorie economică ce nu păreau lipsite de argumente ştiinţifice, care prefigurau un viitor , mai mult decît acceptabil. Pentru cei mulţi, doctrina marxistă repre­zenta o. salvare, un suport pen­tru a clădi o viaţă mai bună şi o armonizare a intereselor cla­selor şi păturilor sociale.

Dar, de la treptele inferioare din ierarhia puterii pînă la cele mai înalte s-a dezvoltat încet, te­meinic, o dictatură care a.încor­setat forţa de progres a societă­ţii.. Şi astfel s-a ajuns la o blo­care aproape totală a principale­

lor subsisteme politice, economice şi sociale.

Cum am mai spus şi cu alte prilejuri, ceva trebuia făcut,' de­oarece aşa nu se mai putea mer­ge. - . . v

In doctrinele economice occl-. dentale ale ultimelor două dece-

Ion G O IA

(Continuare în pag. a ll-a )

O Moscova. Cel puţin 57 de persoane au fost ucise în eon- 'fruntările între forţele azere şi armene in enclava Nagorno Ka- rabah' potiSvit bilanţurilor dife­ritelor agenţii.

O Sarajevo: . Aproape 50.009 persoane au manifestat pentru pace . la Sarajevo, capitala Ros- Ţiiei-IIerţegovina,. unde violen­ţele intîrcomuniste s-au . sol­dat cu. G morţi în urina unui re­ferendum pentru independenţă acestei republici. '

• 'Ankara: Catastrofa minieră de la Kozlu, din Turcia a făcut deja 121 de morţi.' potrivit ul­timului bilanţ’ oficial şi provi­zoriu al conducerii minei, dar la care ar urma să se adauge alţi aproape 200 ‘ de mineri râmaşi sub 'dăţivnătufi după .suspenda­rea cercetărilor.

• Bonn. Guvernyl german a somat Chile să determine scoa­terea din ambasada sa din Mos; cova pe Ei ich Hone^ker,' fostul- numărul unu est-german, pentru a permite expulzarea acestuia -către Germania.- . -

• Teheran:. Şase persoane au fost omorîte şi alte 50 rănite- îr» .

' cursul unui* cutremur de oă- mînt în regiunea Lorgdan. în şud-estul Iranului, se arată în­tr-un bilanţ oficial.

• . Belgrad. Mediatorul Naţia» nilor Unite în Iugoslavia, Cyrus Vance, a anunţa’t depăşirea dis­putei interetnice din Bosnia şl Herţegovina, ■ reprezentanţii co­munităţilor musulmane, ■•'roate şi sîrbe ansa iindu-se să cauteo reglementare paşnică a dife­rendului. -

Un gînd frumos şi urări de feritSre. doamnelor de la secţia a IlI-a a Societăţii comerciale „ELMET“ S.A., cu ocazia zilei de 8 Martie. .

SINDICATUL LIBER’ AL TAXIMETRIŞTILOR PARTICULARI

IN MEMOKIAM

Luni 9 martie a.c., orele .13.00. în Piaţa L ibertăţii' se va oficia un serviciu religios în memoria celor decedaţi în Gulagul Româ­nesc (1945— 1989).

Asociaţia foştilor dntlnuţl politici din România — Filiala Cluj

QLUJ-NAFOCA

. Cu ocazia zilei ds 8 martie aducem calde feliei- , târî tuturor clientelor firmei noastre.- In data. de. 8 Martie, între orele. 11,00 — 13,00 domnişoarele şi doamnele ;care vor apela Ici servi­ciile firmei noastre vor beneficia de transport gra- tiîSt.

Vă stăm la dispoziţie la următoarele numere de telefon; 11-22-86; 11-73-71; 14-22-38; 12-40-00.

S.C. „TERRA TAXI" S.R.L. CLUJ-NAPOCA

Cu ocazia zilei de 8 MARTIE doreşte multa fe­ricire şi sănătate tuturor femeilor!

în data de 8 MARTIE, între orele 12—14, dom­nişoarele şi doamnele vor beneficia do TRANS­PORT GRATUIT.

Răspundem la telefoanele: 15-27-27 şi 15-53-44.. . . (4338)

ADEVARUL DE CLUJ

De ziua voastră, dragi femei■ Baritonul Dan Serbac'— mi-' me de rezonanţă al artei inter­pretative româneşti, aplaudat pe toate scenele lirice.- din ţară, dar şi pe multe din străinătate, ca Viena, Budapesta,. Chişinău, «Ankara, • ca să ammtim doo,r ' cele caro l-au avat ca oaspete ln ultimul an, ln rolurile „Scar­pin", „Kab!;cQ:lcnosor“< „Esca- millo", '— va interpreta • pentru a 101-a oară rolul titular' din , opera „Nabucodonosor" de Giu-

.seppe Vcrdi- în data de 8 M artie.,Cu - â'icst prilej, reputatul ar

.tist adresează concitadinelor sale, întreaga sa preţuire: „îîu vă iubesc. foarte mult şi vă ad­m ir în egală pîăsură pentru nu­meroasele calităţi pe care le în truniţi in fragila voastră alcă­tuire, pentru uriaşa voastră pu­tere de muncă în toate domeni­ile în care viaţa, încă insufici­ent civilizată -de la noi vă soli­cită, pentru a far:c posibilă şi a înfrumuseţa viaţa celor dragi din jurul vostru . . . şi vă res-

-pect defectele. In urma căsăto­riei şi Inaintind în anii ma­turităţii. încep, să înţeleg cite • .puţin din necuprinsul univer- - .stilul feminin. De ziua voastră, stimate doamne şi domnişoare inginere, profesoare, artiste, se­cretare, medici- ţehniciene etc.

vă doresc ca viaţa să vă permită să vă desăvŞrşiţl în profesiile voastre şi în cee^ ce sinteţi sn primul rînd — femei".

Valoroasa distribuţie oferită

de Opera Română pentru spec­tacolul din ziua de 8 Martie a- duce şi alte voci reprezentative ale scenei clujene: soprana RO­DI CA TOM A, basul MfRCEA SAM PETREAN, tenorul ION POJAR. • mezzosoprana A N A O- ROS, basul M ARIUS CHIO- REANU, IO N TORDAf, CORI- N a PÂŞTEANU. Dirijor, VIG- TOR. DUMANFSCU. Regizor, V IOREL GOMBOŞIU. Sceno­graf, GHEORGHfi ' CODREA. Maestru de cof, T1BERIU PO­PA .

Dorina TUDOROIU

la Filea de Jos nu s-ao trasIn urmă cu şase săptămîni a

încetat din viaţă învăţătorul pensionar Ion Oprea-din Filea de Jos. răpus, de o boală cro­nică de rinichi şi inimă neier­tătoare. Se simţea bine dascălul Ion între fiieni, soţia localnică avea multe rude şi ambii mulţi ţjrieteni, cărora le dădeau aju­toare concrete, ori după putere doar sfaturi, ce 'şi cum să facă, să-şi depăşească necazurile, în­cotro să-şi îndrepte copiii. In- , văţăţorul ion îi .îndemna să i hu-şi lase obiceiurile, portul, ' vorba şi credinţa strămoşească, să nu părăsească «satul; şi să trăiască în frăţietate. Aşa' le-a spus — ptîngînd şi privind roa­tă satul pe, la mijlocul lunii

'ianuarie 1092, cînd a plecat de ; 'acasă pentru ylţima.oară, con­dus de fiul şi nora sa. spre in-

‘ ternare Sn Clinica de nefrolo­gie din Cluj, In noaptea.de 24

' ianuarie a decedat în braţele fiicei sale pe care cu nuroeroa- ; se privaţiuni şi eforturi o aju- ■ tase să devină doctoriţă.

Gei doi copii s-au. întors în

satul natal ca să aranjeze toate cele cuvenite şi moştenite de la strămoşi, intre care şi tragerea clopotului în dungă în zilele următoare şi eu deosebire în. ziua înmormîntării, în semn de ultim salut şi rămas, bun de la învăţătorul Ion din Filea de Jos. Dar, durere- clopotul a ră­mas mat! . . . De ce, fraţi creş­tini?

La ceremonia de înmormîn- tare- la capela nouă a bisericii din Mănăştur, ~au participat creştini greco-catolici-.şi orto­docşi din Filea de Jos, Cluj şi Muşca. S-a rugat soborul de 3 preoţi pentru iertarea' păcatelor răposatului şi ale noastre, ale tuturor şi ne-a îndemnat să ne iubim ca fraţii. Nimeni n-a po-. menit de nişte diferende 'ce e- xistă între bisericile strămoşeşti la Filea de Jos» . . . Astăzi cu prilejul parastasului de 6 săp­tămîni al învăţătorului Ioan Oprea, probabil şi la Filea de Jos vor fi trase clopotele. ;

dr. Florea MARIN

« a d io ;j LUNI, 9 martie:

fi.00 8,00 Bună dimineaţa. Actualităţi. Muzică, Publicitate; 00,00 .Infoquick; 10,05 Realitatea economică. Contractele colecti­ve- şi liberalizarea salariilor; 10,25 Doine şi cîntece populare romăneşti; 10,55 Povestea săptă- mînfi; 11,00 Radioenciclopedia.

Pot animalele să vorbească?; îl,30 Globul muzical. Generice din filmul „întoarcerea, lui Je-

■ di“ : 12,00 Itevista revistelor; 52,15 Muzica secolului nostru. E i eter Acker, Muzică pentru ■ o- boi şi orchestră de coarde; 16,00 Meridiane şi paralele în lumea de azi. Evenimente, reuniuni- poziţii; Raporturi bilaterale Ro­mânia — Anglia; 16,30 Miraco­lul sunetelor. Noutăţi disco'gra- rfice; 17.00 O oră pentru toată lumea. Actualităţi şî muzică; 20,00 Du-te dorule departe. Mu­tică populară la cererea ascultă­torilor; 20,30 Cutia cti cîntece ţi graiuri. „Harap Alb“ de Ion Creangă;

- PROGRAMUL , YELF.-CLUJ LUNI, J martie:

, -fi,00 Actualităţi. Publicitate.

Anunţuri; 9,10 Emisiune în lim­ba germană; 9,50 Emisiune în

: îim ba maghiară; 11.45 Edito­r ia l Mozaic; 12,30 Puncte de vedere; 13,00 Film artistic; 13.30

.Reportajul de luni: Rememo­rări în amurg — dr. Teodor Vi- dican (III ); 13,45 Cintec tran­silvan;

M ARŢI, 10 martie:9,00 Actualităţi. Publicitate.

Anunţuri; 9,10 Pasărea măias­tră: Rapsodul I. Ghermant; 9,20 Cenaclu. Rolul şi oportunitatea negaţiei- în cultură (I); 9,45 .Ex-

. cojsior. Violonistul Şerban Lupu (Us.A.y,

■ _ TârOpcro Română — NABUCO-

DONOSOR, duminică, ora 18,30 ■ *

. Opera Maghiară — LOCOTE­NENT M AR IA , duminică, ora 14

★Teatru! de păpuşi prezintă,

duminică, ora 10,30: CASUŢA D IN CIMPIE, M ICUL GlSCA- N E L (secţia romănă); ora 12: PORUNCA ŞTIUCII (secţia ma­ghiară)

★. Universitatea liberă prc2intă luni, ora 17, în sala mică a Ca-

. sei universitarilor, expunerea: SEMNE ŞI SIMBOLURI IN CU LTU RA ARH AICA (III). Prezintă: Tiberiu I. Graur; ora 18, expunerea: VOIAJ ’9l IN PKNINSULA SC AN D IN AV A Prezintă cu diapozitive. Orlac Bogdan, Inginer geolog.

Sub zodia CopilărieiMărţişorul, începutul nostru de primăvară, a fost

„prete.xul* spectacolului ,.Un mărţişor pentru fie­care", organizat de asociaţia Infancy-Martha la Ca­sa de cultură a studenţilor. Şi ţinînd seama de lar­ga participare a celor mari şi mici,' spectacolul a fost un succes. •

Spectacolul s-a desfăşurat sub semnul competi­ţiei autentice, căci, recitind sau cîntînd, copiii — care au uitat de note şi de juriu — au intrat „ în ' concurs". Primii „provocatori" au fost-micii artişti plastici de la Grădiniţa nr. 69, care şi-au^ găsit în sala parteneri pentru concursul de desene cu tema „O zînă bună pentru mama mea1*.

Decizia juriului n a fost simplu de dat. Şi pen­tru ca timpul necesar deliberării să nu pară prea _ lung, a fost un invitat: Gabriel Cotabiţă, care, u i-' tind pentru citeva clipe că este: nr. 1 în topul interpreţilor noştri de muzică uşoară, s-a apropiat

cu căldură şl simplitate de colegii Iul de-specta­col: copiii. Cine au fost cîştigătorii ? Au fost mulţi şi-l putem aminti pe unii dintre ei: Dana Beldean, Ilinca Stoian, Simina Predescu, Adrian Bucur, La- ura David, Mihai Nistor Claudia, grupul folk de la Şcoala generală nr. 20, dar de fapt toţi copiii pre­zenţi au cîştigât (şi sînt sigură că despre unii din­tre ei vom mai auzi). ' . '

Citeva cuvinte despre organizatorii spectacolului: ' asociaţia de binefacere Infancy-Martha, care este la a doua „ieşire în lume", cîştigînd în mod evi­dent experienţă, apoi „eterna sufletistă", condu­cătoarea cercului de artă plastică a asociaţiei, dom- nşoara Norica Moise şi nu în ultimul rînd ar f i de amintit bonomia prezentatorului, domnul G li- gor Bercea. Sigur că au fost sponsori mulţi şi serioşi, prin a căror contribuţie spectacolul s-a pu­tut realiza..Şi un ultim cuvînt despre nn gest de-r licat, ce s-a înscris in ideea spectacolului: la in­trarea în sală, cei doi copii de trupă de la U.M. 01C07, caporal Pop Florin şi caporal Cioban Cos- min au oferit doamnelor şi domnişoarelor — măr- ţişoarâ ! Flavia SE KG IIIK

(Urmare din pag. a I-a)

nii găsim diverse scenarii ale e- yoluţiei societăţii omeneşti, dar toate sau aproape toate au ca fundament recunoaşterea ca rac te- rului universal,al revoluţiei în ştiinţă şi tehnologie. A vind ca­racter universal,: principii unice şi aceeaşi dialectica internă, in­diferent de sistemul politic şi so­cial în care se aplică,- afirmă au­torii, revoluţia invocată va ş t e r ­ge treptat diferenţele, ideologice dintre state, va. diminua rolul po­liticului în progresul social. Aşa' au apărut teorii cum sînt cele a- le convergenţei sistemelor, a so­cietăţilor postindustriale sau 'in­formatice etc., etc.

