Paștile cele mari și sfințite

Meseriaeste brățară de aur

azeta GPANTELIMONl NUMĂRUL 29 l APRILIE 2019 l 8 PAGINI

l Publicație de informare a cetățenilor orașuluiSE DISTRIBUIE

GRATUIT!

PANTELIMON

Orașul tău, pe mâini bune

➦7Pagina

Lumina Paștelui să vă încălzească sufletele și să vă deschidă inimile spre iubire și credință. Vă doresc un Paște fericit alături de cei dragi, bucurie în suflet și belșug în casă!Hristos a Înviat!Primar, Marian Ivan

➦2-3Paginile

➦5Pagina

Hristos, lumina lumii!

Vincențiu Voicu, noul subprefect de Ilfov

GAZETA PANTELIMON / ILFOV / EVENIMENT APRILIE 201902 APRILIE 2019 EVENIMENT / ILFOV / GAZETA PANTELIMON 03

Editorial

➲ 1 aprilie: Ziua păcălelilor; este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli încă din secolul al XV-lea;➲ 2 aprilie 1915: S-a născut Gică Petrescu, celebru cântăreț și compozitor român de muzică ușoară și populară;➲ 4 aprilie 1944: Bombardament masiv al trupelor anglo-americane asupra Bucureștiului;➲ 7 aprilie 1927: A fost efectuată cu succes prima transmisie televizată la mare distanță, în Statele Unite ale Americii;➲ 8 aprilie: Ziua internațională a romilor;➲ 10 aprilie 1913: Este dată în folosință prima linie de cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României;➲ 12 aprilie 1961: Zborul primului cosmonaut în spațiul cosmic, Iuri Gagarin;➲ 18 aprilie: Ziua internațională a monumentelor și locurilor istorice;➲ 23 aprilie 1564: S-a născut William Shakespeare, dramaturg și poet englez;➲ 25 aprilie 1859: A început construirea Canalului Suez, încheiată în noiembrie 1869;➲ 26 aprilie 1986: S-a produs accidentul nuclear de la centrala din Cernobîl. l

Zile libere, vacanțe prelungiteAngajații bugetari și o foarte mică parte din slujbașii sistemului privat vor inspira, încă o dată, aerul plăcut al zilelor libere oferite de Guvern. Această minivacanță a Sărbătorilor Pascale, care include o punte spre „1 Mai Muncitoresc”, ar trebui recuperată fragmentat în alte zile alese de cei care manageriază instituțiile dăruite cu minivacanțe. Dacă acest lucru se întâmplă e mai puțin interesant. Important pentru noi e ca serviciile care oferă publicului permanență (Poliție, Pompieri, spitale de urgență ș.a) să fie gata să intervină, dacă acest lucru se impune.Astfel, când dăm peste cap un pahar cu vin, să nu ne gândim doar la cei plecați dintre noi. Să aruncăm o privire, una imaginară, spre cei care lucrează la foc continuu și la majoritatea angajaților din sistemul privat. Să ne gândim, atunci când ne înghesuim în magazinele deschise în aceste zile libere, că aceia care deservesc necondiționat publicul au lăsat, mulți dintre ei, copiii acasă, să își petreacă minivacanța singuri sau cu bunicii.Hai să evităm însă alunecușul melodramatic și să ne gândim mai atent la opțiunile românilor pentru această perioadă. Unde se varsă banii conaționalilor noștri în vacanța ce leagă nefericit Sărbătorile Pascale creștine de sărbătoarea instaurată de ateii convinși: 1 Mai?Dacă luăm această evaluare financiară de jos în sus, este cunoscut faptul că perioada reprezintă cel mai puternic trend în vânzarea de miei și - mai nou - de iezi, fapt ce lasă cu ochii în soare importatorii de ovine din țările arabe, pentru mai bine de două luni. Statistica neoficială ne arată că până și opțiunile turistice, din țară sau de pe alte meleaguri, sunt declasate de vân-zarea preparatelor specifice grătarelor. E o atitudine de înțeles, nu doar pentru cei cu buzunarele umplute cu ghimpi. Urmează românii cu disponibilități financi-are mai aerisite, care optează pentru descinderile la pensiuni tradiționale românești sau pentru aterizarea pe aeroporturi unde nu te simți ca în secolul trecut. Chiar dacă, uneori, „tradiționalul” este asezonat cu manele și preparate reîncălzite, ori excursiile făcute peste hotare presupun, în unele locuri, amintiri pe care vrem să le ștergem repede din memorie, totul e o gură de aer. Învierea Domnului va fi clipa care va aduce liniște în sufletele noastre. Mai mult ca sigur, pe lângă sărbătoarea creștină, va fi un prilej pentru mulți româ-ni de a se detașa de stresul ori nesiguranța cotidiană. Nu vor lipsi rugăciunile, muzica, dansul, dragostea fățișă, minciunile și glumele (reușite sau proaste). Una peste alta, minivacanța aduce bucurie și destindere unei părți dintre angajații români și - nu în ultimul rând – copiilor sau tinerilor, așezați cu spatele spre școli, licee și facultăți, pentru câteva zile. l

De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Calcularea datei la care creştinii săr-bătoresc Paştele ţine de două fenome-ne naturale, unul cu dată fixă - echinoc-ţiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare - Luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două ca-lendare diferite explică decalajul aces-tei sărbători la catolici şi la ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echi-nocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodo-xă calculează acelaşi eveniment astro-nomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt le-gate de sărbătorile mai vechi ale renaş-terii naturii şi ale echinocţiului de pri-măvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din scla-vie şi plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fi-xată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular. Numele „nisan” este de origine asiro-babiloni-ană şi înseamnă „luna fericirii”. Aceas-

tă dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent. Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de pri-mul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare Lunii pline după echinocţiul de primăvară”. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a al-tor sărbători creştine importante.

A fost odată unire și dragoste

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la ace-eaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţi-tă în două - cea Apuseană, sub auto-ritatea papei, şi cea Răsăriteană, sub autoritatea patriarhului de la Constan-tinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Gri-gore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astrono-mic (o rămânere în urmă), făcând tre-cerea la calendarul modern, ce-i poar-tă numele.

Din motive de ordin confesional bi-sericile ortodoxe nu au acceptat refor-ma gregoriană, păstrând în continua-re calendarul iulian. Cu timpul, dife-renţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului

în toate domeniile vieţii publice a fă-cut ca şi bisericile ortodoxe să reflec-teze la trecerea la calendarul gregori-an. Regatul României a adoptat refor-ma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendaru-lui gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această tre-cere. Tot atunci, s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calcu-leze în continuare după calendarul iu-lian, până când toate bisericile orto-doxe autocefale vor adopta calenda-rul gregorian, evitându-se astfel dife-renţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă Biserica Ortodoxă Rusă şi Bise-rica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat ca-lendarul gregorian. În prezent Biseri-ca Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian. Biserica Or-todoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în luna martie sau în aprilie şi nicio-dată în luna mai, în timp ce cel orto-dox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Cât timp folosim urarea «Hristos a înviat»?

