HOTĂRÎRE nr. Cu privire la aprobarea proiectului Legii ...„k1) modul de prestare a muncii (loc...

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr._____

din _________________2019

Cu privire la aprobarea proiectului Legii pentru modificarea

Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/ 2003

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul Legii pentru

modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/ 2003.

PRIM-MINISTRU Maia SANDU

Contrasemnează:

Ministrul sănătății, muncii

și protecţiei sociale Ala NEMERENCO

Ministrul justiţiei Olesea STAMATE

Proiect

Parlamentul Republicii Moldova

LEGE

pentru modificarea Codului muncii

al Republicii Moldova nr. 154/2003

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articol unic. – Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159-162, art. 648), cu modificările ulterioare,

se modifică după cum urmează:

1. Articolul 10 alineatul (2) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) să aprobe statele de personal ale unităţii.

În caz de necesitate, statele de personal ale unității pot fi modificate și/sau

completate, cu condiția respectării restricției prevăzute de art.88 alin. (3) din prezentul

Cod;”

2. Articolul 19:

1) la lit.b) sintagma „la soluționarea conflictelor colective de muncă” se exclude;

2) se completează cu lit.e) cu următorul cuprins:

„e) participarea reprezentanților salariaților și a reprezentanților angajatorului în

procesul de soluționare extrajudiciară a conflictului colectiv de muncă (procedura de

conciliere).”

3. Articolul 27:

1) alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Dreptul de a participa la negocierile colective și de a semna contractele

colective de muncă și convenţiile colective în numele salariaţilor aparţine sindicatelor

(asociaţiilor sindicale) corespunzătoare.

În cazul în care, la nivel de unitate sau la nivel naţional, ramural ori teritorial,

există mai multe organe sindicale, se creează un organ reprezentativ unic pentru

desfăşurarea negocierilor colective, elaborarea proiectului contractului colectiv de

muncă sau a convenţiei colective şi încheierea acestora.

Constituirea organului reprezentativ se efectuează în baza principiului reprezentării

proporţionale a organelor sindicale, în funcţie de numărul membrilor de sindicat.

În lipsa unui acord privind crearea organului reprezentativ unic pentru organizarea

negocierilor colective, dreptul de a le desfăşura va reveni sindicatului (asociaţiei

sindicale) care întruneşte cel mai mare număr de membri.”;

2) se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Dreptul de a participa la negocierile colective, de a semna convenţiile

colective în numele angajatorilor la nivel naţional, ramural sau teritorial aparţine

patronatelor corespunzătoare.

În cazul în care, la nivel naţional, ramural sau teritorial, există mai multe patronate,

se creează un organ reprezentativ unic pentru desfăşurarea negocierilor colective,

elaborarea proiectului convenţiei colective şi încheierea acesteia.

Constituirea organului reprezentativ se efectuează în baza principiului reprezentării

proporţionale a patronatelor, în funcţie de numărul membrilor acestora.

În lipsa unui acord privind crearea organului reprezentativ unic pentru organizarea

negocierilor colective, dreptul de a le desfăşura va reveni patronatului care întruneşte

cel mai mare număr de membri.”

4. La articolul 49 alineatul (1) se completează cu litera k1 cu următorul cuprins:

„k1) modul de prestare a muncii (loc de muncă de bază sau muncă prin cumul);”.

5. La articolul 55 alineatul (1) lit. j) se abrogă.

6. La articolul 56 alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare, se semnează

de către părți și se înregistrează de către angajator, în mod electronic, în Registrul

electronic al angajaților din Republica Moldova, ținut și gestionat în modul stabilit de

Guvern

Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar

celălalt se păstrează la angajator.”

7. La articolul 57 alineatul (1) litera c) se abrogă.

8. Se completează cu articolul 571 cu următorul cuprins:

„Articolul 571. Examenul medical la angajare și examenele medicale periodice

(1) Angajarea și/sau transferul unor categorii de salariați la alte locuri de muncă se

vor face conform certificatelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale.