Pornind de la 'toate cele spuse pînă acum şi de la momentul de răscruce' în care ne aflăm, fie­

care, pe drept cuvînt, îşi pune următoarea întrebare: spre ce viitor ne-îndreptăm?

In programele celor citeva zeci de partide (din aproape 200 e- xistente), care se consideră a fi mai importante, nu am găsit răs­puns cît de cît clar la această în­trebare. Este şi acesta un motiv de derută a electoratului, a foar­te slabei participări a oamenilor cinstiţi la viaţa politică , a ţării. Partidele ne oferă democraţie şi libertăţi atît de generoase, de ca­re nici unde în lume nu găseşti, drepturi, practic nelimitate (în­datoriri, nici vorbă), pluralism po­litic, economie de piaţă şi drept de proprietate de orice fel. Şi

. cam atît I Dar toate acestea nu sînt cuprinse într-un sistem uni­tar, care să ne dea imaginea u- niu anume tip de societate. Unde

vor partidele cutare sau cutare sa îndrepte societatea românească: spre un capitalism al începutului

' sau sfîrşitului de seccj] X X ; spre o societate de alt tip, posteapi- talistă, spre un hibrid necunos­cut ? ; - .. ... „• . ;

Sînt întrebări pe care oamenii cei mulţi, care suferă şi duc gre­ul ţării, şi le pun. Cu cît răs­punsurile la aceste întrebări vor

, f i m ai'clar definite, cu-atît mal bine. Şi e bine ca. electoratul să ştie nu numai cu cine votează/ci şi pentru ce' viitor votează. Este un îndemn la . meditaţie pentru liderii noştri politici, acum cînd i ne aşteaptă o nouă şi indiscutabil mai furtunoasă campanie electo­rală. Oamenii sînt sătui ’de po­veşti, de fraze pompoase, de ge­neralităţi fără acoperire; vor.: o proiecţie a unui viitor realizabiL Şi fiecare va opta pentru proiec­ţia care I se pare a fi cea mai bună.

E sîmbătă şi e week-end, sti­maţi ctitori şi telespectatori, iar noi vâ spunem „Bună diminea-

■ ţal“ la ora . 9. invitindu-vă să urmăriţi emisiunea cu acelaşi titlu. Din Sumarul acesteia vă recomandăm rubricile: „Breviar matinal",- „Cum ne cheltuim ba­nii?" (Cu camera ascunsă prin­tre cumpărătorii' de ocazie), Mo­da retro, Matineu muzica], Good car, băd roads sau maşini ş i. . . drumuri şi altele. '■ După ediţia de la ora 10 a Actualităţilor, o - întilnire a celor mici cu Omidâe şi , invitaţii ei (desenul animat, cîritecul şi dansul) în cadrul .Clubului Anda". Documentarul din seria Descoperirea planetei (11,10) ne propune . . . „O noap-. te la Paris". Astăzi, emisiunea Viaţa spirituală ne. propune o analiză a „Cuvintelor din Arh i- peleagul Tăcerii" de Aîcxandr Soljenitîn (11,30). Programul continuă cu Ora de muzică (12,30), în cadrul căreia veţi a- vea ocazia să savuraţi minuna­ta muzică a lui Rossini din ape- ra „Wilhelm Te ll“ . în distribu­ţia spectacolului înregistrat, de la Opera diri Zurich figurează Antonio Salvadori. Salvatore Fisichella- Măria Chiara, sub conducerea muzicală a- lui Nello Santi. Evenimentele interne ale săptămînli le puteţi urmări sin­tetizate în ^cuprinsul emisiunii 7X7 de la ora 13,30. Tele-clubul debutează astăzi la ora 14,10, cu o întrebare la care sîntem şi noi curioşi să aflăm răspunsul: „Ce faceţi sîmbătă, domnilor între­prinzători?". Din cuprinsul e- misiunii vă mai recomandăm'" desene animate, un' autograf muzical şi serialul „A l doilea război mondial". La 15,55 — . e- misiunea Mapamond, urmată de sport: vom' vedea, în transmisi­une directă de la Edinburgh, întilnirea de'rugby dintre repre­zentativele Scoţiei şl Franţei,- contînd Sn Turneul celor 5 na­ţiuni.. Sîmbătă este şi zi de bal:

vă invităm lâ „Balul Mărţişo­rului . . : la P inul Rece". Ur­mează. la ora 19. melodii îndră­gite cu soliştii de muzică popu­lară Ileana Ciuculete. Domniţa Săbăduş, Ileana Calinovici, M i­hai Oprea, Ionel Pop. Teleenci- clopedia la ora 19,15, Actualităţi (20), iar la ora 20,35 episodul 6 (Seria a IV-a) ;al serialului „Caracatiţa". După film şi Săp- tămîna sportivă (22,40) o emisi­une care stîrneşte amintiri: re­trospectiva dedicată regizorului Alexandru Bocăneţ. şi actorului Toma Căragiu, intitulată „Profil

pe 625 de linii". Ultima ediţie d e ' ştiri de la ora 24 precede filmul de lâ miezul nopţii. Vom vedea, în premieră pe ţară. pe­licula americană intitulată „Lun­gul drum către casă". Dumini­că- dacă vă ţin puterile, vă spunem să deschideţi aparatele TV la-ora 8,30, pentru că emi­siunea wBună dimineaţa!" ne-a pregătit un sumar cu totul deo­sebit. La ora 9,30, emisiunea pentru copii intitulată „Intreba- ţi-mă!“, urmată de episodul 10 al serialului „Arabela". Emisiu­nea Lum ină'din lumină la ora 11, iar la 12 — Viaţa satului: printre alte întrebări, una ne-a atras atenţia: „Ce şi cînd vom semăna?". „Flori de cintec ro­mânesc" se intitulează specta­colul de mujică populară de la ora 13,30, realizat cu soliştii şi orchestra ansamblului . „Doina" al armatei. Actualităţi la ora 14, emisiunea Atlas la 14-10, pentru ca la ora 14,30 să vă invităm, să vă aşezaţi confortabil fn faţa micilor ecrane pentru a urmări

Video-magazinul. O. veste bună pentru microbişti: în juiul o re i 15-25, în transmisiune directă de la Ploieşti, meciul de fotbal dintre Petrolul şi-Dinamo, îti- prima etapă a returului Campio­natului Diviziei A. La ora 18,03, pasionaţilor de s.f. te recoman­dăm emisiunea Ştiinţă şi ima­ginaţie. Invitatul emisiunii Convorbiri ; de duminică este domnul Anton Vătăşescu, am ­basadorul României la Paris. Interviul realizat dfr Mânase Radnev — la 'o ra 13.35. Episo­dul cu numărul- 108 al serialu-

, lui „Dallas* la ora 19,10, apo i ediţia de seară â Actualităţilor şi, din nou film : vom vedea, ia ora 20.35, filmul francez „D om ­nişoarele din Rochefort" (1966), o comedie muzicală plină d e fantezie şi graţie- a cărei acţiu­ne se desfăşoară în orăşelul i io - chefort-sur-Mer. Protagoniste — actriţele Catherîne Deneuve şi

. Fran?oise Dor leac, alături d e care evoluează Danieîîe Darieux, George Chakiris, Gene Kelly şi

. Michol Pieoli.. Duminica sporti­vă la ora 22,35, iar la ora 23,20 o reîntîlnire cu Toma Caragiu şi neuitata sa carieră cinemato­grafică. Din “programul zilei de luni vă recomandăm, la ora 13, emisiunea .de cultură creştină

'intitulată „Sfinţii 40 de Muoe-\ nici din Sevasta". •Actualităţi ..la ora 14, apoi programul de Video- satelit (14,20), emisiunile Copiii- noştri, viitori muzicieni (15,40). Casa şi grădina (16), un . pro­gram de muzică' uşoară (1G,30>, iar la ora 17,05 emisiunea în

' limba maghiară. Seara, teatrul TV ne-a rezervat 6 altă ecrani­zare după- Caraf?iale: „A l ma­tale" (21). La-ora 22,10 puteţi urmări Studioul enonomic, apoi emisiunea Repriza a treia la o- ra 22,35. Programul se va în-

• cheia cu Cronica parlamentului şi ultima ediţie a Actualităţilor, urmate la ora 23,40 de emisiu­nea Confluenţe.

©

PROGRAMUL FILM ELOR DE LU N I

BRAŢU L FURIEI (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Republica • P A N ­TERA M O RTALA (11; 13; 15; 17; 19) sala A ; PROGRAM V I­DEO (12; 14; 16; 18} sala B Da­cia • VANESSA. Interzis sub

16 ani. (11; 13; 15; 17; 19) sala. A ; LEGENDA CELOR 8 SA­M URAI (12; 14; 16; 18) sala B Mărăşti • SOŢUL MEU EX­TRATERESTRU (9; 11; 13); V I- •DEOCINEMA (15; 17; 19; 21) — Victoria • ŞOBOLANII ROŞII (11; 13; 15; 17; 19) Arta 9 IN - G H IR IAZA UN PO LIŢ IST <11; 13; 15; 17; 19) — Favorit • N INJA DE AU R <11; 13; 15; 17; 19) — ; Timpuri noi • I-O- GODNICUL V IN E LA ORA 8 (11; 13; 15; 17) — Capitol.

„ f l o r i p e n t r u m a m a *

Cei mici şi cei mari. P rim ii—• pe scenă, părinţii în sală. Cîte- va ore de reală delectare vă o- feră _ formaţiile artistice alo Clu­bului copiilor. De ziua interna­ţională .a femeii s-au pregătit momente de dans, poezie- .mu­jică, expoziţie vestimentară, de pictură şi sculptură. Nu vor lipsi nici surprizele. Totul e sâ fiţi prezenţi duminică la ora II,i ln Casa do cultură a studenţi ­lor din Cluj-Napoca.

PAGINA 3 AOEVÂHUL DE CLUJ

c y r i o z i i â t i. Piafac l u j e n e !

In secolul al X lX -lea, Clujul era cunoscut ca unul din cele mai importante şi frumoase oraşe din estul Europei. Monumentele sale artistice, biserici­le, clădirile patinate — unele cu două etaje — fă­ceau din capitala Transilvaniei o urbe foarte' atractivă pentru numeroşii vizitatori care poposeau printre zidurile sale, demolate acum 150 de ani în cea mai mare parte. Piaţa principală (Unirii)

principala în jurul anului 1850cisc I şi a sofiei sale Carolina, în anul 1817, se gă­sea iniţial ln piaţă, aproximativ viş-a-vis de co­fetăria „Carpaţi“ (Pelişor). Monumentul a fost mu­tat în 1902 Sn Piaţa Mică (Muzeului) pentru a fa­ce loc statuii ecvestre a lui Matei Corvin. In stin­gă imaginii observăm casa mare, cu coloane, a conţilc-r Rhedey (Farmacia nr. 2); altă casă apropi­ată s-a păstrat întocmai, ceea ce denotă fapţul că oraşul nostru a avut, oarecum, noroc. A rămas pes-

este dominată-de impunătoarea construcţie gotică a rBisericii „Sf. Mihail“. Din stampa de sus lip- ’ seşte actualul tum (75 m), intrucît acesta a fost ridicat mai tîrziu, între anii 1840— 1862. ^

Gravura reprezintă centrul Clujului în jurul anu­lui 1850 (Klausenburgs Hauptplatz). Se pot recu­noaşte uşor „unele clădiri vechi, care, au rezistat, pînă azi vitregiei timpurilor. In jurul bisericii ob­servăm trei edificii, care insă nu mai există. Cel din mijloc adăpostea „Varda“ sau „Guardia", adi­că Poliţia austriacă Se observă doi soldaţi care stau de gardă. „Statua" sau obeliscul, ridicat în 1831 In cinstea vizitei Ia Cluj a împăratului Frân­

te timp o bună parte a centrului, denumit în tre­cut şi „Piaţa roşie“ din cauza numeroaselor execu­ţii singeroase, să vîrşite aici în secolele X V I—X V II. Personajelfe din gravură, îmbrăcate in 'costumele elegante ale epocii <moda ,,Biedermeyer“ ), caleşti­le,- înlocuite la începutul secolului X X cu auto­mobile, felinarele, precum şi întreaga atmosferă liniştită şi • simpatică ce se degajă din ilustraţia, prezentată, ne îndreptăţesc să sperăm că am pro- duş o mică plăcere cititorilor noştri, tracasaţi me­reu de grijile cotidiene. '

• Gh. ISAC

Scr isor iDomnule Doctor,

în tre d e sch ise

Numai în dvs. îmi este speran­ţa; am fost ieri la un confrate de al dvs. ca să-i explic de ce sufăr şi vreau să' vă relatez cum a decurs consultul:

- ‘Domnule doctor, de cîteva zile nu ştiu ce am, dar merg ln- tr-o parte, deviez adică.

— în cp parte deviezi ?— Păi, 'azi am deviat spre

dreapta, de p ild ă .., - ■ , \ '

— Rău- rău destul, trebuie în mod normal să dev iezi. spre ştîngat Uite, să ne imaginăm că aici în cabinet, . de la fereastră pînă- la uşă este o linie dreaptă.

— Ce fe l de linie?— O linie, cum ar fi linia par­

tidului, dacă ţii minte!— Care partid?— Uite, ce-î, nu fă pe prostul

cu mine că îţi trec- la diagnostic şi altceva! 1 • . -

— Şi eu asta, <Jrâgâ domnule

doctor, m-a dat afară din cabinet urîndu-mi „deviere uşoarăl“ . V in de aceea către dvs. cu rugămin­tea de a mă consulta şl dvs., au­zind eu că sînteţi un celebru of­talmolog de’ femei. De ce să mă consultaţi? Mi se pare, însă stau slab şi cu vederea şi s-ar putea să fie şi miopie politică?! Altfel mă simţesc excelent şi am fost la vot de cîte ori a trebuit.

i , . • ; Cu’ stimă,, • Băbălău Ve, cetăţean

(pt. conf. Cornel UDREA)

TEST: Sînteţi adaptabil?Adaptabilitatea este o trăsătură

di -aracter greu' de definit. Unii psihologi o ridică la rang de in­teligenţă, alţii o numesc instinct-. Noi ne-am străduit în acest test s-o considerăm ca pe o capaci­tate de „mişcarea" în medii din­tre cele mai variate, fără a în- tîmpina prea multe - dificultăţi.' Marcaţi prin DA sau NU afirma­ţiile de mai jos, pentru a vedea cit sînteţi de adaptabil.