„Hristos a înviat” este salutul crești-nilor folosit de la Învierea Domnului până la Înălțarea Sa, adică timp de 40 de zile. Răspunsul la „Hristos a învi-at!” este „Adevărat a înviat!” Iar de la Înălțare până la Rusalii, creștinii se sa-lută cu „Hristos S-a înălțat!”, „Adevă-rat S-a înălțat!”. Înălțarea Domnului cade totdeauna în joia săptămânii a șasea după Paști, adică la 40 de zile

după Înviere. La zece zile de la Înălțare se sărbătoresc Rusaliile. Duminica Ru-saliilor sau Duminica Pogorârii Duhu-lui Sfânt mai este numită și Duminica Cincizecimii, pentru că acest eveni-ment a avut loc la cincizeci de zile de la Învierea lui Hristos.

Originea şi tradiţiile oului de Paşti

Riturile de primăvară sunt la originea ouălor de Paşti, spun cercetătorii. Aces-te rituri au fost creştinate şi umplute de semnificaţie teologică creştină.

Relaţia omului cu oul este una ime-morială. Astfel, un proverb latin spu-nea: „Omne vivum ex ovo” („Orice via-ţă provine dintr-un ou”). Logodna din-tre ou şi religie este prezentă în toată istoria umanităţii: din India până în Po-linezia, din Iran în Grecia, din vechea Fenicie până în America de Sud, mituri ale oului primordial vorbesc despre cre-area lumii dintr-un ou. Aşa că în toate culturile oul este simbolul vieţii. De ase-menea, conceptul că orice viaţă a luat fiinţă dintr-un ou este un concept fun-damental al biologiei moderne.

În ciuda unor alegaţii cum că ouăle de Paşti au fost simboluri păgâne, nu există nicio evidenţă solidă pentru aceasta. De fiecare dată când cercetă-torii erau ignoranţi cu privire la origi-nile unei practici, ca un numitor co-mun, spuneau că sunt simboluri păgâ-ne. În secolul al XVIII-lea, Jakob Grimm a făcut o conexiune între ouăle de Paşti şi o zeiţă numită Ostara, cu o versiune germană numită Eostre.

În Seder-ul pascal iudaic, un ou fiert şi sărat simbolizează viaţa nouă şi sa-crificiul de Paşti oferit la Templul din Ierusalim. Vechii perşi pictau ouăle pen-tru Nowrooz, celebrarea Noului An care avea loc la echinocțiul de primăvară.

Pe Golgota s-au înroșit ouăle pentru prima dată

Tradiţia ortodoxă imemorială vor-beşte de Sfânta Maria Magdalena plângând la picioarele Crucii lui Hris-tos, Sângele Lui înroşind ouăle puse

sub Cruce. O altă tradiţie prezentă în multiple locuri vorbeşte de faptul că Sfânta Maria a mers la împăratul ro-man şi l-a salutat cu: „Hristos a învi-at!”. Împăratul a zis, privind la un ou de pe masa sa: „Hristos nu a înviat aşa cum acest ou nu este roşu”. În clipa când a zis aceste cuvinte, oul s-a înro-şit în chip minunat. Roşul simbolizea-ză aşadar Sângele lui Hristos, care dă viaţă lumii. Oul însuşi este simbolul învierii, căci în somnul său se naşte o nouă viaţă.

Un fel de mâncare numit hornazo, servit de Paşti, constă din ouă fierte cu mai multe condimente. În Anglia de Nord, de Paşti, se joacă un joc tradiţi-onal, participanţii ciocnind ouă fier-te. Acest ritual există şi la români, cu expresia: „Hristos a înviat!” și răspun-sul: „Adevărat a înviat!”, toate ouăle sparte fiind „predate” posesorului ou-lui roșu „învingător”. Dacă în Româ-nia, câştigătorul ia toate ouăle, în An-glia, cel care pierde trebuie să mănân-ce oul. De asemenea, sunt celebre ouă-le Fabergé de la Curtea Imperială Rusă, decorate cu diamante, rubine şi alte pietre preţioase. l

«Hristos a înviat din

morți!»

S-a întâmplat în aprilie…

După două mii de ani, mărturisim:

În cadrul Sfintei Liturghii oficiate în lăcașurile de cult ortodoxe în Duminica Floriilor se sfințesc ramuri de finic sau de nuc. Acestea sunt împărțite credincioșilor la ieșirea din biserici și mânăstiri. Referitor la semnificațiile acestei tradiții trebuie să menționăm faptul că toate ramurile au fost binecuvântate prin rugăciunile care s-au citit peste ele și prin sfințire cu apă sfințită, ele fiind un semn de aducere aminte a sărbătorii de Florii, pentru că Duhul Sfânt, care dă viață la toată făptura, așa cum ne spune Sfânta Scriptură, arată bunătatea Sa și puterea Sa de viață. Aceste ramuri de finic, în alte părți se folosesc de nuc, ne aduc aminte de aceste limbi ca de foc care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Prin aceasta noi arătăm că întreaga natură, întreaga creație este chemată la sfințire și noi purtăm aceste ramuri binecuvântate și sfințite ca o misiune a noastră de a sfinți locul în care trăim, așa cum se spune în poporul nostru că omul sfințește locul.

Se mănâncă icre de pește în Sâmbăta lui Lazăr?Ultima sâmbătă dinaintea Săptămânii Pătimirilor Mântuitorului este cunoscută în tradiţia noastră creştină drept „Sâmbăta lui Lazăr”. În această zi, Biserica pomenește învierea lui Lazăr de către Domnul Iisus Hristos, înfăptuită în Betania.An de an, Sâmbăta lui Lazăr aduce în actualitate și o veșnică dilemă: se mănâncă sau nu icre de pește în această zi? Dezbaterea este cauzată de faptul că, pornind din diferite zone ale țării, unii creștini susțin că se mănâncă, în timp ce alții spun că nu poate fi vorba despre o astfel de dezle-gare. Polemica are la bază și o veche tradiție, respectată mai ales în zonele cu mult pește (cum este Delta Dunării) de către cei care au interpre-tat felurite speculaţii şi pogorăminte, pentru a putea consuma astfel de alimente în post. Există două abordări ale acestei problematici, conform rânduielii Bisericii noastre:1. Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea în care sunt prezentate regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin pentru fiecare zi din an, arată că în Sâmbăta lui Lazăr, „la masă mâncăm fiertură cu untdel-emn şi, dacă avem şi icre, atunci să se dea fiecăruia toate câte trei linguriţe şi să bea vin”.2. Triodul, cartea de cult în care sunt cuprinse textele și cântările din această perioadă liturgică, nu amintește nimic despre icre, ci spune doar că în această zi „vom mânca mâncare (sau fiertură) cu untdelemn şi vom bea vin”.Pe fondul acesta a luat naștere discuția icrelor din Sâmbăta lui Lazăr, cu frământări și polemici însoțite de argumente pro și contra, mai mult sau mai puțin valabile.În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că în calendarele noastre nu este consemnată o eventuală dezlegare la icre în Sâmbăta lui Lazăr. Deci, recomandat este să respectăm rânduiala definitorie a Bisericii Ortodoxe Române, care spune că în timpul Postului Paștilor se face dezlegare la untdelemn, vin şi peşte doar în două zile: de Buna Vestire (25 martie) și de Intrarea Domnului în Ierusalim - de Florii.Dar, având în vedere că și așa părerile sunt împărțite, e bine ca persoanele preocupate de acest su-biect să apeleze la duhovnic și să procedeze după cum vor fi îndrumate.Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu sunt scopul principal al vieții noastre și recomandă ca fiecare creștin să ţină post după sufletul şi rânduiala sa. Nu putem nega faptul că mulți dintre noi ne rezumăm doar la consumul alimentelor vegetale, deși știm că postul, în profun-zimea lui, înseamnă și rugăciune, și smerenie, și înţelegere, și iubire față de aproapele.

