Astăzi, cînd trupurile martirilor căzuţi în lupta îm­potriva dictaturii, cea mai sinistră dictatură pc care a cunoscut-o Europa vreodată, sînt coborîtc în pămîntul Patriei, ar fi bine să stăm cîtcva clipe şi să medităm. Cine au fost aceşti Oameni? Ce le-a dat. acel sfînt cu­raj de a înfrunta cu pieptul gol gloanţele?' , ,

Ei au .fost şi români, şi maghiari. Ei au fost şi tineri, şi oameni. în putere. Ei au fost bărbaţi şi femei. Ei au fost muncitori şi intelectuali. Ei erau poporul! Unii â- veattcopii d e . crescut, "alţii părinţi de ajutat, unii abia începeau viaţa adevărată, alţii îi cunoşteau bine gustul dulce şi amar. Toţi, fără îndoială că toţi, aveau motive adinei să ţină la viaţă, sâ Ic . fie teamă. Dar nu le-a fost teamă! Şi motivul adînc pentru.carc-şi-au pus via­ţa lor, unica lor viaţă, în bătaia gloanţelor dictaturiia fost acela că EI, martirii libertăţii, au înţeles cei dintîi că viaţa în‘ sclavie nu mai poate fi trăită. Că viaţa în sclavie este o . moarte lungă şi chinuitoare, de la clipa cînd te-ai născut pînă Ia obştescul sfîrşit. Ei au avut . curajul să creadă că merită să-ţi dai viaţa pentru liber­tate.- Chiar dacă n-o să măi ajungi să te bucuri de ea,-

PREŢUL LIB ERTĂŢIIN O ASTR Elibertatea va fi'm întuirea,celui căzut şi darul sfînt pen­tru semenii săi.

Jertfa de sînge a veşnic viilor în memoria poporului este vama plătită pentru a ni se deschide-poarta zăvo­rită dincolo dc carc se întrevede minunatul ţinut al li­bertăţii. .-]■ ;■

Datorită lor, a morţilor noştri, putem păşi acum cu sfială, cu emoţie, şovăitori — dar plini dc speranţe, de încredere, de hotărîre — în această lume necunoscută încă nouă, celor; ce . am trăit orbi, surzi, muţi, buni de muncă şi de aplauze în sinistra închipuire a minţii pa- ranoice a dictatorului şi a complicilor săi, lumea liber­tăţii şi â demnităţii omeneşti." Ş-a plătit eu sînge. Dar nu este îndeajuns. Mai trebuie să plătim cu sudoare, mai trebuie să plătim cu inteligenţă, cu veghe, mai tre­buie să plătim în fiecare clipă, oră, zi cu lucruri pe ca--’ re le ştim sau >),• ■ nu le «t-m!, Va trebui să plătim cu nopţi nedormite, cu probleme

de conştiinţă, cu sufletul şi dacă va fi nevoie din nou cu viaţa noastră pentru că_ libertatea este un dar preţios pe care atîţia şi atîţia vor să ni-1 fure. Trebuie întîi şi îritîi să ne reculegem. Trebuie să ne amintim toate cli­pele şi faptele acestei unice bătălii şi să mulţumim lui Dumnezeu că am trăit aceste zile. Şoptind in gînd nu­mele martirilor noştri, trebuie să pornim la drum spre a cunoaşte cu adevărat ţara libertăţii. Avem multe de făcut, multe de învăţat, multe de schimbat. Iar schim­barea, întîia şi cea mai mare, trebuie să înceapă cu noi. Cu mintea, cu sufletul, cu deprinderile noastre. Pentru această schimbare ei şi-au dat sîngele. In clipa cînd gloanţele muşcau din trupul lor, în acea clipă ei erau toporu l. Sîngele lor era sîngele, poporului.- Acesta este

, preţul libertăţii, sîngele poporului! Sfînt şi unic precum libertatea — sfîntă şi unică. S-o apărăm! Să ne trăim viaţa şi. să ne judecăm faptele punîndu-le în acel cîntar în care atîrnă greu ca pămîntul preţul libertăţii noastre

. — sîngele care a curs la sfîrşit de Decembrie 1989, în preajma Crăciunului, cînd pentru români s-a născut Mîntuirea. ' ~

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE ■ ' din ju d eţu l CLUJ

ANUL I. NU. i f MARŢI 26 DECEMBRIE

* : 1989:4 PAGINI 50 BANI

Avem nevoie de liSrtic!

Ne cutremurăm cînd dăm cu ochii de „operele" ciz­marului şi ale „savantei11. Hirtia a suportat orice. Ne-am îmbolnăvit de scris, ne-am deformat sufletul şi cugetul. Era omeneşte să ne descărcăm arzîndu-le, călcîndu-le în picioare. N-am avut marile cărţi ale omenirii, n-am avut crea­ţiile , multor : scriitori şi poeţi puşi la index, n-am ■avut biblii; Cărţi; de 'rugâ- dune. -. "•. Tămăduirea psihozei cau­zată de cuvînt vine tot de la cuvînt. Avem nevoie de cărţi, de manuale noi, de reviste şi ziare. De aceea, oricît de greu ' ne-ar fi, e mai bine să păstrăm, • să refoloşim hîrtia. Odată, bi­bliile din ţară au foşt adu­nate şi s-ay folosit la ta- bricarea hîrtiei igienice. Ar fi o sugestie pentru a „Va­lorifica superior" „capodo­perele- cu care ne-a „lu­minat" sinistrul cuplu pe care nu am . puterea" să-l numesc. ; •

M 11 N EÎncep să respir LIBERTATEA, să pri­

vesc LIBERTATEA. învăţ ceea ce nu am . ştiut, niciodată. Am senzaţia, însă, că ,ne aflăm în „Turnul lui Babei". Schimba-, rea e prea rapidă,: represiunea vechiului regim prea bruscă ■ pentru a ne oferi pe tavă o alternativă organizatorică.

Mă cuprinde un soi de teamă dacă lu­crurile continuă aşa. De profesie sînt. in-, giner. şi experienţa îmi spune că numai d in : manifestarea bucuriei, din beţia ^Li­bertăţii, prelungită peste limite nu iese pîine. , Cine să ne spună ce să facem?! Un fost activist de partid? Fostul prim- vicepreşedinte al. Consiliului popular ju- deţean? Nu, hotarît,1 nu! JPrea ;âu servit,vechea putere, de tristă amintire.

Directorii sînt chemaţi -la Comitetul Fjdntului Salvării Naţionale pentru jude­ţul Cluj. Li se spune să-şi facă datoria; Cum au venit, aşa au plecat! Ar fi multe de întrebat privind încheierea economică a anului-1989, privind resursele materia- ; le, -plata: salariilor, probleme de perspec­tivă pentru. 1990 etc„ • care toate, acum, trebuie punctate, atinse, ridicate. Dar pe cine să întrebi?! O viaţă ne-am obişnuit să ni se spună ce să facem şi, deodată, sîntem în stiuaţia de a face ce credem că e mai bine şi cum e mai bine. ‘

Intervine un fel de „PARALIZIE A DECIZIEI"., Se : stă „de serviciu" în în­treprinderi, şe urmăresc evenimentele la televizor ş i . . . cam atît. Paralizia fricii inoculată cu muhă ştiinţă'de fosta dicta­

tură, a făcut ca specialiştii să nu se relie­feze în aceste zile. Avem nevoie de spe­cialişti, de, toţi. oamenii-puşi la locul po­trivit!

Armata poporului are în sinul ei o disci­plină strictă şi' ierarhie. „Armata" eco­nomică a ţării are nevoie de aceeaşi dis­ciplină şi de ierarhia competenţei. -

Conducătorilor unităţilor economice le-ai fost inoculată credinţa că' „ECONO­MICUL este subordonat necondiţionat PO­LITICULUI". Golul^de putere creat pe li-

- nie politică aduce, *în mod reflex, un fel de gol de putere în decizia economică.. Nu putem să mai prelungim bucuria schim­bării prin inactivitate sau falsă activitate. „Orchestra economică" a judeţului are nevoie de un dirijor. Reuşita acestei re­voluţii impune însărcinarea unei . peVsoa- ne, cu, pregătire tehnică şi economică a- decvată, pentru ă conduce activitatea eco-

■ nomico-financiară a judeţului.-Şînt pen­tru răspunderea personală integrală' a or­ganelor de decizie economică.

Să ne mobilizăm, oameni buni, pentru o muncă susţinută. E greu! Cum să nu fie, cînd de 40 de ani rodul muncii a fost

' plătit simbolic,, cînd, în ultimii şase ani, dictatorul a introdus „curbele de sacrifi­ciu" sub forma acordului global, a diferi­telor. impozite, prin legea preţurilor de' cosi şi altele. Trebuie să ne trezim, acum,

;'cu cît mai repede, cu atît mai bine. Să nu> aşteptăm'ajutor din altă parte. Să nu ne lăsăm tîrîţi şi orbiţi de dorinţa de răzbu­nare imediată.

.Imediatul, acum, este PRODUCŢIÂÎ i

Pentru ultima dată pe pagina I:

NICOLAE Şl ELENA CEAUŞESCU

Y r i m i n a u i a u f o s t e x e c u t a u

In ziua de 25 decembrie 1989, a avut loc pro­cesul lui Nicolae Ceauşescu si al Elenei Ceau­şescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar.