! Qţic dorul comoditâţilor de- Ji- i.«ă“ a scurt timp după ce am p qat într-o deplasare.

i. Pot dormi cu uşurinţă în- tr iin pat cu care nu sînt obişr rii.-t, ••

De îndată ce aud zgomote în cn.sa în timp ce învăţ sau citesc, devin agitat şi nu mă mai pot' concentra. ‘ .

4. Ştiu să înot'>. Deprind cu uşurinţă o în ­

deletnicire nouă, cu caracter me­canic. ■

<> A flat pentru prima dată în- tr-un loc nou, găsesc cu uşurin­ţa un loc unde se poate mînca ieftin şi bine.

7. Sînt o persoană bolnăvicioa­sa. Mai ales răcesc uşor.

fi. Dacă am puţini bani şi tre­buie să cumpăr nişte flori, pre­fer mai multe şi mai ieftine -de­cît mai puţine şi tnai scumpe.

9. In timpul unei şedinţe la care nu am ce face dar partici­parea mea este obligatorie, gă­sesc uşor o ocupaţie sau nişte ginduri în care să mă „retrag", nemaifiind atent la cele ce se ln- timplă în Jur.

10. Caut să urc întotdeauna primul Intr-un mijloc de trans­port în comun, pentru „că- astfel

am mal multe şanse sâ; ocup un loc. '.11. Se • spune despre mine - că fac mofturi la masă.

. '12. Am de obicei lingă mine o trusă mică cu ac şi. aţă, .briceag, creion şi alte mărunţişuri utile de acest fel. ’; 13.. Pentru mici reparaţii cas­nice (robinetul de Ia baie, sigu­ranţa de la panou) apelez întot­deauna la o persoană calificată.

11. Am o vastă reţea de cunoş­tinţe în domeniul serviciilor pu­blice prin care îmi asigur alimen­te, îmbrăcărninte, încălţăminte de cea mai bună calitate.,.

15. In cursul unor acţiuni la care particip împreună cu mai mulţi cojegi le atrag atenţia ori de cîte ori greşesc, deşi nu cade în însărcinarea mea acest lucru

Totalul se face adunînd cîte un punct pentru fiecare DA la 2, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 14 şi 15 şi pentru fiecare NU la 1, 3, 7, 11 şi 13.

REZULTATELE TESTULUI 13—15 puncte: sînteţi o persoa­

nă foarte adaptabilă.. .Atît de. a- daptabilă incit riscaţi'uneori, din dorinţa de „a o duce mai-bine" să vă suprapuneţi interesele per­sonale peste cele ale colectivitA ţii, sau să. vă mulaţi prea. uşor.

9—12 puncte: aveţi o adaptabi­litate echilibrată şi un simţ al măsurii care vă ajută în multe situaţii în care alţii n-ar reuşi poate să se descurce.

sub 9 puncte: lipsa adaptabili­tăţii, dacă asa vă consolează, poa­te fi semnul unei personalităţi puternice. Totuşi, sub 5 puncte se poate spune că sînteţi stîngaci sau „încurcâ-lumc“.

EpigrameÎNŢELEPCIUNE

Eu na mă cert cu şeful niciodată, oricît ml-ar f i de mare

- - , supărarea,căci totdeauna, ca şi prima dată, mă costă foarte scump...

reangajarea.Al. Florin ŢENG

RECUNOŞTINŢA Un vecin de peste drum Cînd ne arse casa scrum,A sărit în ajutor Cu ce-avea în rezervor.

Marian POPESCU FU NC IARA

Cai de vise, cai de vînt , - sub copite strîng pămînt promlţînd ţarinii slugi in adidaşi şi în blugi.

i Ana M ARINOIU

Dc pretutindeniCEREMONIE HINDUSA

După cum ' relatează ‘ cotidia­nul din Jakarta’ „Berita Buana“ , cadavrele a peste 120 000 de şo­bolani, ucişi de ţăranii din Bali, au fost arse conform unui ritual hindus. După o vastă ac­ţiune. de vinătoare , declanşată împotriva rozătoarelor ce sălăş­luiesc în număr mare prin re­giunea Taban, trupurile a 120.312 ' şobolani au fost aşezate pe rugurile împodobite cu o- frande tradiţionale, flori şi mîn- care. Focul- a fost aprins în fimp ce preoţii intonau psalmi. Ceremonia, ce se identifică în multe puncte cu aceea practi­cată Ia incinerarea oamenilor, este menită să -îndepărteze tea­ma de un eventual atac al şo­bolanilor. .

SCRISUL PE PEREŢI —... O BOALA SOCIALA?

Drept „boală socială" a carac­terizat un sociolog saudit feno­menul, tot mai răspîndit in re­gat, a l inscripţiilor murale. Co- mentînd fenomenul,. el a men­ţionat că oamenii; au scris din- totdeauna pe pereţi- încercînd astfel să lase generaţiilor viitoa­re impresii personale despre un anumit eveniment, idei şi opinii ce nu puteau fi spuse cu voce tare. In societatea contempora­nă, a ' continuat sociologul, zi­durile sînt scrise în general de adolescenţi, ce acoperă pereţii cu declaraţii patetice de dra­goste sau eu mesaje admirative adresate .sportivilor îndrăgiţi. Mâi există şi o altă categorie de Inscripţii, necuviincioase — dovadă că tinerii de astăzi se' tem să-şl împărtăşească gîn&u- rile şi trăirile celor din jur.

CĂRŢI DE JOC COMESTIBILE

în Japefnia au fost puse în vinzare cărţi de joc . . . comes­tibile, destinate turiştilor şi al- plniştllor. Ele sînt făcute dintr-o

pastă In 'componenţa căreia in­tră numai produse naturale, Pasta bine amestecată se întinde intr-un strat subţire, se usucă la temperatură înaltă ş i. se taie în dreptunghiuri. Desenele de - pe cărţile de joc sînt colorate cu culori netoxice.' In aluatul respectiv se adaugă condimente cu gust şi miros de carne, peş­te- legume. Cărţile de joc co­mestibile sînt deja bine cunos­cute şî, se pare, apreciate de, a- matorii de jocul cu cărţi;SIIAKESPEARE I N . . . NUD Viziunea modernă asupra vie­

ţii şi actei se îmbogăţeşte zi de zi cu noi expresii, mai mult Sau mai puţin dorite. Iată un re- cent exemplu în acest sens: în cadrul Festivalului Shakespeara desfăşurat la-New York, la Tea­trul „Delacorte* din Central Park- spectatorii au avut ocazia Să vadă piesa lui Shakespeare „Visul unei nopţi de vară“ cu ' actorii jucînd goi sau . . . a- . proape goi. Astfel, regina zîne- lor, Titania, a fost interpretată

- de o actriţă complet goală. Ac*, torii aparţin trupei braziliene „Teatro de Ornitorinco", iar re­gizorul, tot brazilian, se numeş­te . . . Caca Rosset.

PREMII, Marile premii pe 1091 ale pri-

, mărului din Champingnac — după. numele personajului unei' cărţi populare în Elveţia. „A - ventuţ ite lui Spinm“ — au fost atribuite, la Lausanne. . unor ■ personalităţi- elveţiene pentru „perle" retorice sau formulări în „lim ba. de lemn“. Astfel, 7 „Champignacul de aur** a fost atribuit unui proîesor, specia­list în demografie, pentru ex­presia:, „Mama va rămîne în mod esenţial o femeie". A lt pre­miu a fost acordat unui om po­litic local’ pentru fraza: „Tre­buie, mai ales- să construim a- tlt cît e timp. adică înainte de ■a nu mai f i loc pentru a o 1 face“ .

CITEVA ANTI-SFATURI MEDICALE PENTRU CEI CARE INCĂ NU FUMEAZĂ

Continuînd preocupările noas­tre privitoare la educaţia anti- fumat, publicate şi în Adevă­rul de Cluj" sub titlul „Sfaturi pentru fumători", prezentăm . a- cum. după colegul dr. Arcadie Percek. un grupaj de 15 sfaturi antl-fumat, la care vă invităm să reflectaţi.

1. Fumatul reprezintă un . iz ­vor ncsecât de sănătate, aidoma mării şi muntelui, aşa că pro­fitaţi din plin-, de acest izvor.

2. Vreţi să trăiţi cît mai mult? Atunci’ fumaţi tot atît dc mult.

3. Cine fumează chiar de di­mineaţă, departe ajunge.

4. Fumînd vă consolidaţi şi vă păstraţi sănătatea. _

5. Nu există ..binecuvîntare" mal mare pentru pulminii dum­neavoastră ca fumul de ţigară. Aşa că, beneficiaţi din plin de această-.Jbinccuvintare'*."... 6. Cînd fumaţi, este bine ca

ferestrele .şi uşile să lie erme­tic inchi;;e> pentru a nn se pier­de nici măcar un centimetru cub dc fum, atît de benefic să­nătăţii.

CH IPU lft - ,

OPJZONTAL 1. Infăţişnre de stil ® 2. Dotat cu fantezie © 3. A li­enaţi mintali © 4. Localitate în Canada — Rîu in Franţa ® î>- Egretă ,,.Smoc“ — Nimic © 6. Fantastică © 7. Munţi' în Ceho­slovacia — Notă de examen (reg.) © 8. Părăsită © 9. A ochi (reg.)— Sunet de trompetă — A lifie (pop ) © Demnitatea de clec- tor (pi.).VERTICAL 1. Credinţă Q 2. Străvechi • 3. Flori cu petale u-- nite ® 4. Localitate în Danemar­ca — Muncitor % 5. Platformă pentru dans — Grăjdar la caii de cursă ^ 6. De la geto-daci (pl.)— Prefix auditiv ® 7. A despi­ca — Atacant (fig.) ( B. E din . Italia O 9. De proastă calitate (reg.) — Supărat (fig.) • 10.

Evîtlarea a. unei cavităţi a cor­pului.

Dicţionar; KMO; G IA L ; LOPH; UN I'R ; UC.lî; LAD.

Nicolae /C.LOniU

î. 1 i i / c

- .

1ik

£ AcV" A\

-

4

7. Fumaţi ori tic cite ori vă aflaţi pe malul mării «au pe crestele munţilor pentru a im­prima cît mai multă savoare aerului pe care îl respiraţi.

8. învăţaţi-i pe copiii voştri - să fumeze cît mai devreme po­sibil şi asta pentru a-î-ajuta s& ’ se călească pe această cale îm­potriva diverselor boli, dar şi pentru a creştc'm ai bine. .

9. Luptaţi pentru ca elevii sS dispună de libertatea de a fu* ma, chiar din primele ore dev şcoală, - chiar în - faţa profeso- . rilor lor. . . .

tG. Fc?mei! : V reţi' să naşteţi copii cît mai sănătoşi? ■ A tunci, fumaţi cît m:H intens, chiar din. primele luni dc sarcină. 1

11. Părinţi! Fumaţi, de prefe­rinţă. în încăperile în care' se joacă şl îşi lac lecţiile copiii dumneavoastră! In felul acesta, se vor dezvolta mai bine şl* în acelaşi timp, vor învăţa mai' bine. '

12. Vreţi să vâ tăbăciţi plă* mînîi cît mai bine, făcîndu:i în felul acesta cît mai rezistenţi' la agresiunile mîcrobiene şi vi- rofice de lot felul? Atunci fu­maţi cit mai mult!.

13. Vuinind, sprijiniţi una dintre industriile cele mai pros­pere din lume, prosperitate ce

.se realizează cu contribuţia • dumneavoastră dircclă. Fiţi» în consecinţă, alături dc această industite nobilă şi umanitară.. 14. Fumîud pînă lr» adinei hă-

tiîneţe, dov'edlţi . câ sînteţi un om înzestrat cu multă perseve­renţă şi voinţă,’ ca şi cu o du­rabilă _ preocupare pcntnt sănă­tatea şi lons;cvitatca dumnea* noastră.

15. Demonstraţi tuturor că e- ducaţia anli-fumal este o glu­mă ce nu are ha* . . .

Dr. Florca MA1UN

■ Pajjlnâ realizată de . . Mlchaela BOCU

A d e v â r d l d e c l u j\

r e a l i t ă ţ i c o m e n t a t e

PAGINA I

Cum şi eu cevom lucra păm întul pe care îl avem ?La sediul Centrului agricol Turda, îi punem

domnului ing. Horea Belu citeva întrebări.— După cîte am înţeles*, pe raza de activitate a

instituţiei din care faceţi parte există o suprafaţă de ?.100 ha teren arabil. Cum şi cu ce a f oşt lu­crată această suprafaţă in toamnă?

Deşi au fost depuse eforturi de către specia­lişti pentru a pune săminţa sub brazdă pe cît mai multe • ha, intenţia nu a fost materializată decît

'parţial: griul a fos't semănat pe 450 ha, masa ver­de pe 25 ha, iar arăturile au fost executate doar pe 100 ha. De ce? In asociaţiile agricole existente (trei) s-a lucrat mecanizat şi în acestea s-a însă- mînţat cel mai mult. în' sectorul privat, s-a lucrat care cu ce a avut şi în consecinţă, s-a făcut foar­te puţin, ca să nu spunem deloc. Cauzele sînt mai multe. Nominalizez numai citeva'din ele: costul r i­dicat; al lucrărilor mecanice; lipsa unei-baze teli- nico-materiale- corespunzătoare- în sectorul particu­lar şi „răceala" unor specialişti (pe nedrept margi- nalizaţi după Revoluţie) faţă de întrebările ce-i frămîntă pe ţărani în legătură cu problema cheie cum şî in.ce fel e mai bine sâ lucrăm pămîntul?

Rccentole măsuri lUatc de Guvernul Stolojan, privind facilităţile acordatc agriculturii pentru ca pămîntul să fie'lucrat, nu dau răspunsuri'la aces­te* întrebări? - " ’ '■ Şi da'şi nu... \ '

. Am dedus din discuţiile ulterioare purtate şi cu âîţi specialişti şi ţărani că vor fi acordate împru­muturi (cu dobîndă nu prea mare, dar nici prea ' mică) pentru achitarea contravalorii lucrărilor exe­

cutate mecaniiat, rambursarea urmînd să se facă în'produse plătite la, preţ. de stat. Pe/bună drep­tate oamenii se întreabă şi întreabă: preţul lucră­rilor agricole (la cele mecanizate)' este deosebit de ridicat , pe cînd preţul cerealelor (cel de stat) este scăzut. Va f i rentabil pentru nai şă apelăm la îm­prumutul de stat?