Ce reprezintă ramurile de finic sau de nuc de la Florii?

Se apropie Sfintele Paşti, cu tot alaiul pregătirilor. De două mii de ani îl așteptăm pe Hristos și în fiecare an îl privim pe Hristos răstignit pe Cruce. De două mii de ani, Iisus, cu bunătatea, cu blândeţea, cu înţelepciunea Lui, bate la uşa inimii fiecăruia, ca să-I deschidem, ca să învie în inimile noastre. Dar trebuie să mărturisim că în noi înşine coexis-tă două căi: şi da; şi nu; şi Îţi deschid, şi nu-Ţi deschid. Ştiu că mă ajuţi, dar ştiu că-mi restrângi şi voia mea de tică-los. Aşa cum spune apostolul Pavel: „Nu fac binele pe care-l voiesc, ci fac răul pe care nu-l voiesc”.În fiecare an reluăm obiceiurile, încercăm să ne amintim tradițiile uitate. Ne dereticăm casele, ogrăzile şi, nu în ul-timul rând, cămările sufletelor. Pregătim bucate alese şi daruri pentru cei dragi şi din inima noastră mare oferim ceva şi celor oropsiţi, ca să ne bucurăm cu toţii de lumina Învierii. Ne mișcăm existența între bucurie și contemplație, între Denii și vopsitul sau încondeiatului ouălor, între mii de întrebări și simplul, dar prea plinul „Adevărat a Înviat!”.

Creştinii ortodocşi l-au sărbătorit anul acesta pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în altă zi decât cea obişnuită. Care este motivul din spatele acestei schimbări?Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de

biruință, este prăznuit în fiecare an pe data de 23 aprilie. În această zi, peste un milion de români își sărbătoresc onomastica. Creştinii ortodocşi care au consultat calendarul pe anul 2019 au observat că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe va fi sărbătorit pe 29 aprilie.Motivul acestei schimbări îl găsim în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea care prezintă regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin pentru fiecare zi din an. Răsfoind paginile Tipicului, ajungem la capitolul 45, unde ne este prezentată rânduiala de slujbă a sfinților prăznuiți în Săptămâna Mare și unde citim: „Dacă se va

întâmpla hramul unui sfânt sau al unei sfinte în Lu-nea, Marțea, Miercurea sau Joia cea Mare, atunci cântăm toată slujba seara şi dimineaţa, în Dumi-nica Floriilor”. Înțelegem astfel că hramul oricărui sfânt, fiind un moment de bucurie duhovnicească, nu se integrează în specificul Săptămânii Sfintelor Pătimiri, care este o perioadă de post aspru, de meditație și intensă pregătire și primenire sufletească pentru sărbătoarea Învierii Domnului.Dar dacă urmărim din nou calendarul, vedem că sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu coincide nici cu Duminica Floriilor, ci a fost amânată pentru Luni, în Săptămâna Luminată, între paranteze fiind consemnată și următoarea informație: „Slujba Sfântului Mare Mucenic Gheorghe se săvârșește astăzi, potrivit hotărârii Sfântului Sinod”.Într-adevăr, în acest an, din motive pastorale, dar și pentru a da importanța cuvenită sărbătorii Sfântului Gheorghe, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca slujba Marelui Mucenic să fie săvârșită nu în Duminica Floriilor, așa cum prevede Tipicul, ci în cea de-a doua zi de Paști.

Raționamentul acestei decizii stă și în faptul că în ajunul Floriilor, Vecernia săvârșită în cinstea Sfântului Gheorghe s-ar fi suprapus cu tradiţionala procesiune organizată în majoritatea parohiilor din țara noastră. În cadrul acesteia, credincioşii și preoții poartă în mâini ramuri de salcie sau de finic şi flori, actualizând, astfel, drumul parcurs de Mântuitorul nostru din Betania către Ierusalim.Luni, în cea de-a doua zi de Paşti, slujba Sfântului Gheorghe este unită cu cea specifică perioa-dei pascale. Vecernia Sfântului Gheorghe va fi săvârșită pe 28 aprilie, în jurul orei 12.00, odată cu „A doua Înviere”, o slujbă specială, care are ca punct central citirea Evangheliei în 12 limbi.Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ocrotește Armata Română (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului). El este, de asemenea, ocrotitorul Angliei, al Georgiei și al Moscovei. În Lituania, Sfântul Gheorghe este considerat pro-tector al animalelor, iar în unele zone din Spania, de ziua Marelui Mucenic se organizează mese bogate și se aduc daruri.

De ce nu l-am sărbătorit pe Sfântul Gheorghe în 23 aprilie?

04 GAZETA PANTELIMON / ILFOV / SĂNĂTATE APRILIE 2019

Polenul, cauză frecventă a alergiilor de primăvară

O mare parte a populației suferă de alergiile la polen, care afectează căile respiratorii și mucoasa oculară, cau-zând așa-numitele rinoconjunctivite, care afectează mucoasele, îndeosebi pe cea oculară și cea nazală. Nu în ul-timul rând, este afectată mucoasa bronhiilor, fapt ce poate duce la apariția crizelor de astm.

O altă manifestare a alergiilor, mai rar întâlnită, este cea care se manifes-tă la nivelul pielii, prezentând forme de urticarie, apărând când înfloresc pomii și când apare iarba. Mai puțin cunoscută, această alergie cutanată devine evidentă atunci când bolnavii remarcă faptul că, după atingerea flo-rilor sau a ierbii, pe zona respectivă apar manifestări de urticarie.

În ordine cronologică, primele po-

lenuri care apar în aer sunt cele pro-venite de la arborii de pe lunci (salcia, alunul, arinul), iar între lunile aprilie și mai apar așa-numitele betulacee (stejarul, mesteacănul). Polenul aces-tora se manifestă pe suprafețe extrem de mari fiind, practic, imposibil ca o persoană să nu intre în contact cu acest tip de polen. La sfârșitul lunii mai începe să se dezvolte polenul de graminee, prezent în majoritatea ier-burilor.