Capetele de acuzare au fost;1. Genocid — peste 60.000 de victime. -k2. Subminarea.puterii de stat prin organiza*

: rea de acţiuni armate împotriva poporului şi aputerii de stat. ^

3. Infracţiunea de distrugere a bunurilor ob­şteşti, prin distrugerea si avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc. > - , s

4. Subminarea economiei naţionale.' 5. încercarea de a fugi din ţară pe baza unor

fonduri de peste J miliard de dolari depuse la bănci străine. '

Pentru aceste crime grave săvîrşite împotriva poporului român şi a României, inculpaţii Nico-

ja e Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost con­damnaţi la moarte şi confiscarea averii.

Sentinţa a rămas definitivă si ;a fost executată.

• - •provizoriu

al Comitetului Judeţean al frontului

Salvării Naţionaleîn 24 decembrie 1989, în-

cepînd cu orele 17, pînă seara tîrziu, doamna Doina Comea a vorbit la întruni­rea Comitetului judeţean al Frontului Salvării Na­ţionale, propunînd înfiinţa­rea unui Consiliu Provizo­riu al Comitetului, care are drept unic scop verificarea modului onest în care se pun în aplicare toate punc­tele Proclamaţiei către na-, ţiune. * Propunerea a ~ fost acceptată prin vot direct.; Consiliul s-a constituit avînd la bază un unic cri­teriu: In compoziţia lui să fie cooptaţi cetăţeni de toate naţionalităţile şi ca­tegoriile socio-profesionale, care au luptat în diziden-. ţă, sub diferite forme, îm­potriva regimului dictato­rial, oameni cu o înaltă ţi­ntită morală, neimplicaţi sub nici o formă In pune­

rea în aplicare a politicii ceauşiste şi dintre cei care au stat sub ploaia de gloanţe. : .

Uha dintre cele mai im­portante misiuni ale aces­tui consiliu este de a ur­mări ferm libertatea presei şi a mijloacelor mass-media' de informare a populaţiei.

De asemenea, S-a discu­tat problema cooptării în ;. Comitet a unor . specialişti din toate domeniile de ac-

. tivitate* In special din cel economic, ;• unicul criteriu fiind : competenţa, indife­rent de apartenenţa politică trecută.

Noul consiliu se adresea- . ză tuturor cetăţenilor jude­

ţului cu rugămintea de a-i fi ■ înaintate toate propune­rile şi sugestiile care pot contribui la punerea în a- plicare a punctelor Procla­maţiei»

Pentru ajutorarea celor care au avut de suferit în aceste zile de jertfă si a familii­lor lor, Sindicatul U- niversitâţii| a depus în contul Libertatea 1989 suma de 100.000 lei. ■ \

CĂZUŢI IN LUPTĂ PENTRU LIBERTATEîmpotriva represiunii

Borbcly Istvan, Grigore Borşv Ballai Zoltan, loan Chira, Viorel Cioara, Emil Ciortea, Egycdi Imre, Ion . Inclezean, Sorinei Daniel ■ Jurja, Lucian Matiş, Vcr-

gieă Marin, Gheorghe Masc„ Aurel Merea, Lumi­niţa Corina Mişan, Horea Pedestru, Rodica Carmen Petcr, Teodor Pop, loan Rusu, Szabo Attila, Szabo Ştefan, loan Sabău, Tamas Burgya Iosif, Mihai Ţicletc, loan Vălean.

împotriva teroriştilor _ .

- Loco tenent-ma jor Ştefan Rus, plutonier-major loan Avădanei, soldat Sorin Su- ciu, soldat Valeriu Ciobanu, soldat Cristian Stoica.

* • • « « i t •

' ’ ••••«• * *.• • * , • • •*•*»** * *

Desen de BOUR

EDCTÂRUL- PÂGÎM* 2

Cine eşti tu, duşmanul meu necunoscut?C e vrei de la minei ' de ce nu mă

laşi să-ml Ung rănile, să-mi conduc fiii jertfift pe ultima! lor drum terestru,. să-mi continui calea deschisă d e-po­por? \ •'

Iţi simt prezenţa şi intenţiile potriv­nice. Mă faci să amuşin, din nou, pra­ful de puşcă,-să mai and rafale, Tu, care nici măcar printre cîini na-ţi poţi afla sălaş, şăci şi caninele te-dr sfîşia. Cărei- seminţii ii aparţti, d in -ce regn te-ai desprinsr? De unde vii şi de ce-ţi ascunzi chipul in picla nopţilor sub masca terorii? ■ In numele cui ţ i pen­tru cine? De ce semeni-zvonuri false, ăe ce te ascunzi intre noir avorton at nebuniei? Te strecori*'cum am auzit, ehiar purtind cocarda tfîn tă ,tricolo­rul României, intinind-o. Am" dat-o oa­menilor buni pentru e~ml apăra tru­pul brăzdat din nou. de sfnge.

Nu ne-au fost îndeajuns cei 25 de a n id e teroare? Te avertizez, degeaba

mă ameninţi! Fiii met s-au deşteptat. Te crezi poate curajos, puternic, un nou demiurg, semizeu ori, cumva, ne- . muritor... Am avut parte de unul, care şi-a încheiat , acum, „Epocă- de aur". Vrei să-i urmezi exemplul? Nu

’ este cel mai bun. Ii eşti dator?' au a- pucat liftele să te inoculeze, ai văzut imagini kamikadze care ţi-au, intune- cat raţiunea şi spălat creierul9 v *. pot să cred că te-am-'născut* tr- -.../ -?&- pat, t*-am hr&mti aşa cum k . . <tati Ori, poate, ai fost. unul dintre cei ghif-

, ruiti? Ghiftuiţi cu ură împotriva nea­mului românesc! ■ ;

Hăituitorule, vina l(i mine fără ar­mă sau pleacă d e aici, vis w ît , hime-

\ ră putredă! Te resping, nu fn& vei în­dupleca şi îngenunchia ă innou , nu mă vei înfrînge, căci „Tot ce atrge-rt ţara

• asta,, ţiul, ramul, M i-e prieten numai mie, iară ţie duşman este“. Treseţte-te la realitate! :

' Maica liOMANlA

NU PUTEM UITA! NU PUTEM IERTA!Românul este, din fi­

ri;, omenos ţi paşnic, răbdător, gata să treacă cu vederea multe , din necazurile ce i se Yac, in «m nele încrederii saîe •-

: t e ceilalţi oameni. Va- r ţari perfide ale istoriei l-au izbit din cînd în , Clnd fără a*I dinţi, fără

" ® -f azvîrli tn disperas-e ffic furie oarbă,"in neîn­durare. Nu ne caracte­rizează ranchiuna şi spi­ritul .de vendetă. Drep­tatea este. In ochii fie­cărui cetăţean al patriei noastre, un principiu m ult mai profund, străin de măruntele resenti­mente.

Am văzut în Piaţa Li­bertăţii, în Piaţa Mărăş-

, ti, pe Calea Moţilor, în alte- pieţe şi pe. alte străzi clujene, mici por­ţiuni de caklarîm unde *rd luminări, unde s-au depus flori şi steaguri îndoliate, unde veghea­ză ceasuri întregi băr­baţi şi femei, tineri sau vîrstriîci, într-o tăcere mai grăitoare decît brice cuvînt. Doar ochii lor te întîmpină cînd te sL- propii, doar Ochii lor t e .

. întreabă cu neputinţa celei mai disperate ne­înţelegeri: De ce ? De te a trebuit să. fie bu­cata aceea . rece de cal- darîm aşternutul crunt

; pe- care s-a sflrşit o via­ţă — în cele mai multe cazuri o viaţă tînără, în-

•floritoarc, o viaţi ce-ji avea acel mai sfînt

, drept, dreptul la viitor?Dictatorul odios, cel

al cărui nume trebuia asociat cu superlativele tuturor tâmîierilor, spu- riea (e necesar sA ne a* tnintiml) că In KomSni.i tiimcnl nu poate fi acu-, xat pe nedrept, nici con­damnat firt. JndecaUL Dar ucis miţeteşte, îm­

puşcat în plină stradă (şl, auzim, chiar în casa lui!), asta da, asta poate :. să. fie, asta poate să şe î intîm pleîn ţara pe -ea- ‘ re a condus-a cu feroci­tatea. unui satrap mc- , dieval! • ;

; - Miile de ,oameni ucişi numai fiindcă au cerut

. libertatea : adevărată, dreptate adevărata şi

• adevăr adevărat (cîte biete cuvinte ale limbii ‘ române -;au! fost. jefuite de conţinutul lor, fru­museţea şi credibilitatea

? fiindu-le batjocoritei), ne : •'spun că nu avem voie să uităm şi, mai ales, nu avem voie sâ iertăm. Ne obligă la aceasta asasi­narea lor cu sînge rece şi ne obligă crima orga­nizată împotriva po­porului romanţ crimă patronată « i bună şti­inţă de „cel mat iubit

fiuu al unei naţiuni- n- m ilite,' al unei naţiuni constrînse să aplaude întruna, să aprobe- „in­tr-ţin glas", sâ-şi aclame propria distrugere.

Nici un domnitor ro­mân no şi-a tratat atît de demenţial poporul, în numele idealurilor care ne-au însufleţit înr totdeauna inimile şi cu­getele — în fapt falsi- ficîndu-le în interes per­sonal (despre acel in­teres personal rapace vom afla încă multe, in-

: imaginabile lucruri). .1 Pentru, cele spuse şi pentru multele .nespuse aici, dar resimţite dure-

, ros de întreaga ţară» nu putem să uităm şi, mai ales, nu putem să ier­tăm.