După Revoluţie, pămîntul a fost lucrat aşa cum se ştie. O parte din el„ deloc. Din lipsa unor în­grăşăminte, pămîntului i:a scăzut mult şi din po­tenţialul productiv. Probleme, nu?

Pînă una,' alta, primăvara bate la uşă. Cum îi vom. răspunde? La această oră, lipsesc cca 72 to­ne azotat, fosfor şi potasiu în. substanţă activă pen­tru fertilizarea culturilor din toamnă şi primăvară, îngrăşăminte naturale sînt. După afirmaţiile ing. Belu, în curţile fostelor C.A.P.-uri' , Turda Nouă", Unirea şi Poiana, există cca 15.000 ton& bălegar de- grajd. Dar acesta trebuie transportat şi pînă acum, nimeni.nu a îndrăznit să ia . . . taurul de"coarne!

în primăvară, ţăranii din rază. de ■ activitate a Centrului agricol amintit, au de executat arături pe 1750 ha, ’ au de însămînţat orzoaica, sfecla de zahăr, cartofii, plantele’ furajere. Asta ca să nu mai vorbim despre legume. Lipsesc cu ... desăvîr- şire seminţele. Cum, cînd şi de către cine vor fi acestea procurate?

: Pămîntul trebuie să producă însă. Şi-este firesc, dt'ci, ea la aceste întrebări, cei mai în măsură să le de-a'răspunsuri concrete sînt specialiştii şi pro­prietarii de pămint. A 'mai aştepta (pînă cînd?) să vină indicaţii (de la cine?), ar echivala cu o sinu­cidere. Cine doreşte aşa ceva? ■ '

Ion CORDOŞ

Din anul 1990, Regia Auţono- • tnă ApeJe Române, filiala Tîrgu Mureş, care răspunde şi de ex­ploatarea sistemului hidrotehnic al' rîulu; Arieş în zona oraşului . Turda, a fost sesizată de faptul câ debitul de apă potabilă din puţurile amplasate în lunca aces­tui rîu este în continuă scădere. S-a -ajuns ca aceste puţuri să' furnizeze apă doar cu ceva pes­te fiO la sută faţă-de capacitatea preconizată prin proiect. Cauza ? Scăderea debitului de apă în stra­tul freatic ca urm a re., a schimbă-'' riior operate în albia Arîeşului de-a lungul timpului. Şi este bi­ne ştiut că bogăţia de apă din Strateie ce alimentează puţurile din zonă este in strînsă legătură cu rîul din preajmă. .

Pentru normalizarea; situaţiei a şi fost întocmit-un .studiu de că­tre unitatea specializată ,;Acva- prciect“ Sibiu, ba s-a trecut chiar la începere;} unor acţiuni de re­gularizare a cursului Arieşului - prin construirea unor-praguri de fund pentru a ridica nivelul apei în albie şi alte lucrări de strictă necesitate, care atunci cînd vor f i realizate se speră să acopere o parte din lipsa acută de apă po­tabilă ce se resimte în prezent la Turda. De asemenea, există pre­ocuparea realizării-vinei noi cap­tări pentru-apă potabilă necesară

prin lucrări ce urmează a fi e- xecutate în zona de vărsare a văii Hăşdate în Arieş. Concomi­tent cu aceste acţiuni ,au fost interzise oricc lucrări în' albia rî- ului Arieş, cu referiri exprese la exploatările de balast, asemenea excavaţii contribuind la deterio­rările hidrologice existente. •

e -fŞi totuşi, la mai bine de un an

de la luarea măsurilor amintite şi atacarea lucrărilor, primăria din Turda şl Regia autonomă de apă şi canal a municipiului se confruntă cu o- situaţie îngrijoră­toare. în această zonă societatea comerciâla „Izomac11 S.A., speci­alizată în .producţia de materiale de construcţii prefabricate, continuă să-şi exploateze balastul necesar — vreo 5000 de metri cubi pe an — tot din albia Arie-- şului. Cei în cauză „au ochit" un­de să-şi mute activitatea extrac-; tivă, dar tergiversările în aplica­rea legii fondului funciar nu le-au permis să treacă efectiv la fapte, neavînd pur şi simplu cu cine trata concesionarea terenuri­lor vizate. Şi uite aşa, pentru' a

nu încălca legea funciară, se în­calcă dispoziţia privind încetarea exploatării balastului din Arieş, pentru că, deh, cei 600 de mun­citori legaţi de această activitate trebuie şi ei să trăiască ! Iar în-, trucît lucrările de exeavare ău progresat, s-a ajuns ca acum să fie periclitată însăşi linia elec­trică ce alimentează cu energie pompele de la puţurile cu apă potabilă din vecinătate. Cîţiva stîlpi electrici au fundaţiile afec-, tate de săpături şi în cazul unei eventuale viituri ce ar putea să ■apără pe Arieş se poate sconta pe deteriorarea liniei de alimen­tare cu energie electrică şi impli- ■cit pe scoaterea din’ funcţie a pu­ţurilor în cauză. Şi din cîtă apă, multa, puţină, are acum Turda şi Cîmpia Turzii, există şansa să se ajungă şi la mai rău.

Se pare că vremea'discuţiilor a trecut şi nu mai este timp pen­tru aprecieri ş i . variante paleati­ve. Se impune că toţi factorii ini-’ plioaţi în activităţile din albia A- ;rieşului să treacă la fapte,-socie­tăţii „Izomac" revenindu-i obli-' gaţia de a- consolida linia electri­că existentă şi de a găsi noi sur­se de obţinere" a balas’tului res- pectîrid ''prevederile legale. -Fără nici un fe l' de a ltă . tocmeală.

Emil M AIO R

r- INCEST i - „Aş aduna toate cuvintele gre­

le, l-aş înjura de trei ori Pe z*. in loc de mîncare şi, după . un timp, l-aş omori fără,milă*'. Am transcris exact cele spuse .de un deţinut căruia i-ani relatat pe scrut, motivele pentru care a fost . inclus F.C. Omului i s-a făcut scirbă de cclc auzite şi o cum­plită indignare i s-a întipărit pe faţă . . .

Cel d in 'fotografie are o fată. La puţin timp după împlinirea Virstci de 14 ani, omul a forţăt-o să întreţină cu el relaţii sexuale.

Cu toată împotrivirea fetei, trea­ba a durat mai bine dc 3 ani. Fata fuge la Cluj şi-şr găseşte a- dăpost la o familie inimoasă. Nu­mai că bruta î i descoperă ascun-' zăioarca şi, recurgînd la diferite

. tertipuri, ajunge din nou să-şi vi­oleze propria fiică.

Fata rămîne gravidă. -Disperată, ruşinată, mărturiseş­

te gazdei întreaga poveste. Omul îl ia pc „nu" în braţe, dar do­vezile sînt incontestabile. Sentin­ţa prevede ca F.C. să nu-şi poa­tă face dc cap timp de 6 an i...

Kadu V ID A

Subvenţia pentru motorină a ajuns !a-5 iei litrul

_ Prin Hotarirea 07 din 1992, Guvernul României a decis subvenţionarea combustibililor pentru agri­cultură Preţul motorinei destinată producătorilor agricoli este stabilit la 57 de lei litrul, faţă de 90 de lei (respectiv C0 de Tei,' mai nou) litrul de motorină pentru restul cumpărătorilor. Diferenţa de preţ este suportată de stat. Totul este bine şi frumos pînă aici. Numai câ la punerea în practică a aju­torului dat agriculturii române lucrurile s-au com­plicat, principalul furnizor de motorină (subven­ţionată) pentru agricultori devenirid SC. „Agromec1' (fostele S .M A ). Aceste societăţi preiau motorina şi o comercializcază. adăugîndu-şi, la rîrtdul- lor o «cotă de aprovizionare14 de 25'la sută şi o dobindă tic 15 Ia sută. In final rezultă un preţ de desfacere la motorină dc 75 dc lei pentru un litru, diferen­

ţa de 22 de- lei pentru un.litru intrînd în contul „Agromec", iar subvenţia rămîne, în realitate, de 5 lei pe litrul de motorină. Datele ne-au fost furni­zate de un întreprinzător particular, Ştefan Dan- ciu,'reprezentantul firmei „Agrocer — Siiiă", din zona Dejului.

De la domnul Mircea Corpadea, directorul S.C. PECO, am .mai aflat că şi această societate comer­cializează motorină subvenţionată proprietarilor de utilaje agricole şi de terenuri, care prezintă-dovadă că deţin teren şi utilaje (-adeverinţe de la Primă­rie;. Cota este, insă, limitată. Domhia sa consideră' că este greşită soluţia comercializării motorinei prin „Agrom ec1, incăreîndu-se preţul combustibili­lor Noi ii împărtăşim părerea şi sugerăm guver­nanţilor să ducă pînă ia capăt un lucru început. Adică, să vină în completarea subvenţiei pînă la desfacerea cu amănuntul, altfel subvenţionarea s-ar pnton să fie deturnată dinspire interesul general al societăţii înspre interesul de grup ai cîtorva per­soane care şi aşa işi impun, în actuala penurie'de' utilaje agricole, punctul propriu de vedere.

M. S.

IN A TE N Ţ IA 1UUIŞTII.OR CARE CĂLĂTORESC IN U NG ARIA

Pentru prevenirea apariţiei unor situaţii neplăcute la intrarea în Ungaria, care s-ar putea solda cu reîntoarce­rea de ia frontiera ungară a cetăţenilor români sau con1-

' fiscarea unor sume de bani în valută şi bunuri materia­le, ministerul român al. afacerilor externe recomandă ur-

„ mătoarele:

@ Cetăţenii români să insiste la autorităţile ungare să le com­pleteze declaraţii vamale, privind sumele de bani pe care le de­ţin şi bunurile pe care Ie au asupra lor; este indicat să nu trea­că frontiera ungai-ă pînă cînd nu vor. intra în posesia acestor declaraţii vamale, astfel, se expun riscului ca după cîţiva kilo­metri să fie supuşi- unor controale care .invocînd lipsa declara­ţiilor vamale, se soldează cu confiscarea bunurilor, reţinerea şi, ulterior, expulzarea celor în cauză; - ;

@ Legislaţia ungară permite intrarea şi," respectiv, ieşirea din Ungaria cu maximum 2000 forinţi, sumele suplimentare' găsite asupra călătorilor, cetăţeni străini,, fiipd confiscate: :

® Pentru bunurile cumpărate din Ungaria de către cetăţenii străini, Ia ieşirea din această ţară autoritătile vamale solicită pre­zentarea dovezilor-de provenienţă a sumelor de bani în forinţi; pentru aceasta este necesar ra cetăţcnii români să efectueze schimbul valutar numai la casele de schimb oficiale şi să păs­treze chitanţa,de schimb;

© Obiectele şi bunurile susceptibile de a fi- comercializate — aflate în tranzit prin Ungaria — sînt supuse plăţii unor taxe de ■garanţife, care, la ieşirea din Ungaria urmează să fie restituite po­sesorilor. Ca urmare, cctăţenii români care tranzitează Ungaria cu astfel de obiecte trebuie să posede sumele de bani în valută ne­cesare achitării acestor taxe. "

(Romprcs)

CUIE IN TAIPĂS A LA R II ŞI PĂSĂRI. Ţinînd

cotit de preţurile care şe practi­că în Piaţa Mihai Viteazul, cu un salariu minim de 8500 lei pe lu- ‘ nă un cetăţean îşi poate cumpă­ra: o curcă (2000 iei), o raţă (1400 lei), un cocoş (1100 le i): şi patru, găini (4.x 1000 lei). Într-Hm ari... îşi umple omul ograda de orătă­nii !

C A R ţT .. . INTERZISE. Se pa­re că unul-din criteriile după ca­re se stabilesc preţurile anumi­tor cărţi este că acestea au fost tenzurate sau. interzise d in-dife­rite motive in perioada comunis- tăr Dacă „Gorila11 lui Liviu Re- breanu (text integral) a costat 16C lei, „Delirul" de Marin P re­da (ediţia „riecenzurată11) 200 lei, recenta ediţie a romanului „Un port la răsărit11 de Radu Tudoran’ are preţul d e . . . 300 lei. Orieît ar bucura apariţia acestei cărţi

care „a fost interzisă iar autorul ei 'anatemizat, în 1044, fiindcă faptele descrise aici se petreceau în Basarabia interbelică, denumi­re geografică-şi veche de secole", , mulţi se - vor mulţumi doar- s-o’ privească ori s-o răsfoiască în librării. De data asta le va fi in­terzisă prin . . . preţ.

„L A SCIIIM B“. Berea româ­nească se găseşte destul de rar, iar atunci cînd se găseşte nu poţi ; s-o cumperi decît cu „schimb de sticlă" la unele unităţi. Mai, nou, ' aceeaşi metodă se aplică şi atunci cînd e vorba de lapte sau iaurt. Să înţelegem din asta că cine,nu ' şi-a cumpărat aceste - produse p î-

- nă acum şi deci n-are ambalaj pentru schimb (sau pur şi simplii” a vîndut sticlele) trebuie să se mulţumească doar cu contempla­rea lor'.şi să înglrtă în sec ? C e- ar fi să' se procedeze în felul a - cesta cînd e vorba de ţigări ? Poate s-ar mai lăsa oamenii d e fum at. . . . .

Nică T. P IR O N

Instituţii utile, dar neglijateCamera de muncă, din cadrul Direcţiei judeţene de muncă şi

protecţie socială, este una dintre instituţiile intens solicitate. A ic : - se perindă, zilnic, sute-de oameni, se păstrează sute de dosare, trebuie rezolvate sute de cazuri dintre cele mai complicate. L a ora actuală, avem în jude' în jur de 900 de firme particulare, înregistrate la Camera de’ muncă. La acestea se adaugă asocia­ţiile familiale şi persoanele • fizice care deţin autorizaţii. Dintre acestea 254 desfăşoară activităţi productiye, 255 sînt profilate pe .

comerţ, 221 pe alimentaţie publică, 226 p e ‘prestări de serviciu şi 11 pe turism.

