I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
-
Upload
ana-maria-bodeanu -
Category
Documents
-
view
229 -
download
1
Transcript of I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
1/196
CC UU PP RR II NN SS
MemoriuMemoriuMemoriuMemoriu tehnictehnictehnictehnic
PPPPARTEAARTEAARTEAARTEA I.I.I.I.CCCCALCULULALCULULALCULULALCULUL STRUCTURIISTRUCTURIISTRUCTURIISTRUCTURII DE REZISDE REZISDE REZISDE REZISTENTATENTATENTATENTA
Date de temaDate de temaDate de temaDate de tema________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I.1I.1I.1I.1
I. PredimensionareI. PredimensionareI. PredimensionareI. Predimensionare ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I.I.I.I.2222
I.1. Predimensionare placa _________________________________________I.2I.2. Predimensionare grinda ________________________________________I.2
I.3. Predimensionare stalp _________________________________________I.3
I.4. Predimensionare pereti ________________________________________I.5
I.5. Calculul coeficientului seismic Cs ________________________________I.9
II.II.II.II. Calculul deplasarilorCalculul deplasarilorCalculul deplasarilorCalculul deplasarilor lateralelateralelateralelaterale relativerelativerelativerelative____________________________________________________________________________________________________________________________________________II.1II.1II.1II.1
III.III.III.III. Armare placaArmare placaArmare placaArmare placa____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________III.1III.1III.1III.1
IV.IV.IV.IV. Armare grinziArmare grinziArmare grinziArmare grinzi _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I_____I_____I_____IVVVV.1.1.1.1
IV.1. Grinzi longitudinale Axul 1_________________________________IV.2
IV.1.1. Parter ____________________________________________IV.2
IV.1.2. Etaj 1 Etaj 2 ______________________________________IV.6
IV.1.3. Etaj 3 Etaj 9 ______________________________________IV.9
IV.1.4. Etaj 10 Etaj 14 ___________________________________IV.13
IV.2. Grinzi longitudinale Axul 2________________________________IV.17
IV.2.1. Parter ____________________________________________IV.17
IV.2.2. Etaj 1 ____________________________________________IV.20
IV.2.3. Etaj 2 Etaj 3 _____________________________________IV.24
IV.3.4. Etaj 4 Etaj 10 ____________________________________IV.27
IV.2.5. Etaj 11 Etaj 14 ___________________________________IV.30
IV.2.6. Etaj tehnic ________________________________________IV.34
IV.3. Grinzi transversale Axul A ________________________________IV.37
IV.3.1. Parter ____________________________________________IV.37
IV.3.2. Etaj 1 Etaj 2 _____________________________________IV.40
IV.3.3. Etaj 3 Etaj 9 ______________________________________IV.43
IV.3.4. Etaj 10 Etaj 13 ____________________________________IV.46
IV.3.5. Etaj 14 ____________________________________________IV.49
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
2/196
V.V.V.V. Armare stalpArmare stalpArmare stalpArmare stalp____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________V.1V.1V.1V.1
V.1. Armare longitudinala ________________________________________V.2
V.2. Armare transversala ________________________________________V.11
V.2.1. Determinarea eforturilor VEd __________________________V.11
IV.2.2. Calculul etrierilor __________________________________V.16
VVVVIIII.... Verificare de nodVerificare de nodVerificare de nodVerificare de nod________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________VVVVIIII.1.1.1.1
VVVVII. Armare rII. Armare rII. Armare rII. Armare rigle de cuplareigle de cuplareigle de cuplareigle de cuplare____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________VIVIVIVIIIII.1.1.1.1
VII.1. Parter ____________________________________________VII.2
VII.2. Etaj 1 Etaj 5 ______________________________________VII.4
VII.3. Etaj 6 Etaj 7 ______________________________________VII.6
VII.4. Etaj 9 Etaj 9 ______________________________________VII.8
VII.5. Etaj 10 Etaj 11 ___________________________________VII.10VII.6. Etaj 12 ___________________________________________VII.12
VII.6. Etaj 13 Etaj 14 ____________________________________VII.14
VIVIVIVIIIIII. Armare pereteI. Armare pereteI. Armare pereteI. Armare perete cuplatcuplatcuplatcuplat _______________________________________________________________________________________________________________________________VIII.1_______________VIII.1_______________VIII.1_______________VIII.1
VIII.1. Armarea verticala________________________________________VIII.3
VIII.1.1. Parter __________________________________________VIII.3
VIII.1.2. Etaj 1 ___________________________________________VIII.5
VIII.1.3. Etaj 2 __________________________________________VIII.6
VIII.1.4. Etaj 3 __________________________________________VIII.7
VIII.1.5. Etaj 4 __________________________________________VIII.8
VIII.1.6. Etaj 5 __________________________________________VIII.9
VIII.1.7. Etaj 6 _________________________________________VIII.10
VIII.1.8. Etaj 7 _________________________________________VIII.11
VIII.1.9. Etaj 8 _________________________________________VIII.12
VIII.1.10. Etaj 9 ________________________________________VIII.13
VIII.1.11. Etaj 10 _______________________________________VIII.14
VIII.1.12 Etaj 11 ________________________________________VIII.15
VIII.1.13 Etaj 12 ________________________________________VIII.16
VIII.1.14 Etaj 13 ________________________________________VIII.17VIII.1.15 Etaj 14 ________________________________________VIII.18
VIII.2. Armarea orizontala______________________________________VIII.19
VIII.2.1. Parter _________________________________________VIII.21
VIII.2.2. Etaj 1 __________________________________________VIII.24
VIII.2.3. Etaj 2 _________________________________________VIII.26
VIII.2.4. Etaj 3 _________________________________________VIII.28
VIII.2.5. Etaj 4 _________________________________________VIII.30
VIII.2.6. Etaj 5 _________________________________________VIII.32
VIII.2.7. Etaj 6 _________________________________________VIII.34
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
3/196
VIII.2.8. Etaj 7 _________________________________________VIII.36
VIII.2.9. Etaj 8 _________________________________________VIII.38
VIII.2.10. Etaj 9 ________________________________________VIII.40
VIII.2.11. Etaj 10 _______________________________________VIII.42
VIII.2.12 Etaj 11 ________________________________________VIII.44
VIII.2.13 Etaj 12 ________________________________________VIII.46
VIII.2.14 Etaj 13 ________________________________________VIII.48
VIII.2.15 Etaj 14 ________________________________________VIII.50
VIII.3. Armarea transversala in bulbi _____________________________VIII.52
VIII.3. Verificarea necesitatii armaturii de confinare_________________VIII.53
AnexaAnexaAnexaAnexa AAAA Calculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapada ___________________________________A.1___________________________________A.1___________________________________A.1___________________________________A.1
AnexaAnexaAnexaAnexa BBBB Eforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de Etabs ______________________________________B.1______________________________________B.1______________________________________B.1______________________________________B.1
PPPPARTEAARTEAARTEAARTEA II.II.II.II.TTTTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTIEI LUIEI LUIEI LUIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCTIITIITIITII
Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _______________________________________________________________________________________________1__1__1__1
Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _____________________________________________________________________________________________________________________________________8____8____8____8
Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _________________________________________________________________________________________________________________________________________________1__1__1__10000
Etapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructiei ______________________________________21__21__21__21
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
4/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
1
MEMORIU TEHNIC
1.1.1.1. DATE GENERALE.DATE GENERALE.DATE GENERALE.DATE GENERALE.
Firma Imobile Best S.A. detine in proprietate privata un teren in mun. Bucuresti, in
prezent liber de constructii, pe care intentioneaza sa realizeze un bloc de birouri.
Proiectantul general al investitiei este INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
IN TURISM Bucuresti. Proiectantul de specialitate structura este Abs.: ANDONII Octavian.
Pentru realizarea investitiei, conform legislatiei in vigoare, se va obtine de la Primariamun. Bucuresti, Certificatul de Urbanism necesar in care se va specifica regimul juridic, regimul
economic, regimul tehnic (regimul de inaltime, modul de ocupare a terenului, retragerile fata de
limitele terenului, inaltimea maxima admisa), precum si acordurile, documentele si
documentatia tehnica pe baza carora se va solicita Autorizatia de Construire pentru realizarea
acestui obiectiv.
2.2.2.2. INCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIULULULUL GEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DE
AMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TEREN SI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIA NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).
Terenul este situat pe teritoriul administrativ al mun. Bucuresti, sector 2, in intravilan.
La intocmirea proiectului in faza P.A.C., in lipsa unor date concrete pentru
amplasamentul imobilului, s-au utilizat datele furnizate de "Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire
blocului de biblocului de biblocului de biblocului de birouri Garden Bussinessrouri Garden Bussinessrouri Garden Bussinessrouri Garden Bussiness",",",", intocmit de S.C. GeoNat-Groud, in februarie 2011.
Din Studiul Geotehnic intocmit, rezulta ca din punct de vedere geomorfologic,
hidrologic, si hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate buna, nefiind afectat de fenomene
fizico - geologice periculoase, inundatii, sau de vreo artera hidrografica, izvor sau torent.