(2) Pentru perioada examenelor medicale periodice salariaților li se garantează

menținerea locului de muncă (a funcției) și a salariului mediu.

(3) Cerinţele pentru efectuarea examenului medical la angajare și examenului

medical periodic în raport cu factorii de risc din mediul ocupațional sunt aprobate de

Guvern, după consultarea patronatelor și sindicatelor.”

9. Articolul 74 se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:

„(4) Cu acordul scris al părților, salariatul poate fi transferat temporar la o altă

muncă din cadrul aceleiași unități, pe o perioadă ce nu va depăși 14 zile calendaristice

consecutiv.

(5) În condițiile transferului menționat la alin.(4) angajatorul va păstra locul de

muncă de bază al salariatului transferat.”

10. Articolul 84 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Salariatul care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă

declarat nul are dreptul la remunerare pentru munca prestată.”

11. Articolul 100:

1) alineatul (7) se abrogă;

2) alineatul (9) se abrogă.

12. Se completează cu articolul 1001 cu următorul cuprins:

„Articolul 1001 Program flexibil de muncă

(1) Angajatorul poate stabili programe flexibile de muncă, cu acordul sau la

solicitarea salariatului, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de

muncă sau în regulamentul intern al unităţii sau în alt act administrativ la nivel de

unitate.

(2) Programele flexibile de muncă presupun un mod diferit de organizare zilnică a

timpului de muncă față de regimul normal de muncă.

(3) Programul flexibil de muncă se instituie în baza acordului între părți, prin

monitorizarea de către angajator a orei de sosire și de plecare.

(4) În cadrul programului flexibil de muncă, durata zilnică a timpului de muncă

poate fi împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află la locul de

muncă și o perioadă variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare.

(5) Condițiile de activitate în cadrul programului flexibil de muncă se stabilesc în

contractul individual de muncă.

(6) Programul flexibil de muncă poate funcționa numai cu respectarea prevederilor

art. 100 din Cod.”.


„(4) La unitățile cu flux continuu și la unele lucrări cu regim de muncă neîntrerupt,

care nu permit reducerea duratei zilei de muncă (schimbului) din ajunul zilei de

sărbătoare nelucrătoare, salariații beneficiază de o compensație conform regulilor de

compensare a muncii suplimentare.”

14. Articolul 103:


„(31) Salariații care urmează să fie transferați la munca de noapte sunt supuși unui

examen medical din contul angajatorului înainte de transfer.”;

2) alineatul (5) după cuvintele „femeilor gravide” se completează cu cuvintele „a

femeilor care au născut de curînd și a celor care alăptează”;


„(7) Salariații cărora munca de noapte le este contraindicată conform certificatului

medical urmează a fi transferați la o muncă de zi pentru care sunt calificați, cu

respectarea prevederilor art.74 din Cod.”


„(8) În cazul atragerii la muncă suplimentară, în condițiile alin. (3) din prezentul

articol, se permite recompensarea orelor de muncă suplimentară cu același număr de ore

libere.

Orele libere vor fi acordate în decurs de pînă la 30 de zile de la realizarea muncii

suplimentare.

În cazul în care compensarea prin ore libere nu este posibilă, munca suplimentară

va fi remunerată în condițiile prevăzute în alin. (1) și (2) al art.157 din Cod.”

16. Articolul 107:


„(2) Durata concretă a pauzei de masă și timpul acordării acesteia se stabilesc în

contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unității sau în contractul

individual de muncă.

Pauzele de masă, cu excepțiile prevăzute în contractul colectiv de muncă, în

regulamentul intern al unității sau în contractul individual de muncă, nu se vor include

în timpul de muncă.”;

2) la alineatul (4) sintagma „durata dublă a timpului de muncă zilnic” se substituie

cu cuvintele „11 ore consecutive”.

