How to Get a PhD - umfiasi.ro cursuri/how... · Factorul de impact (FI) ... Albert Einstein...

Şef lucr. dr. Irena Cristina GRIEROSU Metodologia documentării şi redactării articolelor Modulul practic: How to Get a PhD (nov. 2012)

1

How to Get a PhD - particularităţi de redactare pentru teza de doctorat

1. Ce (nu) este o TEZA de doctorat 2. Etapele de lucru

Redactarea propriu-zisă 3. Etapele psihologice 4. Etapa birocratică 5. 10 sfaturi pentru reuşită 6. Cele mai frecvente 10 greşeli 7. Etapa post-doctorat 8. Factorul de impact (FI) al revistelor 9. Peter Doherty despre ... muncă, cercetare,

ştiinţă

Scientific American, January 2012, pg. 19


2

Ce este o TEZA de doctorat

- o lucrare substanţială, care prezintă date originale în scopul susţinerii unei

anumite supoziţii sau ipoteze,

- o analiză a datelor originale - formează „inima” tezei,

- un document în care fiecare afirmaţie este fie susţinută de referirile (citările)

din literatura de specialitate, fie argumentată de probe practice - originale,

- un document ale căror capitole formează un tot cursiv, logic ştiinţific.

Ce NU este o TEZA de doctorat

- un jurnal al experienţelor, datelor obţinute în laborator,

- o colecţie a articolelor publicate - o teză este echivalentă cu scrierea unei cărţi,

deci, este destinată în a fi utilă cititorilor,

- ca student PhD eşti prea implicat în scrierea tezei - trebuie să ceri MEREU

părerea CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC DE DOCTORAT,

precum şi opiniile

COLEGILOR DIN

LABORATOR

PRIETENILOR


3

Etapele de lucru

REDACTAREA PROPRIU-ZISĂ A UNEI

TEZE DE DOCTORAT

I. Titlu

- un titlul bine ales este o artă în sine - alege un titlu care să aibă

maximum de impact (valabil şi pentru articolele personale).

II. Cuprins

Dedicaţie

Mulţumiri

- nu-i uita pe toţi cei care te-au ajutat, te-au sfătuit şi te-au susţinut

în elaborarea, documentarea, scrierea tezei, precum şi cei care au

lucrat cu tine la partea experimentală: profesorii îndrumători,

colegii, părinţii, prietenii etc.

S'il fallait tenir compte des services rendus à la

science, la grenouille occuperait la première place.

Claude Bernard


4

III. Introducere

- Pentru mulţi această parte din teză este cel mai greu de scris. Scopul

acestui capitol introductiv este de explica, în fraze puţine, concis, de

ce ai ales tema de cercetare, ce motivaţii te-au condus şi cum ai ajuns

să o finalizezi. Continui şi aprofundezi un subiect de cercetare deja

existent sau aduci date complet noi?

IV. Partea generală sau Stadiul cunoaşterii

- Bibliotecile pentru monografii şi

- Internetul pentru identificarea ultimelor articole on line - ultimii

10 ani - (atât articole originale cât şi review-uri) care fac referire la

subiectul tău - sunt etape obligatorii.

- MedLine, PubMed, GeoRef, ScienceDirect, ProQuest.

- Science Citation Index (SCI®) - acces la informaţii bibliografice,

abstracturi, referinţe citate ale peste 3 700 de jurnale tehnice şi

ştiinţifice, care acoperă peste 100 de discipline.

- Pentru fiecare articol selecţionat scrie autorul, titlul, numele

revistei, anul publicaţiei şi un abstract care să conţină: ipoteza,

metodele de cercetare, concluziile.

Figurile şi tabelele

- Figurile pot fi imagini, grafice, histograme, trasee spectrale etc.

Figurile trebuie să fie clare, numerotate (de obicei cu cifre arabe) şi

însoţite, în subsolul figurii, de o notă explicativă.

La destina-tion du chercheur dépend de la route qu’il suit.