Din punct de vedere geologic-geomorfologic, amplasametul analizat se incadreaza in
unitatea morfostructurala a pietrisurilor de Colentina.
Din prospectiunile efectuate in cele doua foraje executate pe amplasament, rezulta ca
stratificatia terenului este cvasiorizontala, uniforma si continua, fiind alcatuita din depozite
leosoide si argiloase.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
5/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
2
In forajul F1F1F1F1 executat pe o terasa artificiala cu latimea de cca. 15 m, rezulta urmatoarea
stratificatiestratificatiestratificatiestratificatie :
- 0,00 - 0,50 m : sol vegetal argilos;
- 0,50 - 2,00 m : leoss galben roscat;
- 2,00 6,10 m : leoss cenusiu cu concretiuni calcaroase;
- 6,10 12,50 m : argila cenusiu roscata;
- 12,50 16,80 m : nisip mediu grosier in baza pietris
In forajul F2F2F2F2 executat la o distanta de cca. 30 m fata de F1F1F1F1 si la cca. 2,00 m mai jos,
rezulta urmatoarea stratificatiestratificatiestratificatiestratificatie :
- 0,00 - 0,50 m : sol vegetal argilos;
- 0,50 - 2,00 m : argila prafoasa;
- 2,00 - 4,30 m : argila nisipoasa;
- 4,30 - 7,80 m : argila lutoasa;
- 7,80 - 10,00 m : leoss cu concretiuni calcaroase;
- 10,00 - 17,00 m : argile si marne.
Apa freaticaApa freaticaApa freaticaApa freatica nu a fost interceptata in forajul F1.F1.F1.F1. In forajul F2F2F2F2 se gaseste la o adancime de
3,60 m de la suprafata terenului, fiind cantonata in stratul de argila nisipoasa cafenie unde
continutul mai ridicat de nisip asigura o permeabilittate care permite circulatia slaba a apei.
Adancimea de inghetAdancimea de inghetAdancimea de inghetAdancimea de inghet conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la suprafata terenului
natural sau sistematizat, stratul de fundare fiind incadrat conform STAS 1709/3-90 in categoriapamanturilor sensibile la inghet-dezghet.
Din punct de vedereDin punct de vedereDin punct de vedereDin punct de vedere seismicseismicseismicseismic, in conformitate cu Codul P100-1/2006, clasa de importanta
si de expunere la cutremur a constructiei este II ( I = 1,2), zona de hazard seismic este
caracterizata prin valoarea de varf a acceleratiei terenului ag=0,24 corespunzand unui interval
mediu de revenire de 100 ani si prin perioada de control (colt) Tc=1,6 sec.
Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapadazapadazapadazapada la sol in
amplasamentul constructiei este s0,k=2,0 kN/m2.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
6/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
3
In conformitate cu Studiul Geotehnic, fundarea constructiei noifundarea constructiei noifundarea constructiei noifundarea constructiei noi (proiectate)(proiectate)(proiectate)(proiectate) se face
direct,direct,direct,direct, incepand cu adancimea Df = 7,50 m fata de suprafata terenului natural actual, depasindu-
se astfel adancimea maxima de inghet, cu urmatoarele conditii :conditii :conditii :conditii :
Stratul de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a fi excavatpana la epuizare si evacuat in totalitate in afara amplasamentului.
Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, se va investiga daca pe amplasamentexista eventuale conducte subterane purtatoare de apa-canal, agent termic, gaze, electrica, si,
dupa caz, acestea se vor dezafecta si/sau devia cu avizul autoritatilor si furnizorilor respectivi.
La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de umpluturi, hrube,canale, foste pivnite, resturi de fundatii vechi, foste conducte dezafectate, radacini de arbori,
etc., care ar putea fi intalnite eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in
totalitate iar zonele accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul natural bun
de fundare, golurile rezultate urmand a fi umplute (plombate) cu beton simplu de completare de
clasa C8/10 (Bc10).
Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat sau manual.Sapatura se poate realiza cu taluze inclinate avand pante 2:1, protejate in perioadele cu
precipitatii cu sprijiniri din dulapi de lemn sau metalici.
Depozitarea pamantului excavat sau a materialelor de constructii se va face ladistante mai mari de 1,50 m de la marginea sapaturii generale.
Se va evita orice tendinta de sporire a umiditatii pamantului pe durata lucrarilor desapatura si fundatii. Bazele sapaturilor vor fi prevazute cu pante de scurgere catre baze de
colectare si evacuare rapida a eventualelor ape din precipitatii. Sapaturile nu se vor lasa deschise
timp indelungat pentru a nu fi expuse mai multe zile caldurii solare si/sau precipitatiilor (pentru
a se conserva starea de umiditate naturala din teren). In acest scop, ultimul strat de sapatura ingrosime de 20 cm se va indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului de
egalizare.
La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul mecanic saumanual.
Infrastructura (radier), ca si suprastructura constructiei se vor realiza din betonarmat, cu suficiente capacitati de rezistenta si rigiditate.
La proiectare si executie se vor lua masuri pentru:::: evitarea umezirii terenului defundare;;;; evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii si a infiltrarii in teren a apelor de
suprafata;;;; indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii;;;; evitarea umezirii
terenului cu ape din retelele exterioare si instalatiile interioare, etc.
In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi se intalnesc situatiineprevazute, diferite de conditiile considerate in proiect, executantul lucrarilor de constructii
va anunta inginerul geotehnician si proiectantul de rezistenta pentru luarea masurilor
corespunzatoare. In diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnarea
betonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea si
avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
7/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
4
Pentru dimensionarea fundatiildimensionarea fundatiildimensionarea fundatiildimensionarea fundatiilor constructiei noi,or constructiei noi,or constructiei noi,or constructiei noi, in conformitate cu Studiul Geotehnic
si STAS 3300/1/2-85, pe stratul pe care se face fundarea, mentionat mai sus, se poate considera o
presiune conventionala de baza = 303030300 kPa0 kPa0 kPa0 kPa in gruparea fundamentala de incarcari
(permanente gravitationale), pentru fundatii avand latimea talpii B = l,00 m si adancimea de
fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00m. Pentru alte latimi ale talpii sau alte
adancimi de fundare, presiunea conventionala s-a calculat cu respectarea recomandarilor STAS3300/2-85, aplicandu-se corectia de latime CB si corectia de adincime CD. Conditiile pentru
dimensionarea fundatiilor sunt : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari, respectiv
p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.
3.3.3.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)
3.1.3.1.3.1.3.1. DATE GENERALEDATE GENERALEDATE GENERALEDATE GENERALE SISISISI DEDEDEDE ARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURA
Cladirea va ocupa suprafata terenului in conformitate cu prevederile Certificatului de
Urbanism obtinut.
Functiunea cladirii este cea de birouri. Regimul de inaltime este 2S + P + 14E + E tehnic.
Destinatiile sunt in conformitate cu planurile de arhitectura prezentate.
Subsolul 1 are aceeasi amprenta cu parterul si o inaltime libera de 2,50 m. Lasubsolul 1 se afla cateva locuri de parcare. Accesul la subsol se face atat din exterior (printr-o
intrare in parcarea din partea de nord a cladirii), cat si din interior, pe scara blocului.
Subsolul 2 are aceeasi amprenta cu parterul si o inaltime libera de 2,50 m. La subsolse afla nodurile instalatiilor sanitare, termice si de ventilare ale constructiei. Accesul la subsol se
face atat din exterior (printr-o intrare in parcarea de la subsolul 1), cat si din interior, pe scara
blocului.
Parterul cuprinde :::: hol acces-receptie-asteptare si pe o anumita suprafata unrestaurant.
Etaje 1 14:::: hol acces-receptie-asteptare cu acces in casa scarii si la 2 lifturi;birouri inchise si birouri deschise; grup sanitar.
La etajul tehnic se gaseste usa de acces spre terasa blocului si casa liftului in care seregasesc motoarele si cablurile lifturilor (2 lifturide acces si 1 lift de serviciu).
Terasa este necirculabila avand acces la scarile antiincendiu de metal atasateconstructiei pe partea de estica.
Inaltimile de nivel sunt :::: 3,50 m la ambele subsoluri;;;; 5,00 m la Parter;;;; 4,00 m la etajele 1
14;;;; 3,00 m la Etajul tehnic. CotaCotaCotaCota ++++0,000,000,000,00, reprezentand cota nivelului finit al pardoselii
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
8/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
5
parterului, corespunde cotei absolute 251251251251.08.08.08.08 mmmm (NMN), se afla la cca. 0,60 m deasupra terenului
natural, si va fi materializata pe teren in prezenta proiectantului de arhitectura.
Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma compacta, ce se poate inscrie intr-
un dreptunghi cu laturile 37,20 m (in directia lunga, paralela cu axele 1111----7777) si 19,20 m (in directia
scurta, paralela cu axele AAAA----DDDD). Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladiredupa cum urmeaza ::::
- in directia longitudinala-lunga (paralela cu axele 1111----7777) : 6 travei de 6,00 m;
- in directia transversala-scurta (paralela cu axele AAAA----DDDD) : 2 deschideri de 6,00 m.
Elementele exterioare de inchidere sunt de tip pereti cortina. Elementele structurale din
beton armat de la exterior (de pe conturul cladirii) se termoizoleaza cu un strat de 5 7 cm de
vata minerala in locurile unde nu e vitraj. Peretii interiori (despartitori si de compartimentare)
sunt alcatuiti din zidarie de BCA si/sau panouri usoare de ghips-carton de tip RIGIPS, dupa caz.
3.2.3.2.3.2.3.2. STRUCTURA DSTRUCTURA DSTRUCTURA DSTRUCTURA DE REZISTENTAE REZISTENTAE REZISTENTAE REZISTENTA
La adoptarea solutiei pentru structura de rezistenta a constructiei proiectate
(infrastructura si suprastructura), s-au avut in vedere urmatoarele :::: regimul de inaltime (2
Subsoluri + Parter + 14 Etaje + Etaj tehnic) ;;;; inaltimile de nivel obisnuite pentru blocurile de
birouri;;;; configuratia de deschideri si travei, curenta pentru acest tip de constructii ;;;; rezolvarea
optima a cerintelor de functionalitate, folosirea eficienta a suprafetei construite disponibileaprobate prin certificatul de urbanism, conditiile de teren si de seismicitate ale
amplasamentului.
SUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadrecadrecadrecadre si peretisi peretisi peretisi pereti din beton armatdin beton armatdin beton armatdin beton armat dispusi
ortogonal pe cele doua directii principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia
solicitarile produse de incarcarile seismice si gravitationale in conditiile impuse de codul P100-
1/2006, normativul NP 007-97, etc.
Peretii de umplutura din zidarie de BCA sau panouri usoare de gips-carton nu sunt
tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (pereti, stalpi,
grinzi, placi), in conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, si celelalte
prescriptii tehnice.
Stalpii au sectiunea transversala de forma patrata cu dimensiunile 80x80 cm.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
9/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
6
Grinzile cadrelor din beton armat au sectiunea transversala cu dimensiunile (bxh) dupa
cum urmeaza :
- La nivelurile Parter Etaj 9 si grinzile de pe contur la Etajul 10: 40x85 cm, inaltimeafiind determinata de deschideri, de suprafetele de planseu aferente, de preluarea
corespunzatoare a eforturilor in gruparea speciala de incarcari (accidentale suprapunereaincarcarilor gravitationale si seismice), precum si de asigurarea rigiditatii de ansamblu a
structurii.
- De la Etajul 10 grinzile exclusiv cele amintite anterior si restul grinzilor pana laEtajul tehnic inclusiv au dimensiunile: 30x65 cm, diminuate fiind din motive economice in
limitele conditiilor expuse anterior (rezistenta si rigiditate).
Planseele intermediare sunt din beton armat monolit, iar scara de acces la nivelul
urmator si la subsoluri sunt prefabricate. Placile au grosimea de 15 cm, pentru a se indeplini atat
conditiile de rezistenta, deformatie si izolare fonica, cat si pentru a realiza "saibe orizontale"
suficient de rigide si rezistente in planul lor, care sa asigure conlucrarea spatiala a cadrelorstructurii, in cazul actiunii seismice.
Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul ETABS, in
conformitate cu codul P100-1/2006, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile
gravitationale si seismice. Avand in vedere densitatea amplasarii si dimensiunile peretilor
subsolului de sub cota +0,00, se poate admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru calculul
structural), ca infrastructura are o rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor
superioare (constituie o "cutie rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru
actiunea fortelor orizontale, practic la cota +0,00. Eforturile rezultate in grupareaspeciala/accidentala de incarcari (determinanta, produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor
gravitationale cu cele seismice), armaturile rezultate din dimensionarea elementelor principale
ale cadrelor (stalpi si grinzi) si peretilor ductili, se inscriu in valori curente pentru acest tip de
constructie si sistem structural. Dimensionarea si verificarea armaturilor din pereti, stalpi, rigle
de cuplare si grinzi s-a efectueat prin calcul manual si/sau cu programe automate (Response). De
asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in limitele admise prevazute de codul P100-
1/2006.
INFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURA constructiei, alcatuita in conditiile mentionate la cap. 2 din
prezentul Memoriu tehnic, este compusa din :
A.A.A.A. Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.
RadierRadierRadierRadier din beton armat cu grosimea de 90 cm sub toata amprenta cladirii.
Fundarea constructiei se face in conformitate cu Studiul Geotehnic, depasindu-se astfel
adancimea maxima de inghet si stratul de sol vegetal de la suprafata, dupa cum urmeaza :
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
10/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
7
- la o adancime de 8,00 m fata de cota +0,00 a constructiei respectiv la 7,4 m
adancime fata de cota terenului natural CTN, pe stratul de argila cenusiu roscata.
La lucrarile de sapatura si fundatii se vor respecta prevederile din Studiul Geotehnic pe
amplasament si masurile specificate la Cap. 2 de mai sus.
Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile verticale efective pe talpa
fundatiilor sa nu depaseasca presiunea conventionala prevazuta in Studiul Geotehnic pentru
terenul bun de fundare, respectiv : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari
(permanente), si p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala de incarcari (accidentale).
Detaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, ele
urmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concordanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiu
Geotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executa blocul de birouriblocul de birouriblocul de birouriblocul de birouri....
B.B.B.B. Peretii subsolului.Peretii subsolului.Peretii subsolului.Peretii subsolului.
Peretii subsolului,Peretii subsolului,Peretii subsolului,Peretii subsolului, dispusi pe conturul subsolului partial, sunt din beton armat, au
grosimea de 40cm si se vor hidroizola la exterior in contact cu pamantul.
Peretii interiori, dispusi local sub peretii suprastructurii au grosimea de 30 cm.
C.C.C.C. Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.
Planseul peste subsol are o alcatuire asemanatoare celor de la suprastructura - placi si
grinzi din beton armat. Placile au grosimea de 15 cm.
D.D.D.D. In proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatii
se vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a stratului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,
dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :
a)a)a)a) Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a infiltrarii in
teren a apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii:
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
11/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
8
- amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante de scurgere
spre exteriorul constructiei ; sistematizarea verticala trebuie sa asigure colectarea si evacuarea
rapida a apelor din precipitatii (rigole, cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante
adecvate, special prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare/de colectare-
evacuare a apelor de precipitatii din zona);
- realizarea de trotuare etanse in jurul cladirii, cu latimea minima de 1,50 m, prevazute
cu panta de 5% spre exterior, precum si cu scafa etansa si dop de mastic elastic la racordul cu
soclul cladirii;
- realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce constructia a
depasit nivelul terenului, in scopul crearii unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor
conditii stabile de umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva
infiltratiilor de apa de suprafata in terenul de fundare ; umpluturile se vor executa numai din
argila imbunatatita prin amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara resturi de sol vegetal, deseuri de
materiale de constructii, materiale drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse demax. 10-15 cm grosime in conformitate cu normativele C29/85, C169/1988). Compactarea se va
face cu mijloace terasiere de mica capacitate, adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri
mecanice, placi vibratoare), la o umiditate w=14%, astfel incat in stare uscata sa se obtina o
valoare de control a greutatii volumetrice a pamantului in conformitate cu prevederile STAS
9850/89 "Lucrari de imbunatatiri funciare Verificarea compactarii lucrarilor" (recomandabil
pana la obtinerea unei a greutatii volumice in stare uscata w=1,7 t/m3 ).
- evacuarea apelor de pe teresa se va face prin pante executate de 2 7 %, la sifoanele
de terasa special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate direct in reteaua de canalizare/deevacuare a apelor meteorice din zona.
b)b)b)b) Masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare din
vecinatate si instalatiile interioare :
- retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte prevederile normelor
in vigoare privind : amplasarea la distantele corespunzatoare/minime prevazute fata de cladire ;
montarea in canale de protectie etanse (canivouri), controlabile ; conductele de intrare si iesire a
instalatiilor care trec prin golurile prevazute in soclurile sau radierul cladirii, trebuie realizate
astfel incat sa preia tasarea diferentiata a cladirii fata de canalele exterioare de legatura si sa seevite spargerea lor in aceste puncte ; instalatiile interioare de apa si canalizare, precum si
amenajarile care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a apei din avarii, pierderi de apa,
etc. (camine, canale de protectie, base, pompe) si de dirijare a lor catre emisarii de evacuare,
trebuie sa functioneze in permanenta;
- proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste constructia,
instalatiile aferente si retelele hidroedilitare din vecinatate, trebuie sa ia masurile necesare
pentru ca urmarirea, exploatarea si intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
12/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
9
caietelor de sarcini si normelor in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea
comportarii constructiilor si instalatiilor.