Nu vom uita şi nu vom ierta. .

SALUTÎND REVOLUŢIA ROMÂNĂConsiliul Maghiarilor D e-.

mocraţi din Cluj, consti­tuit In data de 23 decem­brie 1989, participa ca con­vingere deplină .la revolu­ţia democratică â poporu­lui- român. Jertfele şi sîn- gele nostru comun, vărsat, reprezintă garanţia, unui viitor liberi Acesta- este- crezul nostru! - , ;, Tăria, fermitatea, măre­ţia morală a pastorului Tokes Lâalo ' (născut în Cluj) şi a doamnei profe­sor Doina Cornea — ne bliga. Exemplul : oraşului erou Timişoara, prin jert­fa sa şl prin lupta sa ne­

încetată — ..ne obliga. Cu­rajul bucureştenilor, al re­voluţionarului popor. — ne obliga. Ne obliga sâ dăm glas admiraţiei noastre! Ne

viduale şi colective ale na­ţionalităţilor, — care se vor regăsi ca garanţii în noua Constituţie a ţării şf transpunerea lor deplină

înclinăm pios în faţa:tutu- \ te. viaţă vor asigura ca Ro- mr. om'iirtr _ «î a i - ' mânia să devină a ţară li-ror eroilor ^ civili şi mi- ' litari — căzuţi pentru vie- b e r ă ş îtoria revoluţiei romane.. Propunem ca ziiia de 17 decembrie să. f ie . declarată zi de. doliu naţional»’

Am ascultat cu bucurie şi> consimţire declaraţia ' Consiliului Frontului de Salvare Naţională prezen­tat de ion lliescu, la care aderăm cu toţii.

Principiile formulate în /această declaraţie, — in- .

cluzind şi drepturile indi-

Jndependentă —membră a Casei Europene.

Asigurăm ; Frontul tle Salvare Naţională, organe­le locale' de participarea noastră activă şi în viitor. Sîntem alături .de întregul popor. .

Forţele democraţiei " vor învinge!, Vor învinge? -

CONSIULTL MAGIIIARILOU

DEMOCRAŢI DIN CLUJ"

A N U N Ţ — A P E LAducem la cunoştinţă În­

fiinţarea Comitetului Pro­vizoriu de Salvare Naţio­nală din Institutul po­litehnic Cluj, care îşi ex­primă acordul cu Progra­mul Frontului Salvării Na­ţionale şi susţine din toată inima noul curs al socie­tăţii româneşti.

în vederea întocmirii programului de acţiune, facem un apel călduros studenţilor şi cadrelor di­dactice ale Institutului po­litehnic pentru o întilnire în data de 27 decembrie 1989, orele 10, la Casa de cultură a studenţilor din

Xluj-Napoca.1Studenţii şi cadrele di­

dactice din Institutul politehnic. ■ din Cluj. alături de întreg poporul României libere şi demo­cratice, îşi. exprimă prino­sul de recunoştinţă tinere­tului ţării, tuturor celor

au luptat şi ati-învins, elr- mînînd odioasa dictatură a celui mai abject tiran şt cîica Iui de slugi, redind acestui popor batjocorit şi umilit, sentimentul adevă­ratei demnităţi umane. Ne exprimam adeziunea depli­nă faţă de Declaraţia Pro­gram a Consiliului Provi­zoria al Frontului Salvării Naţionale şi vă asigurăm că întreaga siiflare din In­stitutul politehnic, într-un deplin consens, vom ve­ghea pentru a păzi cu sfin- ţenie cuceririle obţinute cu preţul atîtor jertfe, vom sprijini toate acţiunile me­nite să asigure cursul spre democratizare al ţării, ere- & d toate condiţiile pentru transformarea şcolii supe­rioare într-un. adevărat for ştiinţific, de cultivare a autenticelor valori umanis­te, puse în slujba renaşte­rii noii Românii. : <

Trăiască România liberi!care, cu jertfa atîtor vieţi,C O M lT E im PROVIZORIU AL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE DIN INSTITUTUL

POLITEHNIC CLUJ

FRONTUL DE ACTiUHE A L M I L O R OIN C LU JIn această clipă, pură, ţi

înaltă a dimineţii rie Cră­ciun şi a dimineţii noii noastre vieţi, femeile din

■ Cluj, pătrunse de datoria de a fi alături şi a sprijini din interior ^minunata noastră Revoluţie, , s-au constituit într-un. front de acţiune, propunîndu-şi:

— menţinerea, nestinsă a , flăcării ce arde în locurile unde au căzut martirii re­voluţiei; _

— ajutorarea fiamSIBear' care au suferit în aceste zile incendiare de decern brie;

— sprijinirea . unităţilor de ocrotire a copiilor şi b4- tiînilor:- — participarea Ia apăra- ■ rea tuturor valorilor cui- ■ turii clujene. . ; ! ■'.

In acest sens, apelăm .' călduros la toate mamele, soţiile şi fiicele Clujului liber de a răspunde la che­mările Fronttilui nostrtx ca­re se pune în sprijinul

Frontului jedeţean de Sal­vare Naţională.

Ne facem -o datorie de STîflet şi conştiinţă de-a considera Preşedintă de o- noare pe eroina cetăţii şi a neamului, Doina Cornea.

COMITETUL DE INIŢIATIVA

BANDEROLATRICOLORA

- In aceste ztle de mărea­ţă victorie* şi glorie a po­porului român, banderola- tricoloră a devenit însem­nul patriotismului, al dra­gostei şi iubirii de patria străbună şi neamul româ­nesc.

O poartă milioanele de oameni de pe acest- stră­vechi meleag, o poar­tă legată Ia vedere, fără frică de gloanţele vrăjmaşe, slobozite pe la colţuri de puşti viclene ţi­nute de ultimii mohicani ai odioasei tiranii.

O poartă cei pe carc mai aiicle trecute preşedintele tiran K numea huligani şi fascişti, EL care umbla cu pistolul in buzunar pentru a-şi apăra milioanele fu­rate poporului.. A lt ; purtat-o cei care in aceste zile de adevărată democraţie libertateşi-au dat viaţa pentru un ideal sfînt, pentru a şterge ruşinea care* acoperea* de zeci de ani acest popor.

- Au preluat-o cei care sînt hotăriţi să o poarte muncind cti demnitate, ca oameni-. li&erf. ca români, pentru ca România să. re­nască, mai ptitemică, mai Înfloritoare, literă şi inde­pendentă... : . . . P. N.

; fn momentele Iiofărî- foare ale luptei pentru libertate la Cluj, un grop de tineri — mun­citori şl studenţi — s-au grupat în jurul liderilor mişcării, acum membri ai Comitetului judeţean al Frontului Salvării Naţionale. In platforma

> Îor se prevede: demo­craţie, apărarea acesteia cu orice preţ, apărarea - libertăţii individuale,

. fără nici o discriminare, libertatea cuvîntului şi a presei.

După patru zile de muncă neîncetată aceşti tineri doresc sâ intre în legătură ca celelalte grupări, de tineret, pen­tru a-şi lărgi rîndurile şi a asigura, pe mai de­parte, bunul mers al de­mocratizării» <

In acest scop; cheamă reprezentanţii grupări­lor-de tineret din Cluj să se fntîlnească joi, 28 decembrie 1989, ora 15, în sala Casei de cultură a studenţilor.

Apel Ia un act umanitarIn. aceste momente de importanţă vitală pentru

destinele patriei noastre, ce poate fi mai înălţător,' mai sublim, mai profund umanitar decît a salva via­ţa Oamenilor care s-au sacrificat pentru a viaţă li­beră şi demnă.

Acei oameni minunaţi, adevăraţii eroi care donează sînge răspund PREZENT la chemarea cadrelor mc~ dico-sanilare şi ale Crucii Roşii. Mulţi voluntari, prin actul lor altruist şi umanitar, contribuie la salvarea vieţii sau redarea sănătăţii semenilor în suferinţă, cu- noscînd faptul că sîngcle este indispensabil şi de ne­înlocuit în multe situaţii grave.

Astfel, în ultimele zile, în frunte /t cu perso­nalul medico-sanitar, au donat voluntar sînge cetă- ţcni din municipiile Cluj-Napoca, Turda, Dej precum' şi oameni ai muncii de la întreprinderile: „Farmec". „Tehnofrig‘,, „Metalul Iloşu*', „Armătura**, I.M.M.R. şî altele, la carc se adaugă echipiere ale grupelor sani­tare a posturilor de prim ajutor, surorile de Cruce Roşie, studenţi, elevi. -

Noi, cadrele medico-sanitare care ne aflăm perma­nent fa datorie în slujba vieţii şi sănătăţii poporului, ne exprimăm calda şi via recunoştinţă acestor minu­naţi anonimi, carc, prin sîngele dotat, au. contribuit la salvarea vieţii eroilor, pentru libertate ţi adevăr.

. Dr. Camalia-lleana BAN. director al Direcţiei sanitare a judeţului Cluj

PAGINA 3 ADPVĂRUE

ŞI LA TURDA, ZILE EHOICE!1;.. începutul revoluţiei,. fost neaşteptat de paşnic . Ia Turda. Din prima clipa*; armata s-a alăturat fă ră '

. rezerv© poporului Impre-!-,' . sionânta manifestaţie, îa

care au- participat fără re­zerve cetăţeni din toate că?

• tegoruto1 sociale,- a fost. f i ­nalizată prin preluarea, re-' Iativ simplă, a puterii. De 1 toate acestea ne-au asigtr-

- rat membrii Comitetului local al salvării naţionale.

