ANUL XXXVI No. 32 19 Septembre 1020

Director : STELIAN POPESCU.

ШЯеТШ ŞI ЯШИШІ5ТКЯТІЯ tt $шоя ттш, n

REVISTA SĂPTĂMÂNALA

PREj Abonami

T U L 50 BAN à Abonament 26 Lei pe an

S U M A R :

Rondel . . . . . . Alex. Macedonsky Moartea lui Homer . . Victor Efiimiu O figura sfânta . . . Arnim, criban Darul darurilor . . . N. Pora Buda-Pesta sub comunism Radu Co amin Moartea soarelui . . . Qh. Pârcălabii Inserare Al. Sorescu-Soare Da . . . . . . . . Argentina Monteoru Fragment Florence 8eor<jescu Toamna Bacdemir Lasă lumea să vorbească. S ter lan Dobrescu Pastel . Victor de Rugi Felinarul Ştefan Costnlnsky Cronica Dramatică . . V. P. r,. . . . , „, Maria Oragomlrescu-Diavolul şi lupul . . .

Poşta redacţiei, etc.

UNIVEKSOL LlTtRAK

Cusiitl §>ubiîcaţiuuii<H' I»

„UniYersul Literar" este următorul :

I n s e r ţ i i si r e c l a m e 1 leu l iuln

Лпііі і і і іг і f i n a n c i a r e , 7Ä Imul l i n i a .

Auiu i ţu i ' î d e iii î i is l i lu fiile m a r i . c a i i n u c a d iu c a t e g o r i a c e I o г f i n a n ­c i a r e SO h u n i l ia i t i .

Ai i i i i tc iu t i p e n t r u 1 oti-r i a SCaJulul HotuHii. h a n i l i n i a . II ic a pub l i c i ­t a t e îi b a n i fii^aritui.

C e l e l a l t e c a t e g o r i i dup» î n ţ e l e g e r e

C E R E Ţ i Marţi 14 Septemb. 1920

No. 32 DIN

Z I A R U L .

Ştiinţelor Populare

şi al Călătoriilor' care cuprinde

Fotografii aäese si articol® instructive

Preţul Abonamentului la

"Pentru au an l e i 4@ Abonamente le s e fac nu­

mai pe un an întreg. ВВЗШШШВВшЯІВВШЯШЁВШвВШЯяЯІяшЁЁшВШЙШІЁВ

VJQîîlă F. Psntazopoi

Stânoiu Levy &. Fiu - BUCUREŞTI — STR. GABROVENI No. 20

C e i m a i a s o r t a t m a e a z i n E N G R O S t u a r t i c o l e p e n t r u O - n i i din provincie;

Depozit special de ANILINĂ soaţe colorile de lână şi bumbac deia

ce l * mai renumite fabrici germane 1711

Ш Р 0 К Ш Т PEITRU 00ЯМІБ Diu primul transport sosit din Paris Ia magazinul :

HUSATTÎAFţlCdlNE Strada Lipscani N o . 20

S'a pus în vânzare Gabardine de lână in toate culorile

Îpe preţui de Lei LW metrul, precum st un bogat asortiment în mătăsuri „HAU TK-N O O V'KA. II TE' ' şi stofe pentru tail-leur-uri .si тяпіеанх*мгі pe preţurile cele mai reduse. 1614

Cauciucuri bjB pen t ru automobi le ş i c a m e r e p r o a s p e t e

S'au eus în wânxsre cu Uraturi reduse JFlţtte Canelgtè Atdr. Camere

81Ő71WÖ 1380 1«6 • 1700 " 2ft нщт im 1900 aioü m precum »I. un -mare stoc de "camere diiî toate dlmensiuftífö care se vànd «u i i la suta mai eftin de cât cel mai rede«

prêt eurent Pent ru can t i tă ţ i mar i s e fac p r e ţ u r i specia г е

I-a. depoziţiei e maitoßoli Birou de vânzare: Strada Lipscani 94

- B U C U R E Ş T I - 2006 ! R. M. S. Str. B. 17.

UNIVERSUL LIT Honodul privighetoarei între roze o

A nopţei sublimă măiastră E-ascunsă 'ntre roze şi cântă, Grădina ce'mi stă sub fereastră In raze de-argint se'nvesmântă.

O vrajă şi olbă ş'albas.'ni Din ceruri spre lume, s'avânta. A nopţei sublimă măiastră E-ascunsă 'ntre roze si cântă.

Chiar roza ce moare în gîastra. De legile firei înfrânta, Trasare, în pacea sihastru, La glasul cu care-o 'nmormântă A noptei sublimă măiastră.

191У August Щ 14. Alexandru ü.accuonstfii

MOARTEA LUI HO/AER D i n văzduh, pe temple moar te , î n c e p u t ă să se c e a r n ă I n buchete respi ra te , floarea nopţilor de iarna. Miezul nopţi i . Viscoleşte N u e nimeni prin cetate . . . D o a r un orb bă t rân şi gâ rbov pe la porţi închise bate . Glasul Iul pu r t a t de vânturi , ca un fulg ră tăci tor / S e topeş te în noianul fulgilor ce c a d şi mor, . .

Nu-i deschide nimeni. Orbul părăs i t de vlaga vieţii^ S e împiedică se scoală, pipăind uşor pereţ i i M â n a îi t r emură pe coarde şi din unghii însângerat© U n acord uşor de liră t r emurând uşor, se s b a t e . — ' E ' n zadar, căci noianul fulgilor ce cad şi mor Glasul lirei se topeşte ca un fulg rătăci tor .

O, ce frig ce fr ig! Şi a t â t a e de cald acum prin case Cei bogaţ i p e t r e c şi nu vor la căminul lo r s a l lase'" In zadar se r o a g ă orbul p e la p o r ţ i l e î n c h i s e Să le c â n t e rapsodia lui A c h i l l e şi U l y s s e ! O, acordul cel d in u r m a şi r a p s o d u l cel d ' i n t â ; V a muri u i t a t n e d ramur i si cu l i ra căpătâi . . .

11 Inedit,

Va muri!... îşi simte moartea ! Vede coasa ce scântee Şi s'apropie. înlături ! Noaptea pare-o epopee Lungă.. . lungă... nesfârşită. Vântu i briciu lui Neptun Care-i sfâşie obrajii tot mai aprig, mai nebun; Fulgii par un roiu sălbatic, de furnici ori de albine Care zumzâie şi înţeapă... Ş i cum ziua nu mai vine Şi cum nimeni nu-i deschide, cade bietul cerşetor (

Vântul tace, iar zăpada îl acoperă uşor.

Noaptea scade. Trecătorii lâng-o poartă încuiată Au găsit, în zori de ziuă, un moşneag ucis de ger Gura-i sta par'că să ceară, mâna lui era 'ngheţată. I a r p e l i r a i fără coarde scria «Lira lui Homer*'.

^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ Victor Eftlmta

DARUL. DARURILOR Păcum vă spuneam, De la

OceDutul încoDUiturilor, când ou se pomenea nimic din ce­le r-e sunt acum si rând de і Ы а ee iscase o fărâmă de viată, din mila celui. prea Ijralt 5i cu multă c^snă si fe­reală isbuteau vieţuitoarele s'o păstreze ; p'atunci De când ghi-oooaia era pasăre ra'à: tar emu] se bitula orin peşteri 6І tncva scorburile copacilr»1". nu­mai să scane de răul dihänü-lor si ii vinilor ce colcăiau D e

Dămâmit — t>e atunci zice că i-a fost dat ochhilui cel nea­dormit să vadă atâtea făr* -je fesd. încât s'a hotărtt într'o bu­nă zi să dea viet-ei o altă în­tocmire

Tinetele 5i vaerele de cuam-DÎltă suferinţă etile făpturilor chinuite soărSTeau hoM-a oerw lui- Iar bunul zdditoT căta cu 5icâibă la dihăniila cărora le dăruise putori orea mari. p re-făcâni«-le fără de voe, tn txrăpăditoarele ceforlallte.

„ S i unde vedea setea d» *• *&nt si de Dferzaire ce în&nfle-V*a oe mele fiare sălbatice, II venea stApânuhii lumii să-i iea poruncă purtătorului de fa&mete. ca să facă la un iei.

însă i se tramuia inima pe iiată. gândiudu-se că poate §6. oiară dintv'o dată atâta

frumuseţe de viată, pentru p lămădi rea că re ia i se ©robo-nase fruntea de nădueală o s ă p t ă m â n ă încheiata.

Iar sfântul P e t r e , de colo, ca să-l atâte.:

— Au ajuns. Doamne, d e ee sfâşie în t re ei până Şi cei cro­iţi după chipul şi asemănarea Tatălui-

— Cum asta Petre? # — Щіе» nia i diniorea, când

ai potolit furtuna Si a i gonit armii le de nor i . t r i m i ş i s ă m a i as tâmpere і і я а л Ш е la lumina unui fulger a m z ă r i t pe un am tocmai In clipa în care dbborâse la p ă m â n t cu maiul pe m altul- Si celă­lalt îi e r a frate .

•— Să văd si eu Petre . Si cum prin bezna frămân­

t a t ă încă de fulgere nu p r e a vedea b%e. Zidi toru l t r i ­

m i s e de sârs : p * umuiI d in t re Arhangheli , cu făclia aro'imtsä «a să lumineze looul neleeiur i re i .

Când se ui tă ntăiriromiositl creator , se cut remură - d e ciur dă si de scârbă-

~~ P â n ă 5i făptura aleasă s 'a iungă % ăst. hal! >'

— De Doamne, s'ameeteoiă păs t ră to ru l cheilor Rajuluî . u i ­te c 'au ajuns s ă dea ne furiş si 'n neştire, chiar . în Dumne­

zeire, căci lovted în cţî h chip cu Domoui. a lovit Domnul !

— Drept a! Krăii Petre, W să de vină nu-s e i ci râ.t*H iala ce le-am d*t-o ca să kr cuiască d'avaima cu toefte $tr bitoacele, deprinzând üoitel« si пат а ѵиті1 в lor.