Dintre simptomele alergiilor la po-len se remarcă: secrețiile nazale, sal-vele de strănuturi, secrețiile lacrima-le (lăcrimarea abundentă a ochilor) și pruritul (mâncărimea), care afectea-ză atât mucoasa nazală, cât și mucoa-sa conjunctivală, dar care este un simptom recunoscut, de cele mai mul-

te ori, de un medic avizat. Pruritul este cel mai întâlnit simptom, când aler-gia este mai severă afectând gâtul și urechile (prurit faringian). Manifestă-rile se pot complica, ducând la crize de astm. Sunt cazuri când astmul nu se manifestă sub forma specifică, ci prin tuse uscată și crize obositoare mergând, uneori, până la vărsături.

În cazuri severe, tratamentul apli-

cat este reprezentat prin antihistami-nice luate pe cale orală. La astm, de exemplu, poate fi prescris cortizonul injectabil. Frecvent, tratamentele mo-derne includ corticosteroizi inhala-tori, respectiv o medicație cortizoni-că sub forma picăturilor nazale sau oculoconjunctivale, ori sub formă de inhalații în bronhii, în cazurile de astm bronșic. l

Alergiile de primăvară sunt, de cele mai multe ori, cauzate de polen. Există și aler-gii produse de mucegaiurile de flori, însă cel mai frecvent incriminat este polenul. Acest tip alergic reprezintă o reacție a organismului, care își exercită proprietățile imunității, de protecție, creând o reacție inflamatorie la nivelul țesuturilor cu barie-re (pielea, mucoasele) contra unor substanțe netolerate.

Conform unui act legislativ creionat pe repede-înainte, printr-o ordonanță dată de Guvern, cu jumătate de an în urmă, a fost aleasă ziua de 1 aprilie ca dată la care consumatorii români să poată începe returnarea ambalajelor din sticlă către agenții economici, fiindu-le întoarsă spre punguliță suma de 0,5 lei, percepută inițial la achiziționarea produsului. Teoretic pare simplu, însă practica dovedește că lucrurile stau altfel, fiind o aventură returnarea sticlelor și borcanelor goale. În primul rând, produ-cătorul trebuie să inscripționeze pe eticheta produsului de la raft „ambalaj reutilizabil”, pentru sticlele sau bor-canele pe care vrea să le refolosească. În ceea ce privește comerciantul, acesta trebuie să înca-seze de la clientul care cumpără produsul marcat ca „reutilizabil” suma de 0,5 lei, înscrisă separat pe bonul fiscal. Conform actului normativ, clientul ar urma să revină ulterior cu sticlele și borcanele goale reutilizabile, magazinul fiind obligat să le preia (în baza bonului) și să-i re-turneze garanția pe care i-a reținut-o anterior. În etapa finală, magazinul ar avea obligația să sorteze și să depoziteze ambalajele care urmează a fi trimise producătorilor, care să le folosească într-o nouă etapă comercială.

În teorie pare simplu, însă practica demonstrează că lucrurile sunt cât se poate de complexe. Dincolo de faptul că, la raft, nu apar ambalaje inscripționate „reutilizabil”, acțiunea de returnare devine o himeră, în lipsa spațiilor pentru depozitarea ambalajelor, personalului sortator sau a mijloacelor de transport necesare transmiterii sticlelor și borcanelor de la comerciant către producător. O altă problemă, pusă argu-mentat pe masă de către asociațiile naționale ale comercianților de produse alimentare, a fost retur-nabilitatea borcanelor. Acestea din urmă nu pot fi, în practică, reprimite deoarece borcanele goale sunt comercializate pe piața liberă non-alimentară la prețuri diferite. Și totul pentru că se im-pune ca până la sfârșitul anului 2020 în România să funcționeze acest sistem făcut pentru protejarea ecologică a spațiului euro-pean.Mai rapizi și mai isteți se arată însă vânzătorii de pe mica piață agroalimentară, care au visat probabil în- tr-o noapte gri că pot în casa eco-taxa pen-tru punguțele destinate ambalării mărfurilor pe care le vând. Totul, fără să înscrie oarece diferențe de preț pe bonul fiscal (atunci când îl emit), aplicând chiar și TVA pentru acești fluturași din plastic utilizabili unitar. l

consumatoruluiAmbalaje returnabile

și eco-taxa neecologicăNu oricine

poate fi dietetician

InfecţiaInfecţia

Actul normativ menționat, sub-liniază adânc că profesia de diete-tician se poate exercita în Româ-nia numai de persoanele care de-ţin calitatea de dietetician autori-zat, dovedită prin autorizaţia de li-beră practică, emisă de Colegiul Dieteticienilor din România.

Unele activităţi elementare lega-te de sfera nutriţiei, cum sunt cele de informare şi educaţie publică pentru sănătate ce includ sfaturi generale de alimentaţie sănătoa-să, precum şi activităţi conexe nu-triţiei şi dieteticii, cum sunt cele le-gate de diagnosticul şi tratamen-tul bolilor de nutriţie sau influen-ţate de nutriţie şi dietele alimenta-re, ingineria alimentară, igiena şi siguranţa alimentară şi alte aseme-nea, pot fi exercitate şi de persoa-ne fizice şi juridice prin persoane cu formare profesională specifică certificată, altele decât dieteticieni autorizaţi şi forme de exercitare a profesiei de dietetician, în condi-ţiile şi limitele stabilite de norme-le legale speciale care reglemen-tează domeniile în cauză, cu res-

pectarea domeniului de compe-tenţă rezervat profesiei de dieteti-cian.

În cazul dieteticii clinice, a ceea ce în mod convenţional se numeş-te terapie medicală nutriţională (MNT – medial nutrition therapy), ca parte integrantă din tratamen-tul medical al unei stări patologi-ce existente sau prevenirii uneia iminente, tipul de regim, caracte-rele generale ale acestuia şi obiec-tivele generale urmărite pot fi sta-bilite atât de medicul competent, cât şi de un dietetician autorizat, în mod autonom sau în colabora-re. Dieteticianului autorizat îi re-vine, după caz, atât anamneza nu-triţională şi evaluarea nutriţiona-lă, cât şi prescrierea şi monitoriza-rea terapiei medicale nutriţionale, care include regimul alimentar prescris pacientului (aceasta inclu-zând tipul, cantitatea şi calitatea alimentelor sau suplimentelor nu-tritive şi ale altor produse specia-le, combinarea, modul de prepa-rare şi administrare, orarul de ali-mentare, evaluarea periodică şi

ajustările necesare şi alte elemen-te specifice de nutriţie şi dietetică), dar şi consiliere nutriţională.

Exercitarea de către un dieteti-cian autorizat a unor activităţi pro-fesionale în regim de liberă prac-tică ce exced nivelului recunoscut de calificare profesională stabilit conform legii constituie, după caz, abatere disciplinară sau, dacă a produs unei persoane consecinţe negative specifice, abatere disci-plinară gravă.

