HOTĂRÎREA PLENULUI

JUDECĂTORIEI SUPREME A RSS MOLDOVA

Cu privire la aplicarea de către instanţele judiciare a legislaţiei

referitoare la reglementarea constatării unor inexactităţi în

înscrisurile actelor stării civile

nr.12 din 24.12.1990

"Culegere de hotărîri explicative", Chişinău, 2000, pag.181

* * * modificată de:

Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de

Justiţie a Republicii Moldova nr.38 din

20.12.1999

Hotărîrea Plenului Judecătoriei Supreme

a Republicii Moldova nr.4 din 27.03.1995

Examinînd rezultatele generalizării practicii judiciare în pricinile despre constatarea unor

inexactităţi comise în înscrierile actelor stării civile, Plenul menţionează, că în activitatea

instanţelor judecătoreşti sînt atestate deficienţe esenţiale la soluţionarea acestor cauze.

Unele judecătorii dau curs cererilor despre constatarea unor inexactităţi comise în actele

stării civile fără respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară de

către organele stării civile, precum şi a cererilor ce nu intră în competenţa lor.

La pregătirea dosarelor pentru dezbaterile judiciare, instanţele nu întotdeauna stabilesc

cercul persoanelor interesate pentru introducerea lor în proces, nu clarifică complet de ce probe

dispun petiţionarii pentru confirmarea temeiniciei cerinţelor reclamate.

Soluţionînd cauzele în fond, judecătoriile deseori examinează superficial probe, iar în

unele cazuri le iau în consideraţie fără a le analiza în modul cuvenit şi fără a le aprecia critic, deşi

există temeiuri pentru aceasta . În alte cazuri instanţele nu verifică argumentele persoanelor

interesate, examinează dosarele în lipsa lor fără a dispune de informaţii, dacă aceste persoane au

fost anunţate despre timpul şi locul judecării pricinii conform legii.

În mai multe cazuri hotărîrile judecătoreşti nu sînt motivate suficient, nu este expus corect

dispozitivul hotărîrii. Se admit cazuri de încălcare a termenelor de examinare a cauzelor. Pe

marginea acestor cauze judecătoriile foarte rar pronunţă decizii interlocutorii.

În scopul lichidării deficienţilor menţionate şi îmbunătăţirii calităţii activităţii instanţelor

judecătoreşti în cadrul examinării cauzelor din această categorie, Plenul Judecătoriei Supreme a

Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. A atenţiona judecătoriile asupra necesităţii de a lichida deficienţele menţionate şi asupra

respectării stricte a legislaţiei la judecarea pricinilor despre constatarea unor inexactităţi comise

în actele stării civile. Apărînd prin toate mijloacele drepturile şi interesele legitime ale

cetăţenilor, instanţele concomitent vor curma încercările unor persoane de a se folosi de

regulamentul judiciar de constatare a unor inexactităţi comise în înscrierea actelor stării civile cu

scopurile de a primi nelegitim privilegii şi alte beneficii patrimoniale.

2. În conformitate cu capitolul 31 Cod de procedură civilă pricinile din această categorie

sînt judecate conform regulilor procedurii speciale şi în dependenţa de caracterul cerinţelor

reclamate se iau în consideraţie normele Codului despre căsătorie şi familie (capitolele 14-21),

precum şi normele Regulamentului General care stabileşte ordinea modificării şi anulării

înscrierii actelor stării civile, ordinea şi termenii de păstrare a registrului actelor stării civile,

aprobate prin hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. din 10 decembrie 1976 nr.1006,

precum şi de Instrucţia despre ordinea înregistrării actelor stării civile, aprobată prin hotărîrea

Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldova din 30 noiembrie 1983 nr.430.

3. Judecata verifică dacă petiţionarul a respectat ordinea de soluţionare prealabilă a cauzei

despre introducerea modificărilor, completărilor şi corectărilor în înscrierile actelor stării civile

pe cale extrajudiciară.

Concomitent se va ţine cont de faptul că cererile despre introducerea modificărilor,

completărilor şi a corectărilor în înscrierea actelor stării civile se depun la oficiul stării civile la

locul de trai permanent al petiţionarului, conform pct. pct.4 şi 7 ale Regulamentului General,

care stabileşte ordinea modificării, restabilirii şi anulării înscrierilor actelor stării civile, ordinea

şi termenii de păstrare a registrelor actelor stării civile.