— Păi, c e i de făcut? — Uite. Petre, o eă

duesc lucrurile aşa, ca dină.' «iile si jwrăniite necurate s | se hârlonească totre eOe. *** cei la chip cu mine să s» oslo» $ea«cä pe malul apelor, tinde or găei destulă merindâie. S i mai nainrte d« toate ucissatsut fratelui să-^i capete asândajf sa se înfunde îq adâncul crt* driloŢ, fugind ca un scos d i» minţi de câe ori şi-o vedea fata. chip de om să nu mai vadă. iar. stafia iratedui omo* Ht eă mj-l mai slăbească d i veci!..

Ca tunetul se, rosfoKttlirîf Drm văzduh cuvintele dÄttr torului de viată.

Ceilalţi oameni, c^rdu'tnr.âT' duri. esia-ă la lumină «olind pădurile cu ce brumă boarfe aveau In cârfeă, îndr&rxtându-ке soré Hm-Ыіе Іаггі aje ape­lor curgătoare si tntoonttr du-si acolo salamurile.

Doar un sinssur üß nu chifl

UNIVERSUL LITERAR 5ui

de om nu îndiăsnea să scoată fata lu lumină. Cu o ă r u l vâl-w i u . cu ochii holbaţi si гози t a a i fiarelor sălbatice, cu »rura căscată û cu limJba scoa­să, d'aiâfa йоапа nebuna, cu itÄloile soiäitenate de crăci si efânci. musca t do şer{ şi fu­găr i t d?. toate dihaiîiile, doú ök i ѵпЧв rai s 'aoreoiau de el ca a&l sfârtice. a?a fugea din cUpa onîoruiui , întâiul ucigaş ail omului .

Si cum odată ou oamenii se Vasese so re săJasiirjle W>'" ?i dob'toaoeáe cu cairf se dem-in. *ese. duţ>ă voia hti Dununezeu. codrii r ă m a s e r ă tn seama di-hărfiilor ?i jivindlor celor m«cu-

ra te , carP so prăsesc si se stinjr, forfecàndirse intre eî«-tn întunericul desişurilor".

Când se isirji'ăvise inbocm.1-rea cea nouă si sfinţitul l u m i . nător al zilei, urcase de frei suliti bolta, luminând Dr a zni-cul .yi'etii, de odată z id i to r i i lumii puse r>alma s t reaş ină la ochi. ca sä vada bine o noua făr 'dclege: un Nsd ur iaş Je і>а«йгі albe roiau ca muşte le daşutpra stârvului Meiului om ucis de fratele s ă u .

Sfântul Peti'e i i ghici K&nr dul.

— Dar cu souroate-le alea de pasăr i ce faci Doamne?

- Fie-le vacoil« cum le-a

fost năravul! Că. albe si cura­te le-am plămădi t iar e l e s'au •negrit ui o c h ü mei cu s n u ^ cata lor apucă tură .

De-aceea, negre să fie. d'aci încolo şi să nu se mai ap de aşezăr i le omeneşt i , decât De unde dau dc negrul leşuri­lor părăsite*

Si d'atunci au rămas toate neamuri le de făUiri cu viata şi apucătura Io'', iar c*-' ajbi şi curaţ i cum fusese u r ziti din canul locului se Pre­făcură în negr i ?i smircati. o 8

si năravul lor. cu care durea­ză ' ,'- ,--т*Н rin vecii vecilor-

! V. Por»

FRAG/AENT" Dac'oî Întâlni vreodată '

Blândul visător, Să-i spui dragosteà-mi curată

Trandafir d e d o r .

Spune-i că adesea plânsul Palid trandafir,

Te-a scăldat doar pentru dânsu i Nopţi Întregi în şir

Trandafir ţesut din haina Visului pribeag,

Să-i şopteşti, aşa In taină. C& el mi-a fost drag.

Trandafir duios ca gândul Gândul călător,

Sări şopteşti In nopţi de-a rândul De nebunu-mi dor.

Şi să-i spui că'n nopţi cu stele — Când 11 aşteptam

Toate gândurile mele, Lui le Închinam.

Iar del va'nţelege dorul Ş'al meu gând pustiu...

Şi va plânge visătorul .... Spune-i că-i târziu...

Florence Georgesen.

Moartea soarelui d u p e L e c m t a d e U61*.

Un vânt de tcamn'aseme talazului de mare Cu despărţiri solemne şi plângeri neştiute, Iţi leagănă alene pc străzile tăcute Masivele roşite de sângele tău, soare.

O frunză, în vârtejuri se duce, sboară iute Şi tremură, scăldate de râuri sclipitoare, In purpură vopsite de trista tnsenre, Vechi cuiburi, printre ramnri în altevtemi făcutt.

Ci du-te falnic astru, isvor de vieţi, făcliei Din rană-ţi curge slava tn valuri, aurie, Cum dintr'un sân puternic se scurge 'n vat iubirea, Căci vei renaşte odată. Nădejdea doar e dreaptă l Dar inima sdrobită ce moartea tşi aşteaptă Va mai avea căldura şi focul s simţirea ?

Gh.' Pârcălabi"

INSERARE LUI PUK

1) Din voi. «Versuri si proză" ce va apară î» ewrtnO.

Aprinsă-i tăria şi'n largul pierdut ' Câetare de jale răsună Răsunet de jale ce-adună

Durerea obştească din sânul de lut.

Sub clopotul nopţei tăcerea e'ntinsă; Nici freamăt, nici şoaptă n'adie, Iţi pare c'aşa-i de-o vecie,

Şi geana s'apleacâ de linişte învinsă

O ceaţă se prinde pe funduri de văi, Dar luna se'nalţă'n văpae Şi pulberea-i de-aur bălae,

Se cerne de-alungul pierdutelor căi ' Al, Sorescu Soare.

502 VNIVCKSUL tiltKAKt

0 figură M È V

Cum * (k-c»r* viat*, sa V Ajuns preot, el s'i pMi «rrLus sä

studieze -Sí. hk-rii»:aiÄ, căutând mai cu seama paiagul« care.l etL v**u ca om slujj'ijr ue *u£lete $i ca membru al »ік i-'iut«'. íj*-* *k'ăt u'l u J I ^ і а г і»ег*о„чі , iu care.íi i n f a m a í i j E i e Luptele pú stií|eteHÍ, toate taU'icUe rugăciuni i către Dumiujzfu] toată mulţumirea Vе"-tru a fi бѵйргц ni'íjlt Jüpi e, întfbtari aj jH'UOi'ufiri. - Beb»' ínc«putul .preoţiei sfi|e_ a. 5n<íep«t predice ţi »'» pue, eu Оз»1£а râvnit SÍI ''.ii'i'auă de să­raci „cu atât mai luui-, zieae <?', C U C á ' CU S"'l£ l" I I J i lii»tl''*n.?i.'

ûe*ji iJil'eOt fását űri', i;1 1 avea i» s«»ă decât l , n t , a t eu « satt«« а я . pră, o masa d« rând. c â t e v a scaun* П câteva dulapuri. î>' «ceasta, cu ioate că pri'n manile lui t r ă d a u и -Bujií gutu de mii il'î îubj«. t^re îoeu. toat«. se duceau ca ajutor . i» . •araci. , f • .• ':• •; Л/iif ' • • f»»ŞL "ierna şi ѵягаі' 4> scula dis de 'uimiaeaţă, ~ v»wi,'. d»r. serios" »i c u

gândurile cuueentra'-e-Dapâ. y«e se spăl,», se aşeza.în»*,

ijltes icbanei *i Цчссреа a& se roa. ?e. Atunci in[ra în чіта lume. Uita eă « mai aîlâ i>e' i>ii;iiu"t. Diu •jumătatea de oe«s .ps c:.re o Petre, «ea astfel, cu gândurile cufundate ia DuDQnezeu, e*sia cu sufletul çi grupul jntârn să pO!'.ri,î tiudu zii*! *1 e B ' och'i lucind de l u m i n ă şi iubire. , y •>- \ ;

pleca s-poi la slujba de uimi. Seaţă. / ' • I

""•1 Aici în*ă îv««ue greul. Căci î n

"jiirul pasei lui era o grămadă de lume, călători dpi toata Euaia sau 'eemenj dimprejur cari veneau »•}-* seară binecuvântarea sau numai ь&.І vadă. El li sfătuia, î i binecHvant-a pe U D ii, cari se îngrămădeau îi mu. etra şi-i dădea mor la o parte, Mnă ajungea la trăsură. І ) В Д І biserica e i« numai 3» o jumătate de vorstă depărtare, ei era nevoit să tiiţ-rgă. numai cu trăsura, fiindcă yWel n'ar mai fi ajuue niciodată scolo. de mulţimea care «e îrgrămâdes $1.1 ţinea îu Joc,

:1л biserică. _і»і-.-ічвеюв» sieifc»

— Urmare fi sfSrţii —

ia e dimineaţa La gl** u î iui pa. t e rn"-', credincioşii càde«a ge-a U T i o h i .