Practicarea în fapt a profesiei de dietetician, inclusiv prestarea ori-căror servicii şi desfăşurarea orică-ror activităţi specifice acesteia, pre-cum şi utilizarea titlurilor şi terme-nilor de „dietetică” şi „dietetician” respectiv „nutriţie” şi „nutriţionist” şi combinaţiilor şi derivatelor aces-tora, precum şi a unor combinaţii şi derivatele acestora, sau a cir-cumscrierilor de tip „hrănire sănă-toasă” sau „alimentaţie ştiinţifică”, de natură a induce beneficiarilor/pacienţilor, existenţi sau potenţi-ali, ideea că persoana sau entita-tea în cauză ar fi dietetician auto-rizat, respectiv, formă autonomă de exercitare a profesiei de diete-tician este interzisă şi atrage răs-punderea juridică, inclusiv civilă, contravenţională sau de alt tip, după caz, conform legii. (extras din Legea 256/2015 privind exercita-rea profesiei de dietetician) l

Se pare că nutriționiștii și dieteticienii au apărut precum ciuperci-le după ploaie, motivați fiind de dorința tot mai multor români de a slăbi peste noapte, așa cum au citit în articolele din publicații în ca-re știrile și informațiile reprezintă, în fapt, o deturnare a realității. Se pare totuși că „nutriționiștii” și „dieteticienii” autoautorizați bagă sub preș condițiile impuse de Legea 256/2015, care stabilește cine și în ce condiții poate fi dietetician autorizat.

05APRILIE 2019 ACTUALITATE LOCALĂ / ILFOV / GAZETA PANTELIMON

Adevărații profesioniști din orașul nostru sunt implicați în construcții (cu tot ce ține de acest domeniu), mecanică ușoară, zootehnie, IT, servicii medicale și alte ocupații care nu necesită spații industriale mari (exceptând numeroasele fabrici). Am lăsat voit la urmă segmentul micii producții ali-mentare, un sector care a cu-noscut, în ultimii ani, o dezvol-tare ce nu poate să treacă ne-observată de locuitorii Panteli-monului. Avem o minifabrică de produse lactate, laboratoa-re de cofetărie și de patiserie, pizzerii cu livrare la domiciliu, carmangerii ș.a.

Pentru că dorim să luăm po-vestea noastră de la început, ne-am oprit la o mică unitate de producție și desfacere a căr-nii și a produselor din carne, si-tuată la intrarea dinspre Capi-tală, în Pantelimon. „Carman-geria de la granița cu sectorul

2”, îi spun clienții localnici. Dincolo de varietatea și calita-tea produselor de măcelărie și carmangerie tradițională, ex-puse spre a fi vândute aici, se află (asemenea culiselor din-tr-o sală de spectacole) spațiile alocate producției. În „scenă”, la vânzarea produselor, clienții găsesc două maestre ale ama-bilității, care reușesc, prin ati-tudinea destinsă și dialog, să îi determine pe cei care trec pra-gul să revină în magazinul des-chis cu mai puțin de jumătate de an în urmă.

Meseria se fură numai cu chemare și pasiune

Munca efectivă pentru pro-cesarea materiei prime și adu-cerea ei la stadiul de reușite gas-tronomice de succes se des-fășoară însă în spatele „corti-nei”, unde cinci modelatori cu imaginație își pun în practică experiența profesională, sus-

ținuți de utilaje de ultimă generație. Nimic din ce pleacă spre prezentare nu se întoarce vreodată aici.

Administratorul afacerii îndrăznețe și reușite este Cos-min Anghel. Are doar 23 de ani și s-a dedicat acestei practici odată cu deschiderea carman-geriei, în 8 decembrie 2018. A fost îndrumat spre domeniu de Marian Pastramă (nume pre-destinat), care l-a sprijinit teh-nic în debutul afacerii. Cunoștințele teoretice și prac-tica profesională nu au venit de oriunde, Cosmin fiind student la Facultatea de Medicină Ve-terinară, iar acest lucru se vede în abordarea tehnico-econo-mică a activității pe care o co-ordonează. Recunoaște însă că practica propriu-zisă în tran-șarea, formatarea și procesarea cărnii este rodul bunei înțe-legeri cu angajații, unii dintre ei fiind profesioniști cu ex-periență în domeniu, de la care „a furat meseria”. Totul a ținut, ulterior, de capacitatea sa de autoreglare și menținerea co-legială a standardelor profesi-onale, alături de angajații implicați în producție. Cosmin Anghel ghidează activitatea tehno-comercială de aici, fiind un cadru de referință în orien-

tarea deciziilor administrative.Despre „scenografia” acestei

piese de lungă durată, respec-tiv utilajele folosite în procesa-rea cărnii, ne-a vorbit unul din-tre experimentații meseriași de aici, Marian Pastramă (n. 1961), asociatul lui Cosmin Anghel. Sunt folosite: mașina de tocat modernă, malaxorul adus din Spania, un spritz german foar-te performant, o celulă de afu-mare de cea mai înaltă calitate – cu rezultate deosebite în pre-pararea produselor tradiționale, funcțională cu rumeguș de fag și arin. Alături de acestea, se află o marmită de fierbere, necesa-ră în microproducția de șuncă de Praga, tobă, carne la garniță, jumări. Toate preparate în un-

tură, după vechi rețete tradi-ționale.

În Dicționarul explicativ al limbii române, meseria este catalogată a fi „profesie sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obți-nu te prin școlarizare și prin practică și care permit celui care le posedă să execute anu-mite operații de transforma-re și de prelucrare a obiecte-lor muncii sau să presteze a -numite servicii”. Așa este, însă adevăratul profesionist nu se limitează la cu noștin țele do-bândite prin școlarizare. El are de învățat toată viața; îl obli-gă pactul nescris încheiat cu meseria aleasă și ritmul alert dezvoltării tehnologice. l

O meserie pe care sunt siguri cei care o practică nu vine doar cu un nivel de trai mai bun. Meseria face ca respectul față de sine, asociat respectului venit din partea celor din jur, să ofere profesionistului satisfacția de a-și putea pune în practică toate cunoștințele dobândite. Meseriașii buni, cei dedicați lucrului bine dus la capăt, au rămas puțini în Româ-nia. Este un lucru trist, dar care impune respect celor care pun pe tapet, cu pasiune, tot ce învață.

Meseria, brățară de aur

Zicere din străbuni, pe care unii părinți încearcă,și uneori reușesc, să o insufle urmașilor

foto

graf

ii: F

lori

an M

arin

06 GAZETA PANTELIMON / ILFOV / EDUCAȚIE APRILIE 2019

Rolul tinerilor în viitorul UE

Agenda conferinței a inclus problematica „Tinerii și viito­rul pieței muncii”, precum și dialogul autorităților cu tine­rii, așa cum este recomandat în Strategia UE pentru tineret. De asemenea, un punct de in­teres central pentru România, în acest context, îl reprezintă locurile de muncă de calitate pentru toți.

„Mă bucur că astăzi, sub egi­da președinției române a Con­siliului Uniunii Europene, vă pot întâmpina la unul dintre cele mai importante eveni­mente din Europa dedicate di­alogului cu tinerii. Cu siguranță este o premieră pentru Bucu­rești să găzduiască o conferință de o asemenea anvergură, care aduce laolaltă tineri, repre zen­tanți ai tinerilor și ai auto­rităților publice de pe aproape întregul continent european”, a declarat în deschiderea Conferinței ministrul tineretu­lui și sportului Bogdan Matei.