Ibn Al-Arabi


5

Pentru grafice şi histograme - plasează variabila independentă pe

orizontală (axa X) şi variabila dependentă pe verticală (axa Y);

asigură-te ca ambele axe sunt însoţite de unităţi de măsură adecvate.

- Tabelele sunt şi ele numerotate (de obicei cu cifre romane) şi însoţite

de note explicative situate deasupra tabelului.

V. Partea personală

Ipoteze de lucru

- observaţia,

- construirea unei ipoteze,

- identificarea experimentelor care să verifice ipoteza,

- formularea unei teorii.

ERORI POSIBILE CARE POT APARE:

- ipoteza să nu fie verificată de experiment,

- ignorarea de la început a datelor care nu susţin ipoteza formulată,

- ignorarea rezultatelor neinterpretabile, care pot fi clasificate eronat

ca „zgomot de fond”.

L'imagination est plus importante que le savoir.

Albert Einstein

IMPORTANT - ipotezele trebuie formulate clar:

- la ce întrebare vrei să răspunzi?

- ce experimente utilizezi pentru susţinerea

ipotezei?

- cum ai selecţionat loturile? care au fost

criteriile de selecţie ale acestora?

-


6

Material şi metodă

- Tipul de experiment realizat trebuie descris în amănunt, la fel şi

echipamentul utilizat (model, producător, calibrarea), precum şi

substanţele chimice care au fost folosite în diversele etape de lucru.

- Metoda experimentală trebuie să fie reproductibilă de la o zi la

alta, de către diferiţi cercetători ai aceluiaşi laborator şi între diferite

laboratoare.

- Orice experiment constă într-un anumit tip de măsurare. Este

absolut necesară cunoaşterea preciziei şi acurateţei măsurătorii.

Acurateţea reprezintă abilitatea metodei de a da în medie un rezultat

adevărat; precizia reprezintă o măsură a reproductibilităţii metodei.

Rezultate

Rezultatele reprezintă o sumă a datelor experimentale la care ai

ajuns. Cel mai bine este ca aceste date să fie redate în grafice, tabele

şi fotografii, fiind astfel mai uşor de interpretat.

Teze : 1. cercetare clinică

2. cercetare fundamentală + cercetare clinică

Material: 1. pacienţi

2. (A) animale de laborator obişnuite,

(B) modele animale actuale (şoarecele knock-out,

(C) culturi de celule sau ţesut

Metodă = TEHNICI UTILIZATE


7

Statistica

- Toate experimentele bine realizate trebuie să aibă maxim o

variabilă independentă.

- Calcularea, în funcţie de tipul de experiment, a sensibilităţii,

specificităţii, factorului „p”, factorului de corelaţie etc.

- Minim o metodă statistică de interpretare a datelor (Origin, EpiInfo).

- Graficele trebuie discutate, interpretate şi explicate.

- www.statpages.org

Discuţii

- În acest capitol sunt analizate şi interpretate datele din capitolul

precedent, Rezultate.


8

- În acest capitol trebuie să există răspunsul la întrebarea pusă în

capitolul introductiv. Adică, cu alte cuvinte, ai descoperit sau ai

demonstrat ceea ce ţi-ai propus?

- Trebuie discutate toate etapele de lucru şi cum ai ajuns la rezultate.

- Discută, de asemenea, despre toate erorile experimentale care au

apărut.

- Confruntă cu datele din literatura de specialitate discută

eventualele rezultate divergente.

- Această secţiune poate să conţină şi sugestii pentru o cercetare

viitoare.

- NU CONFUNDA capitolul Discuţii cu Rezultate! În capitolul

Rezultate se fac referiri doar la datele obţinute prin măsurători,

în timp ce secţiunea Discuţii explică relaţiile existente între aceste

rezultate.

Concluzii - ale părţii personale

VI. Concluzii finale

The first step in the acquisition of wisdom is silence,

the second listening, the third memory, the fourth

practice, the fifth teaching others.