Şi, cînd totul părea peste aşteptări de simplu,, au a- părut şi la Turda, ca din pămînt (de fapt, mai mult din.... aer!),., teroriştul Mulţi

;din „import1*, dar destui au­tohtoni. Nici uniiv nict al- .ţii n-au, reuşit să semene cu adevărat spaimă Ia Tur­da, cum n-au reuşit niciTn

■altă parte. Ce s-a cîştigat nti mai putea fi pierdut! -

Am fost într-una din a- ceste zile Ia: Turda, alăturidie citeva detaşamente' de luptă, constituite din gărzi patriotice* şi militări ai for­ţelor‘ armate..- -J1.

Ilici • âna£ • âintre cei mulţi nu. părea dispus Să. cedeze cîtuşi. de puţin Ins formidabila încleştare. Mulţi erau frIriţi die obo­seală, de nesomn. „Nu dor­mim o săptămină sau chiar mai mult dacă va fi nevoie, Sar d e cedat , nici gtaăt": o>: , spunea eu toată convingerea Mihai Ttişai şeful- uneia1 dintre grupele de gărzi patriotice de Ia Staţiunea de Cerce­tări Agricole. Cas el gîn- deau şi acţionau şf ceilalţi camarazi aî lui; dintre ca­re nu lipseau Mircea Tg-

1 nea, I o » Căpuşan, Adi Cuc, Viorel Rîza* Ilie' Vi j dea, Emilian CreţU, Fekete Pe- ter, Emil Vancea, Balaş A - lexandru. . : 'i:

„îm i era greu. să . m ai; ' cred, după atîţia ani-,, că maî apuc să trăiesc o aşa mare bucurie; pe care am vîsat-o aproape o viaţa" — ne-a mărturisit cu emoţie doctorul inginer Tancu CH- Buleae

Evenimentele cu-acîeva-

' rat fierbinţi s-au- consumat fa zona industrială a. .ora»

. şului, precum, şt. fit preajh ma mormântului, la i Mihai Viteazul;. . Istorie; *■& seri» şi se mai scriu pagini, d e istorie la- Turda.; ■ :

Greu de; făcut evidenţieri- din ; mulţimea; militarilor ’ cnre şi au făcut d&toria, A - . mmtesc aici. doar pe cîţtva- cixnţre ostaşii unuia-, dintre platoanele de frunteţ aflaţi; M misiune- de apărare? că­pitanul- Daniel Briciu, Ser­genţii‘ majori Mircea Pro- dan, Remi. Anghel, Leonawt Sueiuv, caporalul! Teacă; sol-

- daţii. Călin; Murg,. Cristiani -Ciotău» Dumitru Blidaru; -Marian Nicolae.< Ntt se cunoaşte încăi o .situaţie exactă-, a celor că>- -zuţi la, datorie;. Vom; reveni eu amănunte asupra-- dez- nodămîntului evenimente*- lor cfc Ia Turda. Dintre e - roiii ales căror num* ne-au fost făcute cunoscute fac parte şi locotenentul ma­jor Roşu, şi sergentul ma­jor Berescif. . . . ■ ;

ZVONURI •„A Ş A AM AUZIT" • ZVONURICu aprobările necesare,,

stau cîteva ore Ia grapa o - perativă de conducere a o - peraţiunilor militare. So­sesc zeci şi; zeci de infap- maţii. Diit păcate*,. , multe- sînt false. Zvonuri trans­mise fără 'nici o reţinere. Şi- mai răut amplificate dc Ia unul Fa altul. Pleacă e- ehipe ta misiuni.. Se* întorci Nq era nimici „Na ne mai trimiteţi degeaba. Sfntem ţf aşa destul d ettbasitff'-” spun ei., îm i dau seama, că libertatea, p e crare am cu­cerit-o cu preţul multor jertfe, devine tot mai grea diiţ cauza zvonurilor , de, tot -

’ feW . Iată- cîteva: mostre' de zvonuri. .'. v

• Primul: Air fost sparte eîtev» geamuri îa aii mei.-:tara- „Fortuna**! A l doifea; La „Fortuna" au fost sparte geamurile şî golite rafturî- Ier Din „Fortuna" au ră mas numai pereţii. AI pn truleat „Fortuna" este mi- R«t&f Aii cincilea! (lai tele­fon): „Fortuna"' 3 fost a - runcatăi fn< aert —■ Ce unde; ştiţi? — De Ta o soră. diir Miaăştur, care are » prie­tenă în, Gheorgh.eni.care...

• „Sîntem atacaţi de ma­şini d& luptă invizibile1; Bravo! • „Aeroportul Sa- meşeni e & două. zile ocu­pat d e bandele teroriste?*,, Da de unde. A funcţionat tot tfmpall * „La. Săvădi»* la sînt paraşutîşti ş£ luptă!-1'. Aici,. într-adevăr,. avem paraşuti'şti, fir carne" şt oase. Pe ecranele televi­zoarelor. « „Avicola FIo-

este minată** 0 fi* dar nu o aruncă u t : aer pîn5 mai aduc ei (adică terortş- tiij ceva găini şi ceva ouă;, Badea „Nîeaîae^ ni îe-s lă­sat număratei. Şi ntc ştîa el prea mult număra!' # „Pe Strada Fabricii,. 2 tin°rine- înarmaţi au, arestat două persoane înarmate. Venits^ să îtf luaţi". Nu ■ putens venf.- Noi sîntem abhgaţc să fim fharmaţif • Şisfuf de post din. Tureni * observat trâ paraşutişti: la, J ieu1*- Ei, mamă, ce ochit • „Douăi Kfercecfes-urr negre - atac® a e ro p o rta U fa r , acolo a u . sînt decît 5 transportoare blindătef". Ee. dorim sac^ cest • «l-a Ciumăfaiav «tr- mata de* aco$® ' trage te populaţie’1. Să-i fie* ruşine la armata de acolof • „Urs miliţiarc a fost împuşcat.

ieri, fir staţia „Peco". Ne-am interesat. Aş.a-afost. La staţia Peco de sub sta­tuia Iui Matei Corvint

Maior Rl. VEttEŞEZ,VN

? ** 1'

* v . * f

noastră esteOstaşii/ de- Ia soldat. Ia

general-, Stau de veghe; a- pără principalele obiective, bunul, mers- al vieţu în ce­tate. - '

Sînt nedormiţi," cor cear­căne,. mulţi nebârbieriţi. Staiîi de veghea în. vînt, ploaie sau ger. îşi fa c da­toria. . ...-.• Sînt înconjuraţi; ctt dra­

goste; cu. multă dragoste de cetăţeni. Sînt -salata#. m . gestur-fc şj vorbe t e -

moaşe;, cu cuvintele mata e cu noi!"".

Da!' Armata este cu po­porul; este- braţul său înar­m at A şa a fost dintotdea- una şi aşa va f i mereu;

Am asistat la una din miille de discuţii dintre mi­litari şf oamenii' de pe stra­dă. O femeie; cu un copilaş; dfe1 mînă„ 'cu, ochit strălu­cind de- bucurie' îi spunea anat ostaşr „BieţE de- voif; CTt sîntem' nof d e fericiţi;, iar voi* ostaşii,, mt vS puteţf bucura"’.

«Ar- tul. «Cel mai mult ne bu»

Âm vâzaf conturat cetor ucişi

iit Cluj... 7- ,d e luminări, fit P-ftr. £i&ertăpt^ fie

ManăştvXy, £«. alte Iocutu Cei căzuţi pentru înd&perţ-, tlenţa, pentru libertatea noastră» Martiri —- aceşţiit stnfv am păstrat pentru ei. minute da. reculegere — tn ; memona' noastrS var răvrtine merenl ■ •

Păstrăm tn* minte, numele celor care au murit î i Timişoara, Braşov, Arad1, ta Bucureşti,, a^neînfricaţilor patrioţi care au înfruntat* cu temeritate;, armele, tunu­rile, tancurile. "

Ca scriitor, ca redactor, am fost nevoit să „compun* şi eu rînduri — care m~au compromis: —». pentru ca­re, asemenea altor colegi de breasîS, asemeni crainici­lor radioului,, tetevisiunii. — rindttrf laudative ta..adre­sa Tiranului^ a-~~Tiranesei (!?% tm î cer scuze awim, mă dezic: d e e te» am: speranţa ca anii ce virt, anii ca< adevărat laminaşi, tn. EPOCA tntr-adevăr luminoasă,* «orre avm putinţa să n e reabilitam fe fafet; cititorilor noştrL

Avem- încredere in viitorii noştri conducătorii Tr&* iască ROMANŢA?

Leanfda NEAMPflF'

cură; faptul, eă sÎHteţi feri­ciţi voi* părihţiiî şi fraţii noştri*

Da, vom veghea fn conti­nuare. Fiţt veseli,. Bucuroşii fiţi fericiţi. Armata vă. a- pâră. Fericirea noastră es­te faptul că voi puteţi sâ vă: bucuraţt de libertate: Datoria noastră', este să vă apărăm z l şt noapte^ nev condiţionat, libertatea şi: li­niştea. să> apărăm, pămîntul scump al patriei străbune:

Fericirea noastră estk 8-„Ne burcurăhT şi, nof, diar voasfirS fericiceP

fnafnur rfe toate n e facerrc.datoria11 a. răspuns soida?- ftlafor f t n t i V lA D Stf!

paC « ntrmsfr. : citeva ore

înainta die încheierea' e- diţiei precedente, , inter­venind ctr o uimitoare repeziciune, e v d e acolo- unde se aflau au făcut ca focul ucigaş, revărsat din armele automate; a doi, te­rorişti sâ nu se- soldeze' cu răpunerea- de- noi vfeţî o- meneştr. Criminalii au; fost

■ imobifizaţî şf predaţi celor în drept.