17. La articolul 111 alineatul (5) prima propoziție va avea următorul cuprins:

„(5) În scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare

nelucrătoare, conducătorul unității, după consultarea reprezentanților salariaților, este în

drept să transfere zilele de repaus (de lucru) în alte zile.”.

18. La articolul 117 alineatul (1) textul „valoarea salariului mediu lunar pentru

perioada respectivă” se substituie cu textul „mărimea salariului mediu pentru perioada

respectivă”.

19. Art.127 se completează cu alin. (3) cu următorul cuprins:

„(3) Salariatul care intenționează să adopte un copil, în baza unei cereri scrise, i se

acordă concediu neplătit pe durata încredințării copilului adoptabil, ce nu va depăși 90

de zile calendaristice.”

20. La articolul 136:

1) la alineatul (3), în propoziția a doua cuvântul „lege” se substituie cu sintagma

„Legea salarizării nr.847/2002”;

2) alineatul (4) se abrogă;

3) alineatul (5) se abrogă.

21. La articolul 139 alineatul (2) sintagma „dar nu poate fi mai mică decît cea

prevăzută de Legea salarizării” se exclude.

22. La articolul 152 alineatul (3) cuvintele „secundar profesional și mediu de

specialitate” se substituie cu cuvintele „și profesional tehnic”.


1) alineatul (1) după sintagma „În cazul retribuirii muncii pe unitate de timp” se

completează cu sintagma „ , inclusiv în cazul retribuirii muncii prin stabilirea salariilor

de funcție lunare,”;


„(21) Munca prestată suplimentar și recompensată cu timp liber este retribuită сu

tarif ordinar.”

24. La articolul 178 alineatele (1) și (11) vor avea următorul cuprins:

„(1) Salariaților, trimiși de către angajator, la studii în învățămîntul profesional

tehnic, superior de licență sau superior de master, în instituțiile de învățămînt acreditate

în condițiile legii, la secțiile cu frecvență redusă și care, au acumulat numărul de credite

obligatorii prevăzute în planul de învățămînt pentru anul respectiv, li se stabilește durata

redusă a timpului de muncă, li se acordă concedii suplimentare cu menținerea integrală

sau parțială a salariului mediu și alte înlesniri, în modul stabilit de Guvern.

(11) Salariaților care, din proprie inițiativă, s-au înmatriculat în învățămîntul

profesional tehnic, superior de licență sau superior de master, în instituțiile de

învățămînt acreditate în condițiile legii, la secțiile cu frecvență redusă, li se acordă

anumite garanții și compensații în modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel

individual de muncă.”.


1) denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„Garanții și compensații acordate salariaților care îmbină munca cu studiile în

cadrul programelor de doctorat și postdoctorat”


„(1) Salariaților care își fac studiile în cadrul programelor de doctorat și

postdoctorat în instituțiile de învățămînt superior sau în organizațiile din domeniile

cercetării și inovării, acreditate în condițiile legii, li se acordă garanții și compensații în

modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.”

26. Articolul 180 se abrogă.

27. La articolul 181 sintagma „(gimnazii, licee, școli de cultură generală)” se

exclude.

28. La articolul 183 alineatul (2) lit. e) cuvintele „mediu de specialitate” se

substituie cu cuvintele „profesional tehnic”.

29. Articolul 184 alineatul (1) se completează cu lit. c) cu următorul cuprins:

„c) cu 14 zile calendaristice înainte – în caz de concediere din motivul deținerii de

către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vîrstă (art.86 alin. (1) lit. y1 și

art.301 alin.(1) lit. c)).”

30. Articolul 186:

1) alineatul (1) litera a) se completează cu o nouă propoziție cu următorul cuprins:

„În cazul în care, salariatul care este concediat, a activat la unitate cu contract

individual de muncă în mai multe perioade de timp, în calcul se va lua anii complet

lucrați de la încheierea ultimului contract individual de muncă.”;

2) alineatul (2) litera b) textul „(art.86 alin. (1) lit. t))” se substituie cu textul

„(art.82 lit. j1))”.