Solomon Ibn Gabirol


9

VII. Anexe

Index de termeni

Glosar de termeni

Listă cu abrevieri

CV-ul

Lista publicaţiilor în relaţie cu teza

VIII. Bibliografie

- referinţele bibliografice se scriu de obicei în ordine alfabetică,

- în textul tezei acolo unde s-au făcut referiri la articole sau capitole

de carte se trece doar numărul de la bibliografie care corespunde

articolului citat,

- referinţele bibliografice trebuie să respecte instrucţiunile

internaţionale de scriere.

Dans les sciences, le chemin est plus important

que le but. Les sciences n'ont pas de fin.

Erwin Chargaff


10

1. TITLUL UNEI CĂRŢI

Ashcroft FM. Ion channels and disease, San Diego, London: Academic

Press, 2000.

2. UN ARTICOL

Di Donato M, Frigiola A, Benhamouda M, Menicanti L. Safety and

efficacy of surgical ventricular restoration in unstable patients with

recent anterior myocardial infarction. Circulation. 2004; 110 (11

Suppl 1): 169-173.

3. UN CAPITOL DINTR-O CARTE

Pandiom MR, Fischer DA. Immunoradiometric assays. In: Scabes

CG, editor. Handbook of Endocrine Research Techniques. New York,

London: Academic Press, 1993, 26-52.

EXEMPLE DE CITĂRI ÎN TEXT:

1. Stevenson a descoperit … în anul 1998.

2. Cercetările privind descoperirea … au fost extrem de utile (Stevenson

1998).

3. Stevenson a descoperit …etapă care a însemnat începuturile

cercetării în domeniu (1998).

4. Mai mulţi cercetători au contribuit la identificarea … (Holloway

2001; Stevenson 1998) - prin convenţie, referinţele din paranteză se

trec în ordine cronologică.

5. Stevenson şi colab. (43)* au arătat că …

*cifra dintre paranteze corespunde numărului referinţei din lista

finală bibliografică.


11

A T E N Ţ I E :

- unităţile de măsură se exprimă doar în unităţi ale Sistemului Internaţional de Unităţi sau submultiplii ai acestora !

- la abrevierile şi acronimele utilizate în text!

de ex.: ac (latină) = ante cibum (înainte de masă), Ac = anticorp, AC (română) = adenilat ciclază, curent alternativ, AC (spaniolă) = anticoncepţionale, aritmie cardiacă, AC (engleză) = circumferinţă abdominală, anticoagulant,

colon ascendent, adenilat ciclază etc. Este de preferat scrierea cuvântului în întregime.

- la simboluri! 38oC nu 38o C; 45% nu 45 % etc. Izotopul iodului, iod 123 poate fi scris: 123I, I-123 sau Iod 123.


12

Etapele psihologice 1. Entuziasmul

2. Izolarea

Nothing great was ever achieved without enthusiasm.

Ralph Waldo Emerson

Si la solitude sépare, elle tranche bien des liens qu'on ne coupe qu'à regret, mais elle permet de plonger des racines dans ce qui est essentiel. Eugène Delacroix


13

3. Creşterea interesului

4. Transformarea dependenţei de îndrumător în dependenţă de

muncă

Ce ne sont pas les idées de la science qui engendrent les

passions, Ce sont les passions qui utilisent la science pour

soutenir leur cause.

François Jacob


14

5. Plistiseala

6. Frustrarea

If you don’t learn from your mistakes, there’s no sense

in making them.

Anonymous


15

7. Un lucru care TREBUIE terminat

8. EUFORIA

Success is not the key to happiness. Happiness is the

key to success. If you love what you are doing, you will

be successful.