- in exploatare, prin grija proprietarului (investitorului) si a proiectantului, se va
urmari evolutia in timp a tasarilor prin metode topometrice conform STAS 2745-69 (sau prin
alte metode care sa asigure o precizie de masurare similara) ; se vor monta de repere de urmarirea tasarilor pe noua constructie, pentru evaluarea interactiunii sol-structura si a evolutiei
tasarilor in timp.
4.4.4.4. MATERIALEMATERIALEMATERIALEMATERIALE UTILIZATEUTILIZATEUTILIZATEUTILIZATE
La realizarea structurii se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod curent la acesttip de constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :
BetoaneBetoaneBetoaneBetoane ::::
C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10) in stratul de egalizare a fundatiei radier;
CCCC30303030////37373737 (Bc(Bc(Bc(Bc37373737)))) in elementele din beton armat (radier, pereti, stalpi, grinzi, plansee, placi).
Otel betonOtel betonOtel betonOtel beton ::::
OB 37OB 37OB 37OB 37 la armaturile de rezistenta transversale, la armaturile constructive si de montaj
PC 52PC 52PC 52PC 52 la armaturile de rezistenta longitudinale rezultate din calcul sau pe baza
procentelor minime de armare.
Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de
produs, precum si SR EN 1992-1-1, CR2-1 2006, NE 012-99, etc.
5.5.5.5. NORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATE
La proiectarea structurii de rezistenta s-au avut in vedere prevederile cuprinse in
actualele standarde si normative care reglementeaza activitatea de proiectare si executie in
constructii, dintre care mentionam urmatoarele:
- CR0-2005 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
13/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
10
- CR 1-1-3/2005 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
- STAS 3300/1-85, 2-85 si SR EN 1997 1 : Teren de fundare - Principii generale de
calcul. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
- P100-1/2006 : Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
cladiri.
- SR EN 1998-1 : Cod de proiectare a constructiilor pentru rezistenta la cutremur -
Partea I Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri.
- SR EN 1992-1 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat
si beton precomprimat.
- CR 2-1-1-1/2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton
armat.
6.6.6.6. PRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LEGISLATIEIEGISLATIEIEGISLATIEIEGISLATIEI
IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.
6.1.6.1.6.1.6.1. Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod curent la
cladirile de acest tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul lucrarilor de constructie,printr-o dotare tehnica corespunzatoare, personal calificat si respectand normativele in vigoare.
6.2.6.2.6.2.6.2. Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructii,,,, au obligatia ca
la realizarea lucrarilor de constructii la cladirea noua (proiectata) a Blocului de birouri din mun.
Bucuresti, sa respecte Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995 privind calitatea in constructii, precum si celelalte
prevederi ale legislatiei in vigoare, legate de activitatea de investitii, proiectare si executie in
constructii. Proiectul de structura in faza P.A.C., P.T., D.E. este valabil numai daca se respecta
Certificatul de Urbanism si Autorizatia de Construire ce va fi obtinuta de investitor (proprietar).
Lucrarile de constructie vor incepe numai dupa obtinerea Autorizatiei de Construire si a
avizelor mentionate in Certificatul de Urbanism.
6.3.6.3.6.3.6.3. Executantul lucrarilorExecutantul lucrarilorExecutantul lucrarilorExecutantul lucrarilor va asigura respectarea proiectului si a legislatiei si
normelor in vigoare privind : protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la
actiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesului
din strada pe santier, a restituirii in forma initialarestituirii in forma initialarestituirii in forma initialarestituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru executie si
organizare de santier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si mijloace de transport, etc. Se vor
respecta toate normele in vigoare care cuprind masuri specifice de protectie si igiena muncii,
in/sau legate de constructii, printre care mentionam :
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
14/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
11
- Legea 319/2006 privind protectia muncii;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu ordinul
9/N/15.III.1993, volumele "A"-Norme generale si "C"-Constructii (prevederi si masuri specifice
fiecarei categorii de lucrari);
- Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la
inaltime;
- Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala;
- Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern 6/ 1995, elaborate
de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizareaconstructiilor si instalatiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997;
- P118/83 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia
la actiunea focului;
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul nr.
381/4.03.1993, nr. 775/22.07.1998, si MLPAT cu ordinul 7/N/3.03.1993;
- C300/1994 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora Ordinul MLPAT nr. 20N/11.07.1994;
- Decret nr. 290/16.VIII.1997 : Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor,
specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
- C58/96: Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si
produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii;
- Toate normativele si reglementarile tehnice in vigoare (cu caracter republican si/sau
departamental), privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995, referitoare la protectia si
igiena muncii in constructii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.
6.4.6.4.6.4.6.4. Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de fundare,
trebuie luate masuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, de
colectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acestoratoratoratora, precum si de deversare in sistemul de
evacuare a apei de precipitatii din zona. Se vor elimina eventualele scurgeri de apa din
instalatiile sanitare si termice, si/sau din retelele si conductele subterane purtatoare de apa si
canalizare din vecinatate.
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
15/196
MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian
12
6.5.6.5.6.5.6.5. Pe parcursul lucrarilor de executie, constructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic al
investitoruluiinvestitoruluiinvestitoruluiinvestitorului (inspectorul de lucrare/dirigintele de santier), vor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunica
proiectantului si verificatorului atestat, orice nepotrivire si necnepotrivire si necnepotrivire si necnepotrivire si neconcordantaoncordantaoncordantaoncordanta care apare fata de
considerentele care au stat la baza proiectului intocmit faza P.A.C., P.T. si D.E., si a "Studiului"Studiului"Studiului"Studiului
Geotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul Complexului. Proiectantul va lua masurile
necesare de adaptare a proiectului si detaliilor respective la situatia concreta din teren (in acestcaz se vor prevedea toate masurile suplimentare, considerate ca necesare pentru asigurarea
capacitatii de rezistenta de ansamblu si de detaliu a constructiei noi in conformitate cu normele
tehnice in vigoare).
6.6.6.6.6.6.6.6. Proiectarea lucrarilor de constructii, avizarea si executarea acestora se face in
conformitate cu legislatia in vigoare. In conformitate cu Legea 10/1995 si HG 925/1995,
proiectul de structura in faza P.A.C.+P.T.+D.E. se va verifica pentru exigenta A1 de catre
verificator de proiecte atestat. Realizarea lucrarilor de structura pe santier se va face in
conformitate cu plansele desenate ale proiectului si prevederile din memoriul tehnic de
rezistenta si fisele tehnologice. Verificarea tuturor lucrarilor de executie, realizate pe santier, seva face in conformitate cu prevederile normativelor NE 012-1999 si C56-85.
6.7.6.7.6.7.6.7. PENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUI
BENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATE UN STUDIUE UN STUDIUE UN STUDIUE UN STUDIU
GEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTE
COMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AU
UN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE IN
CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.
Data:
iulie 2011
Intocmit:
Absolvent: ANDONII B. Octavian
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
16/196
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
PROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPARTEAPARTEAPARTEAPARTEA IIII::::
CALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURII
DE REZISTENTADE REZISTENTADE REZISTENTADE REZISTENTA
COORDONATCOORDONATCOORDONATCOORDONATOR:OR:OR:OR:
S.L.S.L.S.L.S.L. dr.dr.dr.dr. ing.ing.ing.ing. TIBERIU PASCUTIBERIU PASCUTIBERIU PASCUTIBERIU PASCU
ABSOLVENT:ABSOLVENT:ABSOLVENT:ABSOLVENT:
ANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIAN
BUCURETIIULIE 2011
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
17/196
HSubsol 3.50 m
HParter 5.00 m
HEtaj 4.00 m
HEtaj, teh 3.00 m
Beton C30/37
3.00 kN/m2
6.
00
2S+P+14E+1ETEH
Incarcarea utila
6.
00
6.00 6.00 6.00 6.00 6.00
Destinatie Birouri
Amplasament Bucuresti
Regim de inaltime
I. 1
DATE DE TEMA: Sa se proiecteze o structura duala cu pereti cuplati de beton armat.
Constructia se afla in localitatea Bucuresti, avand ca destinatie: birouri. Regimul de inaltime: 2S+1
Schema de axe este dupa cim urmeaza:
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
18/196
hsl| 14.3 cm
hsl 15 cm
15
hsl| 15.0 cm
hsl 15 cm
Dmax 6.00 m
Lmax 5.40 m
45.0 cm DECI:
54.0 cm 30
22.5 cm hw 60 cm
27.0 cm bw 30 cm
15.0 cm
18.0 cm
30hw 65 cm
bw 30 cm
I. PREDIMENSIONARE
I.1. Predimensionare placa
hsl > 15 cm
I.2. Predimensionare grinda
Inrucat deschiderile pe ambele directii sunt egale, voi avea doar o singura sectiune teoretica de
grinda, insa din motive constructive voi considera pe directie transversala o inaltime de grinda
mai mare cu 5 cm decat cea de pe directia longitudinala.