Camera de muncă are numeroase obligaţii şi volumul de mun­că este foarte mare raportat .la numărul existent de salariaţi. A ici se înregistrează'şi se urmăreşte respectarea contractelor de muncă, asigură consultaţii juridice Intr-o'1 gamă' largă de proble- ' me. Apoi, înregistrează contractele individuale-de'muncă, are î n - evidenţă cărţile dc muncă, urmăreşte încetarea contractelor de muncă din punct de vedere juridic. în plus, verifică relaţiile f i­nanciare dintre patron şi salariat, asigurările de pensii, drepturi­le pentru urmaşi din sectorul particular. Acest sector aflat în continuă ăscensiiine va ridica, ir. următoarea perioadă, probleme foarte complexe. Este vorba de un angrenaj social, care im ^ică abordarea unor aspecte de strictă actualitate şi nu uşor de rezol­vat. Deocamdată, Cam era'de muncă are personal redus şi un spaţiu necorespunzător. Aceste două elemente ar trebui avute în vedere, în perioada următoare, de către cei în drept.

Ion RUS

-B R A C O N IE R II

Prin excelenţă, pescuitul este un sport al răbdării. Că nu tot­deauna peştele „muşcă", de vină sînt solunarele, momeala şi cîte şi mai cîte alte cauze care pun la grea încercare răbdarea undiţarilor.- Din păcate, cum „pădure fără uscături nu există", tot la fel în tagma pescarilor' sportivi şi oneşti, dăruiţi acestui hobby, s-au strecurat... braconierii, oameni care.întinează noţiu­nea ae sportivitate si cinste, hrăpăreţi care nu urmăresc decît să-şi umple juvelnicele cu capturi cit mai multe şi mari, ocolind total legea. ' ■ '

Două sesizări făcute dc un pătimaş pescar ne-au atras atenţia. Lună' trecută, respectivul pescar s-a oprit la lacul din cartierul Qheorgheni, din vecinătatea Casei .Tineretului, unde, la mal. o porţiune de gheaţă se topise. Şi ă observat un „ortac11 din tagma braconierilor, care pescuia la . . . „msta1*. - Adică, pe concret, pe firul de sub pluta marc şi grea erau atîrnate o scrie de trilinguri. în momentul cînd cîte un peşte imprudent se apropia dc firul in cauză, fulgerător braconierul smucea şi fie că.rata lovitura, fie că îl agăţa pe imprudentul peşte cu trilingurile de pe fir. Gurile rele spun că aşa s-a prins la copca respectivă, în februa­rie. un somn de 10 kg şi un crap de 6 kg.

Mai spun gurile rele că. la Gura Arieşului sint mulţi cei care practica pescuitul „la miţă". Lansează un Iii- rezistent pe care sînt ancorate trilinguri' şi „perie" fundul apei, făcînd adevărate ravagii.' ' Victor MOREA

PAGINA Ş « a ş a » ADEVÂRUr; r>F rTUJ

O SOCIETATE COMERCIALĂ

PRESTIGIOASĂ SE RECOMANDĂ [iic is h iiu nu &t

PALETA BOGATĂ A ACTIVITĂŢI UNUI HARNIC COLECTIV

Dialogul pe care l-am purtat cu domnul ing. Ioan CHI- RA, directorul S.C. „ELECTROMONTAJ" S.A. CLUJ, a fr st extrem da bogat în date şi detalii. Dar cum spa­ţiul unei pagini publicitare este, totuşi, drămuit, strada­li a de a comprima esenţialul s-a dovedit anevoioasă. Cu greu am reuşit să comprimăm detaliile în două şubpuncte pe care v i le prezentăm în continuare.

9 SCURTA ISTORIE. „ELECTROMONTAJ". CLUJ a luat fiinţă în urmă cu . 43 de ani, mai concret'în 1949. La început ă fost un şantier, ca multe altele, în Cluj. IDar aidoma feţilor frumoşi, diri vechile noastre basme, care .creşteau inr-o zi cît alţii în zece, unitatea s-a dez­voltată impetuos, an de an, în prezent desfăşurîndu-si. vasta activitate îti perimetrul a 10 judeţe transilvane, avînd filia le puternice la Cluj, Baia Mare, Oradea şi Tg. M'ireş. Este vorba de o activitate permanentă pe plan naţional, fiindcă — de. reţinut — aria lucrărilor s-a ex­tins în numeroase ţări de pe continentul nostru şi chiar pe alte continente. Renumele cucerit de colectivul aces­tei uYiităţi — pe care ne permitem să-i asemuim cu nişte teribili, alpinişti ai industriei (gîrdiţi-vă la temerarii care instalează liniile de înaltă teflsiune) — s-a revărsat, în mod firesc, peste fruntariile României. Aşa s-a ajuns că actuala S.C. „ELECTROMONTAJ" S.A. CLUJ este o uni­tate prosperă, capabilă să execute lucrări de mare com­plexitate .şi tehnicitate. Nu putem încheia aceste sumare însemnări despre o activitate de mare anvergură fără a sublinia , că pentru execuţia lucrărilor de construcţie, a liniilor electrice magistrale de 400 şi 750 kV din ţară a fost constituită o nouă filială la Drăgăneşti. A fost ne- cesară ^iîeastă filială pentru dirijarea lucrărilor la linia" electrică de 400 kV Slatina-Drăgăneşti Olt, pe care o execută , în cooperare, cu „Electromontaj .Carpaţi" din Si­biu.,, , , .

« ,UN SUCCINT „IN VE N TAR ". Se cuvine a fi subli­niate citeva din numeroasele lucrări executate c!e colec-, tivul de la „ELECTROMONTAJ" CLUJ în anii ce au trecut de la înfiinţare:” 21 km de linii electrice aeriene de 750 kV; 684 km de linii electrice de 400 kV :‘ 815 km ce linii electrice de 220 kV; 378C km de lin ii electrice de linii de 310 kV; 6920 km de linii electrice cuprinse între 1—20 kV; staţii electrice de transformare 400 kV (două a cîte 400 M V A ); staţii electrice de transformare de 220 kV (opt cu' un total de 2660 MV A ); posturi de transformare 20(10)/0,4 kV/3514 posturi cu un total de 2478 M VA ); 14 centrale electrice de. mică putere. La acest ...nventar" cu caracter intern mai amintim, executarea Ce linii electrice aeriene cuprinde între 33-r400 kV în Iran, Egipt, Iordania, Liban, Iraq şi Malaesia. Impresio­

nant şi sugestiv „inventar" despre capacitatea profesio­nală a-celor de la S.C, „ELECTROMONTAJ" S.A. CLUJ.

DESPRE 1992 Şl OBIECTIVE PRIORITARE

Prin convenţii bilaterale sau contracte, pentru 1992 S.C. „ELECTROMONTAJ" S.A. CLUJ- are asigurat un vo­lum mare de lucrări, cu sublinierea că-ele acoperă ca­pacitatea unităţii. Revenind la cea m a i ‘ importantă lu­crare. amintită anteriejr, lin ii. de 400 ■ kV Slatina-Drăgă- neşti Olt. ce va fi executată pentru prima dată în Ro­mânia cu stîlpi bulonaţi zincaţi. De adăugat că unitatea participă — pe lingă lucrările de construcţii-monţaj — la-executarea prototipurilor de stîlpi, că primul a şi fost montat, fiind realizat dtipă noua tehnologie de „ELEC- TROM ONTAJ“ în atelierele de la Someşeni.

Pe lingă numărul mare dş lucrări noi, în acest an vor fi executate o serie de reparaţii capitale la instalaţiile existente în sistemul energetic naţional din zona de ac­tivitate a „ELI',CTROMONTAJULUl“. Acordind mare im­portanţă acestor lucrări, execuţia este organizată minu­ţios. şi în conformitate cu solicitările beneficiarilor: f i­lialele de reţele electrice Cluj, Oradea, Maramureş, Mu-

'reş. Miercurea Ciuc, Bistriţa, Satu Mare, Zalău, Alba Iu* lia. Sibiu, Timişoara şi Arad.

Dincolo de activitatea productivă de specialitate şi mare complexitate, pentru 1992 „ELECTROMONTAJ" şi-a propus o serie de obiecte prioritare, referitoare . la perfecţionarea activităţii societăţii comerciale, cu scopul final privind privatizarea societăţii, parţială sau integra­lă în perspectivă. Se va acorda o deosebită atenţie per­

fecţionării continue a sistemului de evidenţă şi analiză a costurilor, concomitent cu realizarea unor-lucrări- de înaită calitate, căi sigure.de obţinere a unoc, profituri maxime. Ca un prim pas s-a trecut la reproiectarea sis­temului‘ informaţional, cu prelucrarea automată ;a. date lor necesare luării unor decizii bine fundamentate şi, cu eficientă economică superioară la toate nivelele. *

Pagină realizată-de '

Ghi P, tĂZANU şi VICTOR MOREA >

’4%

SOCIETATEA COMERCIALĂ ..ELECTROMONTAJ- S.A. CLUJ 4 ,

execută |a cheie pentru agenţii economici interesaţi, precum-şi pen­tru persoane fizice lucrări de construcţii-montaj energetic:

• Reţele şi racorduri electrice de 04—750 kV, ae­riene ţ i prin cablu v

O Staţii şi posturi de transformare 04—750 kV ■ Centrale hidroelectrice şi eoliene de mică pu­

tere .. .-,.■■■■ . ..© Reţele de contact şi alimentare cu, energie

electrică-pentru transport urban şi calea ferată B Instalaţii de transport pe cabluri, teîeschiuri © Reparaţii capitale pentru instalaţiile menţio-

E3 Prestări de serviciu în domeniu © Verificări pram, încercări cu tensiune mărită a

echipamentelor şi mijloacelor de protecţie electro-' izolante, măsurători la priie de pămînt :

© Export-import •Experienţa şi competenţa profesională a colecti­

vului societăţii asigură executarea lucrărilor la ter­men şi de o calitate ireproşabilă.

Apelaţi la serviciile S C. „ELECTROMONTAJ" S.A, CLUJ şi vă veţi convinge de adevărul afirmaţiilor 'noastre. . ' ' . . V.’.-’.

REMEMBERS-a întîmplat anul trecut: cu

prilejul celei de-a X V II-a ediţii a Convenţiei „STE A U A 'D E AUR PENTRU C ALITATE ", acest' im­portant trofeu, instituit de o a-' sociaţie formată dintr-un impor­tant grup de firme şi oameni de afaceri din ţări europene şi din S.U.A., a fost- decernat, la Ma­drid, domnului ing. Ioan CHIRA, directorul .SC- „ELECTROMON­TAJ" S.A. CLUJ, pe care cu coiji- petcnrâ o conduce pe drumul ca­lităţii, al realizării unor lucrări dc înaltă tehnicitate şi competiti­vitate, comparativ cu alte firme sim ilrye.din lume;

O recunoaştere a ftieritelor co­lectivului de muncitori, tehni­cieni şi ingineri cu înaltă califi­care de la .„ELECTROMONTAJ1*,

. care pe lîngă fiiultele lucrări e- fectuate pe întinsul patriei a reu­şit să cucerească aprecieri ex­trem de pozitive în numeroase ţări ale lumii. ,

Reproducem acest important trofeu, o strălucită carte de vizi­tă . pentru „ELECTROMONTAJ", o certitudine a viitoarelor succe­se, o hotărîre fermă a colectivu­

lu i de a întări şi mai mult pres­tigiul firmei, atît in ţară, cit şl peste hotare. ■' >

U n e v a r u l d e c l u j > PAGINA 6

SOCIETATEA COMERCIALA CENEAN TRANS S.R.L.

oferă următoarele servicii: '© Transport marfă cu autocamioane de 10 t , 12

t, 12 t plu^remorcă 6 t.© Transport carburanţi cu cisterne 16 t. ©•Transport persoane cu autocare de lux.de 45 j

locuri şi 55 locuri* ' \ I© Transport marfă şi persoane cu autoutilitare

de 1-4 tone.Informaţii la telefon 11.22.88/193. (3814)

ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ A PESCARILOR SPORTIVI CLUJ

str. Cuza Vodă, Bloc A organizează concurs pe data de 25 martie 1992, orele 16, Ifi vederea ocupârii postului de ' m SECRETAR

Condiţii: '@ Studii medii de specialitate în piscicultură şi.

minimuri) 5 ani vechime în domeniu.@ Domiciliul stabil în Cluj-Napoca . 'Bibliografia este afişată la sediul AJPS Cluj. Do­

sarul cu actele necesare.se va depune pînă în 24 martie 1992. Relaţii la telefon f 1.89.76. (265)

S.C. ELECTRONIC SERVICE S.R.L.

desface o gama larga de produse elecfrocasnice: mixere multifuncţionale în incinta magazinului nr.

. 20 din P-fa Libertăţii.Vă aşteptăm! (4044)

ELECTRO DIAMANT S.R.L.

Anunţa din 15 martie, cursuri de depanare T.V. color în Gmpia Turxii, str. Horea nr. 18. Telefon 67.88.91. (4321)

SOCIETATEA FLAVEX IMPORT-EXPORT S.R.L

Efectuează în condiţii avantajoase ţ i eu garan­ţie reparaţii frigidere, asigurăm un transport gra­tuit. ^

Oferă firmelor interesate asistenţă tehnică pen­tru frigidere în garanţie ,

Efectuează călcat lenjerie preluată de Ia domi­ciliu

Asigură transport marfă cu maşini avînd capaci­tate 1 tonă.

Informaţii şi comenzi: 95/13.80.27. (3936)^VSAAA/VV^A^AAA^VNA/VNAA/VVVVVVVSA/VSA'VVVVVS/VVSAA

•

S.C. „CRIŞ" S.R.L.

angajează:Muncitori specialişti cu experienţă în injecţii

mase plasticeMuncitori (vîrsta maximum 25 ani) în vederea

calificării în activitatea de montaj articole mase plastice. ' - '

Referent comercial — vîrsta maximă 35 ani cu experienţă în domeniul aprovizionării — desface­rii (posesor permis conducere^

Secretar — dactilografă (vîrsta maximă 30 dni) ' Relaţii zilnic între orele 17-18 la telefon:18.61.15. (4315)

ANUNŢ

Cu ocazia zilei de 8 Martie .asociaţia TAXI LUX urează tuturor femeilor un călduros „La mulţi ani". Cu această ocazie MTAXI LUX" practică un ta rif cu o reducere de 50 la sută pentru femei, în­tre orele 8—20, în 8( Martie 1992.

Nu uitaţi, tarifele noastre sînt: la pornire 10 lei, 1 .km 40 lei, stafionpre 4 lei/min.