31. La articolul 254 alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Salariaților în vîrstă de pînă la 18 ani angajați după absolvirea instituțiilor de

învățămînt secundar general și profesional tehnic, angajatorul le stabilește norme de

muncă reduse, în conformitate cu legislația în vigoare, cu convențiile colective și cu

contractul colectiv de muncă.”

Documentul de analiză a impactului

Titlul analizei impactului

Proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al

Republicii Moldova nr.154/2003

Data:

august 2019

Autoritatea administraţiei

publice autor:

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Subdiviziunea:

Direcţia politici în domeniul raporturilor de muncă şi

parteneriatului social

Persoana responsabilă şi

informaţia de contact:

Alexandru Ghețu

[email protected]

1. Definirea problemei:

a) Determinarea clară și concisă a problemei/problemelor

Problema de bază care urmează să fie soluționată prin proiectul de lege pentru modificarea

Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/200, se referă la necesitatea perfecționării

legislației muncii în vigoare, prin ajustarea normelor în vigoare la schimbările survenite pe piața

muncii, în mod special cu privire la raporturile de muncă. Codul muncii reglementează totalitatea

raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul

raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de raporturile

de muncă.

Raporturile de muncă cât și piața muncii se află în permanentă dinamică şi dezvoltare, fapt ce

impune necesitatea aducerii prevederilor Codului muncii în concordanţă cu schimbările ce

intervin în aceste raporturi, precum şi cu cerinţele moderne ale economiei de piaţă. În același

timp, revizuirea și modernizarea legislației muncii vine să asigure o înțelegere și aplicare clară și

corectă a normelor, în acest caz facilitând activitatea angajatorilor dar și protecția muncii

salariaților. În acest context, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale periodic

elaborează (în comun cu partenerii sociali) și promovează proiecte de Legi pentru modificarea

Codului muncii. Spre exemplu în anul 2017 au fost elaborate și promovate 3 proiecte de

modificare a Codului Muncii, iar în 2018 – un proiect de lege etc.

Adiacent, analizele efectuate, inclusiv prin intermediul studiilor analitice, au atestat un șir de

lacune în legislația muncii. Astfel, problemele ce decurg din problema de bază sunt:

1. lipsa reglementărilor clare și aplicabile cu referire la posibilitățile de aplicare a

programelor flexibile de muncă;

2. nereglementarea modalității transferării temporare a salariatului, la o altă muncă în

cadrul aceleiași unități;

3. lipsa unor date complete și a evidenței salariaților urmare a excluderii carnetelor de

muncă din circuit din data de 01.01.2019;

4. nereglementarea modului de desfășurare a negocierilor colective în cazul în care la

nivel de unitate există mai multe organe sindicale;

5. lipsa reglementărilor cu privire la compensarea muncii suplimentare cu ore libere;

6. neajustarea prevederilor Codului Muncii la prevederile Codului Educației.

În acest context, proiectul de lege își propune eliminarea acestor lacune din legislație,

contribuind astfel la racordarea legislației la schimbările în relațiile de muncă.

b) Descrierea problemei, persoanelor/entităților afectate și cele care contribuie la apariția

problemei, cu justificarea necesității schimbării situației curente și viitoare, în baza dovezilor și

datelor colectate și examinate

mailto:[email protected]

În toate problemele identificate, persoanele/entitățile afectate sunt angajatorii (sectorul public și

privat, precum și non profit) și salariații, inclusiv zilierii.