NOTA: Consider o sectiune de stalp de 60x60
astfel voi obtine o lumina a grinzi aproximativa
hw
bw
bw
- Directie longitudina:- Directie longitudina:- Directie longitudina:- Directie longitudina:
- Directie transversala:- Directie transversala:- Directie transversala:- Directie transversala:
60
65
cm1180
P
hsl +=
40
Dh minsl
10
L;
12
Lh maxmaxw
3
h;
2
hb www
I. 2
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
19/196
ba 25 kN/m3
sapa 24 kN/m3 Etaj 4.00 m
gresie
22kN/m
3 Etaj th 3.00 m
tenc 19 kN/m3 Parter 5.00 m
3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
1.16 1.35 1.57 1.00 1.16
1.00 1.35 1.35 1.00 1.00
2.00 1.35 2.70 1.00 2.003.00 1.50 4.50 0.40 1.20
3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
2.00 1.35 2.70 1.00 2.00
0.30 1.35 0.41 1.00 0.30
1.60 1.50 2.40 0.40 0.64
5.63 1.35 7.59 1.00 5.63
14.58 m2
long 5.40 m
trans 2.70 m
N
long trans T 0.00
E14 97.54 24.30 13.16 10.80 30.38 36.00 E14 212.18
E13 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E13 400.10
E12 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E12 588.03
E11 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E11 775.96
E10 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E10 963.88
E9 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E9 1151.81
E8 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E8 1339.74E7 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E7 1527.66
PlacaNivel Incarcari
Stalp
Arie aferenta
Lungime
aferenta
Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)
Grinzi Fatada
vitrataAtic
NOTA: Voi avea doar stalpi marginali si de colt, deci voi considera
unul dintre ei cu aria cea mai mare.
I.3. Predimensionare stalp
Hnivel
IncarcareValoarea
caracter.nSLU
Valoarea
de calcul
SLUnSLS
Valoarea
de calcul
SLS
Et
ajcurent
gr. pr. placa
pardoseala
pereti interiori
fatada vitrataincarcarea utila
Terasa
gr. pr. placa
beton panta
izolatii
zapada
atic
I. 3
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
20/196
E6 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E6 1715.59
E5 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E5 1903.51
E4 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E4 2091.44
E3 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E3 2279.37
E2 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E2 2467.29
E1 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E1 2655.22P 103.66 24.30 13.16 10.80 45.00 P 2852.15
S
fcd 17.4 N/mm2
fctd 1.15 N/mm2
E 34500 N/mm2
hc=bc> 57.26 cm
Stalpi
&
Pereti
60
60
Consider:Consider:Consider:Consider:
50.0fhb
N
cdcc
=
I. 4
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
21/196
long trans
E th 722.5 48.6 79.0 140.0 0.0 0.0 540.0 32.4 1562.5
E14 4335.1 486.0 447.5 216.0 607.5 576.0 1200.0 43.2 7911.3
E13 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E12 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E11 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E10 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E9 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E8 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E7 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0E6 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E5 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E4 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E3 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E2 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
E1 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0
P 4607.3 486.0 447.5 216.0 720.0 1500.0 43.2 8020.0
G
I 1.0
ag 0.24 0.24g
(TI) 2.75 5
q 6.25 0.85
Fb kN 1.25
Clasa H de ductilitate
(Conform P100/2006)
Pereti cuplati10410.53
I.4. Predimensionare perete
NivelPlaca
Grinzi Fatada
vitrataAtic Stalp
Rig. cup
(30x80)
Pereti
(30 cm)
Incarcari
115981.9
= G
q
T
g
aF 1
g
1b
1
u0qq
=
=0q
=
1
u
I. 5
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
22/196
fcd 17.4 N/mm2 Awh 54315.8 cm
2
fctd 1.15 N/mm2
E 34500 N/mm2 Hnivel 4.00 m
bnec 27.16 cm
15cm 15.0 cm
Hetaj/20 20.0 cm
b 30 cm
Placa Grinzi RC Perete
0.338 E th 120.4 26.3 16.2 135.0 297.9
lim 0.320 E14 401.4 61.8 16.2 180.0 659.4
lim E13 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
= 1.2 E12 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6E11 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
Aafer 60.00 m2 E10 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
Lafer 2.70 m E9 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
Lafer, RC 0.90 m E8 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
E7 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
NEd 10586.2 kN E6 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
Awh 1.8 m2 E5 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
E4 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6E3 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
E2 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
E1 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6
P 426.6 61.8 16.2 225.0 729.6
b >
pentru pereti cu bulbi
Consider:Consider:Consider:Consider:
Verificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbi
=0.1(+2)
< lim
Evaluarea fortei axiale
IncarcariNivel
Considerand astfel un coeficient
de suprarezistenta la baza peretelui
destul de mic ( = 1.2) voi avea
nevoie de bulbi, care vor avea
urmatoarea configuratie:
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
23/196
30303030
hp 60606060
hp>2b
250mm 25 cm NEd 10586.2 kN
Hetaj/10 40 cm fcd 17.4 N/mm2
0.1hw 60 cm Awh 1.80 m2
0.338
0.650
I 1.0
ag 0.24 0.24g
(TI) 2.75
0.85
q 6.25
Cs=Cs=Cs=Cs= 0.0900.0900.0900.090
60606060
600
I.5. Coeficientul seismic "C" conform P100
hp>
bp
35.0A
A5.1
fA
N
wh
bulbi
cdwh
Ed +
= cdwh
Ed
fA
N
=+ 35.0A
A5.1
wh
bulbi
gm
m
q
Tba
GFC
1
g1
bs
==
I. 7
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
24/196
Nivel H (m)dr
Niveldr, adm
SLSdr, adm
SLU
Etaj tehn 3 Etaj tehn 0.01500 0.07500
Etaj 4 Etaje 0.02000 0.10000
Parter 5 Parter 0.02500 0.12500
Mod Per 0.4 Tc 1.6
1 1.037957 q 6.25 c 1.378
2 0.946055
3 0.899572
II. CALCULUL DEPLASARILOR LATERALE RELATIVE
SLS
adm,rre
SLS
r ddqd =
SLU
adm,rre
SLU
r ddqcd =
II.1
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
25/196
Nivel DriftEtabs dre, Etabs drSLS
dr,admSLS
drSLU
dr,admSLU
64 E tehn 0.00059 0.00177 0.0089 0.0150 0.0305 0.0750
61 E14 0.00093 0.00370 0.0185 0.0200 0.0637 0.1000
57 E13 0.00096 0.00383 0.0192 0.0200 0.0660 0.100053 E12 0.00098 0.00392 0.0196 0.0200 0.0676 0.1000
49 E11 0.00099 0.00395 0.0198 0.0200 0.0681 0.1000
45 E10 0.00098 0.00390 0.0195 0.0200 0.0673 0.1000
41 E9 0.00097 0.00388 0.0194 0.0200 0.0668 0.1000
37 E8 0.00096 0.00384 0.0192 0.0200 0.0662 0.1000
33 E7 0.00094 0.00377 0.0188 0.0200 0.0649 0.1000
29 E6 0.00091 0.00365 0.0182 0.0200 0.0628 0.1000
25 E5 0.00087 0.00347 0.0173 0.0200 0.0597 0.1000
21 E4 0.00081 0.00322 0.0161 0.0200 0.0555 0.1000
17 E3 0.00072 0.00289 0.0144 0.0200 0.0498 0.1000
13 E2 0.00062 0.00246 0.0123 0.0200 0.0424 0.1000
9 E1 0.00048 0.00190 0.0095 0.0200 0.0327 0.1000
5 P 0.00026 0.00128 0.0064 0.0250 0.0221 0.1250
Grinzi 1
(cm)
Grinzi 2
(cm)
Stalpi
(cm)
Bulbi
(cm)
Pereti
(cm)
Placa
(cm)
b 40 30 80 60
h 85 65 80 60
Deplasari laterale relative (seism pe Y)
30 15