Vâ aşteptăm I (4326)

C.A.P. GEACA

scoate la licitaţie publică în data de 15 martie 1992, ora 9, următoarele:

# Mijloace de transportO Remorci# Utilaje agricola# Grajduri modernizate a 120 capete Informaţii zilnic la sediul C.A.P. (3895)

ANUNŢ

In ziua de 24 martie 1992, ora 10,00 la sediul DIRECŢIEI REGIONALE - DRUMURI Şl PODURI CLUJ, str. Karl Marx nr. 128 va avea loc con­cursul pentru ocuparea postului de •

® Maistru mecanic auto la secţia u tila j greu transport Cluj. ~ _ #

Informaţii se pot obţine la Secţia Utilaj Greu Transport Cluj, str. Fabricii nr. 131-131/A. Tele­fon nr. 14.66.66 - 14.41.27. ; .

Cererile se depun la sediul Secţiei Utilaj Greu Transport, Cluj str. Fabricii nr. 131-131/A pînâ la data de 20' marte 1992. (261)

FIRMA SHIRIM IMPEX S.R.L.

vinds en-gros, ţigări Maîboro, LM, Bond. Informaţii la telefon 13.63.81. (3920)

CONFERINŢĂ FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI WALDORF

Sîmbătă, 7 martie, 14.martie, 21 martie, ora 11, la Muzeul de Artă, secţia donaţii. (4306)

S.C. „METALO CHIMICE" CLUJ-NAPOCA ANUNŢĂ:

Tn conformitate cu Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi a reglementărilor care stabilesc acordarea de credite persoanelor fizice şi juridice de către organele bancare, informăm cumpărătorii că; începînd cu data de 10 martie 1992, SE SISTEAZĂ VÎNZAREA DE MĂRFURI CU PLATA ÎN RATE.— Creditele aferente acestor cumpărări se pot obţine potrivit Legii, de la untăţile bancare. (267)

SOCIETATEA COMERCIALA „COMDIENST-

’servicii comerciale S.R.L.Asigură servicii charfer pentru pasageri şi mar­

fă CUîAvion 9 locuri pentru pasageri şi maxim una

tonă pentru marfă.pe următoarele rute:

CLUJ - TÎRGU MUREŞCLU J-O RADEA ' ' ' "CLUJ - TIMIŞOARA C LUJ-S IB IUCLUJ - ALBA IULIA *CLUJ-BĂNEASACLUJ - IAŞICLUJ - DEVACLUJ - PLOIEŞTIC L U J- CONSTANŢA (TULZA)CLUJ - CONSTANTA (KOGĂLNICEANU)CLUJ-BACĂU CLUJ-BRAŞOV CLUJ — CRAIOVA CJ.UJ - BAIA MARE

x CLUJ-SATU MAREPe timp de vară se asigură legături aeriene şi

pentru alte localităţi din ţară.

Informaţii şi comenzi se primesc la •Tel. 95/15.47.66; 14.46.98/14.47.27;Fax 95/15.47.66, str. Godeanu nr. 12, Bloc 21,

Ap. 20, 3400 Cluj - România. (264)

'CORPORE SANO ASISTENŢĂ MEDICALĂ CALIFICATA

LA DOMICILIU ZI ŞI NOAPTE

Tn schimbul unei sume lunare accesibilă tuturor. Vă aducem în casă: .— Sănătate— Supraveghere medicală— încredere în viitor— Ajutor în îmbolnăviri acute

- GRABIŢIVĂ - Tntr-o primă etapă cartierul Mănăştur şi Grigo-

rescu - Donath. •Sediu, informaţii, înscrieri, Aleea MICUŞ 3. BL.

D 12, sc/2, ap. 12, între orele 8-16, Incepînd cu10 martie 1992. Telefon: 16.78.22. (262)

POLIŢA DE ASIGURARE

® Interviu cu dl. Petru COZMA, directorul Su­cursalei Cluj a Societăţii de asigurare Româno-

Germană „UNITA" 9— Aşa cum am informat populaţia judeţului

nostru, la începutul lunii iulie 1991 a luat fiin ţă Sucursala Cluj a Societăţii de asigurare Româno- Germană „UNITA", cu sediul actual în Cluj-Napo­ca, str. M oţilo r nr. 87. Domnule director ce ne puteţi spune, acum, despre activitatea societăţii?

— Am început greu, cu oarecare timiditate, de­oarece atît noi ca lucrători ai acestei societăţi, cit şi pentru populaţie era ceva nou. Nimeni nu s-a întîlnft cu asemenea coodiţii de asigurare de via­ţă, asigurare practică de noi pe principii germa- ne. Tn. prezent putem spune că am demarat des­tul de bine. Am început să fim cunoscuţi atît la ’ oraşe cît şi la safe, dovadă faptul ca pînă în pre­zent avem peste 160 milioane lei sumă asigurată, cu o medie ce depăşeşte 130.000 lei, că am în- - cheiat asigurări şi în valută, respectiv în DM. Prin < mecanismul modern şi experienţa de care dispu ­nem în domeniul asigurărilor putem deveni un / bun colaborator pentru , oricare persoană fizică sau juridică. '

— Vă rugăm sâ prezentaţi cîteva din» avantaje­le asigurării pe viaţă practicate de dv.

— Asigurarea se poate încheia de orice p e rs a ­nă, condiţionat ca la expirarea termenului sa nu depăşească vîrsta de 65 ani. Suma la care se ~ poate încheia asigurarea este de minimum 100.000 ; lei pînă la un milion, fără examinare medicală,- ; iar de peste un milion numai cu vizita medicală. Avem un sistem de premii deosebit de avantajos, _ ele putînd fi plătite lunar, trimestrial sau anual, chiar şi anticipat. Asigurarea îşi păstrează ace­eaşi valoare, constituind în acest fel un scut îm­potriva inflaţiei. Asigurarea se realizează prin participarea fiecărui asigurat la dobînzi, beneficiişi excedentele societăţii. Este o asigurare cu for­mare de capital, avînd ca rezultat acumularea unei sume considerabile de care va dispune, la expirare, asiguratul sau beneficiarul asigurării. Această asigurare pune sub-protecţie socială atit asiguratul cît şi familia, iar în cazul persoanelor juridice pe patron şi salariaţii acestuia împotriva- unor riscuri ce pot interveni pe durata asigurării. Riscul de deces nu-l ia nimeni în seamă, dar el este normal şi posibil în orice ce moment. Ori avînd această asigurare încheiată cu societatea noastră pot fi recuperate însemnate sume, mer- gînd pînă la rambursarea creditului bancar dacă se condiţionează îh contractul de asigurare. La expirare asiguratul are dreptul să decidă ce for­mă de despăgubire doreşte: în lei, valută sau sub formă de pensie viajeră care se achită pe- toată durata vieţii asiguratului, fără a ţine cont de des- . păgubirea la care avea dreptul iniţial.

— Aţi amintit de încheierea asigurării în valută, Ce ne puteţi spune: este una şi aceeaşi asigurare cu cea de la Grantz?

— Bine că mi-aţi pus această întrebare. Am so­licita celor care doresc, să ne cunoască să nu fim confundaţi cu această aşa zisă societate de asigu-

| rare,‘ care nu are nimic comun cu noi şi nici nu avem cunoştinţă să fie legal constituită. Mai de­grabă aceastg seamănă cu jocul de la Sighişoa­ra. Noi- încheiem asigurări de viaţă în valută dar numai pentru persoanele care solicită şi pot dis­pune de plata primelor în valută, dar ny sfătuim jpe nimeni să cumpere valută de la bişniţari şi săo depună la noi sub formă de primă de asigura­re. Eu consider că în cazul în care societatea de la Grantz ar fi corectă s-ar înmatricula la noi în. ţară, ar avea sediu în ţară şi ar face publicitate • cum fac alte socitetăţi de profil ca-a noastră şi societatea de asigurare „ASIROM"..

— Nu credeţi că vă faceţi, totuşi, o insuficientă publicitate? *

-D a aveţi dreptate. Noi am făcut o mai slabă publicitate în cadrul judeţului. Dar prin măsurile luate de conducerea centralei în perioada 9-15 martie societatea noastră va fi prezentată la pos­tul naţional de televiziune între orele 20,40 şi22,00 şi în perioada 15-19 aprilie.

Dacâ cineva doreşte sâ încheie o asigurare do viaţă cu firma dv., unde se poate adresa?

— In cadrul sucursalei noastre avem subunităţi lă*Bistriţa, Năsăud, Aiud, Cîmpeni, Zalău, Jibou şi Dej. Peste puţină vreme vom avea filiale la Cehul Silvaniei, Gherla, Turda şi Huedin. Deci cei care vor să se asigura se pot adresa unităţilor din lo­calităţile respective.(266) REPORTER

PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ

ANUNŢ!SERVICII FOTON S.R.L.

vinde maşini de spălat automatic noi, biblioteca Nicoleta şi dorm itor Dallas, ambalate. -

Telefon 18.40.05. (3949)

ŞCOALĂ DE ŞOFERI PARTICULARA

face înscrieri pentru seria Mdrtie-Aprilie Relaţii: Tel. 14.18.97, str. Aurel Vlaicu nr. 60,

Ap. 38, Et, III. (3953) .

V.. s ’c . DEVIS IMPEX S.R.L.

vinde, prin magazinul din str; Inocenţiu Micu Klein (Florilor) nr. 3, îmbrăcăminte şi încălţăminte din import, recondiţionate. (4308)

K(VWSAAAA/^Al^AAA/W^AA/VVVWV'AA/^AA<VV^AAv^AVV^A

CASA PERSONALULUI DIDACTIC CLUJJ * Informează:

Anunţul publicat în „Adevărul de Cluj" nr. 561 din 12 februarie 1992 pentru ocuparea a două posturi de experţi instructori,se modifică după cum urmează:

Concursul va avea foc în data de 20 martie 1992. .

Posturile ce urmează a fi" ocupate sînt pentru următoarele specialităţi:

O ştiinţe umaniste (limbi străine, istorie-filozo- fie, pedagogie) un post;< 9 ştiinţe exacte (fizică, chimie, biologie) - un post.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Casei Personalului. Didactic Cluj, str. Republicii nr. 23. (269)

S.C. „APOLLO INTERNATIONAL" S.R.L.

str. Sndicatelor nr. 9, Tel./Fax. 11.83.41 vinde: en-gross

® Cosmetice, Sprayuri - ■ *V' ‘ •*** » ■ ■ .© Ţ igări# Pepsi, Cola, Orange, Limonade: 330 ml

! © Dulciuri ^: Preţuri avantajoase, cantitate limitată. (4331/A )

S.C. „TAURINEX" S.A. ICLOD ,(A.E.I. ICLOD)

vinde prin licitaţie următoarele: •“© Grajd

• © Fînar - ! - ® Tractor U 650 şi U 4450 Autocisternă S.R. 114 © Cuşti pentru iepuri. •Licitaţia va avea foc în data de 21 Martie 1992,

orele 9. .Informaţii: la telefon 116, Iclod. (4332) -

FIRMA PARTICULARA* > angajează contabil tînăr, cu experienţă.

Relaţii tel. 11.83.41. (4331)

ANUNŢ:R.A. VICTORIA CLUJ

str. Napoca nr. .16 organizează la'sediul unităţii în data de 25 Mar- tieţa.c., ora 10, licitaţie pentru închiriere spaţii comerciale. .

Doritorii se poţ adresa în scris pînă la data de 23 martie a.c. la sediul unităţii. (268)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „FARMEC* S.A. CLUJ-NAPOCA

Str. H. Barbusse nr. 16, tel. 13.20.66 oiganizează, *in data de 16 martie 1992, ora 10; concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

© 2 economişti cu experienţă de minim 5 ani pentru compartimentele:

— Analize economice şi control financiar— Contabilitate şi analiză informatică Informaţiile se-pot-obţine la biroul P.I.S. al sbcie-

tăţii, interior 180. (224)

SOCIETATEA’ CPMERCIALĂ „CERCON ARIEŞUL" S.A. CIMPIA TURZII

str. lolorpitei nr. 1, telefon 36.86.50, 36.86.51 36.81.05 T

organizează, în data de 16 martie 1992, ora 10, li-> citaţia publică cu scoaterea la vinzarea unor m ij­loace fixe. (230)

SOCIETATEA COMERiCIALA „TEXTILA" S.A. IAŞI vâ oferă, la preţuri negociabile, următoarele pro­duse: 5 ■ , ' - -

© sfoară de in şi cînspă pentru tapiţerie, cizmă­rie, suporţi textili in industria cablurilor, cusături tehnice, legat conserve şi preparate din carne.

® saci de diferite dimensiuni.* ® pînză hesian pentru: tapiţerii, huse, ambalaje, suporţi bitumare, suporţi textili în industria covoa- relor neţesute, module expoziţionaie.

Relaţii Ia sediul unităţii din Iaşi, str. Şos. Ştefan cel Mare nr. 4, tel. 4-48-10, Telex 2.23.41, Telefax4.05.01. (175) v . / ' :

" s o c ie t a t e a ^CLUJ-NAPOCA S.A.

organizează concurs pentru ocuparea postului de DIRECTOR FINANCIAR la sucursala Cămăraşu, în data de 12 martie 1992 orele 10,. la sediul societă­ţii, str. Emil Zola nr. 1 Cluj.

Salarizare foarte bună. .Condiţii: studii superioare.Cererile se depun la sediul societăţii pînă la da­

ta de 11 martie 1992.Informaţii suplimentare: telefon — 11.70.67. (232)

SO CIETATEA COM ERCIALA

S.K .L .CLUJ NAPOCA Si r . N. IOHG A Nr.32 IEL.KAJI Vi/J 1

Execut! cu garanţie la preţurile cele mai avantajoase pentnj populaţie şi Societăţi Comerciale următoarele lucrări dp con­strucţii: ■ : . . -zidării,tencuieli,turnări betoane,zugră­veli, vopsitorii .şarpante lemn,termoizola- ţii,hidroi zola ţ ii,gresie,f aian tâ,parche t, mozaic,învelitori ţiglâ.etc. * ' Cumpăra la prefuri avantajoase case cu grădina. , Vinde locuinţă singur în curte zona Plopilor.Vinde spaţiu comercial în constructie.

' t i I V

SEClîlA UTILAJ GREU TRANSPORT CLUJ-NAPOCA

str. Fabricii nr. 131-131/A, tel. 14.66.'66., 14.41.27 încadrează:.© 2 electricieni forţă.® un revizor tehnic.Condiţiile de încadrare: testare profesională CF

H.p. 405/91. (207)

X c a g rc S tra n s p o r t ciu tcu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului 81-83

vinde prin licitaţie publică MIJLOACE DE TRANS­PORT. v v . .