Dacă isprăvea 4 u i b s , el cerceta 1Й_15,''савв de oameni W)n«vi »i necăjiţi din Kronstadt; apoi üftdea cfitcví. K-ctù la ce; cafi î t tcei>euu i«\átatur a credinţei cre^t-in^Tti şi f à c a câte nu drum iiftii*. la Peţer-i. burg, c«re uu e v a dtsparte. J r ) yre. ші-а acetets. alte регьоаде il a«. r«i>t»u ac'iwă, t » *i guif A* Kvi. »oj-i care »vteptau ră«puua, M'ite' ilia t ' if. «rau du etrai"ăt*te, cerâ". «|и - і «iijloceaacà la •Внши«гвн)

j.ei.u-u . felurite' цьѵоі, prlu r'>gă. c M i i i i l » . oale.

iţi; н$а era si a doua zi si a "rei» zi -i nfj"i-<;tai o mun<.a neodihiiL t» inaiu'ea ]ui 'Dumnezeu pentru sufletele t*ni« n Uor. î#i aC"*»'* muncă ii <-ra mduică. D«pă pun», nn jireot din IIUSÍB îi «punea lui Ale­xander .Whyt-c. tot с<? atingea Vir. IGÏJI *e"prefăcea in aur. Cà'ji l». шеа,ii'..răsplătea cu b«is ug toa'.u osttMOftla ea pentru ei. Sfântul iim îiiaă n u ftTloeen nimic pentru e l , ci ijiirrije» ,de f i»rte multe» i 8

l i t u f , i ; -uu. :pe-utm popor « u mijlojoele mnite pe care' publicul i le yuuea la jiideinâdă. Case populare, ate­liere de cuent. de. cizmărie »! «Iţe­le; i n H i l a t r ' w i ^ e a i u t ° r P eîitru copii, s viz'te 1» domiciliu, «züuri peatru "bărbaţi ş i ferne"; s-Priji" material la operele filantropice^ l e construire a bieeri«i'or ч\ înzestra­rea lor, atât î n ßuaie, cât *i în S -Ытіа •> aceasta e*te bilanţ«l-,aC-tivităţei sele

N» e de mirare că, printr'o via­ţă'petrecută iu felul aoeata «icbeL tuitâ atât de darnic în slujba a. рГгДРеІиі, numele Părintelui I o a n

a ajun» purtat w t o a t e buzeie în Rusia »! peate graniţă. Corespon­dentul zismlui e a g l e z ^Timesi' din Petersburg «cria: ,.Păr. Ic*n e cu­noscut »! venerat în toate laturile »i colturile Eusiei. "Acest minunat bărbat, î Q vecinătăţile lui ruses», se Äprojii© in zilele uoaetre de е э . еаей ©гац o«li n'oarä cei d'ntâi pcAtoli. In adevăr el e»te uft medie aţ Ev angli elie;. Extrftordin arelö s a -le puteri de tămăduire cum gi ѵі° . dec&rile-siiflete«ţi »i iriiPWli op?.

rate prin primirea orflor mii ee» jiuase màugâer; a l e sale, a u n t rsâr^ torieiV îu i v E t e părţile de oanicui de t O ' u e cun'iiţiuuile_ peutrti i«e* cari cred îu Păr. Іойд şi пишагаі 1er e jegiune.'7'«pocs' minunilor n*» trecut. Mulţimile se îngrămude*c in jurul ] u i , i n d a t ă ce-»i PurAsenti* ea*« «i âuut t fericite daca pot ««• t iug e măcar marginea hainei iuîè Viaţa Părintelui Ioàn e o neintrf^' ruptă vit ţa de caritate care «a s** crjficâ ş; de slujire crest'"Ji':iscă priotre «araci, bolnavi şi и*ѵэ;а»і? Cu toate acwtea ti nu refuză de a sc duce *i ie c»l b'ne аіціі*,; şi' bogaţi, eâpd e i . tr imet după dân­sul din toate Părţile tufei t şi » «e ruga tpeutru dâ"*'t 1оіаеацп<і ca foii*, câad alte mijjoace nu mai aa pu),ere. Vapoarele şi trenurile ja' cate câiatotwtë stţ n t asaltfcîr ne e t â 4 liitfte, încât Politia trebtik-Intervie pentru a.l scăpa ain »tràn-soerea lor. Jnd>tA Ce s'a a"z t că :

el "e {.{'.a iji vreo c««ă d i n Peter^-; buri?, *ţ-fe* *erft»p|nue»>e ca fuL' gerul, iufflBà (desriä nebună ţ i se* î"fi/au.'ade»te »a oearà bistse^vûn. tarea iui в»а eă iraplere tămâia".:»' 1а ^;ц.гі;е tiO,l J vavilor pe n tru ; a , ùcle «it-reteBii lor", ţ

Ţarul Alexandru III , te patul de muarte a >pue Părintelui Ioan,' оогел dăduse Bffcut» împărtăj*. ' n'e: „Poporul meu t« 'ubeete. і Ъ , t« iubeşte^ p ^ t m e ă s t i « ee t»'i.' .$i ( Ш s imţit" 0 mai bin e> câni î ţ i ţineai mâinile asupra mea > ru^ gâciube 1', >

Deepre puterea de ѵіп"1«<!аго a Părintelui It»a n < «m îBtreUat ţi ea acum vreo 20 de аці pe Ioaa B ă - 1

duleecù, un tâuăr de valoftre, care îWăţa teologi* la Kiev, d'm c e . fericire > trecut astăzi in. «lté lami^ El mi-a' confirmat că lucrul » ade. vărat ? i - m i semnala c»zul uneieto . dente în mediemâ, care.şl Oâpătase vederea pria rugăciunile Părintelui Ioan. '

In ApiUie 1897, sshiepiscopu" englez Maclegau a vizitat Biaecics ruseasca. El a văzut *i pe Păr, Ioan i $; iată ce citim ţn această pr iv i n ţă în ziarul j.îJ^e üu*rdiaa*< dir. 26 Mai 1,897;.

UNIVEKSÜL" LITERAR 503

,.M»i trebue consemnat încă ua ţjfUffiă d ;n vizHa Arhi^piseocului li Pe tş rşb a r g. Şi anume щЩ de el pre$ cunoscutului prpqţ j i r , Joan g оагчі viata pfân'ă n ejtjşprdirară ieilue^tä Pejţtrq bi T

в»( îa ţoaje părţile Rus^i, a * ф »fite«* t»r* H11!11*)» "nde cartea lui, .,Viate pişa ín ííríS-oe -', a fost publicată de curând într'o Wc$e4t | traducere $e M. Ошзіеѵ precedfttă de o dedicare către gm. Ціощчі щоцШ guyeran. lotoreándli-ле delà vizitarea galeriei. de pic. j Jtură a Ermitagiului t> am-găsit o rteleertmá spunându-пѳ că' Păr. iioen va veni după amiazi, şi, Uupâ jmarela număr de.serv'itori îngră-'mădiţi pe lângă''odăile noas ţ r i î ^ [hotel, se vedea cá~ faptul a ^ипь 4eja, mal mult eau maj puţin, p-o_ p ie ta te publică. I n sfârşit, auzi­răm ;un fel de zgomot priu cpri r

flor.si unuldjn servitori se repejt in od*ie pentru a ne spune ca Păr, Довг.а sosit . :A m . eşit în ЩЧЦ&Т

« n întâmipmat'pe.venerabilu Ipje. [o*, cu faţa sa linijti'ă, CE de ob>.ei,' tai luminată-de zâmbet, când e! Ui Wcliidea en g m firmul pTifltre imnlţîmea dg servitori din hotel •cari se îngrămădeau j n jurul lui* aă-i sărute mân» şau să-i ..primeas. Ci binecuvântarea. Influenţa Щ}\ Впзіа «Ѳ întinde departe, dincolo; de. populaţinnca ortodoxă, «i am ;bág«'t ele eeamă că «e îngrămădeau, I» jurul lui .nu numaj mu]ţi servit tori Iuterani,vci ş'. doi d i n chei n erii ' itătari mahomedani din restaurant 'căneau |e& primească binecuvânta-, irea Ini. Păr. ïean a stat cu n o i de (vorbă ma' muH de u n ceas çi a [disentet cu Arhiepiscopul cheetin. nea interesantă despre starea relîj' pioasă, a săracilor,.din Anglia şi, JEneia în special în marile ora-ţe, ,'nnde fieacre din ei avea o aià> de 'largi gxperjenţj. Plecarea jm era treptată jn coridor de 9 îngrjŞmă, 'dealj| ca şi cea. de la intrare, çi >lîmji <5U gfP n a aju ns «1 le ансри. ser, pentruca 4 8 e înţâlnea^ă ou o ţ\ mai deaşg înnlţjroe pe dniam! djn hotel în trăenră".

j-ч Еч însuîpi. st|n4 4e vqrbá сц ,wrsgs B e d-" Ечеі* ei întrebâ!»;4"-le fl(#pre Păr. Jogfl, \m'i mărturi-«ISU Că, ţB adeyăr. era îngrămădire lmea £g acolo unde s e iţea el. Gini pleca cu ţrenu], П ц te m«i put pai mWa î n gară de muHimo, Toţi vojau eă pătrundă îa vagon $3." sy_ ri;te má03. gi. ea să-i îmva<-e •. e

toţi, Păr loaa î?i sco'ee mâinile' pe fereaşlr» vagonului, gi yeaeau «â i le săt4ţe,

Ce acte d© v'ată sfin'& trebuie eă fi făc4t ei. c a mulţimea să-l venereze paşă la aşa grad ! '

' V?.

, Trebuie sâ semnalăm iuití m * sufletească a Pá> i"tn în materie confesională. D-цра cuvinteje Dom. nu|ui Цгів|да:;„Ре nime nea cire

^ѵіпе la mine nu-i voi ecoafe aitr,r'. ,(Ioan afa Шп r f » ^ i ' ) a ! 1 \ El nu întrepa 4? t» í«n»fwiuue e»te acel care v

e n e a la dâneuj, ci Pe toţi î i ajntj şi.i sfătuia. •••Yf,0a edevSr at fiu al imeneulut nogtru tpământ, înzestrat enni era, în t°atfi pleni ludi n p a sa_ de simţul Eternitaţei, a Universalului, cere este trăsătura distjnçtiva, poate profetică a sufletului s]av, Pâr. Ioau, trecând Р Г І В gentimen1 рл«'в toatí îngustimea, maïgmiiilor «:>n_ feşionaje, B'a refuzat pici іні M mân t t «a de ajutor nimănui. "Ajou-. ge* «ă fi om ?i să suferi, peu truca şf • a t iagj , inj§}» lui. ' Nimic m**

;е}Щ>1и ijecàt atitu4ipPa s a ; o uplbră..a dorinţei de a poz«; u u era

' Н І С І prefăeut, цлі.»seet, c i ' p t e î a . j'tfl» Ht e^ . ' iwfg i r t ' o ţm - .wie» «o.; tivităţi*prac*iee, zilnic»'."(l)",. :.Din dowl de. a ajuta ţeturbr, el

"era liber si î n procedările salo du-поуЧісв#і. KemRi-Tpetâad să spO-. vedeaseă petostă ічщэа care ve n e^, şă-ci ^puie.'păcaţeje, el i-a P U J . M »

•toţi să :şi,le spuié cu gl«s msre; iu ѴЩТШІШ Pl>m Ş e fS*** m u r ' u .