Albert Schweitzer


16

Etapa birocratica

- teza trebuie redactată în două exemplare + 3 rezumate pentru

depunere la Decanatul Universităţii, până la data expirării,

- rezumatul reprezintă 10 % din teza finală,

- susţinerea va avea loc în primele 6 luni de la depunere,

- referatul conducătorului ştiinţific de doctorat trebuie depus o

dată cu teza, în două exemplare,

- cele 3 referate, în două exemplare fiecare, ale referenţilor –

membri ai comisiei finale, trebuie înregistrate cu minim două

săptămâni înainte de susţinerea în şedinţă publică a tezei,

- cei 3 referenţi trebuie să fie: unul din aceeaşi Universitate şi 2 din

exterior (unul de la altă Universitate din acelaşi oraş şi unul

din alt centru universitar din ţară),

- în funcţie de Universitate, pot sau nu exista şi 5 apreciatori (cu

funcţia didactică de minim şef de lucrări, cu doctoratul

susţinut),

- trebuie publicate 2 articole, înainte de susţinerea publică a tezei,

ca prim autor (ISI),

- Comisia este formată din Preşedinte (reprezentant al

Decanatului Facultăţii), Conducătorul Ştiinţific de doctorat şi

cei 3 referenţi.


17

10 sfaturi pentru reusita

1. Nu lăsa pe ultimul minut. Planifică totul dinainte.

2. Stabileşte cuprinsul împreună cu conducătorul de doctorat.

3. Fă schiţe, planuri; scrie-ţi ideile pe ciorne, iar când prind contur

inseră-le în textul final.

4. Nu reinventa roata - articolele originale transformă-le în

capitole în partea personală.

5. Dă-ţi singur termene limită şi respectă-le. Identifică obiectivele

pe termen scurt şi pe termen lung.

6. Găseşte un loc liniştit, lipsit de tentaţii, unde să scrii la teză -

laboratorul nu este locul ideal, scrie acasă sau într-o bibliotecă.

7. Programează numărul de pagini pe care doreşti să le scrii

zilnic (de exemplu, 4-5 pagini pe zi). Când le-ai scris, închide

computerul şi fă altceva, în felul acesta ai să scrii cu plăcere şi

eviţi să petreci 24 de ore în faţa calculatorului.

8. Ia pauze dese cu prietenii, familia – numai să ai grijă să nu-i

plictiseşti povestindu-le numai despre teză şi cât de greu este să

scrii la ea.

9. Ai grijă de sănătatea ta - fă câteva exerciţii, mănâncă sănătos.

10. Nu scrie teza singur - întrebă-ţi colegii ce părere au de diversele

capitole, de aranjarea în pagină, de figuri etc.


18

Cele mai frecvente 10 greşeli

1. Nerespectarea instrucţiunilor. 2. Prea multe fonturi pe pagina de titlu. 3. Formatare inconsecventă a corpului manuscrisului. 4. Erori de punctuaţie în lista de referinţe bibliografice. 5. Imposibilitatea de a arata variabilitatea si/sau reproductibilitatea rezultatelor. 6. Rezultate care apar la un grad de precizie care depăşeşte cu mult acurateţea măsurătorilor. 7. Grafice şi histograme fără reprezentările deviaţiilor standard. 8. Confuzie între masa moleculară (kg) şi masă molară (kg/mol). 9. Utilizarea fără discernământ a substantivelor ca adjective.

10. Utilizarea de "scurt" în loc de "pe scurt".

Etapa post-doctorat aşteptare - se pregăteşte următorul pas, bucuria reuşitei,

bursă post-doc.,

carieră academică - colegiu, universitate,

cercetare - institut de cercetare, universitate, laborator clinic etc.