Licitaţia va avea loc ia Sediul Societăţii, m da­ta de 18. 03. 1992, ora 12.00. Lista cu mijloacele de transport propuse spre vînzare este afişaţir la sediul Autocoloanelor din Baciu, Floreşţi, Cămăraş şi Huedin. (197)

^ ^ A N U N T IMPORTANT Soc. Com. „NUTREX" S.A. CLUJ (fostul 1NQ

închiriază terenuri a g r ico le arabile pentru, folosin­ţă în anul 1992 şi în continuare, la preţuri negocia­bile de la deţinătorii particulari sau asociaţi.

Relaţii la sediul firmei din Calea Baciului .nr., 2—3 şi (a telefoanele: 18-69-77, 18-77-87, 18-70-65.

- (M 8 )

FIRMĂ „GEMMA" SRL

Va oferă prin magazinul sou din str. Pasteur nr. 73 - Zorilor (vis-a-vis de piaţa agroalimentara) gamă completă d e , cosmetice ÂDIDAS, cristal : şi sticlărie fina de PĂDUREA .NEAGRA, alte produse de lux, cele mai apreciate şi potrivite cadouri de8 Martie. Vă aşteptăm zilnic intre orele 10— 1â.;

‘ . (2649);

am - *e*. *b ». ESI QB m ea

: © Student meditez matemati­că. Telefon 15-23-17. (4028)

a Angajez difuzor carte. Te­lefon 17-87-06, între orele IS­IS. <3921) . ■ .

IN C I I IR lh R I

« Cumpăr urgent vilă cen ­tral, plata deosebită. Telefon II-05-3S5. (3712-B)• Vind Dacia 'Combi de 4,5

ani - ţi caut cumpărător, serios pentru autocamionetă. Telefon 12-42-52, orele 18—20. (433(1)

• Vînd Dacia Liberta nouă, 250.000. sub preţul oficial. Te­lefon ! 4-33-95. (4342).

• Vînd osciloscop nou. 1 GJIz, două. spoturi. Telef. j 2-40-55. (4341)

, c® VI,nA ^ banâ din lemn. Te- (4240) * orele 10—20.

l> Vind carte rară .Cuvîntă- n le Regelui Garol l “ . Telefon- *6-91-27. (3979) *eiuon.• Vfjid mobilă vocho, stil T>u-

‘okpe" t1nl sufragone. Telefon4*18-92, Gherla (12537;

D lV îJ tS f

• Posed 4 hectare arabil şi finaţ- zona Chinteni. Caut as,o- ciat urgent. Telefon 11-48-45. (3952)

o Firma Kamy efectuează transporturi. Telefon' 11-93 02: ■ I7.-84-69. (4343)

© Dau ore de limba (ţermanS. Telefon 16-80-87. (3080)

O S.C. „Oxana” angajează, dactilografă. Telef. 18-63:44.(3917-A ) ‘

• Meditez matematică rlase- V - X . Telefon 11-26-81.

(38U5)• Judecătoria Turda, drrear

nr. 348'i$92 citează pe numitul Popa Ioan din Viiţoara. pe 24 martie 1932 ca pirit In proces de uzucapiune ru Berar Hie. (3241)

• Firma particular/l caută fe­mei pentru menaj. Tel.» 15-79-63, <«14) : * ■

© închiriez spaţiu pentru magazin en-gros. Ursuleţ Uo- îandi Gherla, str. Gh. Şincai nr. 2. ap. 16. (3210)® Dau in chirie garsonieră'

mobilată oe valută. Telefon: 16-61-16 (3925)

« Găutăm spaţiu comercial central. Telefon 11-S3-21, dijpă ora 17. (3531), ,

. • Dau apartament mobilat în chirie. Telefon 16-42 47. (4309)

• Caut garsonieră cu telefon. (semi)central. Telefon 15 06-84.

• Două studente din Grecia, căutăm apartament de Închiriat cu două camere, neapărat v cu telefon şi mobilat. Preferăm Grădini Mănăştur. Plopilor, str. Pavlov. Telef. 17-90-12; 12-17-31.

• Studentă, caut garsonieră sau cameră pentru închiriere. Piaţa In lei. Relaţii Ia telefon: 16-5G-75, tntre orele 10—̂ 20, slm- hfită ţ l duminică, 17—20 In res­tul zilelor. (3233) •*

• O fer spaţiu depozitare cen- traL Telefon 11-66-73. (3398)

: • Caut pentru închiriat gar­sonieră sau apartament 1— 2 ca­mere. Telefon 16-59-94, seara.

• - închiriez apartament 2 cav mere, mobilat, telefon, Mănăş­tur. Telefon 16-62-01. (4311) .

© Caut pentru închiriere a- partiTnent cu' 2 camere> nemo­bilat. Telefon 11-42-61. (3903)

© . închiriez garsonieră Ghe­orgheni, valută. F.xecut dactilo­g ra fe preţ convenabil. Telefon 18-27:42: (4296) '

• Caut pentru închiriat gar- ’ sonioră' preţ modest. în lei. Te­lefon 13-51-09. (3223)

© Dau fn chirie apartament 2 camere, confort, pe, valută în Mără$ti. Telefon 11-34-30.

#. Studentă, doresc să în'chir riez garsonieră- (cu telefon), In Grigorescu sau Mănăştur, pe 6 luni. Telefon .18-02-76. (3978)

• Dau In chirie apartamerit 2 camere mobilate tn Grigorescu, pe valută. Telefon 18-96-73.

• Dau In chirie apartament 2 camere mobilate şi telefon, pe valută. Telefon 13-77-38. (3976)

• Student grec, caut aparta­ment de închiriat cu două ca-

i mere- sau garsonieră, neapărat ' cu telefon ţ i mobilat. P refer Zo­

rilor, Grădini Mănăştur. Telefon 16-98-19, Intre orele 17—20.30.

« Ofer * apartament central cuposibilitate de sediu comercial.-Cer apartament. Tel. 17-02-64.' (3373-A) . .

SCHIMB LOCUINŢA

® Schimb 2 apartamente " de 2 camere cu apartament 3 ca­mere şi garsonieră sau variante. Exclus Mănăştur, Zorilor şi M ă -. răşti..Informaţii ■str. Plopilor nr. 67, bloc P 5, ap. 28. după ora 16. (3239)

© Schimb tractor „U-650“ pentru lucrări agricole cu- re­morcă de. 7 . tone cu autocamion de 8— 12 tone. Telefon: 9ZV 4-62-32 Iaşi. (4318)

© Ofer Dacia 1310. zero kilo­metri, pentru garsonieră. Tele­fon 14-41-33, după ora-, 19.(4029)

• Schimb proprietate, curte, • 2 camere Bucureşti cu Sluj. Va­riante. Telefon 14-17-04., (4339)

r it :R i)i:tt i

Cîmpan ViorCl pierdut le* eitlmaţie veteran război, O de­clar nulă. (4320)

' © Pierdut geantă diplomat gri tn < martie 1932 pe B-dul Eroilor, acte personale, CJrtJ© Ovtdiu. Telefon 14-22-Wu compensă. (3930) ,r. . >

OE CLUJ ' E88 PAGINA §

• m i c a 'BUBtfGlirflTE

ANIVERSARI

*» Căpitanului AUGUSTIN M \N, urări de sănătate şi deI e. Prietenii. (I,A.)

Un călduros „La mulţi ani"i etanului nostru OVIDIU

iiUNCA'. Iulian şi Viorica.

.M ia jig M o m L E .

• Domnişoară, 25 ani, in te-. lectuală, doresc cunoştinţă domn maximum 35 ani. o !p . 13. C.P. 914. (3939-A) -

•* DoamiTă, 35- ani, intelectu­ală, 1 copil, doresc cunoştinţă domn serios, intelectual, maxi­mum 45 ani. O.P. 13, C.P. 914. (3939) . . .

v ÎN TĂ R I CUM PĂRĂRI

9 Soc. Com. „EUROEST“ S.R.L. — Cluj, vinde două camioane (cap de tractor) Scania şi Volvo. Informaţii: 11-11-28; 11-12-28. (3986) ",

® Vînd ■ dormitor „Dallas“ la preţ avantajos. - Str. Fluieratu­lui nr. 4 (Cipariu). (3951-A)

^ \ D e ' vînzare . butelie aragaz şi resou. Calea Turzii nr. 229. '(-1323)' ® Vînd Dacia 1100. Telefon ’

12^21-57. (3923) 'e - Vind .ţuică prune curată,

Verificabilă.. Preţ . 750 ■ lei/kg. Kenry. Barbusse 3;16. (3921-A)

ţ Vind videoreeorder Toshi­ba, cao defect, TV color, IT T !’ Telefon 17-48-22. (4316)

15 Vînd tractor U 445 nou. In­formaţii telefon 92'25-17-75., (4317) •; ^ .

^ Vînd BMW 320,’ 1933, 1600 DM.1, Telefon- 16-52-90. (3927)

" D e vînzare 500 kg miere de albină, televizor alb-negru la preţ convenabil. Apahida, str. Avram ; Iancu nr. 3-A. telefon: 952^3-13-01. f&milia Pălăceân.

,(3935)a Vînd băţ telescopic şi mu-

linetă Silstar. Tel. 18-98-93. (3941) ,- > Vînd A lfa Romeo ' Giulietta 1600, 1983, excepţională. Tele­fon .14-42-42. (3942)

« Vind Dacia 1310, „0“ km. •Telefon 953^1-26-55. Turda.(4030) t, « . Vînd ~ candolabru cristal, scurtă piele,- covor persan noi. P r e ţ . foarte convenabil. Telefon «5-39-46. (3945)

« Vînd T V color Philips ex­cepţional şi Sirius nou. Telefon16-22-76. 43934-A)

• Vînd urgent Fiat epoca 1939, Oltcit, 11 RM 29.000 km, Oltcit Club 11 R zero km, seturi curele Oltcit Citroen. Str. Aurel Vlai­cu 48. bloc A 1, ap. 1, Căti- nean. (4026)

« Vînd bibliotecă deosebită „Amadeus? nouă. Str. 22; De­cembrie nr. "140, bloc X 1, âp. 78. (3944)

« Vînd convenabil video re­corder „S.F.G.“ japonez. Telefon15-30-41. (3947) '. • Vînd televizor, radio gero-

fon stereo, sobă ■ de gătit, masă de fier, mobilă bucătărie. Tela-' fon 13-74-67. (3901) •. * Vînd un dulap cu 3 uşi. Te­lefon 17-55-11. (3459), • Vînd magnetofoane' Teae, •Tevox, Rostov. boxe: JVC, Mar* tin- Bose, Grundig, turn Schnei-- der, cameră Panasonic, Como- dore 16. Telefon 14-23-52.(3861)

<* Vînd’ Dacia 1310 T X 1907,480.000 şi V W Passat 470.000 în stare excepţională. Tel. 13-12-39.

' (3203) -•. Vînd casă particulară com­

pusă din 3 camere, confort, plus5 încăperi cu intrări separate. Telefon 14-35-46. (3870)

• Vînd Trabant. Preţ avanta­jos. Telefon 18-37-19. (3232)

• Vînd apartament 4 came­re.- Plata în valută. Relaţii la telefon 16-57-60. (3?30)

• • Cumpăr garsonieră, central" Inclusiv Pata,' Gheprgheni. sau Grigorescu. Informaţii • telefon:13-77-68. (3935)

• Vînd TV color ..«Philips", diagonala 67 cm. Tel. 16-50-72, (4396) - . ' |

• Vînd camionetă Hanomag- Henschol.. 3,5 t.> an fabricaţie1985, stare foarte bună; Telefon 18-00-24.

® Vînd butelie de aragaz. Te­lefon 14-01-30. după ora' 21.

@ Vînd boxe Unitra 90 W şi 50 W. stare perfectă. Căniin IX Hasdeu, camera 75; (3918)

• Vînd colţar sufragerie nou, tapiterie pluş import. Telefon: 18-16:02. (3900) - V

• Vînd apartament 3 camere confort I. Cer o garsonieră' con­fort I plus 6.000 dolari. Infor­maţii telefon 17-05-88. (4307)

© Vînd 2900 m. pătraţi de te­ren la şosea în comuna Sînni- coara. Telefon 18-63-44. (3917)

® Vind dulap' cu 3 uşi, masă extensibilă, patru scaune tapi- ţate, cuier' perete, mochetă bu­clată cauciucatâ, -cinci corpuri ' bucătărie, un balansoar. Tele­fon 17-91-60. (4305)

® Antenă parabolică de vîu- zare cu convertor „Gardiner!‘ -0,8 dB. Telefon 13-61-05. (3902)

o Cumpăr roţi de motorete şi bidon de aluminiu -pentru lap-

. te. Telefon 12-10-12. (3907)• Cumpăr: teren 100—200 mp

pe strada Aurel Vlaicu. Telefon . 18-76-59, între ,16—21. (3906)

® Vi rid avantajos combină .muzicală cu 5 telecomandă, sigi­lată. Telefon :11-4Ş-61. : (3909-4)

® Vînd Dac-ia 1310 .TLX break cu extre. Telefon '13-62-91.(3903) ;

• Vînd pui mascul ciobănesc german cu pedigrfee. Telefon:-, 18-69-80. (3887)

■ ® Vînd rulotă 6 ni lungime folosibilă, chioşc privatizare, ga-, raj auto. Str. Clăbucet 11, bloc R 2. ap. 75. (4304) .

© Cumpăr aripi faţă, semna­lizatoare • pentru Volkswagen Passat L. Telefon 1615-01.(3891)

o Vind TV color, garanţie 3 luni, diagonala 67, preţ 50.000. covoare persane, Cisnădie 3X5, 3X2, 3,30X2,30, după ora 17, str. Bucureşti nr. 78, bloc A 1, ap. 44. (3890) -

Vînd apartament -ultrafini- . sat. Telefon 14-17-34. (4397-A)

© Vînd Renault 9. Telefon:15-16-44- zilnic: între orele 15—17. (4295)

9. Vînd frigider Arctic mare, ' frigider cu congelator, chiuvetă inox. Informaţii tel. 13-37-50. (4300)

• Vind . bibliotecă „Andreea1* nouă. ambalată, lâ preţ conve­nabil. Telefon 13-24-42. (3910)

• Vînd binoclu 8X30, URSS şi dicţionar român-german. Te* lefon 11-20-37. (3914)

9 Vînd bibliotecă. Informaţii 'telefon 17-06-12. (3905)

• Vînd Mercedes 229 Diesel excepţionali Telefon 14-11-67. (3913) .