•rţeirea păcatelor în aüele delà in. ceput ale Візегісеі,

Kiste doamne din Euei» îmj ijt'n-n eau ; eăţ.igoyatinnaa aceasta. n ' » alapút gifcé.Mitr^palitn-l # cbsuiat-

'pe Păr. lIoan aă-l ;'atragă liafea.: aminte. Dar pâjiă să vie P i r . Mitropolitul s'a îmbolnlyit si cSnd' bimul preot e'e arătat. Mitropoiu tu} i-a spaş, oă }'ş cheşaat s ă r i cen. ră * eă ' se roage ppatm 'săaătate»

' I U I . . . f' fii."' •'!; O fi lucru! a«a. o'o fi__ e o

notă c a re arată în ceinm 'nj гіцш.і cfişţeiască vedea вдрогчі ; P.e Păr.' Păr. Io«n. ' * : ry^ - ' ; #ÎŞ ; : .ş ,

• VII C» taată ve'jieMţlanea 'rie triré

era iP.ciiHiurat, Par. Іѳап n'a Putut scap» da f8Îe»«:e. tio altfel ca toate nufjatcle ' «are ee di*t:«lf.

'.,Devotamentul ft«melor iată da> dàu>ui, simplicité ţ<a suri«-ulu:, rietatea ea, totul a jun s e mo^iv scandal pen^n cărturari «i fariseic ceri se îndairă până si de dez-o-jí teresí«rea sa.-,l se impntau.• -tvilu«' cirile cu care draguetra oilor атеа Plăcere* de a.] împodobi, s'au auzea, cârteb că de ce primeşte os. fitaütKtea pe care putern'eii lumeí ersu ferieHi să i-o Poată oferU D»r uu s'e, spps cá l«xui în lû'jiu.; cul 1 cáruiaifel s' a aflat í n »tuel« ocaziuni, era al eltora. n u al ini," că r . locui n ţa v »a *i vosiminte:«i saje a" "ămas .tijdpeujja modeşt i , . ţ l S Í K J P I P . Se;poate admite cá'.-.V'a' -f 0 4 exploatat »j jnţelat de "uncia •рггеоме d i n anturajul său , dar ajunge să stabilim numărul zxaeî »I darurilor eale pentru a cons fa !a tntiebuinţarea data do el milioane, tor. care îi treeeau p r i n mâini pe-, porul nu se'înceată. ..Ac.efefa tí n n

pr<>(rt*adevăr*t"- spunea el, гіц e d intr - t . ' acei :,<ti>ţp prodica çj"nu iţf; • »i *ca" ЦОРІІГ continua să alerge sppe dâ n sui dfla mtrgin'iKj îutingei Kueii". í -,

Dar, ou.toateiueiniiatiuni!,; oare se strecurau pe tăcutf ?i docare эі eu.'^m;auzit de!a persoane di» Ru-sia^reputaţ:» iui de om sfânt nu s'a putut .clătina, şi <hn>u moartea «a*.a-foet -yorbe, s ă fie procîemaţ efa'nt.îTijj"Anpl:a. se ridicau, pa. reriLdacu.nu cumva ar fi e! băr.' hatul csre a r putea i n vjora Pute-rile-reljgioase ale Rusiei. .Діісііса.' reä unui bărbat ca Păr. I o a n < seri* AlexandervjWhyte, în în?ă?i iuima

•Pisericei,. ne va faoe <ţ>e noi toţi aH ePtăm..si sg căutăm, a vydea

.dacă; n u cumva el este ac'eişiăept Ac Dum n ezeu să fie marele refor,

jinator^si'evanghelist'de care Bise. itiea^Fe atâta nevoie. Cu minunat* ;»a popularitate şi influenţă în poJ aparul d«|íjos; en intrarea sa';privi/ Iegiată-pilnă>la сйе mei înalte oerJ curi şi peişneagii aJe impărătieij* cu fdietiasa. sa sinceri late si devo^

"te'mení i.către 'Ъ\serica « ; веар^ cu^o.-în.yăţâtură ei caracter .'a ti*.' d* esenţial evanghelic ş i de ad'tn«;' Spiïitua], Păr. Ioan e prR^es'ţiaţ s i îndepllneaecă acea reeformă ,ÍB_ ;

t emi ' si înviorarea Bisericei fi ropornlui pe care el îl-, іцЬе?іе atât de mult1'* " % <~t

Iată 1* ce^speratiţe mar; dădea n a î tere o viaţă ci activitate crea. t.inească;'atât 'Де mînunatş. ca a ^ r . Ioan. •'

Aşteptările engţezulni nu a'an Îndeplinit. >"u, că Păr. I o a n ar f' fos* de un calibru inferior etteip. tarilor ea)e, ci pentrucă ѳі nu e ra da calibrul reformatorilor. F»nţa Ш era de alt gen. Caracteristica fla. «ra activitatea pe tere nBl prac. He, nu însă sj viziune* şi zbor"! Watet*) $i frământarea luănf'ca, ta genul lui I]ie a lui Isaia, ori a Apostolului Paul. El e r a blând sţ ЫаіЬ îa felul ui Francieo de A s -

T

siei, пц focos çi impetuos ca cei n umiţ i шаі sus; era preot cu frica Domnului, închinat altarului şri po. porului, cum era le Curé d'Ars, de care vom scrie, nu cugetul turburat de mulţimea etrâmbatăţilor si re. voltat pentru a aduce mai grabnică îndreptare. Fără îndoială, era al'â n atură , sufleful său reacţiona tn *lt chip faţă de suferinţele timpului şi ale societăţei lui.

I In felul în care ă fost însă, pn.

O A M N

bl*cnl a *imţlt câ latrinául trî*»t« adevăratul slujitor al Domnului, care se Insp'ra цптаі din Duhni cel ceresc. De aceea *'a aproplaf de dânsul «i a gneta1 tn preajma Ini din adevărata rouă a cerule!, în mijlocuf-pământului aeeetalaîa, cărcat de păcate.

Arhitn. SCRIBAH.

' fi*curezi, 1 Septembrie lStQ.

A Toamna jalnică-î afară, vântul trist lovind în geamuri, Şueră aşa*neştire pe grădina pustiită, Desprinzând câteva frunze, ce mai fluturau pe ramuri» Ca cele din urmă visuri, ce mai dăinue-o clipită.

Trista toamnă, al meu suflet, mult mai trist îl simt acuma Nici un dor nu mai mă chiamă, nici un vis nu mai mă poarta Pretutindeni se aşterne ca im alb linţoliu, bruma, Peste tot sunt frunze moarte şi iubirea mea e moartă,

I r i s tă toamnă unde-i visul> visul meu de ,a l tă dată O ! iluziilor cine pentru veci vă spulberară ? ! Primăvara mea-i perdută, inima mi-i îngheţată. Vântul trist loveşte'n geamuri, toamna jalnică-i afară

• I O • ' rtecdemrî.

D I A V O L U L S I L U P U L Deefe'c í bumiaemţa «e hodinea

Si tot puternicul î n jilţu lei ti se adia zâmbind ia Adam p Eva, aar* alergau p r i n grăd'in* r«iu.

A M diavolul nu m«i putea da •••da. oa »e bucura Sfâ ntm d* tti>turile lui ti atunci a luat pă_ •»4»t »i îndată .*a făcnt pe lup a>pa chipul şi asemănarea lui.

1>»таегеи l'a văzut, da e'a fă-»at. eă na.l bagă î n seamă !

'Apoi dicyolui a strinat eu srlas aar* : afii lupul* de mănâncă pe Dumnezeu! ] > P U n « s'a ni.şcat.

S i l lupule de mănâncă pe Dnm_ MM| a răcni: diavol si mafios

XJa lapul nu s'a mişcat. Oi-că dărue«te.ml.l щіе, a a>a

• tu n c i A tot anţemlcul. Ia] Doamne, a epug diavolul ii

» auflat Dumnezeu duh asupra lu._ pulni ş{ îndată a î nviat.

Acu, săi lupe, de mănâncă P* diavol, a strigat sfântuletul! pe loc a tăbărât lupul agukra diavo­lului el tuşt! într'un brad ce * foat crescând pe acolo, lupul dupa el, necuratul, ţâst 1! truj,chiu bra­dului lupul dupâ el, diavolul a e?it atUjjci afară »i a dupt un corn de a astupat 'ocu! pe u n d e "çi»e. lupul după el, diavolul a intrat d i b

! nou. lupu după el. ar » mai rupt

j un corn, câ vezi peatwtel i'***, lui ave» ooarne cu ramnri e» si

' cerbu, a«» a tot 'n^at »1 a tot * sit diavolul îefigând câte un eorB

ţi daci a vimt, oft * mai iftmai en dottu corniţe, a mpt-e de fu. (ră peste câmp ţi aă mai gă*eac ii a«i сеагцеіе diavolului ia brad% fi И mai fng&reate lupn fi «cu м di«voL c& aea l'a blestemat afâ*. tuleţn pe necurat sfl se teama chl«t dc făptura

Магія Drăjjrâneecu О т Ь а П íVuzita ae ;a Stan» Ciut ar*

<Tri»temc4. Via so»

UNIVERSUL LITERAR »64

B U D A P E S T A S U B C C W J N I S / V

Toate etatuele şi monumentele îoar* Îmbrăcate In hârtie roşie. Sbate podurile peste Dunăre Îmbrăcate îa pânză roşie. Oraşul Iftvenise un iad roşu şi bolşevi­cii, erau di&vloii căci şi ei erau snbrăoaţi № roşu. Mii şi milioa-i e de steaguri, panglici şi lu­ttai roşii. Roşul sânge ui îşi gă-Hn imperiul. Şi în el trona kaon Bella, marele Sceraotzki.

Întâi se zisese cil toată lumea !» avea tn ziua aceea de mâncat gratis, pretutindeni. Dar comu-•івШ uitaseră că Budapesta, tot sui s t rânsă de blocadă, era cu letul lipsită de alimente. , Mai ales ţăranii erau mari ipomtra revoluţionarii. Răzbuna­re» lor era d'à nu de ndmic de pt&ncare Budapestei. , 1 ifai se Începu din zori de zi m „Internaţionala", imnul co­muniştilor, pe care-1 cântară toa-Ц ziua, fără Încetare, până târ-«iu noaptea. Fiecare corporaţie <*vaa un toc unde la 8 ore dimi-feeefe trebuia să se adune. Toată turnea era obligată să iese la serbare. Un convoiu enorm, in-

..'ftnit de popor se îndreptă către pădurea oraşului. Băuturile al-toolic* erau oprite.