1. Lipsa reglementărilor clare și aplicabile cu referire la posibilitățile de aplicare a

programelor flexibile de muncă: Redacția actuală a Codului Muncii conține prevederi (art.100,

al.7, 9) cu privire la programul flexibil individualizat de muncă. Totuși în discuții cu angajatorii

și salariații s-a stabilit dificultatea de punere în practică a prevederilor actuale, în sensul că

norma nu reglementează clar modul de stabilire a programelor flexibile de muncă. De asemenea,

aceste aspecte lacunare au fost identificate și în cadrul studiului „Mamele cu copii de vârstă

preșcolară: între serviciu și obligațiuni familiale”, desfășurat de Institutul Național de Cercetări

Economice, în anul 2019. Conform datelor, 36,2% din totalul respondenților au solicitat

flexibilizarea programelor de muncă în contextul reconcilierii vieții de familie cu cea

profesională. De asemenea astfel de prevederi se regăsesc în legislația și practica altor țări,

inclusiv România, Franța, Canada. În același context, menționăm că un studiu realizat în anul

2015 în 10 țări atestă că 75% din întreprinderi aveau programe flexibile de muncă. De asemenea,

Organizația Internațională a Muncii încurajează flexibilizarea programelor de muncă în vederea

sporirii calității vieții angajaților, în special pentru persoanelor implicate în îngrijirea copiilor și

altor membri ai familiei. Norma dată este în concordanță cu Directiva UE 2003/88/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale

organizării timpului de lucru (pct.15 preambul).

2. Nereglementarea modalității transferării temporare a salariatului, la o altă muncă în

cadrul aceleiași unități: Codul Muncii nu prevede posibilitatea efectuării unui transfer temporar

al salariatului în cadrul întreprinderii (cu acordul scris al părţilor). Această interdicţie creează

probleme de suplinire a locurilor temporar libere în întreprindere, singura soluţie fiind angajarea

unor persoane noi pe o perioadă determinată sau cumularea de funcții a salariatului temporar

absent, fapt ce prezintă un dezavantaj atât pentru angajator, cât şi pentru salariat. Transferul

salariatului în cadrul întreprinderii este deosebit de important în special pentru companiile în care

instruirea noilor salariaţi la angajare este de lungă durată şi presupune cunoştinţe şi o pregătire

specială (cursuri iniţiale, cunoaşterea sistemelor informaţionale şi a procedurilor de lucru, de

securitate, etc.) şi o perioadă de adaptare mai mare. Transferul temporar al salariatului este

important şi în cazul înlocuirii temporare a unor angajaţi din conducerea subdiviziunilor, a

adjuncţilor conducerii subdiviziunilor etc.

3. Lipsa unor date complete și a evidenței salariaților urmare a excluderii carnetelor de

muncă din circuit din data de 01.01.2019: Prin Legea nr.123/2017 au fost excluse din Codul

Muncii normele referitoare la carnetul de muncă, intrând în vigoare ce începere de la 01.01.2019.

Pînă în prezent nu au fost identificate mecanisme prin care să se asigure evidența tuturor

salariaților atât din sectorul public, cât și privat. În același timp, prin Legea nr.22/2018 privind

exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (art.5) s-a

stabilit necesitatea dezvoltării unui registru electronic al zilierilor, în scopul asigurării controlului

asupra respectării legislaţiei muncii și al coordonării activităților de control în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă. În vederea eficientizării costurilor publice și asigurării unui

sistem unic, integrat de raportare și evidență a angajaților, inclusiv a zilierilor, este impetuos

necesară elaborarea registrului electronic al angajaților, cu acces pentru angajatori (de raportare

și evidență), salariați (de extragere a informației cu privire la activitatea de muncă desfășurată, în

lipsa carnetelor de muncă ca și act confirmativ) și autorități (de monitorizare, evidență și

control). Astfel Registrul de evidenţă a angajaților constituie un element de bază pentru probarea

autenticității contractelor individuale de muncă. Deţinerea registrului respectiv are drept scop

asigurarea părților raporturilor de muncă cu mijloace de probă în contextul unui eventual litigiu

și pe de altă parte, crearea unui mecanism eficient pentru organele de supraveghere și control

asupra respectării legislației muncii în vederea contracarării și neadmiterii raporturilor de muncă

sub formă nedeclarată.