Noul dialog al UE cu tinerii

„Ne aflăm aici, la trei luni de la intrarea în vigoare a noii Strategii a UE pentru tineret. Sunt elemente noi de interes. dar, în contextul reuniunii de astăzi, mă voi limita la a menționa introducerea noului Dialog al UE cu Tinerii, pre­cum și integrarea în document a Obiectivelor Europene pen­tru Tineret. Ne propunem ca în cadrul acestei conferințe să găsim împreună acele instru­mente inovatoare care să îi an­gajeze pe tineri într­un dialog de calitate cu autoritățile pu­blice. În al doilea rând, în do­meniul tineret, după cum bine știți deja, președinția Română, inspirată de Obiectivele pen­tru tineret, a propus aborda­

rea temei Viitorul muncii. Sunt convins că dezbaterile confe­rinței din această săptămână vor avansa soluții pentru a ges­tiona cu succes viitorul mun­cii într­un context de tineret și vor demonstra că la București a avut loc o primă etapă im­portantă dintr­un Dialog al UE de calitate cu tinerii”, a con­chis ministrul Bogdan Matei.

«Tinerii, în dialog cu autoritățile: rolul tinerilor în viitorul UE»

Vicepremierul Ana Birchall, comisarul european Tibor Na­vracsics, ministrul tineretului şi sportului Bogdan Matei, şefa Departamentului de Tineret de la Consiliul Europei Antje Rothemund şi preşedintele Fo­rumului European al Tinere­tului, Carina Autengruber au participat la lucrările ultimei zile a Conferinţei de Tineret a Uniunii Europene.

Evenimentul, la care au fost prezenți și secretarul de stat Cosmin Butuza, și subsecreta­rul de stat Cristina Andronic, a avut tema „Tinerii, în dialog cu autoritățile: rolul tinerilor în viitorul UE”.

În discursul susținut cu această ocazie, Ana Birchall a prezentat mesajul prim­minis­

trului Viorica Dăncilă, sublini­ind importanța pe care Guver­nul o acordă tinerilor și pro­gramelor menite să­i pună în valoare. „Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării. Programul de guvernare pe care îl punem în aplicare acordă un rol fundamental ti­nerilor, prin măsuri și strategii menite să pună în valoare ambiția, profesionalismul și entuziasmul tinerilor. Am de­marat programe care pun în prim­plan tinerii, am alocat re­surse astfel încât să asigurăm noilor generații un viitor aici, acasă, în România. Inițiative de succes precum Start­up Na­tion, programe de integrare a tinerilor pe piața muncii sau Programul de Internship al Guvernului, pentru a da un exemplu drag mie, sunt numai câteva dintre măsurile care au avut rezultate remarcabile și care au fost receptate favora­bil de un număr foarte mare de tineri”, se arată în mesajul transmis de Ana Birchall.

Tinerii își doresc să rămână în țară

Partea a doua a reuniunii a prilejuit un dialog între invitații menționați mai sus și tinerii din sală, cărora li s­au alăturat

și cei care au dorit să adreseze întrebări on­line, prin canale­le social­media. Discuțiile au fost libere și s­au desfășurat într­o atmosferă relaxată, tine­rii prezenți apreciind deschi­derea autorităților pentru un astfel de dialog.

„Mă bucur că astăzi, sub egi­da Președinției Române a Con­siliului Uniunii Europene, vă pot întâmpina la unul dintre cele mai importante eveni­mente din Europa dedicate di­alogului cu tinerii. Problema locurilor de muncă de calitate pentru toți tinerii este una foarte importantă pentru noi și reprezintă una dintre prioritățile noastre. Este ex­trem de important să găsim ti­nerii la locul de muncă pentru care s­au pregătit. Avem o bună și strânsă colaborare cu ministerele de resort care se ocupă de muncă și de educație. Ce faceți voi astăzi aici este un lucru foarte important, iar mo­dul în care voi vă implicați și ne ajutați în luarea deciziilor este lăudabil. Este esențial să avem un dialog permanent;

MTS și Guvernul României se apleacă permanent asupra problemelor dumneavoastră și împreună încercăm să le re­zolvăm. Iar dialogul este pri­mul pas pe care trebuie să îl fa­cem”, a declarat ministrul Bog­dan Matei.

În conferinţa de presă de la finalul reuniunii, ministrul ti­neretului şi sportului a subli­niat că o soluţie pentru redu­cerea numărului tinerilor care pleacă din ţară este crearea de locuri de muncă.

„Aceasta este una dintre problemele pe care tinerii le ridică. Guvernul face în con­tinuare eforturi deosebite pentru a reuşi acest lucru, acum rata şomajului este în scădere, după cum ştiţi, şi asta ne arată că ne aplecăm asu­pra tinerilor care se confrun­tă cu astfel de probleme. Dar asta nu înseamnă că am rezol­vat toate problemele. Ne bu­curăm că bugetul Erasmus va fi dublu şi că va acoperi astfel o parte dintre problemele ti­nerilor”, a spus Bogdan Ma­tei. l

Deschiderea oficială a Conferinței de tineret a Uniunii Europene, cel mai mare eveniment des-tinat tinerilor din Europa și din afara spațiului european, a avut loc marți, 26 martie 2019, în aula Bibliotecii Naționale a României. Conferința UE pentru Tineret este principalul eveniment de tineret al fiecărei președinții rotative. Aceasta oferă tinerilor posibilitatea de a informa și de a influența factorii de decizie cu privire la problemele care au impact asupra vieții lor. La conferință au fost prezenți aproximativ 250 de participanți, reprezentanți ai ministerelor, ai instituțiilor europene și internaționale din domeniile tineret și piața muncii, reprezentanți ai tinerilor din statele membre ale Uniunii Europene, din țările din Parteneriatul Estic și din Balcanii de Vest. Evenimentul s-a bucurat și de participarea ministrului muncii și justiției so-ciale Marius Budăi, precum și a delegatului de tineret la UE Maria Francesca Cristea.

Pe 28-29 mai 2019, Ministerul Afacerilor Externe va organiza la București, în contextul priorității acordate de PRES RO extinderii în Balcanii de Vest, conferința „Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?”.Evenimentul își propune să încurajeze și să spri-jine tinerii din Balcanii de Vest în a-și construi o carieră/un viitor în țările lor, în perspectiva integrării europene. Obiectivele dezba terilor vizează, de asemenea, identificarea unor soluții pentru limitarea fenomenului emigrării tinerilor și creșterea gradului de incluziune socio-economică a tineretului în statele din

regiune. De asemenea, facilitează stabilirea unui dialog durabil la nivelul tinerilor din UE și Balcanii de Vest, stimulând cunoașterea reciprocă, precum și atașamentul lor față de valorile europene.În cadrul conferinței, de o atenție specială se vor bucura aspecte precum consolidarea încrederii în vederea unei contribuții a tinerei generații la eforturile de reconciliere, identifi-carea de soluții concrete pentru a îmbunătăți participarea democratică în rândul noii generații și promovarea comunicării strate-gice a UE prin contracararea limbajului urii, a

știrilor false, precum și creșterea gradului de reziliență cibernetică. Conferința va reprezen-ta un prilej pentru România de a împărtăși cu partenerii din regiune propria experiență în ceea ce privește politicile de promovare, sti-mulare și ocupare a tineretului și de a prezenta exemple de bune practici și ,,povești de suc-ces” în diverse domenii de excelență precum: digitalizarea, antreprenoriatul și inovarea.Evenimentul beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și al granturilor EEA și Norvegiei și este organizat în cooperare cu parteneri regionali și europeni.

«Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?»

Conferință de anvergură la București

07APRILIE 2019 ACTUALITATE LOCALĂ / ILFOV / GAZETA PANTELIMON

Orașul nostru, o nouă față

Pantelimonul are om în conducerea județului

La ceremonia care a debutat cu in-tonarea imnului de stat au participat Adrian Petcu, secretarul de stat în Ministerul Administrației și Inter-nelor, Mihai-Sandu Niță, prefectul județului Ilfov, vicepreședinţii Con-siliului Județean Ilfov Rizia Tudorache și Petre Popeangă, primarul nostru Marian Ivan, precum și alți edili ai localităților ilfovene. Vin cen țiu Voicu exercită funcția cu caracter tempo-rar, acesta înlocuind-o pe Laurenția Georgeta Tortora.„Mulțumesc celor prezenți astăzi, aici, alături de mine. Mulțumesc și celor care nu au putut ajunge, dar

mi-au transmis mesaje de încura-jare și susținere, celor care mi-au oferit această provocare - pentru că, pentru mine este vorba de o provocare - și vreau să asigur pe toată lumea că-mi voi duce man-datul la îndeplinire. Împreună cu prefectul Mihai-Sandu Niță vom forma o echipă puternică și unită. Avem vechime în cadrul Consiliului Județean Ilfov și nu numai, pentru că noi am mai colaborat, și vreau să-i asigur pe toți primarii din județ că toată experiența pe care o am în administrația publică o voi folosi pentru a fi cât mai operativ în toate

solicitările care vor veni din partea domniilor lor. Voi fi subprefect pen-tru toți primarii, nu doar pentru unii. Sunt tânăr, am putere de muncă, sunt determinat”, a dat asigurări noul subprefect. „Doresc să mulțumesc pentru colaborarea de până acum cu fostul subprefect Laurenția Georgeta Tortora, să vă mulțumesc dumneavoastră pentru prezență, să-l felicit pe subprefectul Vincențiu Voicu pentru învestire. Este o persoană pe care o cunosc și, de aceea, sunt sigur că echipa aceasta va funcționa bine și va respecta litera și spiritul legii. Bine ai venit, domnule subprefect, în echipă! Avem mult de muncă, așa că... la treabă!”, a spus, la rândul său, prefectul Mihai-Sandu Niță. l

Pe 4 aprilie, la sediul Instituției Prefectului Județului Ilfov, a avut loc ceremonia de învestire în funcția publică de subprefect a proaspătului numit în acest post, Vincențiu Voicu. Acesta a fost ani buni mâna dreaptă a primarului Marian Ivan, Voicu fiind city-ma-nagerul orașului Pantelimon.

Vincențiu Voicu este noul subprefect de Ilfov

REDACŢIAPublicație de informare a cetățenilor orașului

Str. Sf. Gheorghe, nr. 32, oraș Pantelimon, jud. Ilfov

www.parcuripantelimon.romail: publicitate@gazetapantelimon.rowww.facebook.com/Gazeta Pantelimon

Tipărit la: TIPOMEDIA PROD SRL ISSN 2558 - 8257

azeta G Pantelimon

P

ANTELIMON

Excursii educative pentru copiii din PantelimonÎn cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun”, copiii de la Școala Gimnazială nr. 1 Pantelimon se bucură de câteva excursii educa-tive. Fiecare colectiv și-a organizat o excursie într-o zonă diferită a țării, astfel că o parte dintre copiii din ciclul primar merge la Peștera Dâmbovicioara, iar cealaltă, la Delfinariul din Constanța. O parte dintre copiii din ciclul gim-nazial merge la Horezu și Ocnele Mari, cealaltă, la Curtea de Argeș și la barajul Vidraru. În cadrul săptămânii speciale a școlii, elevii se mai pot bu-cura de piese de teatru, film sau vor face acte de caritate.

Vacanță la pașapoarte și permiseÎn conformitate cu dispozițiile art. 139 alin. (1) din Codul Munciiși art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 171/2019, în perioada 26 aprilie - 1 mai 2019, Instituția Prefectului - Județul Ilfov, precum și Serviciul public comuni-tar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple Ilfov și Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehicule-lor Ilfov nu au program de lucru.

Parlamentul și-a dat acordul pentru referendumPlenul reunit al Parla-mentului a avizat so-licitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea referen-dumului pe justiţie, însă avizul conţine şi unele recomandări contestate de Opoziţie. Referen-dumul va avea loc pe 26 mai, concomitent cu alegerile europarla-mentare. Preşedintele a anunţa că a trimis Parlamentului scrisoarea referitoare la temele referendumului, acestea fiind interzicerea am-nistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de OUG în domeniul infracţiunilor, pedep-selor şi al organizării judiciare.

Primăria se ține de cuvânt

Concret, se continuă cu spor modernizarea celor 42 de străzi rămase încă fără asfalt din cele 100 care au intrat în programul de reabilitare și modernizare.

Astfel, au fost finalizate lucră­rile de asfaltare pe următoare­le străzi: Avram Iancu, Ilie Tul­bureanu, Intr. Prunilor și Intr. Eroilor (din lotul I) și străzile: Cireșilor, Portocalelor, Rozma­rin și Vișinilor (din lotul II).

Lucrurile bune nu se opresc însă aici și în cursul acestui an, toate cele 42 de străzi vor avea covor asfaltic și nu numai.

Unele vor fi modernizate, ur­mând să aibă: apă potabilă, ca­nal menajer și iluminat stra­dal.

În scurt timp vor fi asfaltate străzile: Intr. Anton Pann, Intr.

Bujorului, Intr. George Căli­nescu, Intr. Liliacului, str. Ni­colae Grigorescu, Intr. Piersi­cului, Intr. Duzilor I, Intr. Du­zilor II (din lotul I).

După terminarea lucrărilor pe aceste străzi va veni rândul altor artere din lotul II: str. Afi­nului, Brândușei, Caișilor, Intr. Coacăzei, Intr. Fabricii, Intr. Fagurilor, Intr. Gutuiului I și II, Intr. Nectarinei, Intr. Părului, str. Tisei, str. Tuberozei, str. Vi­ilor I, Intr. Vișinilor, str. Viișoa­ra, Intr. Visana, Intr. Zmeurei.