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 12-06-24. (3294-D)

• Vind Oltcit Club 11.000, a- nui fabricaţiei '89. ţel. 17-28-26, după ora 18. (4302);

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 18-30-18. (3242)

• Vînd televizor color nou ■ Jazzy cu telecomandă, diagona­lă 51 cm, în garanţie. Telefon:14-18-79, între orele 10—18.(3897)

• Vind frigider 180 1 (mediu), stare perfectă. Str. Năsăud nr. 16, bloc Y 4, ap. .37. (3899)

• Vînd TV alb-negru nou. Telefon 13-57-85! (3227) .

• Vînd urgent dorm itor' Syl- via. nou, ambalat, p<?nt.fu ex- ‘ port. Telefon 17-99-14. (3225)

• Vînd casă 3 camere depen­dinţe, la intrare în Floreşti din Cluj. Informaţii Cluj. str. A. Vlaicu, b loc.V 15, ap. 58. -

, (3882) -• Cumpăr garsonieră* sau

schunb ,cu Dacia I.iberta nouă. Telefon 14-33-95. (3209)

© Vînd boxe 2X20 W noi, deck şi amplificator Electromureş, bi­cicletă medicală. Tel. 16-72-61. (3208) '----- '•• 9 Cumpăr , gheretă din prefa­bricate. Telefon 16-17-61. (3228)- Vî nd Volkswagen „Jetta ‘Y

. fabricaţie 1980 şi combină fr i­gorifică. Telefon 18-90-30. (3811)

o Vînd Is'toria literaturii ro­mâne Călinescu, stare perfectă. Telefon 14-36-35, orele 9—20.

0 Vind instala-tie satelit com­pletă. Telefon 11-20-60. (3841) .

O Vînd maşină -tricotat Ve- ritas cu două paturi şi lină Ro­ma, Tokio. Telefon 16-29-94,.

e Cumpăr teren arabil în ju­rul Clujului, pînă la 10 km. Te-

, lefon 15-41-05. (3675)9 Vînd radio auto.' T.V Stras-

furt defect, vană patrată - pentru duş, mască plastic pentru baie. uşă furniruită cu foc, robot bu­cătărie.' Telefon ■ 15-41-05.(3675-A) x,

• Cumpăr televizoare cu cir- - cuite integrate defecte. Telâfon15-36-69. (3436-B)

® Vînd cabană Someşul Re­ce. Telefon 18-91-77; 18-75-83. (3444-A )

. ® Vînd Fiat Ritma. 1984, Tal- b,ot Simca, 1984, L ida 1200 — accidentată. Telefon 11-44-96.

O Vînd. apartament 3 camere Mănăştur, lingă Olimpia. Tele­fon 17-45-63, .intre orele 16—22. *

a Vînd sau schimb aparta­ment? 3 camere, Calea FlSresti nr. 1, bloc T 1, Telef, 17-04-96, după» ora 20. (3744)

ft Vind aparate pentru cos- . metică. Telefon 11-40-64. • (3420)

® Vînd televizoare alb-negru, noi, în garanţie. Telef. 16-22-76.*

© Vînd convenabil înscriere Dacia- şi .Aro şi calculator Com- modore 64. - cu periferice şi Soft. Telefon 13-34-95. (3077).- © Vînd dormitor „I.uxor", ambalat, sub preţ oficial. Cum­păr pictură clasici români.- Te­lefon 18-23-00. (31)73)

» Vînd fîn.. Familia Duca, str. Spinoasă nr. 1*2. cartier Dîmbul Rotund, (3971) «■

• Vînd televizor, stare 'p er­fectă de funcţionare. Telefon:14-72-84. (3962)

® Vînd garsonieră confort I Mănăştur, 6.000 DM. . Telefon:11-41-03. (3963)

© Vind Opel Record. Telefon.18-32-19. (3964)

• Vind congelator nou, sigi- .lat. de 120 1. Telefon 17-36-55. (3966)

- • Vînd apartament 3 came­re. Str. Aurel Vlaicu 27, bloc «V 17, sc. II, ap. 53. V izibil zil­nic. (3967).

• Vindem autocamioane noi, de 6 tone IFA cu prelată,, pla­tou sau. basculante, autobuz Ika- rus 256 de 1 an. condiţii lux,60.000 km şi Aro 243 — 3 ani,80.000 km. Telefon 18-99-36, o- rele 10—16. (3959)

• Vind mobilă „Belvedere'*185.000 lei. Negociabil. Telefon.17-66-11. (4329)

DECESE—COMEMORĂRI

0 Cu adîncă durere, anunţăm înpetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şl străbu­nic SUCIU SIMION, In vîrstă de 82 ani. Inmormîntarea va avea loc în data de 8 martie 1992, tn localitatea Fundătura. Fiul SI- mlon $1 familia. Odihnească-se in paco. (23878)

0 Cu durere tn suflet anun. ţăm încetarea din viată a scum­pului nostru soţ, tată ţ l socru IOAN PRODAN. Inmormîntarea tn ziua do 9 martie 1992. ora 12 do la capela I Mănăştur. Fami­lia îndurerată. (39SS»

^ Cu durere tn suflet anun­ţăm încetarea din viaţă tn data do 3 martlo 1992 a scumpei noas­tre soţii, mame, soâcro ţi bunici COSTEA AN A din Apahida, năs­cută COCI.Ş. Inmormîntarea va avea loc luni, 9 martie 1992, ora 13, de la capela cimitirului Con. trai. Soţul, copiii, nurorile- ţi nepoţii. Nu to vom uita niclo- d.\l5, mamă scumpă: . (3231) . ’

% Sîntem alături de colega noastri Vitejan Simona în m;i- rea durere suferită prin pierde­rea mamei dragi. Colectivul de Ia -Mecanică fin'i. (3965) 5

« S-au scurs 6 şăptămini de lacrimi de cînd ne-a părăsit dragul îiostru so(. tată, socru şl bunic DASCĂL PF.TRU.- Come­morarea are loc în data de 8 martie la biserica ortodoxă (Calvarif.) Mănăştur. Soţia- Au. relia, copiii Dore!, Dorina şl Floricica cu fami iile. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (3725)

e P i casă rugăciune în aminti­rea celui caru a fost col.

MELLAS ANDREI, la 2 ani de la plecarea în eternitate. L in iş­tită să-l fie odihna! Familia în­durerată. (3tS7)

« La 7 martie 1992 se împli­neşte un ari do cînd ne-a părâ. sit prof. Ţ I LE A MACEDON, din Gherla, tnvaţâminte'e şl bună­tatea Iul, nu le vom uita. Soţia şl copiii. (3366)

A Mojia şi Horea amintesc cu adîncă durere scurgerea a zece ani de la trecerea în nefiinţă a MARGARETEI FILIPESCU, dis­tins mentor a pesta treizeci do promoţii de eleve clujene. (13488)

0 Aceeaşi pioasă aduesre . a- minte !a trecerea unui an de la decesul banului nostru coleg şl

prieten ,ii*g. DETEŞAN lOî^f - SERC.IU, fost director al S.C. „PEHOM'"‘ S A . C!uj-Napoca. Personalul TESA. (3218)

0 S-au scurs şase sâptâmîni de la plecarea • în eternitate a scumpului nostru fiu şi cumnat IOS1F ALE X iN D RU . Âminţirea lui va dăinui veşnic în inimile noastre! Familiile Precup, To- dea" şl Damian. (4ftll) .-

e Azi, la şase sâptămîni de la trecerea în nefiinţă, un gînd de aducere .aminte şl o lacrimă fler. binte pe hiormîntul celui care

a fost soţ şl tată IOSIF ALEXANDRO. O-Jihnească-se în pace! Soţia Mia, fiicele Sanda şi Adriana.' (1012)

e Dragă FILOPTEA COŞ, azi, cînd se împlineşte un an de cînd nu \nal eşti cu noi Iţi aducem ofranda gîndurilor noastre păs- trîndu-ţi vie amintirea. Primeşte dar o floare şi o lacrimă de la cel care nu te vor uita nicio­dată. Fraţii' Vasilo Faroaş cu fam ilia din Cuzăplac şl Constan­tin Farcaş cu familia din Cluj.

9 Au trecut & sâptămîni de lacrimi şi durere de cînd ne-a

părăsit Iubitul nostru tată sl bunic ' MOLDO VAN AUGUSTIN. Nu #te vom uita niciodată, te vom plînge mereu, iubitul nos­tru tătic. Monlca, Adi, Dan, O. vidlu şl mama. (3937)

% Sîntem alături de colegul nostru _ Inczeffi Nicolae în ma­rea durere prin care trece, c o ­legi] , de la Liceul industrial nr. 5. (3955)

^ Sîntem alături cţe colega noastră prof. Drăgan Aurelia la marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Colegii do Ia Liceul ’ „Tehnofrlg" .(3229)

O Cu durere in suflet anun- ţăni încetarea din viaţă a scum­

pei noastre nmmo şl bunici COSTEA ANA, din Apahida,

născută COCIŞ. Fam. Itlţiu Va­silo, Maria şl Anamaria. (3230)

% Asociaţia de locatari din str. Răşinari nr .5 este alături şi transmite sincere condoleanţe familiei Viteianu in. marea du­rere pricinuită de pierderea . so­ţiei. (4294)

0 împărtăşim durereu colegi­lor noştri Dolha Nicolae şl Mar­cela la decesul scumpei mame şl soacre şl transmitem sincere condoleanţe familiei. Colegii de la P 1 ÎOCEMA S.A. (G.)

0 Sincere condoleanţe colegu­lui nostru Moraru Ioan. com ite­tul Asociaţiei Pescarilor Spor­

tivi Cluj. (3928)ţ Transmitem slnccro condo-

leanţe familiei Ing. Petrus I. pentru pierderea suferită. Faml-, ila dr. Cocirlă A . (4322)

0 . Ne luăm ră 'iiis biin pe a. ceasta cale de la bunul nostru

. , vecin ing. MOTORA ALEXANDRU. Odihneşte, suflet blînd, ne vel lipsi mult. Nu te vom uita. Familia dr. Lovi. (1313) ,

0 Lacrimi şi flori, duioase a. mlntlri, regrete eterne veghează mormîntul trist şi rece al scurn-- pei mele fiice m u re ş a n

GAIÎRIELA, Ia împlinirea a 6 luiii de la trecerea în ' nefiinţă, Dacâ Dumnezeu te-a iubit, te-â chemat la el, dar vel rămîne I- coană vie, sfîntă şl veşnică în inima mea de -mamă îndoliată pentru to:deaunâ./ Parastasul de- pomenire va avea loc duminică,8 martie 1992, ora 12, la biserica din Mănăştur. (3789)

9 Comemorez împlinirea a 6 săptămînl de la decesul scumpei • mele soţii LENUTA BUCUR. A - mlntirea ei va rămîrie veşnic în sufletul meu. Comemorarea du­minică, 8 martie 1992, la biserica Bob. Soţul Ioan. (3957)

q Consiliul de administraţie ai S.C. ACI Cluj S.A. exprimă sin­cere condoleanţe şl compasiune domnului director general. Irig. Se-l-Inuţ' Valentin in marea du­rere, pricinuită de pierderea pă­rintelui drag. (:j;i79) , '

0 Prezent m'r-*u In inimile noastre veşnic îndurerate adu­cem omagiul nostru de preţuire ‘ neuitatului nostru soţ, lata, so­cru şl bunic FLOREA IOAN, !a împ’ itilrea a trei ani de la ile- , ctss. Familia nemîr.g’îiatâ. (3757)

0 Locatarii din str. Avram Iancu nr. 17 sînt alături de fam. Molnar - în maria durere prici­nuită de pierderea mamei.(4328)

0* Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şl soacre BALAZS K ATAM N ,

fostă DOLHA, în vîrstă de ' 72 de ani. Inmormîntarea Va avea loc în data de 10 martie 1992, ora12, in cimitirul Central. Odih- nească-se în pace. Fiul Nicu şl nora Marcela. (3975)

0 Sincere condoleanţe şl în ­treaga noastră compasiune, co. Iegului nostru Laurenţlu Ruen (l.ulu), la greaua pierdere sufe­rită prin trecerea în nefiinţă a mamei iul dragi LAURA. Colegii de serviciu de ia Urma „SA l.- TO“. (4395)

0 Un an de lacrimi şl durere de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru frate (fost frizer. P.ANYAI ALEXANDRII. Nu te vom uita niciodată. Surorile Agneta şi Clara. (23.-.1)

0 S-au scur3 6 luni de lacrimi şi dor. nemărginită durere şi trista amintire de rînd ne-a părăsit pen­tru totdeauna iubita noastră soţie, marnă, soacră şl bunică MANCIU CrtUCIŢA. din Ciurila. Zadarnic ta

•vom aştepta, nu-ţi vom mai auzi glasul, nu.,ţi vom mai vedea chipul, paşii tăi nu vor mai tref-e pragul . casei noastre. Soţul Vasile, fiica Mărioara, fiul Piiu, ginerele Simi,

,nora Mar^a, nepoţii Adi şi Bogdan. (4303)

0 Un an de lacrimi de la trece­rea tn eternitate a celui rare a fost VICTOR M ARTIN soţ, tată frate,

; unchi şi bunic. Soţia şi copiii.■ (3369) -

0 Ari se împlinesc 8 sâptămîni şl5 ani de la decesul scumpilor noş­

tri părinţi MUNCACI IANOS şi JE.N1CA din ^Săllcca. Copiii Păvă* luca şi Creaţă cu familiile. Paras­tasul duminică la biserica Bob.(1327)

0 Sîntem alături de doamna pro­fesoară Kovacs Carmen In durerea pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul de cadre didactice şl elevii de la Liceul teoretic nr. 2,

'C lu j. (3974)0 Cu sentimente de compasiune

sintem alături de domnul director generai Ing. Scolobiue Valentin şl familia sa In marea durere prici­nuită de trecerea In eternitate a ta. tălui drag Colectivul S.C.A.C.I, Cluj S.A. (39G9)

COLEGIUL DE REDACŢIE: IUE CAUAN (re­dactor şef); DAN REBREANU (redactor şef ad­junct), VALER CHIOREANU (redactor şef ad- iunctj, TRAIAN BARA (secretar generol de redac­ţie). ION RUS. MARIA SANGEORZAN, RADU VIDA.

REDACŢIA: Clui-Nopoca str Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redoctor şef); VJ-75-07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11-74-18 (secţia culturala);(sectio probleme social-economice): 11*74-90 {secţio orobleme cetafone^ti); 11 73-04 (od- ministraţia tiarului). Telex: 31444. Fa«: 11-28 28. Mico publicitate se primeşte tiln ic intre orele 9-16, numai Io administraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbăta şi dumini- co închis. Informaţii reclame şi publicitate telefon 11 *74-90.