Din considerente- lesne de înţeles; ntr vom da nu­me^ c i vom spune doar că mintarii. care au. intervenit fac parter din subunitatea comandată d e ofiţerul; Dă- nuţ Turco. Un lacra totuşi putem faoK propunem ca atunci? - ciad’ deschideţi „Adevărul" să: vă gSEndiţt .şî la aceşti extraordinari ti­neri. . ,

lertv t terorişti1,.. îm­brăcaţi In haine civile normale, au încercat să se facă. nevăzuţi; Cînd, Ia se­sizarea' populaţiei^ a sosift îa. faţa locului o- subunitate militară,, bandiţii au: des­chis focul cu arme' automa­te- ■ Atunci a intrat îh ac­ţiune transportorul coman­dat de- ■ sergentul1 m ajor Dan Raţă. Teroriştii au fost prinşi, Ia. capturarea lor a - dueîndu-şl contribuţia şr caporalul l iv iu Carapan-

. cea. ' ■ 'NTci’ n-a apucat sâ -şl tra­

g i Bine răsuflarea după in- tervenţîa amintită;, şi Cara- pancea, a pornit din nou Ini misiune. Bravul caporal, p e care colegii- I-aa botezat din simpatie- Banana; face parte tot din: unitate» ofi- ţerului. TUrcu...

SÎNGELE VĂRSAT Ntl S -A V Ă R S A T ÎH ZADARîn toiul faptei, frt timpul mEmifestaţiitor

din 22 decembrie 198t>, s-a- alcătuit, înain­te’ de căderea, tiraniei, un comitet t de acţiune; avînd-a ea: preşedinte d e onoa­re pe* d-na Doina Corriea,, şi care a sta­bilit obiectivele poporuIuE feşit să fafrurfte Bloanţele tiranieir ' : • - -

dialog imediat cu atltorităţile; demisia clanului Ceauşescu, drepturile şi libertăţi­le umanitare; pluralismul deinocrstlc;. as- legeri libere.

Caş armă' de luptă s-a decretat a grevă generală pe întregul municipiu pînă; Ia realizarea obiectivelor fixate. ; V■ A vrut Dumnezeu să scurteze timpul suferinţelor noastre ş i după mimat a> oră. s-a- anunţat căderea dictaturii, iar după alte cîteva ore a apărut comunicatul Frontului Salvării Naţionale, care cuprin­dea printre altele şi toate obiectivele fi­xate în adunarea poporului din Cluj*. Cuo bucurie de nedescris* atît doamna; Doina Cornea, cît şi eu, ca preşedinte al‘ comi­tetului,, am constatat că activitatea comi­tetului nostru a- încetat prin îndeplinirea misiunii încredinţate nouă de către popu­laţia luptătoare a Clujului şi am stabilit desfiinţarea lui de fapt, urmînd ca desfi­inţarea lui formală sâ se facă la Radio- toleviziunea- română liberă de către doamna Doina Cornea. •- A fost o bucurie n a iv ă .D in păcate, astfel de comitete de luptă-se dovedesc a fi necesare în continuare;

Pentru a înţelege de ce consider aceas­ta, să analizăm condiţiile şi- caracterele revoluţiei înfăptuite de poporal nostru,, avînd în fruntea lui pe nimeni altul de- cît tineretul eroic, care şi-a păstrat in mod paradoxal, ţinînd seama de ccracfiţiile în* care s-a născut şi a crescut^ întreaga sa,

demnitate, umană. • ’Aceastâ demnitate a • tineretului nostru’ a redat demnitatea: ce­lor mai vlrstnici.

• i Obiectivul! imediat* esen^al ş£ unanim» indiferent de categoria socială, convin^- geri politice, naţionalitate, vîrstâ sau re-

■ -Qg&fp a fost şi este democratizare» so-.; cietăţii noastre prin asigurarea unei struc-

• turi pluraliste, t a acest obiectiv, pe ITngS- tineretul nostru necorupt, au participat, ceipuţini care au mai rămas şi care în vir­tutea convingerilor lor democratice au luptat şi. şi-au sacrificat tinereţea lor de

: atunci şi', vfaţa lor d e stunci. pfnă: astăzE penteu a se opune instaurării dictaturii comuniste în anul I94ff, sursa, tuturor su­ferinţelor îndurate de poporul român, dictatura ceauşfetă nefiind' decît aOeraţia; * paroxistă m. dictaturii comuniste, fnstau-.-

. rate în acel an. întreaga nomenclatură a partidului comunist de Ia noi a rămay f i - . delă demenţei ceauşiste. şiV sfîdînd bunul simţ şi întregul popor român, au reales în unanimitate pe , tiran, la al XlV-lea, Con-:; gres; Această oribilă trădare a partidului = comunist, structurile sale de putere, a fost ' Ia originea necesităţii de a. obţine liber- ' tatea şi democraţia nu pe calea reforme-

;__lor paşnice, aşai cum ele s-au .făcut în. ce­lelalte ţări socialiste- est-europene„ c i prin l! sîngele poporului nostru.. ;

De aceea, trebuie să înţeleagă toţi cer ­care au participat Ia instaurarea dictatu- ’ rii comuniste şi la sprijinirea activă a ; demenţei ceauşiste că sîngele care s-a văr­sat-nu-va fi in zadar! ‘ . -

Dar revenind Ia cei care au participat Ia revoluţie, să spunem că alăturea de' tineretul muncitor ţi, studios; atr pârtiei»' pat. toate cefelalte generaţii ale poporului nostru. Continuînd şirul celor care- au.

participat, daca. au c&iar Ia revuluţiai pro-; - priu-zisă. şi la răbufnirea, furief eroice ditl

.primele zile, dar cei puţin la prefacerile ulterioare; să-i amintim pe comuniştii ca? re, fiitr^un- fd:şau altul a » constituit struc- ’ tura social-poliîică a tării (să- nu uităm; că de Ia instaurarea dictaturii te ţara - noastră au trecut 45 de ani) ş i care s-au alăturat obiectivelor poporului muncitor. Dacă: aceşti comunişti nu şi-ar f i dat spri­jinul, ţinînd seama : că ei constituiau structurile medii şl de jos ale conducerii societăţii noastre; singurii sau aproape singurii specialişti,, din diferite dome­nii* existenţi* haosul politic şi econo­m ic ar' fi. fost. mult mai. marer dezastrul şi suferinţele noastre mult mai. mari, baia. de sînge mai mare. De aceea sîntem: fe­riciţi şi ne bucură participarea acestora Ia revoluţie. Mai inult decît atît, fnţelegem că cei care trebuie sâ asigure deocamdată funcţionarea în ordine ş i cu maximă e - ficienţâ a. economiei ş i a celorlalte struc­turii sociale sînt aceşti oameni. Dacă. pot

■ să reformam spre bine organismul econo­mic şf social, să 0’ facă; sîntem foarte- fe­riciţi. Această perioada — de tranziţie şi - refacerea pe baze comuniste a societăţii' — nu . a fost obiectivul pentru care s-a- rr- v dicat şi a sîngerat poporul.nostru. Nu pu­tem decît să amintim pînă la saturăţie câ - obiectivul esenţial al acestei revoluţii este - edificarea unei societăţi pluraliste,, care . singură, va putea, hotărî căile şi dezvolta­rea ulterioară a societăţii noastre. 7

Desigur, sinceritatea întru democraţie ' a uiior oameni' care au instaurat şi. au contribuit Ia funcţionarea unui regim: dic­tatorial şi. autoritar, bazat p e . principiul rolului conducător al unUt singur, partid,

, poate î l serios, pusă. sub semnul întrebării.__. Personal mă îndoiesc că. există, compatibi- .

litate între conumism, şi. libertate politică* • , aşa cum na exista compatibilitate între un , sistem economic integral planificat, şi efL-

cienţa economică. Dar momentan, este ne­

cesară aeeastîs fază de tranziţie* fe care structura puterii şi conducerea economică aparţine în principal foştilor Comunişti to^T" talitari, care acum* s-au. transformat în - comunişti reformatorii.

Atunci oare sîntem fo situaţi® de a ne' •fi- văEsat sîngeie te zadar? NaF De a-m ie de ori nu!

Pluralismul dcmocratic pe care îl! voirii edifica, cu siguranţă, nu se sprijină pe sinceritatea sau nesinceritatea membrilor nou. strueturi politic^, nu’ este garantat d e re'ala transformare a unor totalitarişti în democraţi toleranţi. El se sprijină p e ho- tărîrea unanimă a tineretului şi poporului' nostru de a ntH f trâdă morţii şi- propria lor suferinţă.'

Consider că este nevoie de constituirea- «nur organism,, aş spune, suprapoEtic, ca­re* să nu facă parte- din. structura puterii; şi nici <fin partidele politice care trebuie să se constituie ftt cadrul pluralismului democratic, şl care să vegheze la- realiza- • rea efectivă a dimocraţfei in ţara noastră. Condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească acest organism este să aibă încrederea tineretului şi a poporului..