De asemenea, și străzile din lotul III urmează a fi moderni­zate: Intr. Biruinței, str. Călărași, str. Curcubeului, Intr. Câmpului, str. Fagurilor, Intr. Fagurilor, str. Făgetului, str. Orizontului, str. Pădurii. l

Din acest an, toți cei care locuiesc în Pantelimon sau vor dori să fi-e cetățeni ai orașului nostru se vor putea bucura de confortul unei urbe civilizate, așa cum este normal în secolul XXI. După cum a pro-mis, Marian Ivan, primarul orașului nostru, se ține de cuvânt și ni-cio stradă nu va mai fi neasfaltată.

GAZETA PANTELIMON / ILFOV / SOCIAL APRILIE 201908

«Dăruiește zâmbete de Paște»

În data de 18 aprilie a fost or-ganizat la sediul Direcției de Asistență Socială Pantelimon un atelier de creație, având că temă Tradițiile specifice sărbătorilor pascale.

Activitățile din cadrul atelie-rului sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani, care fac parte din familii defa-vorizate, cu situații financiare precare sau din familii mono-parentale, pe care Direcția de Asistență Socială Pantelimon le are în evidență, respectiv moni-torizare. Crearea unor astfel de activități prin intermediul ateli-erelor de creație, are ca rol dez-voltarea abilităților copiilor, dar și consolidarea familiei.

Cei 30 de micuți care au par-ticipat la acțiune au încondeiat ouă, au pictat și au desenat. Toți au fost foarte încântați de mica surpriză făcută de angajații DAS.

Cum acțiunea s-a bucurat de un real succes cei de la DAS au decis să organizeze periodic acest tip de activități, în așa fel încât să marcheze evenimente-le din viața copiilor.

P r o b a b i l recunoaș-teți acel zâmbet de copil nevino-

vat, atunci când primește un ca-dou, parcă toată fața îi surâde, vezi cum se bucură sincer și cum îi poți citi fericirea pe chip. Încercați să surprindeți acel zâmbet, noi avem foarte multe păstrate cu copii care primesc pentru prima oară o păpușă, o minge sau mașinuță de mult așteptată. Emoția este mare, atât pentru ei, cât și pentru noi, cei care îi asistăm social, și din acest motiv, prin această cam-panie, am dori să vă împărtășim și vouă o parte din acele zâm-bete și din acea emoție. Este răs-plata supremă a faptului că munca noastră și a donatorilor nu este în zadar. La sfârșitul acestei campanii, vom reveni cu mărturiile acestor zâmbete fru-moase, sincere, pline de spe-ranță și de inocență.

Pe pagina noastră de Face-book https://www.facebook.com/DASPantelimon v-am fă-cut cunoștință cu unele dintre cele mai grele cazuri ale noas-tre; atunci când le catalogăm ca fiind grele, o facem pentru fap-tul că sunt copii implicați, copii care au nevoi mari de hrană, ac-

ces la educație, jucă-rii, cărți sau poate de consiliere psi-hologică. În spa-tele fiecărui caz

din campania noastră se ascun-de o poveste, una tristă, plină de nevoi, plină de durere și de la-crimi. Încercăm, cu ajutorul asisten ților sociali DAS Panteli-mon, să îi ajutăm cât de mult posibil, să-i consiliem spre edu-cație și să le oferim atât cât pu-tem din punct de vedere legal.

Cu ajutorul dumneavoastră și prin campania „Dăruiește zâm-bete de Paște”, am reușit să strângem îmbrăcăminte, încăl-țăminte, jucării, alimente, elec-trocasnice, produse de igienă pentru uz casnic și personal pentru toate cazurile prezenta-te de noi, am reușit să aducem zâmbete și puțină speranță aco-lo unde a fost cea mai mare ne-voie de ele, înainte de Sfintele Sărbători de Paște.

Prin această campanie, noi, DAS Pantelimon, ne-am propus să transmitem și un mesaj de solidaritate pentru cetățenii orașului nostru. Să nu uităm că o haină pe care nu o mai folo-sim poate încălzi pe cineva în timpul rece sau că o jucărie poa-te aduce zâmbetul pe fața unui copil sărman. Să nu uităm să fim oameni unul cu celălalt, care probabil nu a fost suficient de norocos.

DAS Pantelimon strânge donații în orice perioadă a anu-lui și încurajează toate demer-surile sociale din orașul nostru. Și nu uita, suntem aici pentru șansa ta!

În cadrul acestei campanii au fost ajutate un număr de peste 20 de familii defavorizate, din-tre care 41 de copii și 10 persoa-ne vârstnice.

Au primit cadou un frigider

O familie cu o situație materi-ală grea din orașul nostru a că-rei poveste a fost prezentată pe pagină de Facebook a Direcției de Asistență Socială Pantelimon a primit ajutor din partea dona-torilor. Alina (16 ani), Mihaela (7 ani) și Antonio (5 ani) sunt trei frați care se iubesc foarte mult și au mereu grijă unii de ceilalți. Tatăl lucrează ca muncitor ne-calificat și îi este greu să le ofere tot ce aceștia au nevoie. Alimen-tele neperisabile, dulciurile, ha-inele i-ar bucura enorm pe co-pii. Condițiile de trai sunt grele, familia locuiește în două came-re, dintre care într-una este im-provizată o bucătărie. De Paște au primit un obiect pe care ma-

joritatea dintre noi îl conside-răm banal, un frigider. Atât de mare le-a fost bucuria încât au pupat cu emoție aparatul elec-trocasnic care le lipsea foarte mult. Pe lângă frigider, copiii se bucură acum și de alimente, și de dulciuri.

Paște cu bunătăți pentru familia Buligai

Iasmina și Evelin sunt geme-ne și au doar 9 luni, sunt născu-te prematur și în prezent au ne-voie de kinetoterapie pentru re-cuperare, însă familia nu își per-mite să acopere cheltuielile pen-tru tratament în acest moment, veniturile părinților nu depășesc 1.500 de lei/lună.

Familia a primit donații din partea unei mămici, care a înțeles greutățile și nevoile co-piilor, dăruindu-le alimente și pro duse de igienă personală atât de necesare (pampersi, șer ve-țel e umede, creme, șampon etc.) l

Angajații Direcției de Asistență Socială a orașului nostru nu au stat nepăsători la nevoile micuților din Pantelimon și au demarat o campanie de ajutorare a acestora chiar în preajma sărbători-lor de Paște. Mulți dintre aceștia vor avea sărbători Pascale mult mai fericite, întrucât, cu sprijinul unor cetățeni cu suflet mare ai Pantelimonului, cei de la DAS le-au dăruit un „Iepuraș” consistent.

Zeci de copii din Pantelimon au primit, prin grija Asistenței Sociale, un cadou de Iepuraș

www.daspantelimon.ro este website-ul Direcției de Asistență Socială a orașului

Pantelimon, o platformă completă cu date de contact, infor mații despre serviciile

și campaniile noastre u manitare, cu formularele

necesare și utile pentru toți locuitorii

orașului nostru.