Intrucat deplasarile laterale relative se incadreaza in limitele admisibile voi
considera sectiunile finale ale elementelor dupa cum urmeaza:
0
10
20
30
40
50
60
70
0
.000
0
.005
0
.010
0
.015
0
.020
0
.025
0
.030
0
.035
0
.040
0
.045
0
.050
0
.055
0
.060
0
.065
0
.070
0
.075
drSLS
drSLU
II.2
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
26/196
III. ARMARE PLACA
III. 1
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
27/196
- -incarcari permanente incarcari permanente si variabile
Ipoteze de incarcare:
Ipoteza IIpoteza IIpoteza IIpoteza I - Moment maxim in camp
Ipoteza IIIpoteza IIIpoteza IIIpoteza II - Moment maxim in reazem pe dir X
Ipoteza IIIIpoteza IIIIpoteza IIIIpoteza III - Moment maxim in reazem pe dir Y
III. 2
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
28/196
MEd,c X 11.38 kNm/m MEd,c X 10.60 kNm/m
MEd,c Y 11.10 kNm/m MEd,c Y 10.40 kNm/m
MEd,r X 25.70 kNm/m MEd,r X 18.20 kNm/mMEd,r Y 24.50 kNm/m MEd,r Y 17.50 kNm/m
MEd 11.38 kNm/m MEd 11.10 kNm/m
MRd 13.78 kNm/m MRd 12.72 kNm/m
hpl 150 mm hpl 150 mm
as 20 mm as 30 mm
d 130 mm d 120 mm
fyd 300 N/mm2 fyd 300 N/mm
2
As, nec 324.22 mm2/m As, nec 342.59 mm
2/m
As, eff 392.70 mm2/m As, eff 392.70 mm
2/m
Propun: Propun:
nr. bare nr. bare
5 10 5 10
0.826 0.872
Directia YDirectia X
Armare in camp
Etaj curent
Etaj curent Terasa
In urma acestor ipoteze am obtinut urmatoarele eforturi:
ssl ahd = ydsRd fzAM=
yd
Rdnecs
fz
MA
= d9.0z =
0.1MM
Rd
Ed
=
Rd
Ed
M
M=
Rd
Ed
M
M
III. 3
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
29/196
MEd 10.60 kNm/m MEd 10.40 kNm/m
MRd 13.78 kNm/m MRd 12.72 kNm/m
hpl 150 mm hpl 150 mm
as 20 mm as 30 mm
d 130 mm d 120 mm
fyd 300 N/mm2 fyd 300 N/mm
2
As, nec 301.99 mm2/m As, nec 320.99 mm
2/m
As, eff 392.70 mm2/m As, eff 392.70 mm
2/m
Propun: Propun:
nr. bare nr. bare
5 10 5 10
0.769 0.817
MEd 25.70 kNm/m MEd 24.50 kNm/m
MRd 27.57 kNm/m MRd 25.45 kNm/m
hpl 150 mm hpl 150 mm
as 20 mm as 30 mm
d 130 mm d 120 mm
fyd 300 N/mm2 fyd 300 N/mm
2
As, nec 732.19 mm2/m As, nec 756.17 mm
2/m
As, eff 785.40 mm2/m As, eff 785.40 mm
2/m
Propun: Propun:
nr. bare nr. bare
10 10 10 10
0.932 0.963
Armare in reazem
Directia YDirectia X
Terasa
Directia X Directia Y
Etaj curent
=
Rd
Ed
M
M=
Rd
Ed
M
M
=
Rd
Ed
M
M=
Rd
Ed
M
M
III. 4
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
30/196
MEd 18.20 kNm/m MEd 17.50 kNm/m
MRd 20.68 kNm/m MRd 19.09 kNm/m
hpl 150 mm hpl 150 mm
as 20 mm as 30 mm
d 130 mm d 120 mm
fyd 300 N/mm2 fyd 300 N/mm
2
As, nec 518.52 mm2/m As, nec 540.12 mm
2/m
As, eff 589.05 mm2/m As, eff 589.05 mm
2/m
Propun: Propun:
nr. bare nr. bare
7.5 10 7.5 10
0.880 0.917
Terasa
Directia X Directia Y
=
Rd
Ed
M
M=
Rd
Ed
M
M
III. 5
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
31/196
IV. Armare grinzi
VI.1
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
32/196
min 0.0042
As,nec 1370.1 mm2
400
nr. bare As,eff 1520.5 mm2
4 22 eff 0.0047
MEdC1 136.76 kNm MEd
R1 238.25 kNm
MEdC2 143.41 kNm MEd
R2 241.38 kNm
MEdC3 118.11 kNm MEd
R3 248.9 kNm
MEdC4 118.77 kNm MEdR4 225.34 kNm
MEdC5 137.38 kNm MEd
R5 222.87 kNm
MEdC6 136.73 kNm MEd
R6 218.14 kNm
MEdR7 216.27 kNm
fcd
20N/mm
2 as1
35.0 mm
fctd 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm
fyd 300 N/mm2 PC52 c 25 mm
hw 850 mm min
bw 400 mm
d 815.0 mm
hyw 780.0 mm
as 35.0 mm
c 25 mm
Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:
la partea intinsa
850
Propun:
IV.1.1. Parter
IV.1. Grinzi longitudinale - Axul 1
Momente de calcul
0.0042
Armare longitudinala
VI.2
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
33/196
Punct MEd MRd As1nec
As1eff
As2nec
As2eff x As1/As2
R1 238.25 486.52 1018.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
R2 241.38 486.52 1031.5 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
R3 248.90 486.52 1063.7 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
R4 225.34 486.52 963.0 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
R5 222.87 486.52 952.4 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%R6 218.14 469.47 932.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
R7 216.27 486.52 326.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%
C1 136.76 355.80 584.4 1520.5 0.0047 57.02 0.07
C2 143.41 355.80 612.9 1520.5 0.0047 57.02 0.07
C3 118.11 355.80 504.7 1520.5 0.0047 57.02 0.07
C4 118.77 355.80 507.6 1520.5 0.0047 57.02 0.07
C5 137.38 355.80 587.1 1520.5 0.0047 57.02 0.07
C6 136.73 355.80 584.3 1520.5 0.0047 57.02 0.07
max 0.25
Inferior Super
R1 4 860 460 216.77 361.28
R2 4 860 460 216.77 361.28
R3 4 860 460 216.77 361.28R4 4 860 460 216.77 361.28
R5 4 860 460 216.77 361.28
R6 4 800 400 188.50 314.16
R7 4 860 460 216.77 361.28
C1 4
C2 4
C3 4 Inferior Super
C4 4 685.0 795.0
C5 4
C6 4
Armatura din placa
As placaPunct
Armatura PC52
beffAfer.
placa
Brat de parghie
16 18 20 22 25
VI.3
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
34/196
59.23 57.05 56.44 64.15
-58.22 -60.01 -60.40 -69.13 -54.60
486.52 486.52 486.52 469.47 486.52
355.80 355.80 355.80 355.80
VEd, S
-194.38 -194.38
VEd, S
194.38 194.38
lcr 127.5 cm 1 44.27 kN
fcd 20 N/mm2 2st -43.26 kN
fctd 1.33 N/mm2 2dr 42.49 kN
fyd 210 N/mm2 OB37 3st -45.05 kN
hw 850 mm 3dr 42.09 kN
bw 400 mm 4st -45.44 kN
d 815 mm 4dr 41.48 kN
5st -46.06 kN
5dr 34.64 kN
6st -52.89 kN
6dr 49.81 kN
7 -39.61 kN
1 2 3 4 5 6 7C2 C3 C4 C5 C6
-190.71
194.38 190.71 186.85194.38
C1
VEd,q
zona
curenta
Armare transversala
355.80
486.52
Forta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationala
Momente capabile in grindaMomente capabile in grindaMomente capabile in grindaMomente capabile in grinda
486.52
355.80
49.62
-61.02
57.45
-194.38 -194.38 -186.85
Seism
Seism
VI.4
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
35/196
1 -135.15 253.61 258.09 258.09 1 -150.11 238.65 241.96 241.96 241.96
2st -252.60 136.16 258.09 258.09 2st -237.64 151.12 241.96 241.96 241.96
2dr -136.93 251.83 258.09 258.09 2dr -151.89 236.87 241.96 241.96 241.96
3st -254.39 134.37 258.09 258.09 3st -239.43 149.33 241.96 241.96 241.96
3dr -137.33 251.43 258.09 258.09 3dr -152.29 236.47 241.96 241.96 241.96
4st -254.78 133.98 258.09 258.09 4st -239.82 148.94 241.96 241.96 241.96
4dr -137.94 250.82 258.09 258.09 4dr -152.90 235.86 241.96 241.96 241.96
5st -255.40 133.36 258.09 258.09 5st -240.44 148.32 241.96 241.96 241.96
5dr -137.23 240.33 258.09 258.09 5dr -152.21 225.35 241.96 241.96 241.96
6st -255.98 254.86 258.09 258.09 6st -239.74 137.82 241.96 241.96 241.96
6dr -126.56 251.00 258.09 258.09 6dr -140.90 236.66 241.96 241.96 241.96
7 -245.31 132.25 258.09 258.09 7 -230.32 147.24 241.96 241.96 241.96
VRd,max 1067.64 kN
cw ctg tg
0.528 1 2.5 0.40
Asw
(mm2)
(mm)
s
(mm)
fywd
N/mm2
Asw
(mm2)
(mm)
s
(mm)
fywd
N/mm2
1 314.16 10 150 168 1 157.08 10 200 168
2st 314.16 10 150 168 2st 157.08 10 200 1682dr 314.16 10 150 168 2dr 157.08 10 200 168
3st 314.16 10 150 168 3st 157.08 10 200 168
3dr 314.16 10 150 168 3dr 157.08 10 200 168
4st 314.16 10 150 168 4st 157.08 10 200 168
4dr 314.16 10 150 168 4dr 157.08 10 200 168
5st 314.16 10 150 168 5st 157.08 10 200 168
5dr 314.16 10 150 168 5dr 157.08 10 200 168
6st 314.16 10 150 168 6st 157.08 10 200 168
6dr 314.16 10 150 168 6dr 157.08 10 200 168
7 314.16 10 150 168 7 157.08 10 200 168
min 6 mm min 6 mm
213 mm smax 150 638 mm smax 300