Din cauza asta toată lumea fu SamuUuniită şi se întoarse aea-şă cu stomacul gol şi supărată. Contra revoluţionarii găsiră te-jjan de exploatat.

La 21 Iunie către 4 ore dimi-aeEía, iebucni contra revoluţia.

D'odată auzirăm lovituri de tun foarte aproape. Alergarăm la ferestre. Pe cer nouri. Crfzu-răm că e furtună, сй sunt tune­te. Dar cum «ceste bubuituri se repetau foarte des şi oamenii a-tergau ca vrăbiile pe străzi, eu-airăm strigându-se cu intră micul" Antanta î

D'odată văd patrule mari go-alnd pe '.oată lumea în casă.

Twjvayele intrau în remise. Patrulele strigau să se închidă

fc'.estrele ameninţându-ne altfel. ti trag în noi de mai stăm la fe-•attra

— U r m a r e —

Pe străzi alerg**' vertiginos a-utomobile cu terorişti.

la 8 ore seara, un locatar vine şi ne povesteşte ce se întâm­plase în oraş. Ne spune că! spre Ora 5 Reg. 1 Honvezi artilerie, a venit în colţul Hungaria-Körut şi a început să tragă în insula Margareta unde locuiau miniş­tri bolşevki. Pa t ru baterii tră­geau deci acolo cu srapnelé. O oră după aceea, trei monitoare sosiră pe Dunăre cu tricolorul Ungariei religioase, şi traseră în palatul Sovietelor, „hotel Hun­gária". Două granade se înfipse- 1

ră ín etajul al 2-lea. Miniştri bolşevici fugiră la

Marele Cartier, etajul I, colţul pieţii Gyeella, t remurând de spaimă şi cu cufere pline de bani albaştri.

Ştiu aceasta foarte bine, fiind­că mi-a povestit'o chiar aghio­tantul iui Haubrig (comandan­tul oraşului), fost fabricant şi fost husiard.

In timpul aceetei bombardări, în multe locuri se ridicase dra­pelul roş de pe case, tot aşa du­pă castelele regale şi după toate clădirile mari . Eu nu îndrăz­neam. (Toate casele aveau dra­pelul roşu, ziua şi noaptea. Dacă nu l'am fi avut. dracu ne lua !)•

Seara un terorist veni şi ne spuse că de nu scoatem drapelul roşu ne închide pe toţi.

Noaptea trecu destul de liniş­tită. Se auzia numai câteva lovi­turi de puşcă. A doua zi dimi­neaţa teroriştii dădu ordin ca toată lumea să pue din nou dra­pelul roşu. Erau ei învingătorii! !

In timpu] zilei însă — mi se j povesti — că nu fusese pe front, ! în timpul războiului, asa \ mot infernal de mitralieră, de puşti şi granade de mână, mat ales aproape de Centrala telefoa­nelor, lângă Barots-utza. Cen­tralele fuseseră luate de 200 oa­meni din trupele albe sut» cari au stat aproape 24 de ore.

Roşii avură mai mult de 300 mnrti si r&niti nrinire «aire, te­

mei şi copii surprinşi pe strudr, Pe a\'.ă stradu, la şr->J4 rriîi

tară, în apropierea cazâ.-mi'or. se dădură lupte счге durară 5— 6 ore. La Ug-Post d'a-tenvni fte dădură lupte sângeroase г.ч şi tn Hungaria-Körut, etc. Tf.^-meu fusese liberat. Eu. p~c ; .mţino par'că ceva, nu-1 mai lăsasem să doarmă ace să. Il triuilse^vn U nişte oameni credincioşi îrvtr'o m a h a l a dosnică. In adevăr, noap tea, teroriştii venirá <Л-.' caute dar ei se înşelară fiîupra numă­rului cHsei. îl cămara p i tata le No. 26.

Ziua următoare eram foartf curioasă să văd efectele luptelor din a jun şi eşii în oraş. în faţa „Astoriei" auzirăm d 'odată bu­buituri de tunuri (ora spre a-miază) şi răpoeli de puşcă. Eu s iă ioam liniştită, pe loc privind oameni i înspăimântaţi şi palizi. Trece un automobiJ. Doi tero­rişti îi strigară să oprească. Şl cum şoferul nu putea să-i audă, sau se prefăcea, ei traseră cu re­volverul. Şoferul se întoarse, •> pri m a ş i n a şi tîpîî se urcară şi plecară.

•Toţi oamenii fierbeau. Bolşevi­cii ca şi ceilalţi.

Jurnalele erau pline de artico le despre sforţările ce făcuse­ră burghezii pentru a smulge pu terea din mâna proletarilor.

Jurnalele ziceau : „Aeeastt n-râtft teroare albă întrebuinţase numele sacru al Iul Haubrig şi astfel putuseră să prindă la eap cană buna credinţă a eoldaţiloi pentru ideile lor.

In adevăr, НаиЬгів/ juca tot deauna un dublu rol; el dădea oi dine contradictorii albilor şi ro­şilor ca să nu rupă podul îr urma lui. Petrecurăm şi noaptea asta relativ liniştită.

La 8 ore seara erau toţi tn ca­să. Contra revoluţionarii ce fu seseră prinşi şi închişi erau con damnaţi la moarte.

Pentru » da dovadă populaţie că bolşevicii sunt foarte puter nici si c& ei vor rămAne adevă

UNIVERSUL JJTRKAR

jeţ i i stăpâni, vroiră să spânzure pe Şefii contra r evo lu ţ i ona r i in piaţa Octagon, de pc Ar.draî-sy-ut. Dcla 3 ore după amiază mi m.î; puteai răzbate acolo. Ora 6 e ra fixata pentru execuţie. O îmil ţ i -me enormă şi flămândă de spec­tacolul sălbatec aştepta.

Colonelul Romanelli, unicul reprezentant al Antantei, scrise lui Beila-Kutm că dacă unul din aceşti şefi contra revoluţionari va fi omorât el va face pe toti miniştrii bolşevici direct răspun­zători. Din această cauză ехесіъ ţia au mai avu ioc.

Totuşi, în secret, teroriştii o-merâră o mulţime de oameni.

Afiarăm aeeßsta (jupă intrarea românilor cari prinseră vechi te­rorişti din gura cărora se află toate isprăvile lor.

Odată1 avui ocazia, să merg, în timpul comunismului, la o adu,-ваге a miniştrilor bolşevici, la Parlament, vechia sală a Depu­taţilor şi Magnaţilor! Sala nu e-ra pre'a. schimbată. Flotoliile ro­şii ale miniştrilor de altă dată dispăruseră Şi fuseseră înlocuite cu simple scaune de paie. Plat? forma preşedintelui Gamerii era numai lemnărie goală', acoperită cu roş. D'asupră, Insignele co­munismului : o stea şi un cio­can.

Minipírul de război Böhm, ca­fé semăna arhiducelui Frantz-Salvator, ţinea un discurs. Era îmbrăcat cu o blu?ă albastră, guler roşu, pe braţul stâng o ab tă bandă galben© şi trei bande reşii subţiri. Spunea că trupele lui, trupele roşii, sdrobiseră pe români şi că iieimânii fugiseră. Se mai spunea că dacă s'ar în­tâmpla pa trupele roşii să nu in­tre pretutindeni ea învingătoare, canea va fi că în ţară n'au tot sprijinul moral. Că primul lucru e să ee dea toate înlesnirile de traáu familiilor acelora cari lup­tă penitru o Mee ce trebue să r ă i bată în toata lumea şi în toate armatele.

Din пенѳгоеіге, epune Böhm, jn diferite birouri încă sunt bur­ghezi cari a u privesc bine pe fa-miliile roşilor. Un cas petrecut îhiar eri : Soţi* unui soldat in-:rase să ceară ceva. Domnul din birou o gonise eu cuvintele : „March« A'n<ú »eche zdreanţă rc>-

DupîS *1 vorbi un comisar al poporu lu i , un mir j i dan , oribil, negru, sub t i l e , cu П І М І ! coroiat , cu ochelari, coconi i cr.r«. zicea :

— Fami l i i l e soldaţilor roşii vor p r imi locuinţă, mobile şi ves tminte . In ce priveţic insulta: „Marche d'ari, veche zdreanţă roşie", ci o iau ca o insultă adre­s a t ă int regei «rin a te roşii şi pro­pun o recompensă pentru aceas­tă femee rănită în amorul ei pro­priu.

El fere şi avizul camarazilor şi hotărăsc să gonoqscă pe toţj hurghe'iii din birouri, cu majori? tata fje voturi.

El termină disnirsul sau şi şe-dia ţa so înrhee.

Printre băncile Parlamentului, se praiimlflau femei d'ale comu­niştilor. Exteriorul lor semăna, perfect cu al acelor femei ce se văd noaptea, ia ore târzii pe stradele unor anume cartiere. Chiar aici ele se strecurau prin­tre bărbaţi pentru a d& un efect asemănător.

Eşirăm, şi râsfi cu haz în mi­ne, văîându-i pe aceşti derbedei cari erau apum oameni de preţ, îndreptându-se „aferaţi" spre casă.

Am spus că cea mai maro par­te din buna societate fijgise din Budapesta. Cei enre rămaseră trăiau fcarte simplii şi mai tot timpul închişi în casă.

Alimentele erau îngrozitor de scumpe, şi nu gfrseai nimic

Moneta sovietelor de 200 şi |n coroane n^avea nici o valoare, de şi ministerul bolşevic dăduse o declaraţie că banii albaştri nu доаі au nici o vakjára. Totuşi, din puţinele magazine deschise пц puteai cumpăra decât pe ba­nii albaştri.

Ţăranii nu dădeau absolut ni­mic de hrană, nici pe bani bolşe­vici, nici pe bani albaştri.

Aşa că începu lumea să facă schimb în natură. Schimbau în­călţăminte, haine, rufe, pe ali­mente.