Din, Ann M. Körner - Guide to Publishing a Scientific Paper Edit. Routledge, 2008


19


20


21

Factorul de impact (FI) al revistelor

În anul 1960, americanul Eugene Garfield a avut ideea excepţională de a întemeia Institute for Scientific Information (ISI - 3600 Market street, Philadelphia, PA, 19104 USA). Scopul principal al ISI a fost o ierarhizare a revistelor în funcţie de numărul de articole publicate şi citate, acceptându-se că o revistă este cu atât mai citită cu cât articolele acesteia sunt cuprinse în referinţele din articolele apărute ulterior. În acest scop, Eugen Garfield a dezvoltat, împreună cu colaboratorii săi, o bază de date fără egal în lume, deoarece în prezent sunt înregistrate anual peste 25 de milioane de citări, dintre care 14 milioane provin din cele 6500 reviste cuprinse în Science Citation Index (SCI). Journal of Citation Reports (JCR) este o publicaţie derivată din SCI, care apare din anul 1975 şi publică anual FI al revistelor, un clasament al revistelor ştiinţifice, o grupare a acestora pe specialităţi etc. Selecţia pentru JCR a diferitelor reviste depinde, în general, de citarea acestora în bazele de date (Index Medicus, Current Contents, Medline ... ). Indicele de ierarhizare a fost denumit factor de impact (FI). Acesta reprezintă raportul dintre numărul de citări ale articolelor dintr-o anumită revistă şi numărul de articole publicate în revista respectivă.

Cum se calculează FI?

Factor impact 2011 = A / B A = număr de ocazii în care articolele revistei, publicate în 2009 şi

2010, au fost citate în 2011 B = numărul total de articole citabile care au fost publicate în 2009

şi 2010 (se exclud editorialele, Letters-to-the-Editors, cazurile clinice, cărţile)

„Am menţionat ideea FI pentru prima oară în 1955. Pe atunci nu îmi trecea prin minte că va veni o zi când el va deveni subiectul unei controverse răspândite. Asemenea energiei nucleare, FI a început să fie o fericire îndoielnică. Eu cred că dacă este utilizat constructiv poate fi recunoscut, pe când pe mâini rele poate duce la abuz.”


22

De ex., dacă o revistă a publicat 195 de articole în 2009 şi 2010 şi aceste articole au fost citate de 378 de ori în 2011, atunci va avea un FI = 378/195 = 1,938 FI este publicat în 2012.

FI prezintă limite certe, unele decurgând din referirile de mai sus la calitatea articolelor şi problemele bazei de date:

FI nu diferenţiază revistele de cercetare clinică sau fundamentală de cele care publică sinteze bibliografice;

FI nu reflectă valoarea individuală a articolelor şi prezintă o corelaţie slabă cu frecvenţa reală de citare a articolelor;

FI variază de la an la an; presiunea selectivă a revistelor: în articole se află citări preferenţiale ale

revistelor în care acestea sunt publicate; revistele cuprinse în bazele de date pot varia de la un an la altul, iar

publicaţiile engleze, şi îndeosebi cele americane sunt favorizate; FI depinde de numărul de referinţe per articol din domeniul respectiv, ca şi

de dinamica domeniului de cercetare (sunt favorizate domeniile în care literatura se perimează rapid);

specializările de vârf au în general FI mici; revistele de cercetare fundamentală au un FI mai bun decât cele de

cercetare clinică; în fine, frecvenţa citării unui articol determină FI al unei reviste şi nu

invers. De asemenea trebuie menţionaţi şi o serie de factori care pot duce la „manipularea” factorului de impact:

- autocitarea, - citarea prietenilor, - publicarea îndeosebi a articolelor de tip review, care cresc FI al

revistei. E. Garfield, inventatorul FI, s-a pronunţat foarte clar: „Nu trebuie niciodată utilizat FI pentru evaluarea carierei unei persoane, în afara unor circumstanţe excepţionale. Evaluarea unui candidat de către membrii facultăţii este mult mai importantă” (în BMJ, 1996, 313, 412).