Sjtigurele arme pe care le va, avea la, îndemîriă acest organism; — dar vă asigur

. că- vor fi suficiente ~ sînt determinarea spre democraţie şi libertate o. tineretului

? şi poporului nostru şi piepturile' lor goale, care şi-au dovedit eficienţa miraculoasă chiar în faţa celor mai teribile instrumen­te de teroare. . , g ■

Sub protecţia lor se v a -realiza demo- ' craţia pluralistă. în ţara noastră;. Vreau să asigur pe toţi’ cei care fac parte din strUctur® nouă de condurere,. dar mar hles pe cei care în toiul luptei ne-au acordat ,

■ Încrederea, că; vomi face ceea- ce- trebuie sa facem pentru- ca poporul şi tineretul’ nas--' , trui să-şi. poată auto garanta utilitatea- sa- , crificiuiai. pe care- l<-aui făcut . ■

ADEVĂRUL PAGINA 4

întreaga lume trimite ajutoare pentru RomâniaTot mai multe ţări şi organizaţii din întreaga lume îşi

manifestă solidaritatea cu lupta poporului român pen­tru libertate, trimiţînd. în ţara noastră ajutoare mate­riale şi medicamente. • Guvernul suedez a hotărîţ să aloce 20 m ilioanede coroane, reprezentînd un ajutor do urgenţă acordat României în'medicamente şi produse alimentare. Comitetul Crucii Roşii suedeze şi organizaţia: religioasă „Stelele speranţei" au trecut la strîngerea unui fond de-solidaritate cu poporul român, e Un avion do tip „Hercule C-l 30“, apârţinînd forţelor armate belgiene, închiriat de organizaţia umanitară „Medicii fără fron­tiere" transportă în România medicamente'şi o echipă de medici belgieni. Medicamentele aU' fost furnizate de filiala din Olanda a acestei organizaţii. « De îndată ce, vor fi reluate cursele aviatice între Tel Aviv şi Bucu­reşti, guvernul israeliari urmează să trimită - îir Româ­nia ajutoare materiale. « Cetăţeni bulgari îşi anunţă do­rinţa de a oferi găzduire pentru copiii români aflaţi în nevoie sau răniţi. Cluburile sportive T.S.K.A. şi'Levski Spartak sînt gata să primească 50 copii români şi încep să primească fonduri prin Crucea Roşie bulgară pentru a fi trimise în România. • Din Havana se anunţă că a fost autorizată trimiterea urgentă în România a unui ajutor constînd din 22 tone medicamente,' instrumente medicale şi alimente necesare populaţiei: o Consiliul de miniştri ungar a transmis Agenţiei ungare M.T.I. urmă­toarea declaraţie: „Guvernul ungar Urmăreşte cu îngri­jorare şi compasiune luptele grele purtate pentru o Ro­mânie liberă, democratică. Lăsîndu-se condus de îngri­jorare, guvernul ungar a cerut, la 22 decembrie, con­vocarea Consiliului de Securitate al O.N.U., cu rugămin­tea de a se acorda ajutor poporului român prin toate mijloacele posibile şi de a chema forţele de’ securitate care opun rezistenţă , să se predea. Guvernul ungar con­damnă masacrarea organizată a poporului şi, totodată, ' subliniază că are intenţia să ajute prin toate'mijloacele; poporul român. Ajutorarea organizată a poporului: ro­mân continuă deja de cîteva zile. • Conducerea Ministe­rului Apărării al/Bulgariei, împreună cu Direcţia supe­rioară politică a armatei bulgare, au trimis-în România

un spital militar de campanie, deservit de medici şi personalul sanitar respectiv şi dotat cu instalaţiile,. şi paturile necesare. Totodată, s-a declarat gata să expe-

, dieze materiale şi substanţe medicamentoase, corturi, ’ paturi, pliante cu lenjeria respectivă, precum şi ' alte. materiale. Crucea Roşie a Bulgariei a trimis_în Româ­nia patru autocamioane: încărcate cu paturi pliante, len-- jerie, plăpumi, sînge sub formă de plasmă, medicamen­te, produse alimentare. Ministerul bulgar al Sănătăţii; şi Prevederilor Sociale - a trimis, la rindul său, două spitale de ■ campanie” cu medici: şi surori, iar cetăţeni bulgari donează sînge pentru a completa necesarul pen­tru unităţile medicale româneşte • Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi'Semilună Roşie din U.R.S.S. a" pregă-_

- tit, în vederea expedierii în ; România, un ajutor de ur­genţă,: constînd' din instrumentar pentru operaţii, feşe,

■ catgut; genţi farmaceutice şi sanitare pentru acordarea■ de prim ajutor. « Cinci tone de medicamente, material -

sanitar şi hrană aii fost îndreptate către Timişoara: de către guvernul şi Cruceai Ro'şie'din Iugoslavia. • Comisia Pieţei Comune a decis acordarea unui al doilea ajutor de urgenţă; României, a'cărui valoare se ridică la 11 milioa­ne de mărci, precum şi trimiterea unor medicij • Minis-

, torul de externe al Olandei anunţă că această ţâră a aloi' -cat trei milioane de florini (circa Un milion şi jumătate : de dolari) pentru acordarea unui ajutor urgent României.

• Cancelarul federal al Austriei, Franz Vranitzky, a in- ' format — după o şedinţă a guvernului — că s-a creat un •fond de ajutor de urgenţă pentru România în valoare de 20 milioane şilingi, iar forţele armate austriece vor oferi populaţiei din România două treimi din mijloacele medi­cale de care, dispun.

DE P E S T E H O T A R EWASHINGTON. Mai multe mii de români din Statele

Unite au demonstrat la Washington exprimîndu-şi depli­na satisfacţie pentru înlăturarea tiranului Ceauşescu. De­monstranţii şi-au manifestat dorinţa de a contribui activ la ajutorarea poporului român, aflat în grea cumpănă.

Deputatul Ted Wayne a .reamintit că guvernul .ameri­can'este gata de a trimite ajutor umanitar în România, dar se opune oricărui ajutor militar. .w;• Deputatul Cristopher Smith a . salutat, evenimentele din,' România în cadrul unei declaraţii transmise presei ame­

ricane. El a adăugat că prin înlăturarea dictatorului Ceauşescu „a fost eradicat un cancer din trupul Europei**-

VIENA. La Viena a, avut loc o m are, demonstraţie î f1 sprijinul revoluţiei din România şi de omagiere a victi­melor şi de condamnare a acţiunilor teroriste a regim u-

; lui Ceauşescu, informează, într-un amplu reportaj, agen­ţia austriacă A.P.A. Manifestanţii purtau fotografia lu i

' Ceauşescu pe care scria „ucigaş", fluturau noul steag rd - ' mânesc, arătau semnul victoriei şi scandau „Moarte d ic­

tatorului „Libertate" şi „Să se pună capăt terOriiV ':SOFIA. Agenţia bulgară de ştiri B.T.A. transmite că.

- în timp ce nava bulgară „Petr Karamancev". se afla în. apropiere de portul dunărean Brăila, la 23 decembrie seara, teroriştii au deschis asupra ei foc din cîteva punc­te de rezistenţă aflate pe ţărm. In corpul navei s-au gă­sit însemnele a 40 de gloanţe care au atins-o.

Teroriştii clanului Ceauşescu au deschis foc şi asupra navei sovietice de pasageri „Amur", care se afla în ime­diata apropiere de nava bulgară, precizează B.T.A. .

FRAGA. Ne exprimăm revolta şi indignarea faţă de teroarea exercitată de unele efective armate ale fostului

■ regim de'dictatură din România împotriva populaţiei ci­vile lipsite de apărare — se arată într-o declaraţie pu­blicată la Pragâ de către Comitetul de coordonare al fo­rumului cetăţenesc din Cehoslovacia., PARIS. Partidul Comunist francez declară solidaritatea

sâ deplină cu poporul României care duce o luptă cu­rajoasă pentru libertate şi democraţie, se spune în ape­lul publicat duminică de ziarul „l’Humanite“ şi citat de agenţia TASS. P.C.F., se spune în document,, condamnă fostul regim dictatorial vinovat de moartea-a mii de oa­meni. P.C.F. îi cheamă pe francezi să* participe la cam­pania de solidaritate cu poporul român şi la acordarea de ajutor umanitar celor aflaţi în suferinţă. ;■

BONN. Agenţia D.P.A. din R .F .. Germania informează . că John Tagliabue, corespondentul est-european al coti­dianului american „The New York Times“ a fost împuş­cat la Timişoara. Autoturismul în care ziaristul se gă­sea, împreună cu trei alţi colegi americani şi belgieni a fost supus unor tiruri pUternice de către terorişti. .

• După cum informează agenţia France Presse, luni la orele 3,00 (ora locală), un ziarist belgian care se apropia de Bucureşti într-un automobil, împreună cu trei con- ■ fraţi; a fost ucis de gloanţe, s-a aflat de la postul de frontieră Ruse. . . . . . . .

ea b bi b ■ B l ■

VIEŢI PIERDUTE ÎN ÎMĂeSiWÎA ZI OE 21 DEC. 1989. • Cu su n ete le îndurera ­

te anunţăm Încetarea d in via fă In Înflăcărată ţ i tot­od ată s în gcroasa z l de 21 d ecem b rie 1989 a dragu lu i

, n ostru A D R IA N - • GHEORGHE N A ŞC în v lrs - tă d e 31 anii m u n citor la I .A .M .S .A .T . C lu j — B riga-

. da A rd e a l. A participat ş i e l a lături d e m iile d e ti­n e r i cu ra jo ş i ai C lu ju lu i la d em onstra ţiile aritlceauşis- te , fiin d Îm puşcat tm pre-

; u n i cu a lţi dpi co le g i de m u n că lin gă .F a b r ica de B ere . D ragul nostru d e a - , c u m înainte da tor ită , vou ă .