150 mm 300 mm
176 mm w > 0.0017
w > 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0052
Zona curenta
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica
Punct
Zona potential plastica
VEd (kN) VRd,s (kN)Punct in
ZC
Zona curentaZona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020
w,eff 0.0079
MEdC1
300.69 kNm MEdR1
428.96 kNmMEd
C2 410.79 kNm MEdR2 480.92 kNm
MEdC3 285.87 kNm MEd
R3 513.59 kNm
MEdC4 289.05 kNm MEd
R4 398.87 kNm
MEdC5 447.60 kNm MEd
R5 384.86 kNm
MEdC6 307.17 kNm MEd
R6 551.66 kNm
MEdR7 375.27 kNm
fcd 20 N/mm2 as1 35.0 mm
fctm 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm
fyd 300 N/mm2 PC52 c 25 mm
hw 850 mm min
bw 400 mm
d 815.0 mm
hyw 780.0 mmas 35.0 mm
c 25 mm
0.0042
IV.1.3. Etaj 3 - Etaj 9
Momente de calcul
Armare longitudinala
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0079
Punct
Zona potential plasticaPunct in
ZC
Zona curenta
VEd (kN) VRd,s (kN) VEd (kN) VRd (kN) VRde
kN
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0017
w,eff 0.0079
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0079
MEdC1 162.98 kNm MEd
R1 265.06 kNm
MEdC2 388.41 kNm MEd
R2 465.29 kNm
MEdC3 358.19 kNm MEd
R3 504.78 kNm
MEdC4 171.82 kNm MEd
R4 484.03 kNm
MEdR5 487.85 kNm
MEdR6 260.17 kNm
fcd 20 N/mm2 as1 35.0 mm
fctm 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm
fyd 300 N/mm2 PC52 c 25 mm
hw 850 mm min
bw 400 mm
d 815.0 mm
hyw 780.0 mm
as 35.0 mm
c 25 mm
IV.2.2. Etaj 1
Momente de calcul
Armare longitudinala
0.0042
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020
w,eff 0.0079
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0028w,eff 0.0075
MEdC1 362.06 kNm MEd
R1 395.84 kNm
MEdC2 646.14 kNm MEd
R2 740.95 kNm
MEdC3 694.52 kNm MEd
R3 810.34 kNm
MEdC4 305.67 kNm MEd
R4 749.54 kNm
MEdR5 792.50 kNm
MEdR6 314.04 kNm
fcd 20 N/mm2 as1 35.0 mm
fctm 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm
fyd 300 N/mm2 PC52 c 25 mm
hw 850 mm min
bw 400 mm
d 815.0 mm
hyw 780.0 mm
as 35.0 mm
c 25 mm
IV.2.4. Etaj 4 - Etaj 10
Momente de calcul
0.0042
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0028
w,eff 0.0075
MEdC1 109.72 kNm MEd
R1 186.21 kNm
MEdC2 227.12 kNm MEdR2 363.52 kNm
MEdC3 252.04 kNm MEd
R3 376.93 kNm
MEdC4 101.68 kNm MEd
R4 344.45 kNm
MEdR5 389.60 kNm
MEdR6 161.70 kNm
IV.2.5. Etaj 11 - Etaj 14
Momente de calcul
Armare longitudinala
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0026
w,eff 0.0105
Punct
Zona potential plasticaPunct in
ZC
Zona curenta
VEd (kN) VRd,s (kN) VEd (kN) VRd (kN) VRde
kN
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0021
w,eff 0.0052
Cadrele longitudinale din axele 3 si 4 sunt aproximativ egale cu cadrele 2 si respectiv
1 fiind in oglinda, de aceea vor fi armate la fel ca cele de mai sus.
Punct
Zona potential plastica Zona curenta
VEd (kN) VRd,s (kN) VEd (kN) VRd (kN) VRde
kN
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020
w,eff 0.0052
Punct
Zona potential plastica
Zona curentaZona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0020
w,eff 0.0052
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0026
w,eff 0.0079
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax 0.0017 w,eff 0.0026
w,eff 0.0105
smax 0.0017 w,eff 0.0026
w,eff 0.0105
VRde
kN
Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta
smax
- in zonele critice
(d = hc - as)
as = 46 mm
La capetele fiecarui stalp avem zone critice:
- in zonele curente
in zona critica de la baza stalpului la primul nivel
Pentru toate nivelurile
Etaj
lcr>
s < Zona
curenta
Deci:
s 10mm
min 0.003min 0.002
smax 200 mm
> 8mm
min 0.0025
min 0.002
smax 350 mm
> 12mm
min 0.006
min 0.005
6mm 6
d/3 7
min 7 mm
120mm 120
10d 220
smax 120 mm
6mm 6
d/4 6
min 6 mm
200mm 200
15d 330
smax 200 mm
d - diametrul minim al armaturi verticale
Armare in zonele de
ca at
d - diametrul minim al armaturi verticale
min >
Zona B
smax
Zona A
smax
VIII.3
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
129/196
MEd1 13203.4 kNm
MEd2 29121.0 kNmN1S 10341.2 kN N2S 10472.6 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 10074.0 kNm MRd2 66890.0 kNm
N1S GS -767.3 kN N2S GS 23414.5 kN
Ni 15766.8 kN Ni 15766.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MS0,PC 114 712.7 kNm
MRd0,PC 187 331.6 kNm
1.63
MEd1 13145.6 kNm MEd2 29082.8 kNm
N1S 10341.2 kN N2S 10472.6 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 37467.0 kNm MRd2 22836.0 kNm
N1S GS 19915.1 kN N2S GS 1131.5 kNNi 15766.8 kN Ni 15766.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MS0,PC 114 616.7 kNm
MRd0,PC 170 670.6 kNm
1.49
Seism
Montant I Montant II
Montant I Montant II
Seism
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
+
+==
iseism,ii,Ed
iasii,Rd
0,s
0,Rd
LNM
LNM
M
M
VIII.4
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
130/196
MEd1 9293.6 kNm MEd2 20944.5 kNmN1S 8443.8 kN N2S 8573.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 23712.0 kNm MRd2 76115.0 kNm
N1S GS 815.0 kN N2S GS 20591.9 kN
Ni 13653.0 kN Ni 13653.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 89 344.7 kNm
km 1.30
MS0,PC 187 331.6 kNm
MRd0,PC 195 397.8 kNm
MEd1 8481.2 kNm MEd2 21372.5 kNm
N1S 8443.8 kN N2S 8573.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 43756.0 kNm MRd2 37183.0 kNm
N1S GS 17360.5 kN N2S GS 1304.3 kN
Ni 13653.0 kN Ni 13653.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 88 960.4 kNm
km 1.30
MS0,PC 170 670.6 kNm
MRd0,PC 176 509.8 kNm
SeismMontant II
Seism
Montant I Montant II
Montant I
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 32si in inima: 2 14/250
VIII.1.2. Etaj 1 - Zona B
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
131/196
MEd1 7130.6 kNm MEd2 15649.0 kNmN1S 7177.2 kN N2S 7299.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 25207.0 kNm MRd2 73491.0 kNm
N1S GS 1842.6 kN N2S GS 18476.5 kN
Ni 12144.7 kN Ni 12144.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 73 019.8 kNm
km 1.30
MS0,PC 154 728.9 kNm
MRd0,PC 183 711.0 kNm
MEd1 6291.0 kNm MEd2 16049.5 kNm
N1S 7177.2 kN N2S 7299.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 42208.0 kNm MRd2 42435.0 kNm
N1S GS 15477.9 kN N2S GS 3145.2 kN
Ni 12144.7 kN Ni 12144.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 72 580.6 kNm
km 1.30
MS0,PC 140 588.7 kNm
MRd0,PC 169 656.0 kNm
Seism
Montant I Montant II
VIII.1.3. Etaj 2 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 32si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
132/196
MEd1 5812.5 kNm MEd2 12010.4 kNmN1S 5907.5 kN N2S 6022.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 16606.0 kNm MRd2 57686.0 kNm
N1S GS 2811.9 kN N2S GS 16355.2 kN
Ni 10636.5 kN Ni 10636.5 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 59 175.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 125 392.2 kNm
MRd0,PC 148 747.3 kNm
MEd1 4980.4 kNm MEd2 12385.8 kNm
N1S 5907.5 kN N2S 6022.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 32358.0 kNm MRd2 30196.0 kNm
N1S GS 13587.1 kN N2S GS 3915.5 kN
Ni 10636.5 kN Ni 10636.5 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 58 718.5 kNm
km 1.30
MS0,PC 113 737.7 kNm
MRd0,PC 137 009.3 kNm
VIII.1.4. Etaj 3 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
133/196
MEd1 4846.8 kNm MEd2 9358.2 kNmN1S 4748.5 kN N2S 4853.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 17960.0 kNm MRd2 54178.0 kNm