Pentru un cearceaf de pat, de olandă, eăpătai o gâscă».

Pentru o haină, aveai o raţă. Pentru un costum întreg, 2

kgr. de untură ! Natural, banii, azi dispăruţi

de tot. sunt tot. Ia ţărani. Ei s'au îmbogăţit, şi cu bfiiii si cu slrae si cu rufa, '

Azi, ci sunt singurii oameni cari posedă ceva. Ei sunt clasa avută.

Jn şcoli nu se mai permiteau învăţarea religiei. Se zifea ca Dumnezeu o ceva netrebuincios. Se proectase din imensa „Basili-ca" din catedrală, să se facă un basin de înnotat sau un cinema­tograf.

Institutorii primiseră erdipul іГа vorbi da pe catedrgi că fise»» re am poate Jua-ee vrea Şl *4 predice amorul liber, că fata щ treliue şă se ruşineze d#că rămfe ne însărcinata.

P'altfel toată }цщеа avm «t*«i tul d'a face sft dispară --^etiil dragostei. Avort»! era dee?et»t legal. Aveai voe să Hşi риаці copilul aeeluia pe eare ra t îl iubeşti. ч

Se începea totdeauna şceala etj ,, Internationa ia".

In fieeare loca-t u p j e era ад*Ѵ că, şi se cânta imnul aeesta, іщ buia ascultat în ріаіедгв, ßua|] H sta se întâmplă foaa-ta des,, spre sffârşitul CQffluniaaauluw când se cânta acest imn, пціі toată' lumea Bşea din aajă şi ti* mânea numai comuniştii sadea.

Odată, avui ocaïia şă eupef într 'o seară la „Asteris,", ţ

Era acolo ş i ün mare comuniţt rus, Betheim, (care mai târeiti' fu prins la Viena). Lângă el *' rau câţiva din complicii lui, şojJ daţi roşii eu înfăţişare* r-idieuiţ şi câteva femei îmbrăcate Ц1

soldăţeşte ! Odată chiar-, şe vefţr! bea că se va faee un batalion. 4f. amazoane. 1

într 'o zi mă găsiam îqtr'uţj tren Jugo-Slav. Era pliffi eu refus giati din împrejurările evţr.ţiatg de Sârbi. Ca soră de caritate voyajeam cu acest trerj şipeciaU

Plecarăm iseara delà gara &i West şi sosirăm ziua următoare dimineaţa la 6 ore la Iţis-Şalaş. Trenul era pă"zit de terorişti Joi; brăcaţi cu surtucurile lor de piş. le neagră, cu cingători, puşti şj granade de mâna.

Un comandant care urla; щ un nebun dirija trenul, din pjfr tea comuniştilor, şi secretara] statului Jugo-Slav era fepe? zentantul civil. Deşi călătorit g> vuseferă permisia comisariatu­lui d'a lua fiecare o sumă oV bani. acest bolşcvist luă bani| deia toată lumea si vu le ïîlé

UNlVi iKSUî , LITERAR

mai mult de 2000 de coroane da fiecare persoană. Feste 1(10.000 de coroane ridică şi şterpeli ast-iei şi natural schimbă scumpilor Săi comunişti banii albi pe hâr­tii albastră.

.Öela Kis-Salas linia de demar­caţie era 4 km. ce trebuiau fă­cuţi pe jos în timp ce bagajele te încurcau în care cu boi.

Trecurăm linia roşiilor, şi o SUÜ metri cari era zona neutra­la, ii ne aflarăm pe teritoriu!

Am făcut acest drum de mai multe wi şi odaia avusei prile­jul sa vâd areslându-se do către şekl poliţiei sârbe din Sabad-ca, doi comunişti — o femee şl soţul ei — pari tăceau propagan­dă comunistă. Ea fu transporta­ţ i ia Albania cu cea mai mare parte din oamenii cave nu e m u prea suspecţi Sârbilor.

Câtre finele lui Iulie se vorbi din. nou d'o contrarevoluţie, în­tre 25 Iulie şi 5 August. Dar u-ceastă contrarevoluţie n'avu íimpui sä isbucneaseă fiindcă Românii intrară în Budapesta \

Totuşi, când ministrul bolşe­vic îşi dadu dimisia, nu ştiurăm iigur dacă nu va isbucni. In a-ceastă contra revoluţie juca. un rol mere actualul nostru Preşe­dinte de Consiliu, Friederich.

Primele zile după plecarea bol­şevicilor, eram aşa de uimitor impresionaţi că nu puteam cre­de că suntem iar liberi, cu putem vorbi şi scrie ce gândim.

I Era o zi de Vineri când bolşe­vicii sfârşiră' trista lor existenţă.

Toată lumea se gândea acum la viitor, pentru care. adevăraţii unguri erau foarte îngrijoraţi itiind că vom avea încă multe dureri şi greutăţi de trecut pen­tru a restabili sărmana ţară aşa rău pedepsită în tot felul.

Luni, patru zile după pheorea lui Kuhn-Beile, «ram la ma«â

şi m â n a m postul meu obicinuit dovleci şi foi de varză.

D'odată auzii trompete aj că­ror timbru mi-era cu totul necu­noscut.

Alergai la balcon şi văzui tru­pe îmbrăcate in verde, care ve­neau pe jos, de pe strada Ştefa­ni u şi se îndreptau spre umreit-bulevand, Anilra.«iy.

Văzui pălării ca la borsagd'eri şi-mi zisei : .dato, au venit Ita­lienii • ' .

Dar cum trupele treceau văzui un ofiţer cu chipiul galonat şi după rosetfi. recunoscui că în £uc'apesta intrase armata ro-ir. du à.

Trupele se scurgeau ca o pan­glică inîinită. sehimbându-şi rú­tomul cu artileria,-cavaleria, in­fanteria, care, tunuri mitraliere, etc. etc.

I'ru un tablou p«> care nu-1 \o iu r.ita nici odată.

Л\чмгп două sentimente în i-fiimă. :

Priveam trupele, tristă, fiind­că în tot timpul războiului. Bu­dapesta r.'a avut nici odată tru­pe streine de ocupaţie şi acest blestemat de bolşevism reuşise să fac£! să capituleze Budapesta după marele războiu mondial !

In acelaş t imp eram fericită câ din nou. cu trupele d-voastrà regulate, venise şi o m â n u pu­ternică ce ar sdrobi totul dacă bolşevismul ar îndrăsni să mai ridice capul.

Şi a m avut ocasia să mă con­ving de virtuţile acestei frumoa­se armate.

Am cunoscut mai mult! ofiţeri d'ai dumneavoastră, dar rnni de aproape, pe d. general Şerbe*cu, care e găzduit la mă', uşa mea, baroana de .Grödl, cie care mă desparte numai gardul.

Am vă'zut în generalii dum­neavoastră nişte mari patrioţi şi pot zice că fericesc statul că re i

are ofiţeri ce ştiu aşa bine să so înţeleagă cu soldaţii.

U-r.că lu noi, ofiţerii şi genera­lii s'r-t' fi ocupat. în aşa fel de soi daţii lor, bolşevismul n'ar fi lu­at fiinţă.

Pentru a termina Тиг^а meft povestire, adaog că s»u n u sutit o aristocrată ungară.

'latăl meu e un german. Soţul meu un austriac şi italian, orb gina familiei lui fiiud din T}*« roi.

Termin cii această declaraţie, povestirea mea, fiindeâ aristo" craţia ungurească ce trăise a i o de sute de ani ca prinţi, când ţa­ra lor s'a găs i t în pericol, a fu­git la Viena, au baut, e ü între­ţinut metrese şi s'au purtat aco­lo ca bolşevicii aici.

S ingura diferenţă e cä ei fl'-aii furat lucrurile altora.

Astfel micul arhiduce se vâzt àici punăsit. complect de autori­tăţi şi sprijinit de oameni pe care nu-i cunescu-e nici odată.' Dar aris iociaţ i i şt iau sâ-i facă curte numai > âud ei eraü lâ cas­telul impérial. Cura acesta că­zuse acum, tot; aristocraţii, aşa zişii. ..bunii lui amici 1' nu se mai ocupau de el.

După ce intrară românii , fu­garii se reîntoarseră cu ifose ca şi cum ei ar fi sdrobit pe bolşe­vici.

Şi acum. fireşte, Arhiducele ş: familia Lui. e diri nou la modă,

..Ou fait l°s plongeon» d'autr« fois" : după moda şi etichete spaniolă !

Aci se termină interesanta po-vestire a baroanei Dora de Taxi* tn Volumul IÎ - )e a din ,.ftomânii la Budapesta" dau amănunte noui, în cate zügr&velc Budapes-ta aşa cum am văzut'o reînviată din mormântul bolşevismului de Mântuitorul ei, ostaşul ro mari,

Radu Cosmin.

iîNIVER«UÎ. UTERAR

C r o n i c a D r a m a t i c a Teatrul Naţional «Odinioară» poem dramatic în versuri de /. C. ASLAN. Teatrul National pare că a

Pornit pe oailea cea buna. După frumoasele succese

ale celor două irelouri „Vito-şi „Rata sălbatecă", i-a-i

atrag Dutollouil, imxrezeawArüa poemului dramatic >.Odinioa-f'ă'\ constitue un spectacol a-les şi un debut fericit oamtf'u tânărul autor-

Poemul său dramatic un basm frumos împletit Ыте vis şi realitate, s'a bueunu de o călduroasa primire. Un succes meritat, dat fiind re­marcabilele calităţi ce desoor perim in oœra d- Aslan.

Del» înc©r>ut ne surpr ins 1

tehnica cu care autorul a «iut să inlăntue scenele, să gradeze momentele si s ă sfâr­şească aotele-

E un mestesu« »reu si din­tre autorii noştri dramatici foarte paitini î-1 cunosc. Ar>>i.