; c e lo r . c e v -a ţi vărsat s în - g c le p c stiăzlle oraşe lor , S fin tu l Crăciun v a f i liber ş l fru m os cu m n u l-am cu n oscu t p lnâ acum dar pentru noi va fi um brit de

tristeţe, T u n e v e i lipsi în totdeaun a, d o a r In Ini­m ile noastre v e l trăi m e* :, r e u ; P en tru n ep oţii tăi Ioa n a , S ilv iu , S ebl ş l A d i- ş o rll a m in dol p e ca re l-a i - îu b it atît d e m ult ş l p en ­tru ca re a i fost c i un fra te , m ai m are , ve i r&mine un s im b ol a tot ceea c e este fru m o s ş l dem n In v iaţa u n u i o m . Scum pul n ostru , '. su fletu l t ă u . b un ş l n ob il nu-1 v o m uita n iciodată . T ata , sora M ăria M u re şa n s c u fa m ilia , sora S ilv ia L u - . ca cu fam ilia şi fratele M lrcea cu fam lliiu

♦ M aria soţie , ce le trei f l l c c Crlstlna, - A drian a şi Ioa n a anunţă cu nem ărgi­n ită d u rem in su flete că

iub itu l lo r so ţ ş i tată VIOREL C IO A R A , in vlrstă de 50 an i, In firm ier la in s - . titutul O n co lo g ic decedat in s în gcroasa z i d e 21 d e ­ce m b rie 1989,' u c is m işeleş-

; t<ş In P ia ţa 'L ib e r tă ţii de a ce l ' crim inali a l d inastiei .. ceauşiste — va f i Inm or- m ln lat m iercuri, 27 d ecem ­b r ie 1989, ora 12,30 din ca* p e la nouă ; a cim itiru lu i M ănâştur.

• Cu adincă d u rere ne despărţim , de prietenu l

nostru IOAN RUSU In v lrstă d e 40 an i, tată a pa ­tru c o p il, u cis m işeleşte In z iua d e 21 d ecem b rie 1989, d e b an d a ceauşlstâ . c i t v o m trăi v o m f l alături de fa m ilia ta greu lov ită ş l n u v o m uita n iciod ată sa­c r if ic iu l suprem pe caroI -a l fă cu t pentru liberta ­tea noastră . N u te vom u ita n iciod a tă . F am ilia M ă- n ăştu rean T ralan , M arlclca Şl M lhacla . (22140/A)

• Cu in im ile zd rob ite d c d urere anunţăm dispariţia d in viaţă a iubitului fiu 1STVAN BORBELY, m u n ­c ito r in vlrstă d e 31 an i, d eced a t e ro ic pentru lib e r ­tatea pop oru lu i.' Înhum area răm ăşiţelor păm tnteştl a dispărutulu i a re lo c a zi, 26 decem brie In cim itiru l L u ­teran, după m itingul d e d o liu com un . M am a- K a - talln , tata Janos ş l sora Em ese. • ■ - -

, / • Cu adincă d urere a - nunţăm Încetarea d in v ia - ' ţă a scum pului n ostru c o ­

leg şi prieten SZA B O • ŞTEFAN , In v lrstă de 40

-a n i, u s is m işeleşte de g loan ţele tiranului in ziua d e 21 d ecem brie 1989 ' in p rea jm a Fabricii d e B ere d in C lu j-N apoca . In v e c i nu-1 v o m 1; uita .. C oleg ii de s e r v ic iu . din secţia „ P r e -

; lu crare „M eta lu l ro şu " .• C Iu j-N apoca, P iaţa

' L ibertăţii, jo i 21 d ecem b rie 1989, LUCIAN : M A TIŞ de

, 29 ani, artist p lastic — ce l m a i fru m os şi m ai b u n . d in tre păm înten l a p leca t d e lingă n o i pentru ca u ­za cea m ai dreaptă şl lu ­m inoasă pentru R O M A - ■■ N IA ; eu am s ă p l î n g m e ­reu , : m ereu , su fletu l şl. tru ­p u l m eu nu-1 v o r u ita n i ­c iod a tă p e ce l m al scu m p tată ş i soţ, surîsu l t iu v a răm in e, ceru l ş i S oarele , m area ş i izvoarele — L ili, so ţie ,. H oraţiu fiu d e n u ­m ai 4 an işori. T atl te v o i aştepta m ereu 1

• Cu Inim ile zd rob ite d e d u rere anunţăm că In ziua d e 21 d eecm brie 1989 a În­ceta t d in v iaţă Iubitu l n o s ­tru so ţ ş i tată IOAN RUSU, In vlrstă de 40 a n i, s trun­g a r la M .M .M .G . — C .U .G ., Îm puşcat m işeleşte d e a ce l cr im in a li a i d inastiei cea u ­şiste , lingă R estaurantul B u cu reşti (M etrop o l). A p le ca t vesel de acasă a ş - tep tind sfin tele , sărbători ş i , mu s -a m ai Întors. L -a m că u ta t o z l , Întreagă şl n -a m găsit d e c lt u n co rp m altratat şi neînsufleţit.

. A m in tirea Iul va răm ine v e ş n ic In in im ile noastre Îndurerate şl nem ingllnte. S oţia M lr lo a ra , . f iu l F a - b ian şi fiice le C ecllia , A - nam aria ş i A m alla. M iiln - g u l do doliu va avea lo c a zi, 26 decem brie 1989, o ra 12 In Piaţa P ă cii, Iar ln -- m orm fntarea la o ra 14 In

cim itiru l E roilor C luj.

0 C u a d in că d urere In s u f le t ; anunţăm Încetarea d in ’ v iaţă in s ingeroasa zi d e 21 d ecem b rie 1989, a iu ­b itu lu i nostru t a t ă , , fiu , fra te , u n ch i şi prieten P O P A L E X A N D R U în v lrs ­tă d e 42 an i, îm pu şcat m i­şeleşte de cr im in a lii ce a u - ş işti, p e strada M oţilor. O - d ih n ea scă -se In p a ce . în - m orm în ta rea v a avea lo c a z i, 26 d ecem b rie la c im i­tiru l E ro ilo r , la orele 14.

.F am ilia Îndurerată.

. • C u m are d u rere In• su fle te -. anunţăm Înceta ­re a d in viaţă In s in geroasa z l d e 21 d ecem b rie 1989, a scu m p u lu i ş i iub itu lu i n o s ­tru IO AN V A L E A N , In v lrs ­tă d e 37 a n i, m u n c ito r laC .U .G ., u cis In : ch ip m işe­le ş te , In fa ţa F a b ricii d e B ere de cr im in a lii d inas­t ie i ceau şiste . Nu-1 v o m u ita In v e c i . S ă -i f ie ţăr i- ? n a u şoa ră . Fam ilia Îndu­re ra tă : soţia , socru , fra ţii, cu m n aţii, ; cu m n ate le ,, fin ii ş i n e p o ţii.

• Cu in im ile zd rob ite d e . :, d u re r e , anunţăm uciderea p rin tm pu şcarc In ziua d e21 d ecem b rie 1989 a scu m ­p u lu i nostru fra te , u n ch i ş i f iu IO A N BUSU . I n , v e c i nem ingliaţi so ra L ia-, n a , nepoata L oredana , ta ­ta, m am a. Nu-1 vom u ita n ic io d a tă . (22435)

• C u ad in că d u rere a - '■ n u n ţăm Încetarea d in v ia ­

ţă , In ziua d e 21 d ecem b rie 1989, Îm puşcat m işeleşte , a c e lu i ca re a fost un erou G R IG O RE BORŞ In v îrstă d e "28 a n i, m u n citor la I .A . M .S .A .T . — B ucu reşti C lu j ,— B rigada A rd ea l. S în tem a lă tu r i d e fa m ilia În d olia ­tă . Nu-1 v o m uita n ic io ­d a tă . A socia ţia d e loca ta ri. (22138) >

• U n p io s onţagiu c o le ­g u lu i ş l p rie ten u lu i nostru d ra g G R IG O RE BORŞ, că ­zu t e ro ic In z iu a de 21 d e ­ce m b rie 1989 pentru lib e r - ‘ ta le . N u te v o m uita n i­c iod a tă . F am iliile U nguru - şan M lrcea , Crlşan V asile ş l G u rzău V asile . (22441) -. • In lum inoasa şi înfIer* b ln tata z i d e 21 d ecem brie 19S9 In P iaţa L ibertăţii, g i­

n e re le n ostru LUCIAN M A T IŞ , d c 29 ani, artist p las ­t ic , a căzut răpus In su flet ş i in im ă d e g lon ţu l u cigaş p en tru libertatea noastră p en tru BOM AN 1A L IB E - :! K A . C hipul lui va . răm ine v e şn ic în tipărit In n o i. S u», f le tc le noastre se v o r ru ga fie rb in te . . pentru e l. T e v o m * aştepta m ereţi. L lv la şt T ra lan — so cr i.(22439/A)

• tn P iaţa cu n u m e s im - b o llc , la 21 d e ce m b rie 1989

''cu m n atu l, n ep otu l ş i u n ­ch iu l .n o s tru L U C IA N r

M A T IŞ, d e 29 a n i, artist p lastic , cu in im a Iul b u n ă

ş l m are a fo ş t a lătu ri d e Întregul p o p o r , ş i a stfe l a că z u t . m artir a l R evo lu ţie i noastre . D orm i tn p a ce su ­fle t dem n, b lîn d şt iu b i­tor, nu te v o m u ita n ic io ­dată . L orin , A lu n a ş i D o ­r in ; Sanda ş l N e lu u n ch i ş i b u n ic i. (22439)

O S cu m p u l ş i iu b itu l n os ­tru fiu LU CIAN M A T IŞ d o 29 an i, artist p la s tic , a că zu t e ro ic sub g loan ţe t n ' ziua d e 21; d ecem b rie 1989 In P iaţa L ibertăţii - p en tru . R O M ÂN IA L IB E R A . C h ipu l

: lu i fru m os , su fle tu l Iu l b u n ş i b lin d n e v a răm tn e v e ş ­n ic tn in im i ş i In su flete.- F le c a prim a p ică tu ră d e s lnge a C lu ju lu i să răm ln ă o v ie amintire^ N e ru gă m pentru tin e, P ărin ţii.