4. Nereglementarea modului de desfășurare a negocierilor colective în cazul în care

la nivel de unitate există mai multe organe sindicale: La momentul actual nu este reglementat

modul de desfășurare a negocierilor colective în cazul în care la nivel de unitate există mai multe

organe sindicale, în corespundere cu Legea nr.1129/2000. Astfel pentru a asigura participarea

tuturor părților la procesul de negociere, proiectul propune excluderea situațiilor de negociere și

încheiere a contractului colectiv de muncă doar cu unul din sindicatele existente la nivel de

unitate și neglijarea celorlalte sindicate.

5. Lipsa reglementărilor cu privire la compensarea muncii suplimentare cu ore libere:

Codul Muncii prevede dreptul angajatorului de a atrage salariații la muncă suplimentară, achitată

în mod corespunzător. În același timp, în legislația actuală lipsesc prevederi cu privire la

compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite, aplicate cu succese în țări ale UE

(România, Franța etc.). La nivel european se aplică prevederile Directivei UE 2003/88/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale

organizării timpului de lucru (pct.16 preambul) și Convenția OIM nr.106 Repausul săptămânal

(comerț și oficii). De asemenea, 17,9% din respondenții studiului „Mamele cu copii de vârstă

preșcolară: între serviciu și obligațiuni familiale”, desfășurat de Institutul Național de Cercetări

Economice, în anul 2019, au solicitat posibilitatea oferirii de către angajator a zilelor

suplimentare de odihnă, fapt care ar contribui la reconcilierea vieții de familie cu cea

profesională.

6. Neajustarea prevederilor Codului Muncii la prevederile Codului Educației: Actualmente

Codul Muncii operează cu noțiuni depășite, care un sunt în corespundere cu noile prevederi ale

Codului Educație, în speță cu referire la nivelurile și ciclurile educaționale.

c) Cauzele care au dus la apariția problemei

1. Schimbările care survin în raporturile de muncă datorate transformărilor pe piața muncii;

2. Neînțelegerea și aplicarea neuniformă de către angajatori a unor norme curente cu referire la

programele de muncă;

3. Lipsa unor mecanisme de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională;

4. Lipsa unui mecanism de evidență a salariaților și a zilierilor, inclusiv lipsa evidenței unităților

de personal la nivel de unitate.

d) Evoluția problemei

În anul 2003 a fost aprobat Codul Muncii al Republicii Moldova, care a fost modificat pe

parcursul anilor urmare a solicitărilor angajatorilor, salariaților, partenerilor de dezvoltare,

reieșind din interesul național. Modificările efectuate au avut drept scop îmbunătățirea cadrului

normativ în domeniul muncii, asigurând astfel implementarea prevederilor convențiilor

Organizației Internaționale a Muncii cu privire, inclusiv, la muncă decentă, ale Cartei Sociale

Revizuite și ale Directivelor UE.

În anul 2018 a fost creat în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale grupul de

lucru tripartit, format din reprezentanții ministerului, Inspectoratului de Stat al Muncii,

Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova și ai Confederației Naționale a

Patronatului din Moldova. Pe parcursul perioadei au fost desfășurate 13 ședințe de lucru, în care

s-au examinat propunerile parvenite de la partenerii sociali. De asemenea, ministerul a fost

sesizat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, societatea civilă cu referire la necesitatea

ajustării normelor legale în domeniul muncii.

În cazul neintervenției prin proiectul de lege elaborat, vor fi aplicate în continuare norme

depășite, care nu răspund așteptărilor angajatorilor și salariaților, și care nu vor fi aduse în

concordanță cu bunele practici și prevederi ale legislației europene. Astfel vor fi dezavantajați

atât angajatorii în procesul de eficientizare a activității de muncă și de producție, salariații –

prin lipsa unor posibilități de îmbinare a vieții de familie cu cea profesională, de obținere a unei

informații ample și actualizate cu privire la activitatea de muncă desfășurată, de îmbunătățire a

calității vieții, cât și autoritățile statului – prin lipsa unui sistem de evidență a angajaților.

e) Cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate și carențe ale prevederilor normative în

vigoare, documente de politici și reglementări existente care condiționează intervenția statului

Proiectul de lege este elaborat în vederea realizării următoarelor documente strategice de

dezvoltare a statului:

- Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora (cap.IV), aprobat prin

Legea 112/2014, publicată în Monitorul Oficial nr.185-199 din 18.07.2014;

- Programul de ţară privind munca decentă 2016-2020;

- Strategia națională privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului nr.1473/2016, publicată în Monitorul Oficial nr.109-118 din

07.04.2017;

- Strategia naţională de dezvoltare ”Moldova 2030”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

nr. 1083/2018, publicată în Monitorul Oficial nr.424-429 din 16.11.2018.

În prezent Codul Muncii este actul normativ de bază care reglementează raporturile de muncă.

Totodată s-a constatat că, unele prevederi ale codului sunt neclare, depășite sau nu reglementează

situația reală a raporturilor de muncă existente pe piața muncii. Prin proiectul dat se propune

aducerea clarității și aplicării uniforme a unor norme care lăsau loc de interpretare, și racordarea

la situația actuală în cadrul raporturilor de muncă.

2. Stabilirea obiectivelor

a) Expunerea obiectivelor

Obiectivele principale ale proiectului de lege se referă la:

- Perfecționarea legislației muncii în corespundere cu schimbările intervenite în relațiile de

muncă;

- Asigurarea unor măsuri suplimentare de reconciliere a vieții de familie cu cea

profesională;

- Ajustarea legislației muncii la prevederile altor acte normative în vigoare;

- Asigurarea unui mecanism de evidență a angajaților, inclusiv zilierilor.

3. Identificarea opţiunilor

a) Expunerea succintă a opțiunii „a nu face nimic”, care presupune lipsa de intervenție

Opțiunea „a nu face nimic”: În mare parte situația actuală și modul în care aceasta se

dezvoltă în prezent, dar și situația din următorii ani în lipsa intervenției date, este expusă în

compartimentul 1 b), c) și d).

b) Expunerea principalelor prevederi ale proiectului, cu impact, explicând um acestea țintesc

cauzele problemei, cu indicarea novațiilor și întregului spectru de soluții/drepturi/obligații ce se

doresc să fie aprobate

Proiectul de lege prevede modificarea a peste 20 de articole ale Codului, cu referire la:

- concretizarea și îmbunătățirea conținutului normativ al unor norme juridice;

- instituirea Registrului electronic al angajaților, în contextul excluderii carnetelor de muncă;

- asigurarea posibilității de aplicare a programelor flexibile de muncă;

- acordarea dreptului de a recompensa orele de muncă suplimentară cu ore libere;

- asigurarea aplicării corecte și uniforme a prevederilor Codului muncii;

- scutirea angajaților de obligativitatea de a prezenta, la momentul angajării, a unor

documente improprii pentru angajator;

- asigurarea respectării drepturilor și intereselor salariaților pe domeniul securității și sănătății

în muncă;

- realizarea dreptului angajatorului să transfere temporar salariatul, cu acordul scris al

acestuia, la o altă muncă în cadrul aceleiași unități, cu păstrarea locului de muncă de bază;

- aducerea în concordanță a unor prevederi din Codul Muncii cu prevederile Codului

Educației;

- asigurarea dreptului conducătorului unității de a transfera unele zile de repaus (de lucru) în

alte zile;

- acordarea dreptului salariatului care intenționează să adopte un copil să solicite concediu

neplătit pe o durată de cel mult 90 zile.

Proiectul de lege se anexează.

c) Expunerea opțiunilor alternative pentru opțiunea recomandată și opțiunea „a nu face

nimic”

Riscuri nu au fost identificate.