. in Poemele aceste» în care basmul formează sâmburele,

j Je obic e i acţiunea lâncezeşte i se pierde în detalii de feerie

si>otaculoasä sau in pagini de luminoasa po e zie-

Aci, din contră . Acţiunea este vie, dibaci condusa, te t i­ne prins si te câştigă- Ele­mentul de pură feerie nu e ui­tat.- Şi găsi™ câteva .pagini a e

frumoasă poezie mistica-„Odinioară' es te im basm,

însă un basm gândit. F'«care personagiu este un simbol. Ş 1

tot sâmbure le poemu>li;i rezultatul unei idei :

„Fncirea e totdeauna din­colo de ceio-ce ouţem stăpâni. Odinioară măiuirea era *n credinţa adâncă, sinceră şi mângâietoare.-.. Astăzi?"

P a s a g ü de un l i r i s m înăl­ţător în fiecare «ct. totul înr

t r ' u n val discret de cald Da* tr iotism, dau ooerei o mintă de pu te rn ică or iginal i ta te .

In general , — exceptând u* nele scene Drea lugi — poe­mul d- A»!an i'ămâne o ooerä cu frumoase calităld. taitenpre' tarea foarte puUn ingriiită. ansamblul greoi si fără o -

niogenitnfe-D n a Giurgea. comunicaiţi-

vă spunând frumos versurile, a fă<'tiit o reuşită creatiune: a* l ă tu r i de d-nii *on Petrescu, M. Constani'mescu, Atmiases-cu în notă-

O menţiune pentru àiài Bü>belian si Săvidesm.

Montarea neîngrijită, cu costume rău alese, c u deco* ruri nepotrivite-

Figuraţia nepregătită.

L A S A L U M E A SA YORBEASCA Lasă lumea să vorbească Să invidieze Ciuda să o nimicească Să vedem de atâta ură Are să turbeze? Oameni răi In lumea asta Sunt câţi nu gândim In necazul lor frumoaso

Noi să ne iubim

Tu eşti victima iubirei Eu a ei victimă Cel ce nu iubeşte, face — Ţine minte de la mine — Cea mai mare crimă. Dar ce-ţi spun aceste vorbe, Amândoi le ştim Lumea de necaz să moară

Noi să ne iubim

Are să-ţi mai spună multe Stai nepăsătoare Lasă alţii să-i ascultG Ne iubim şi lumea ştie Şi de ciudă moare Ce să-i faci, aşa i făcută Ce ne sinchisim Lasă lumea să vorbească

Noi să ne iubim

Eu sunt visător frumoaso Tu eşti visătoare Cât de bine ne 'nţelegem Cine ar putea iubirea Să ne-o strice oare? Din copii ai nimănuia Cum ne potrivim Lumea de-ar muri de ciudă

Noi să ne iubim Sterian Th. Dobrescd

»

UNIVERSUL LITERAR

Dia KÄsura ce ii aduoea de la gară , coborâ ră pe o sea ră de Iu l ie , u n domn cu d o | i u

mânecă, o doamnă şi o domni-çoarà cu vua lu r i lungi de creP.

Domnul o luă înainte, delà poartă: era s t ăpânu l casei vechi din cur tea m a r e de pro­vincie si fratele văduve i ne care o însoţea si căreia o i e n -se ospi ta l i ta tea a doua zi du­c ă înmormânta rea oe l ă sa pli-oă d e imagini le groaznice ale mortei o a l t ă casă b ă t r â n e a ­scă, într'un o r a s din apro­piere.

Când musafirii sosiră îm dreptul marchizei, uşile se ddeschiseră; « г

а ц aş tepta ţ i , W trăsura opr i tă ia poar tă . In strada l inişt i tă a t răsese luarea aminte a t inerei soţji î

Adina* In u rma m a m e i ei» păşind pent ru p r i m a oa ră Pragul casei , unde nu ştia cât *e va s imţ i de fer ici tă , prinse in ochii ei de copi lă înfătiîaj rea imătusei necunoscute până etunoi. ca o veden ie de d rago­ste c e nu e*a să se m a i Ştear-tă vrex> da tă din min tea ei-

N'ave* decât cincisprezece ani domnişoara ou c repur i de deliu, cu rochia cam lungă în care se pierdea făptura ei ne-desvoltadă încă-

In două-trei zile, făcu cu­noştinţă m a i apropiată cu tan­ti Lila. cu m a m a i a , cu Tifi, іѵвгі?огЦІ ei, care îsi încerc» prin casă p r imi i .paşi. legat pe sub sub ţ io r i cu u n p r osoP sau ou o faşă. d e c a r e atânna câte odată* d â n d să cadă . în dreapta ori în s t ânga , ея unul care nu-si mai nimerea poteca-

Tăcu tă si observatoare , ca oricare CODÜ crescut cu seve­ritate de p ă r i n t i «i de maicile la cari îşi făcea studii le , s i m -U repede s impat ia din ochii blânzi cu c f t r i o pr ivea , ma­maia, m ă t u ş i c a ei si verisoa-r&le noui pe car i i-le dăruise onchM pr in căsă to r i a lui, pe când dânsa e ra tn pensionul depărtat, ?i se aiipi de dânsele cu toată inima.

Asculta copila conversaţ i i

D A la car i nu lua parte, d a r u re ­chile ei pr inseră de mai m u l t e o r i un nume d e fiu si de frate Pronunţat cu drag — un nu­m e care nu- i reprez in tă tocă nimic.

E ra de o s ă p t ă m â n ă tn ca­sa unchiului, când un poşta­lion se opr i la poar tă .

A d i n a se a ^ a în una din ca­mere i 1 ' dindos ; du-pă clopote­le poştalionuiui. auz i vorbă, exc jamat tun i . gă lăg ie ve se ' ă în sala d in fată ; înţelese că a sos*t ace 'a a] că ru i nume îl auzise d e m a j mul te ori Pe bu­zele mamaie i şi surore i lui

îşi înehpj ia câ noul eosit e Pr in salon sau în a l tă c a m e r ă din fată . d a r e l se găsea la dânsul acasă, şi după ce-şi î m . b ră t i ş a se mama şi sora. după ce cunoscuse şi pe mania A-dinei. se î nd rep t ă sp re oame ra unde se putea spăla de pra­ful de pe drum ; când Ad 'na ieşi din camera aceea, se găsi în fa ta unui t ânăr b r a n cu ochi d e drac , cu chipul şi f ăp ­tu r a delicată.

O clipă r a m a s e r ă în nedu ­m e r i r e unu] î n fata celui lal t , şi la în t rebarea ce se desemna J n oohij negr i , fa ta r ă s p u n d , .Sunt nepoa ta lui Alexandru" .

La masa din s e a r a aceea , deşi fratele t a n t e i Ljla r â d e a şi glumea eu toţii fiind acolo mai al casei ca dânsa . Adinei i se p ă r u că u n st ră in , o p r e ­zenţă c iudată răspândeş te un i

f a rmec nedesluşi t î n ju ru l ei- I Plecând a d o u a zi. musaf i rul

! ă s a după dânsul ufnia f a rme­cului r ă s p â n d i t de fiinţa luj. şi când d n p ă o s ă p t ă m â n ă poşta­lionul se opr» iarăşi în poa r t ă . Adina simţi o că ldură în o-braji şi o lovi tură în Mimă.

I n t r e doctoraşul b r u n şi du­duia blondă se r u p s e de a s t ă -dată gh i a t a ce o amuţ i se Pe fată la Pruna lui vizi tă şi ur­m a r ă p e n t r u dânsa , S W Í J Í < • »

bucur ie şi Plecări сц тек ret Ce întei&scsp frumosul bruu

din pr iv i r i le eooiţeî. v f n i c fu . r i sz té s p r e profilul Iul?

P a r c ă , şi dânsul ver ,-a mai

des ne la c-ras de ia târg unde îşi avea reşedinţa de mi­die d e Plasă.

P e un a p u s de soare, câne masa era Pusă in gr-id>na ş fe te le aş tep tau p e cei т э г і si vie să .şi ocupe locurile, o.»cto-raşul fu primul care-si f&cu a-РагЧпшеа . tăcut şi r a n ă p re ­ocupat cu t«tul de alt- 'eva t*fr­eut de Prezenta duduitelor de eincispre'/eee an i . 6e Plimba pe cerdacul din dos. 'a са і іѵз paşi de masa pu.'ă în grăd ina lângă tufa df. l'Hac în mijlo. cui căreia e ra o ascunză toare , un loc gol în care putea fi a-fezat un scaun. Şi din c-arfi ieşea t runch iu l unui oţet ar.

Tăcutul t â n ă r , pe oar,» oehij Ad'ne i nu-1 mai părăseau) co­bora t r ep te le cerdacului , se apropia de oţotar ?i începu să taip co;)ja lui cu un bric«a*-F e t e ' e . vazê,ndu-l lucrAnd a-colo cn scriozjtat-e. *e a p r o ­pia ră să vadă ce g ravează . [fi săpase in ' t iala Iui ce r«te»ea în alb i n coaja ne t edă ţ i f ra­gedă, şi când t e rmină începu a d o u a l i teră ; din Pr ime i* linji Adina înţe lese efl eete iniţiala ei- ; se r e a ş e z ă , tulbu­ra tă , pe scaunul ce părăsii. Pe efind brunul şi frumosul D i n u ; cu părul ondula t îucio-du-j în lumina aurită a »etet de Iul ie , termina,. eurAzArtd, l i tera A lângă D.

In P r i m ă v a i a u rmătoare A-dina se în toarse cn mama »1 îa t an t i Aglaia.

Cu ce emoţiune păşi pe u r ­mele unde 'a fie-ce рдв. r e**-sea amin t i rea u n e i p l imbăr i , unui surâs, une i « t rân^er* de mână. une i d-eclaratiuni ?*r* cuvinte , p r imulnj bileţel s t r » . c u r a t >n m â n ă cu efânfo! Cu­vânt : . T e iubesc !"

P u r t a în sân c â t e v a seritori eu cori plecase a nn| trecut Prin Octombrie, şi d e atunci nu mai ştia nimic de dunenţ.

