Baciu Andra-Elena, CRP, an II, grupa 1

Dincolo de obiectivele specifice pe care și le propune fiecare, cu toții aspirăm la fericire în fiece zi – mai mult sau mai puțin conștient. Altfel spus, orice decizie a noastră este luată cu scopul de a ne crește nivelul curent de fericire sau de stare de bine. Totuși, a defini fericirea este în continuare o sarcină dificilă, dat fiind că fiecare particularizează această definiție în funcție de propriile nevoi, de personalitate, de aspirații.

În acest scop s-au realizat numeroase studii vizând acest concept atât de variabil. Pornind de la o multitudine de definiții oferite de psihologi și sociologi, economiștii și cei din mediul afacerilor au realizat o triere, definind fericirea fie ca o stare de entuziasm, fie ca o stare de liniște. Dintre factorii care influențează modul în care fiecare individ experimentează fericirea cel mai important se consideră a fi focusarea temporală.

Relevanța acestor studii în domeniul de afaceri și vânzări este ușor de depistat – marile companii fac apel la dorința consumatorilor de fericire cu scopul creșterii vânzărilor proprii. Realizând conexiuni între modul în care consumatorii experimentează fericirea și alegerile pe care le fac aceștia, firmele au căutat mai apoi să creeze punți de legătură către consumatori, apelând la publicitate ce promite fericirea – Nu poți cumpăra fericirea, dar o poți bea. (Nesquick); Cel mai fericit sandviș de pe Pământ.(Dunkin’ Donuts) . Dintre cele mai cunoscute campanii amintim campania Coca-Cola Open Happiness care recunoaște simplele plăceri ale vieții și încurajează consumatorii să ia o mică pauză de la zi pentru a crea legături cu alți oameni, în ideea de a împărtăși fericire.

Pornind de la premisa că emoțiile precum fericirea pot avea o puternică influență asupra alegerilor, asociată cu ideea că fericirea poate fi definită fie ca stare de entuziam fie ca stare de liniște, s-au realizat următoarele ipoteze: 1. Definiția unui individ despre fericire îi afectează alegerile, prin a) definirea fericirii mai mult ca entuziasm crește tendința de a alege opțiuni incitante în detrimentul celor liniștite; și b) definirea fericirii mai mult ca o stare de liniște crește tendința de a alege opțiuni care induc starea de liniște în detrimentul celor incitante. 2: Focusarea temporală influențează alegerile, astfel a) o concentrare asupra viitorului sporește tendința de a alege un produs interesant în detrimentul unui produs calmant. B) o concentrare asupra prezentului sporește tendința de a alege un produs calmant în detrimentul unui produs interesant. Pentru testarea acestor ipoteze s-au realizat șase studii.

În primul rând au fost realizate două studii pilot pentru a determina cum diferă cele două tipuri de fericire (entuziasm și liniște) în funcție de focusarea temporală. Prin adoptarea unei abordări cu mai multe metode incluzând o analiză de blog și anchetă, cele două studii pilot au cercetat dacă entuziasmul este orientat mai mult spre viitor și dacă calmul este orientat mai mult spre prezent, ajungând la o concluzie afirmativă.

Au urmat apoi patru experimente. În primele două a fost controlată focusarea temporală, au fost măsurate definițiile pentru fericire și a fost evaluată alegerea astfel: în primul experiment

participanții tineri (care tind a fi mai concentrați pe viitor) au fost influențați spre a fi concentrați asupra prezentului, și în al doilea experiment participanții mai în vârstă (care tind a fi mai concentrați pe prezent) au fost influențați spre a fi mai concentrați pe viitor. Au fost măsurate definițiile participanților pentru fericire și alegerile lor între un ceai relaxant sau un ceai energizant (experimentul 1) și între o melodie relaxantă și una energică (experimentul 2) iar rezultatele au confirmat faptul că focusarea temporală influențează deciziile: în primul experiment 66% din studenții din grupul de control au ales ceaiul energizant și 73% din grupul manipulat au ales ceaiul relaxant; în al doilea experiment din grupul de control 67% au ales melodia calmă iar din grupul manipulat 61% au optat pentru melodia energică.

În experimentul al treilea, accentul cade pe vârstă pentru a determina focusarea temporală, pentru a testa cu mai multă precizie rolul de conducere al focusării temporale în definirea fericirii de către participanți, dar și rolul de conducere al definițiilor pentru fericire asupra alegerii între un produs liniștitor și unul interesant. Pe parcursul derulării experimentului, participanții au ascultat două versiuni ale aceleiași melodii (una mai ritmată, una mai liniștitoare) iar la sfârșit au fost rugați să aleagă una din cele două variante. Dintre tineri 71% au optat pentru varianta energică, iar dintre vârstnici 73% au optat pentru varianta calmă. Important este însă de precizat că nu starea transmisă de melodie a influențat alegerea, ci modul în care propria definire a fericirii corespunde cu varianta melodiei.

În cele din urmă, al patrulea experiment a presupus manipularea atât a concentrării asupra viitorului cât și asupra prezentului pentru a examina fericirea anticipată a participanților și alegerile între două logo-uri a unor sticle îmbuteliate de apă: una creată pentru a oferi calm (Pure Calm, culoare utilizată: verde liniștitor) și cealaltă pentru a oferi entuziasm (Pure Excitement, culoare utilizată: portocaliu intens). Astfel, cei concentrați pe prezent se așteaptă să fie mai fericiți în urma alegerii primei variante, prin urmare 78% dintre aceștia optează pentru logo-ul Pure Calm, iar cei concentrați pe viitor se așteaptă să fie mai fericiți în urma alegerii celei de-a doua variante, prin urmare 54% dintre aceștia optează pentru logo-ul Pure Excitement.

Rezultatele acestor studii arată că sensul fericirii este maleabil, schimbându-se din clipă în clipă pe parcursul vieții. Atunci când individul este mai concentrat pe viitor, fericirea este puternic asociată cu entuziasmul, în timp ce dacă individul este concentrat mai mult pe ptrezent, fericirea este puternic asociată cu senzația de liniște și calm. Cu toate că vârsta tinde să influențeze focusarea temporală, nu este singurul prezicător; măsura în care individul este concentrat pe prezent (și nu pe viitor) poate fi modificată de caracteristici prime și situaționale. De fapt, se pare că focusarea temporală influențează mai mult experimentările fericirii decât vârsta în sine.

În concluzie, așa cum poate era de așteptat, propria viziune și propria înțelegere a acestui vast concept influențează fiece decizie a noastră, pornind de la ce tip de muzică ascultăm, ce tip ce ceai preferăm sau ce tip de apă vom cumpăra. Cu toate că aceste studii au fost realizate cu scopul creării unor produse sau a unor materiale publicitare care să ademenească consumatorii,

personal consider că rezultatele merită conștientizate de fiecare dintre noi, căci, dacă ar fi să mergem în sens invers, prin analizarea propriilor decizii putem descoperi ce sens al fericirii tindem să adoptăm.