. (22433/B) .

" • C u a d in că d u rere a - ‘ nunţăm u c id erea m işe le a s -

că d e b an d a cea u şistă In z iu a d e 21 d e ce m b rie 1989,' a scu m p u lu i n ostru c u m - ' nat, u n ch i IO ĂN R U SU , In v lrstă de 40 an i. C it v o m - tră l nu te vom u ita , nuv o m u ita îm p re ju ră r ile tra ­g ic e In ca re a i f o s t . u c is m işeleşte pentru liberta tea noastră , a În tregulu i n o s ­tru p o p o r . - C it v o m trăi vom fl a lături d e ce l 4 c o ­p il a l tăi ş l d e so ra ş l cu m ­n ata n oa stră g re u lov iţ i.

■: F am ilia B o lb o a că G a v ril, S usana, D iana ş i G a b l.(22440)

• CU' ad in că d u re re in su fle te anunţăm în ceta rea d in v ia ţă In s in geroa sa z l ;. d e 21 d ecem b rie 1*89 a scu m p u lu i ş i iu b itu lu i n o s -

- tru e ro u ' S ZA B O A T T IL A , tn v îrstă d e n u m ai 22 a n i,

- e lectrician Ia C oop era tiva „M eta lu rg ia ” u c is fă ră m ilă d e cr im in a lii d ictatoru lu i tn P iaţa L ibertăţii. A p le ­ca t vese l d e a ca să p ro m l- ţînd că se v a În toarce cu -

■ rînd la adorata Iul fetiţă d e num ai 9 lun i ş i Iubita Iul soţie care Ia scu rt tim p u rm a s ă -i dăru iască în că <- un vlăstar fa m ilie i. V or

: răm in e pe v e c i , n e m ln - gilaţl de m area p ierd ere ,

.. Iar ch ipu l Iul b lln d v a ră - , m in e m ereu In a m in tirea

noastră , tn m orm ln tarea v a , avea l o c ; M iercu ri 27 de*

cem bH e 1989 de la ca sa p ă ­rintească la c im itiru l din strada Crişan, ora 14. Fa* ' . m iila îndurerată .

,rs Decese-com em orâri???:

• C o lectiv u l S pita lu lu i o - ră ş cn e sc C lm pia T urzii r e ­gretă p ro fu n d trecerea In n efiin ţă a co le g e i dr. A N A D O R D E A . S in cere co n d o ­leanţe fa m ilie i Îndoliate.

• Cit d e neaşteptat ş i n e ­cru ţă tor c u A u rica ş l S lm l este tristu l destin , ca re i-a desp ărţit d e iu b itu l lo r soţ ş i tată IO A N D A N . Slntein a lături d e fa m ilia în d u rera ­tă. C o leg ii d e la I.U .G .T .C . C lu j. (21774)

• S în tem a lături d e şe fD .E .T . C lu j, in g in er Ioa n D ord ea în a ceste c lip e la trecerea in eternitate a s cu m p e i s o ţ ii . S in cere c o n ­d o lea n ţe fa m ilie i Îndoliate.D .E .I.C . — C om andam ent. (22327/A) ’

0 Îm pă rtă şim durerea fa m ilie i in g in er Ioan •

D ord ea la d ispariţia soţiei d rag i. S in ce re con dolea n ţe ş i Întreaga n oa stră co m p a ­siu n e. . C o lectiv u l ; D isp ece ­ru lu i E n ergetic T eritoria l. (22327); ■ .V, ;V ■' : "■ « ■'

• Z d ro b iţ i de d urere a - nunţăm m oartea^ m işeleas- că a c e lu i ca re a fost g i­n ere le ş i cu m n atu l, nostru IO AN RU SU , In vîrstă de 40 an i. S o cru l A lexa n d ru B a iogh , so a cra V ictoria şi cu m n atu l • V ic to r . (22435/A)

• Cu d u rere nem ărgin ită anunţăm Încetarea d in v ia ­ţă , In tr-un , a cc id en t tra g ic a scu m p ei n oastre soţii ş i m am e A N A B U M B , In v ir - stă d e 59 a n i, din str. C im - p u lu i 45. tn m orm ln tarea va avea lo c m a rţi, 26 d ecem ­b r ie , o re le 13, d in capela c im itiru lu i M ănâştur. S o ţu l ş l fa m ilia îndoliată .

• Cu d u re re in su flet a- nunţăm d e ce su l m ult sti­m atu lu i c o le g ş l prieten d r . SAM U IL ZA H A R O V IT S co n silie r ju r id ic pensionar. In m orm in tarca v a avea lo c tn ziua d e 26 d ecem b rie 1989, o ra 15 tn cim itiru l E- r re ie s c d in strada R epu? b llc li . P rie ten ii. (22430)

• Cu m a re d urere tn su fle te le n oastre anunţăm u c id erca scu m p u lu i nostru

fra te , cu m n a t ş l u n ch i IO AN RU SU . Fratele A le ­xa n d ru , cu m n ata V ictoria , şl n ep oţii G e lu , c ă l in , L ia ­na şl A n to n e la . V a răm în e v eşn ic In su fle te le n oastre .

• P io s om ag iu şi u n d u ­re ro s m om en t d e re cu le ­g e r e la Îm plin irea u n u l an d e : la trecerea tn veşn ic ie a s cu m p e i şi a d ora tei n oa s­tre soţii, m am e ş l b u n ic i Ş T E F A N IA C IP A IÂ N U . N uo v o m uita n iciod a tă . F a ­m ilia . (21487)

• L acrim i ş l m ult d o r la îm p lin irea c e lo r 2 an i de la d espărţirea d e ce l m al b u n fiu ş l fra te ION ICA ŞU C U TA RD EA N , n ăscut In M o c lu , d om ic ilia t tn M e­d iaş . II v o m p lîn ge to t re s ­tu l v ie ţii. M am a ; Ioana , s o ra A n lcu ţa ş l cum natul A ttila . (22298)

■9 A z i, 26 d ecem b rie se Îm p lin esc S an i d e Ia d u ­re ro a sa d esp ărţire d e b u ­n a . n oa stră s o ţie ş l m am ă A N A COJOCARU (născută B a d iu ). C hipul, el b lln d n e v a în so ţi m ereu . BorLs . şi G a b y C o jo ca ru . (23312)

’ • D u ioasă Şi tristă a - m in tire la u n an d e, la tre­c e re a tn n e fiin ţă a iu b i­

tu lu i nostru so ţ ş i tată SIM ION B A R A IA N . A m in ­tirea lu i va răm în e veşn ic v ie In in im ile n oastre . S o ­ţia ş i co p iii . (22999)

• Un g in d cu rat m e m o ­r ie i in g in eru lu i CORNEL

GIU R G IU la 10 an i d e la d e ce s . F am ilia . (21730) :

• A trecu t u n an p lin de la crim i ş i su ferin ţă d e clnd a trecu t In etern itate b u ­n u l n ostru soţ, fiu , tată,

b u n ic , fra te ş l cum n at V A L E N T IN A N D R E IA Ş,

R ecu n oştin ţă ce lo r ca re 11 v o r în ch in a o c lip ă d e a- d u ce r e am in te . F am ilia . (22062)

• N econ so la tă p în ă la s flrş itu l v ie ţ ii N uţa soţie şi

m am ă a n u n ţă ' trecerea u - n u i an d e la m oartea scu m ­p u lu i s o ţ IO A N PE TRA N ş i re sp e ct iv 2 an i d e I» fu lg eră toa rea m oarte a u n icu lu i ş l adoratu lu i fiu A D R IA N PE TR A N (A d y ). D o r u l , su ferin ţa şi s in gu ­ră tatea cu m p lită v o r fl că lă u za la dru m u l fă ră În­to a r ce re . (22182)

- • S e Îm plineşte u n an d e la trecerea In eternitate

a scu m p u lu i m eu soţ A L E X A N D R U C RISTEA . î l v o i p lîn g e toată v iaţa. S o ­ţia E lena. (21540)

- 1 , • — ------------------— ---------„Scînieia poporului**, din Bucureşti, y|-n luat un nou nu/no — „Adevărul**. Pentru a nu se naşte confuzii, atiarul nostru se va numi „ADEVAIJUL IN LIBERTATE1*. Intrucît majscle do revoluţionari clujciii ne-au ce­rut să scriem adevărul, acest cuvint va rfimîne pe frontispiciul ziarului nostru f i şi in paginile sale.

-= -1 Tiparul executat la întreprinderea poligrafică '.m Cluj. Tirajul 75.000 ex.

40.100