N1S GS 3665.8 kN N2S GS 14341.6 kN
Ni 9128.2 kN Ni 9128.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 47 444.3 kNm
km 1.30
MS0,PC 100 534.5 kNm
MRd0,PC 136 035.5 kNm
MEd1 4029.5 kNm MEd2 9709.6 kNm
N1S 4748.5 kN N2S 4853.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 30275.0 kNm MRd2 32060.0 kNm
N1S GS 11803.1 kN N2S GS 4565.4 kN
Ni 9128.2 kN Ni 9128.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 46 978.5 kNm
km 1.30
MS0,PC 90 997.3 kNm
MRd0,PC 126 232.5 kNm
VIII.1.5. Etaj 4 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
134/196
MEd1 4064.6 kNm MEd2 7324.8 kNmN1S 3745.5 kN N2S 3839.6 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 19071.0 kNm MRd2 50638.0 kNm
N1S GS 4345.7 kN N2S GS 12481.3 kN
Ni 7620.0 kN Ni 7620.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 37 607.7 kNm
km 1.30
MS0,PC 79 690.7 kNm
MRd0,PC 123 048.8 kNm
MEd1 3264.4 kNm MEd2 7651.5 kNm
N1S 3745.5 kN N2S 3839.6 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 28147.0 kNm MRd2 33359.0 kNm
N1S GS 10171.7 kN N2S GS 5038.4 kN
Ni 7620.0 kN Ni 7620.0 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 37 134.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 71 928.9 kNm
MRd0,PC 114 845.8 kNm
VIII.1.6. Etaj 5 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
135/196
MEd1 3408.4 kNm MEd2 5735.2 kNmN1S 2915.1 kN N2S 2996.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 19866.0 kNm MRd2 47145.0 kNm
N1S GS 4830.7 kN N2S GS 10791.1 kN
Ni 6111.7 kN Ni 6111.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 29 549.1 kNm
km 1.30
MS0,PC 62 614.5 kNm
MRd0,PC 109 793.0 kNm
MEd1 2625.5 kNm MEd2 6035.0 kNm
N1S 2915.1 kN N2S 2996.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 26048.0 kNm MRd2 34209.0 kNm
N1S GS 8710.1 kN N2S GS 5313.8 kN
Ni 6111.7 kN Ni 6111.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 29 066.0 kNm
km 1.30
MS0,PC 56 300.8 kNm
MRd0,PC 103 039.0 kNm
VIII.1.7. Etaj 6 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
136/196
MEd1 2862.0 kNm MEd2 4518.8 kNmN1S 2259.4 kN N2S 2325.9 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 20334.0 kNm MRd2 43843.0 kNm
N1S GS 5115.0 kN N2S GS 9273.9 kN
Ni 5024.8 kN Ni 5024.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 23 196.7 kNm
km 1.30
MS0,PC 49 153.7 kNm
MRd0,PC 99 350.5 kNm
MEd1 2096.0 kNm MEd2 4788.1 kNm
N1S 2259.4 kN N2S 2325.9 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 24059.0 kNm MRd2 34340.0 kNm
N1S GS 7420.6 kN N2S GS 5386.7 kN
Ni 5024.8 kN Ni 5024.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 22 699.9 kNm
km 1.30
MS0,PC 43 969.7 kNm
MRd0,PC 93 572.5 kNm
VIII.1.8. Etaj 7 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
137/196
MEd1 2428.5 kNm MEd2 3647.3 kNmN1S 1767.6 kN N2S 1818.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 20308.0 kNm MRd2 40672.0 kNm
N1S GS 5099.4 kN N2S GS 7919.9 kN
Ni 3937.8 kN Ni 3937.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 18 449.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 39 093.9 kNm
MRd0,PC 88 544.9 kNm
MEd1 1677.4 kNm MEd2 3880.6 kNm
N1S 1767.6 kN N2S 1818.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 22256.0 kNm MRd2 33978.0 kNm
N1S GS 6292.9 kN N2S GS 5258.4 kN
Ni 3937.8 kN Ni 3937.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 17 931.5 kNm
km 1.30
MS0,PC 34 733.3 kNm
MRd0,PC 83 798.9 kNm
VIII.1.9. Etaj 8 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
138/196
MEd1 2112.3 kNm MEd2 3079.4 kNmN1S 1412.1 kN N2S 1448.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 20134.0 kNm MRd2 37754.0 kNm
N1S GS 4991.2 kN N2S GS 6703.2 kN
Ni 3144.5 kN Ni 3144.5 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 15 076.4 kNm
km 1.30
MS0,PC 31 947.0 kNm
MRd0,PC 79 899.8 kNm
MEd1 1398.6 kNm MEd2 3269.1 kNm
N1S 1412.1 kN N2S 1448.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 20634.0 kNm MRd2 27499.0 kNm
N1S GS 5299.6 kN N2S GS 2936.2 kN
Ni 3144.5 kN Ni 3144.5 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 14 552.5 kNm
km 1.30
MS0,PC 28 188.1 kNm
MRd0,PC 70 144.8 kNm
VIII.1.10. Etaj 9 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
139/196
MEd1 2116.6 kNm MEd2 2956.0 kNmN1S 1147.2 kN N2S 1171.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 17059.0 kNm MRd2 34854.0 kNm
N1S GS 3079.1 kN N2S GS 5579.4 kN
Ni 2351.2 kN Ni 2351.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 13 103.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 27 765.7 kNm
MRd0,PC 68 371.7 kNm
MEd1 1376.5 kNm MEd2 3079.4 kNm
N1S 1147.2 kN N2S 1171.8 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 19148.0 kNm MRd2 29985.0 kNm
N1S GS 4396.0 kN N2S GS 3839.1 kN
Ni 2351.2 kN Ni 2351.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 12 486.5 kNm
km 1.30
MS0,PC 24 186.4 kNm
MRd0,PC 65 591.7 kNm
VIII.1.11. Etaj 10 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
140/196
MEd1 1975.2 kNm MEd2 2567.0 kNmN1S 897.5 kN N2S 912.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 16431.0 kNm MRd2 31734.0 kNm
N1S GS 2699.5 kN N2S GS 4472.9 kN
Ni 1706.7 kN Ni 1706.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 10 824.7 kNm
km 1.30
MS0,PC 22 937.5 kNm
MRd0,PC 60 112.2 kNm
MEd1 1235.7 kNm MEd2 2664.2 kNm
N1S 897.5 kN N2S 912.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 17716.0 kNm MRd2 27990.0 kNm
N1S GS 3510.2 kN N2S GS 3140.4 kN
Ni 1706.7 kN Ni 1706.7 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 10 182.4 kNm
km 1.30
MS0,PC 19 723.2 kNm
MRd0,PC 57 653.2 kNm
VIII.1.12. Etaj 11 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
141/196
MEd1 1047.1 kNm MEd2 2410.3 kNmN1S 546.5 kN N2S 552.4 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 15744.0 kNm MRd2 28566.0 kNm
N1S GS 2273.9 kN N2S GS 3321.2 kN
Ni 1062.2 kN Ni 1062.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 7 282.8 kNm
km 1.30
MS0,PC 15 432.2 kNm
MRd0,PC 51 745.7 kNm
MEd1 1427.4 kNm MEd2 1877.3 kNm
N1S 546.5 kN N2S 552.4 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 16252.0 kNm MRd2 27043.0 kNm
N1S GS 2578.9 kN N2S GS 2792.2 kN
Ni 1062.2 kN Ni 1062.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 7 130.1 kNm
km 1.30
MS0,PC 13 810.9 kNm
MRd0,PC 50 730.7 kNm
VIII.1.13. Etaj 12 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
142/196
MEd1 703.0 kNm MEd2 1479.2 kNmN1S 325.0 kN N2S 322.9 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 15260.0 kNm MRd2 25562.0 kNm
N1S GS 1968.4 kN N2S GS 2303.4 kN
Ni 575.2 kN Ni 575.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.63 MS0,PC 4 457.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 9 444.9 kNm
MRd0,PC 44 848.4 kNm
MEd1 1667.5 kNm MEd2 2434.7 kNm
N1S 325.0 kN N2S 322.9 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
MRd1 13971.0 kNm MRd2 23668.0 kNm
N1S GS 1175.1 kN N2S GS 1656.9 kN
Ni 575.2 kN Ni 575.2 kN
Li 7.0 m Li 0.0 m
1.49 MS0,PC 6 377.2 kNm
km 1.30
MS0,PC 12 352.7 kNm
MRd0,PC 41 665.4 kNm
VIII.1.14. Etaj 13 - Zona B
SeismMontant I Montant II
Seism
Montant I Montant II
Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250
0sEtabsi,smi,Ed MMkM
-
7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF
143/196
MEd1 681.7 kNm MEd