23

Care sunt alternativele la FI? - utilizarea unei evaluări pe mai mult de 2 ani, - utilizarea şi a altor parametri (indici): PageRank, cited half-time, Thompson Reuters metrics, Eigenfactor (PageRank), SCImago (PageRank), Sage et al. “usage factor”, PoP (Publish or Perish) etc. - excluderea review-lor din evaluare, - considerarea numărului total de citări (pe an), a celei de a 2-a generaţie de citări ş.a.

http://lib.bioinfo.

http://lib.bioinfo.pl/auth:Nume,P


24


25

• Încearcă să rezolvi probleme majore şi să faci descoperiri cu adevărat mari

• Fii realist şi întinde-te numai cât poţi

• Dobândeşte abilităţi de bază şi lucrează cu oameni potriviţi

• Citeşte şi scrie clar şi concis

• Lucrează într-un domeniu care ţi se potriveşte

• Găseşte şi cultivă adevărata ta pasiune

• Concentrează-te şi nu fi un diletant

• Fii selectiv în lucrul tău

• Preţuieşte datele şi învaţă să vezi şi ce este chiar sub nasul tău

• Gândeşte dincolo de tipare

• Discută şi cu alţii

• Spune adevărul

• Fii generos şi civilizat • Fii persistent şi tenace, dar şi pregătit pentru eşec • Timpul tău este preţios

• Evită funcţiile administrative importante

• Ai grijă de tine şi trăieşte timp îndelungat

• Amuză-te, poartă-te ca un câştigător

Peter Doherty în laboratorul său din Canberra

Scientific American, February 2012, pg. 7

The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1996 was awarded jointly to Peter C. Doherty and Rolf M. Zinkernagel "for their discoveries concerning the specificity of the cell mediated immune defence".


26

Bibliografie 1. Brause S. Rita. Writing Your Doctoral Dissertation. Invisible Rules for Success.

Ed. Taylor & Francis Group. 1999.

2. Chapin PG. Research Projects and Research Proposals. A Guide for Scientists

Seeking Funding. Cambridge University Press. 2004.

3. Chen H, Fuller SS, Friedman C, Hersh W eds. Medical Informatics. Springer.

2005.

4. Doherty P. The Beginner's Guide To Winning The Nobel Prize: A Life In

Science. New York: Columbia University Press. 2006.

5. Dunleavy P. Authoring a PhD. How to plan, draft, write and finish a doctoral

thesis or dissertation. Ed. P. MacMillian. 2003.

6. Farkas Dora. The Smart Way to Your PhD: 200 Secrets From 100 Graduates.

Your Ph.D. Consulting. 1st edition, 2008.

7. Feibelman PJ. A PhD is Not Enough! A Guide to Survival in Science. Basic

Books. 2011.

8. Gosling Patricia, Noordam B. Mastering Your PhD. Survival and Success in the

Doctoral Years and Beyond. Ed. Springer. 2006.

9. Launet É. În capătul laboratorului, pe stânga. Editura ART. 2004.

10. Lee Nancy-Jane. Achieving your Professional Doctorate. A handbook. Open

University Press. 2008.

11. Mauch JE, Park N. Guide to the Successful Thesis and Dissertation. A

Handbook for Students and Faculty. Ed. M. Dekker. 5th ed. 2003.

12. Phillips M. Estelle, Pugh DS. How to Get a PhD. A handbook for students and

their supervisors. Open University Press. 4th ed. 2005.

13. Rethlefsen Melissa L. Rothman David L. S. Mojon Daniel. Internet Cool Tools for

Physicians. Springer. 2009.

14. Ribes R, Ros PR. Medical English. Springer. 2006.

15. Rosner B, Nayak J, Minnery B. The Complete Guide to the MD/PhD Degree. J

& S Publishing Company, Inc.1 edition, 2004.

16. Rugg G, Petre M. The Unwritten Rules of PhD Researche. Open University Press. 2004.

17. Rusu V. Îndoieli asupra relevanţei factorului de impact în evaluarea cercetării. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2002; 107(2):226-8.

Grafica: Ecaterina LUNGU

How to Get a PhD - umfiasi.ro cursuri/how... · Factorul de impact (FI) ... Albert Einstein...

Documents

Transcript of How to Get a PhD - umfiasi.ro cursuri/how... · Factorul de impact (FI) ... Albert Einstein...