Ce demersu r i v a fi fâoni. e i ' Ce însă rc ina re dăduse mamei sau surorei s a l e ? A d ] n a nu stan nimic, d a r era d e o zi la tanti , si î n t r e cei mari Йія

310 UNIVERSUL LITERAR

йаьа se şi pe t recu ес-ѵд sgu-dujíor r e í a ü v ia iubirea ei <iescoperită, căci, iu ocara ce Primi dp. la mama e ' . bimti mi necaz şi o u r ă ce-i p lecară ca­pu! p e n t r u t o t d e a u n a ; se c re ­zu u n m o n s t r u ca re mi ştia unde să se mai ascundă de ru ­şinea că iubise Şi răspunsese ta scrisori la vârs ta ei-

l u g răd ina cu f runze noi. ascunsă î n tufa de liliac şi r e ­zemată de t r u n - c h i u ! Z e ţ a r u ­lui, cu f run t ea UpHă de coaja verde şi r ece . Adina- u rg i s i t ă de cei din casă, îşi pe t r ecu ore lungi, lungi , de su&Pine si pians, eu lacrimi ce izvorau

l ă râ st'iirş t- (imTfo aurore n e acelea Pe caii nu lp simţi de ­câ t •liïnsM un c tit:t;alc.

O durere carp pecet îuia i'fi toamna următoare im sicriu din care i c î e a u caPete dc vua! a]b şi l'ire de beteală de Pe ca pul blond al Adinei, mirea­sa nimănui.

In i'oi'te'e î ngă lben i t e c e mi-au r ă m a s mie- p r i e t ena din Pensionul maicelor. împreună cu c ă t e v a volume, dă ru i t e de mama Adine i ca -amintire, ci­tesc as tăzi v e r s u r i de începă­toare , în car i e vorba de cur tea ved ic i case* de u n brun. de un apus d e soare şi

un oţetar . Si s e t e rmină as t ­fel : . .Pur tând pe D A cu ja le eu cred că s'a usca t ! • "

Din cur tea v e c h e i c a s e lip­sesc mul ţ i şi Upseş-te şi oţe-tarul- . .

Ce topor, ce fierăstrău crimi­nal , s 'au a t ins de t runch iu l l ângă care Adina şi-a^ Plâns fericirea şi viata- Ce mâini іц . d i f e r e n t e v o r fi făcut aşchii de foc din coaja în ca r e mâi­nile iubitului supaseră u n DA alb. din caro soarta sau r ău t a ­tea a făcut u a NU a t â t de n e s r u ?

Areeatina D C-Mouteor«

F E L I N A R U L Stă plecat la o răspântie Cu lampa strâmbă, afumată, Ca un beţiv cu o căciulă Ce par'că tot gâlceava cată. Când se întunecă pe uliţi Şi colbul se ridică 'n slavă, In burduhanul lui de sticlă Şi aprinde flacăra bolnavă Ş'aşa veghează toată noaptea. Clipeşte des de la o vreme; Iar dacă se porneşte vântul, Se hâţănă în stâlp şi geme Se luminează 'ncet de ziuă Ş'a început domol să plouă. Din straşinile 'ntunecoase Porneşte un bocet surd de apă; Iar felinarul stă ş'ascultă Clipind din roşia'i pleoapă.

Ştefan Cosminsky

F A S T E L Plouă... plouă... zi şi noapte, Ca un ropot trist şi vag, Iară 'n suflet defilează Amintirile 'n şirag..,.

Ceru-1 plumb topit şi cerne. Ritmic fără d*» răgaz: Parc'ar vrea să iacă 'n ciuda Oamenilor cu necaz !,.,

Curg şuvoaele 'n talazuri, De au lăsat câmpul golaş ; Cade din văzduh potopul... Vai de omul nevoiaş

Victor de Rug).

TA REDACŢIEI POŞ

P. 7 üaaet. Vă rugăm trimiteţi ceva ma i concentrat, fiindcă nu dispunem de prea mult spaţiu- p â n t e c u l dure-rei 1 ' idîn aceas tă cauză nu '1 putem utiliza-

John Bull. Am făcui ^ c t i -iicai'ea. i .

Sivid- Mai încercaţ i , G. G•_ G'i'uia. Пяся niiteli.

t receţ i între 6—7 seara D e la redacţie-

M- Goren. Imagini origina­le, dar f n r m ă neîngrijită.

Petrus P. Lipsur i g ramat i ­cale-

M. GheorshUv Se va publi­ca -.Melodie" când va fi loc.

Л'- P'Hriilea. Se va publica -.Dor'V

Sesa Mirandi. Poate alt«te. C- p- fí. Se pubucă numai

„Cine ?tie". Dio Pascano, S. A- Raendék

B- P. Cristwhe, Didina Mani ella, спгпел Oclavim, St, V. lonescu, Simiaiieseu, nu se publică-

Brosrfíi'cscn- Continuarea In i i r. viitor-

,'UNlVfcRSUL LÍTKUAR •гтг

Ion i. Qreenlescu fost Comisar Regal C-iMafţială

Str. Răsuri 35 Telefon 28/15

Vasile St. Crisîoôcrescu Advocat

Str. Răsuri 35 </• Telefon 21/58

' N. FLORIAN | | . ADVOCAT

S t r a d a V â n t u l u i „ N o - J L

Or.Eraclîe Sterian VtchiB medic al Eforiei Spita­

lelor civile - SPECIALIST IN BOALE -

S i f i l i t i c e f i i n t e r n e \Str. Bibescu Vodă 22

Consultaţiuni : 11—1 şi fi—& ; Telefon 20/51 Ш 2

Spirt dénaturai l)e 96 9 ca lai 10 litrul

vinde Engros IreWSlerûbacfc

— BUCUREŞTI — Strada Biserica Eneî 15

Telefon 27/79 1639

5 Î F I U T 8 € ! § Îot ufffla tratatneütol eu medici

pecialişti la cabinetul boalelor de piele, sifilis si venerice

s {fondat îa anul 1906) Tratamentul Blenoragiei cionice Irin Metoadè ílietfoterapeütlce Controlul diagnosticului clinic prin :

ANALISA SÂNGELUI Injecţii Intrtivemtose c'ti Sensal vai san f ASAOWL feOMAtf NO. 9 (lâaeă teatrul Kalioflal) Éücüresti. Coitèult. • Ц - l şi 6 - 8 . TELEKOM 33 pe öl

Ш 0

cea mai nouă proteză ecsistentă eonfeetio« natu diu celolüid de o Uşurinţa uirnitoare, la mers nu produce nid un zgomot íiifld talpa protezei din pâslă. Această protezS se efectuiază în Marea Pabfit i RO«

mânu de íiparate ortopedicei Ï N G I M E R

Edgard li şi 6b. Nicolescu Gaiea Victoriei 97, Bucureşti

Furnizorii Societăţei Invalizilor Bucureşti Kişinău şl Cluj

ßugäm onorata clientelă a vi< zita fabrica noastră i p r e ä se îoavifflga de adevărata VâLOARE a FABülCATlUNii.OR, FERINDIJ-SE PE І И І Т А Т і ^ ^ і - 2028

1ER & C. MIHIILESCO BUCUREŞTI — Str. Sfinţilor 52 — BUCUREŞTI

MARE ASORTIMENT DE BLANURI FINE EN DETAIL

Confecţiunî de Blănărie după cele mai noi modele

Căciuli da Spania (miel) álbe şi Negre Se vinde numai EN 6R0S In ori-oe cantitate

1766

m C t l i t l t i s u p e r i o a r a

C i Tâasars on gros, preţuri de coníuranjá £t s e a d r e s a 1021

— CONSORŢIUL DE РАЬАШі - —

str. Marconi No. 3 et.HI | .SPORUL' Soc. Coon. str. Corăbiei No 2 „COLUMB" S. A. Cafea Victoriei No. 91 „Magazliml LUPAN" calea Victoriei Ko. 24

5 Î 2

Dr. I. Miíeisscu Medic-şef al sanatoriului

Mturalist modern „6r. Alexantírescu " dă consultaţii zilnic рмпги

BOALEde PIEPT tn str.Govaci (Oituz) No. 19 et.

delà 10 jam.—12juni. a. m. (afară de Dumineci) 5C7

. D e a l u l Z o r i l o r * Vinde vinuri de masă, albe,

şi Pelin litru, iei 9. călit. I „ „ 16.

Ţuică călit. II „ .. 12. Preţuri le se înţeleg, fără sticlă Serviciul la domiciliu. Comen­zile se primesc la Biurou, Calea Victoriei 107. telefon 1(1—09.

348

R E N U M I T E L E Bonboane ORIENTALE Parfumează admirabil gura şi distruge ori-ce miros urât al gurei provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat. Indispensabile pentru fumătorii cari voesc să se lase de tutun iau să fumeze mai puţin.

negre Ţuică Ţuică

c e r e ţ i numai Donboane Orien­tale şi observaţi ca cutia să fie la fel cu clişeul din acest anuuciu.

N. B.— Nu trebue sdrobite cu un ţ i i , ci lăsate să se topească iitcet In gură.

De vânzare la Farmaci i , Dro-•'nerii şi Parfumerii

! ceul bit. Gheorghe 4uoureşti, 240 Calea Victoriei

Curs primar si liceal o ii versa ţ ia franceză şi germa­

nă obligatorie. i nter nat-seai-i atârnat- ex ter n nt

Nu toţi Reumaticii şi Artriţicu p o t merge la ЬЯі.

Acelora cart:- sunt nevoiţi sá rnmâna acasă li se recomandă o cu iă cu

OLVAN care este p repa ra tu l ce în t runeş te la maximum puterea disolvantd a acidului uric s u b toate formele.

SOLVAN t ace să dispară nodtir/le p r o v o c a t e d e gută , dureri le reumat ice şi în к е пеге toate boalele in legătura cu d.atesa mică.

OSOLVAN este un puternic desinfectant al căilor urinare.

De vânzare la Farmacii şi Urogueiji Unde nu se. găseşte a se adresa Laooratorului

Al. iteanu, Bucureşti, Str. Vastle Lascar 3

Reprezentant General pentru România Mare şi Străinătate, S. Lindenberg tr. Steiea 23 Bucureşti

- FUNCŢIONARI §1 MESERIAŞI -ln g rupe de cel puţ in 20 p e r s o a n e

pot cumpă ra i e t t i n

HAINE d e IARNA Croială elegantă, stofă de lână

execuţia ireproşabilă ia: — BIROUL DE IMPORT ŞI EXPORT —

A . M . A L C A L f l y Strada Lipscani 3, etaj II.

1666