4. Analiza impacturilor opţiunilor

a) Efectele negative și pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în viitor sunt expuse în

compartimentul 1 b), c) și d).

b) Principalele costuri și beneficii potențiale se referă la următoarele aspecte:

- economic – angajatorii vor putea obține un randament al muncii sporit urmare a flexibilizării

programelor de muncă, acordării de zile libere pentru munca suplimentară, diminuarea poverii

administrative prin diminuarea actelor solicitate la angajare, diminuarea cheltuielilor de personal

în cazul transferului pentru o perioadă determinată a salariatului la un post de muncă temporar

vacant. Beneficiile pentru salariați se referă la posibilități sporite de îmbinare a vieții de familie

cu cea profesională, sporirea calității și bunăstării vieții, protecție a sănătății și securității muncii,

acces la date cu privire la activitatea de muncă. Atât statul, cât și angajatorii ar putea suporta

anumite costuri privitor la dezvoltarea și funcționarea Registrului de evidență a angajaților

(pentru angajator – cheltuieli cu privire la introducerea datelor în registru, dotarea tehnică; pentru

stat – cheltuieli pentru dezvoltarea, gestionarea și mentenanța registrului), care sunt mult mai

mici comparativ cu beneficiile acestei intervenții.

- social – posibile îmbunătățiri a ocupării forței de muncă, în special a femeilor cu copii mici și a

persoanelor care îngrijesc de membri ai familiei; o mai bună organizare a activităților de muncă;

eliminarea aspectelor discriminatorii în raport cu anumite categorii de salariați etc.

c) Expunerea celor mai relevante riscuri care pot cauza eșecul intervenției preconizate

Riscuri nu au fost identificate.

d) Costuri de conformare pentru întreprinderi

Nu au fost identificate

În concluzie, se atestă necesitatea aprobării proiectului de lege de modificare a Codului Muncii.

5. Implementarea și monitorizarea

a) Descrierea implementării opțiunii

În vederea asigurării încadrării coerente a proiectului de lege, este necesară:

- Modificarea Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter

ocazional desfășurate de zilieri (art.5);

- Elaborarea și aprobarea Conceptului Registrului electronic al angajaților.

b) Indicatori de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea și evaluarea

Numărul unităților economice care au instituit programe flexibile de muncă, numărul salariaților

care au solicitat timp liber în schimbul muncii suplimentare, numărul femeilor cu copii mici care

revin pe piața muncii, numărul salariaților beneficiari de concediu suplimentar neplătit pentru

adoptarea unui copil.

c)Estimarea timpului în care se va resimți impacturile estimate

Cel puțin 1 an de la intrarea în vigoare.

6. Consultarea

a) Principalele părți (grupuri) interesate în intervenția propusă

Angajatorii (publici sau privați) și salariații.

b) Consultarea adecvată a părților

Consultarea în mare parte a fost desfășurată în perioada elaborării proiectului, în cadrul unui

grup de lucru tripartit, care s-a întrunit în 13 ședințe. În componența grupului de lucru au fost

prezenți permanent 3 reprezentanți ai ministerului, 2 reprezentanți ai Confederației Naționale a

Patronatului, 2-3 reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor și 1 reprezentant al

Inspectoratului de Stat al Muncii.

Anunțul despre intenția de elaborare a proiectului de lege a fost plasat pentru consultare publică

pe site-ul www.msmps.gov.md/transparența/proiecte supuse consultărilor publice.

Propunerile parvenite până în prezent au fost examinate de către Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și, în mare parte luate în considerație la îmbunătățirea proiectului.

Prezenta Analiză a Impactului de Reglementare și proiectul de lege este plasată pentru consultare

publică pe site-ul www.msmps.gov.md/transparența/proiecte supuse consultărilor publice.

Secretar de stat al Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Anastasia OCERETNÎI

HOTĂRÎRE nr. Cu privire la aprobarea proiectului Legii ...„k1) modul de prestare a muncii (loc...

Documents

Transcript of HOTĂRÎRE nr. Cu privire la aprobarea proiectului Legii ...„k1) modul de prestare a muncii (loc...