Pe baza actelor prezentate şi a rezultatelor controlului, efectuat de către oficiul stării civile

la locul de trai permanent al petiţionarului se întocmeşte un aviz despre introducerea

modificărilor, completărilor şi corectărilor în înscrierea actului stării civile sau despre refuz.

Acest aviz este aprobat prin hotărîrea organului administraţiei publice locale.

Dacă cererea petiţionarului nu a fost examinată de către organele stării civile în ordinea

indicată, se refuză primirea cererii în baza pct.2 art.131 C.P.C., iar dacă a fost primită de către

instanţa judecătorească nu i se dă curs în baza pct.1 art.220 din C.P.C.

4. Dacă petiţionarul roagă să se constate inexactitatea comisă în înscrierea actului stării

civile, iar în realitate asemenea înscriere nu există, se va refuza primirea acestei cereri conform

pct.1 art.131 C.P.C. Dacă, însă, cererea este primită spre judecare de către instanţă, pricina

urmează să fie clasată conform pct.1 art.218 C.P.C.

Concomitent petiţionarului i se explică ordinea administrativă în vigoare privind

restabilirea înscrierii sau înregistrării lui. Dacă restabilirea acestei înscrieri de organele stării

civile este imposibilă, petiţionarului i se explică dreptul de a se adresa în instanţa judecătorească

cu cererea de constatare a faptului juridic de înregistrare a actului stării civile.

Nu se admite constatarea inexactităţii în adeverinţele, eliberate de către organele stării

civile, deoarece constatarea inexactităţii în înscrierile actelor stării civile e posibilă doar în actele

primare sau restabilite.

5. Dacă din conţinutul cererii sau în cadrul judecării pricinii se clarifică faptul că între

petiţionar şi persoanele interesate apare un litigiu soluţionat prin normele de drept civil sau de

familie, care este de competenţa judecătoriei, judecătorul refuză primirea cererii. Dacă cererea

este primită pentru examinare de către instanţă, ea nu se examinează, iar persoanelor interesate li

se explică dreptul de a intenta o acţiune conform regulilor generale (pct.3 art.245 C.P.C.).

6. Reclamaţia privind contestarea înscrierii despre tată sau mamă în actul de naştere nu se

judecă conform regulilor procedurii speciale, deoarece astfel de cerinţe pot fi judecate în ordine

generală în conformitate cu art.53 Cod căsătoriei şi a familiei.

7. Instanţele judecătoreşti diferenţiază clar cerinţele despre schimbarea numelui de familie,

prenumelui şu patronimicului, de cerinţele despre introducerea modificărilor în aceste date din

actele stării civile.

8. Pricinile privind constatarea unor inexactităţi comise în înscrierile actelor civile por fi

intentate în instanţă atît la cererea persoanelor cointeresate direct, cît şi de procuror, de alţi

cetăţeni şi organizaţii, dacă ei au dreptul, conform legii, să se adreseze în instanţele judecătoreşti

pentru apărarea intereselor altor persoane (art.43, 45 C.P.C.).

În calitate de petiţionar pot fi atît posesorii actelor, cît şi persoanele pentru care faptul

confirmat în acte acordă anumite drepturi şi îndatoriri. În special, cererile despre constatarea

unor inexactităţi comise în înscrierile făcute în registrele actelor stării civile în privinţa celor

decedaţi pot fi depuse de către succesorii legatari (pct.12 al Regulamentului General, care

determină ordinea modificării, restabilirii şi anulării actelor stării civile, ordinea şi termenul de

păstrare a registrelor actelor stării civile.

9. Potrivit cerinţelor art.128 C.P.C. , cererea despre constatarea unor inexactităţi comise în

înscrierile actelor stării civile trebuie să conţină informaţiile necesare pentru judecarea ei justă şi

la timp şi anume:

- numele petiţionarului şi locul de trai al lui, precum şi numele reprezentantului şi adresa

lui, dacă cererea se depune de către reprezentant;

- numele şi domiciliul persoanelor interesate, dacă există asemenea persoane;

- în care înscriere a actului stării civile, ce fel de corectări sau modificări roagă să fie

introduse;

- în ce constă inexactitatea comisă în înscrierea actului stării civile, cînd şi care organ al

stării civile a refuzat să corecteze sau să întroducă modificări în înscrierea făcută;

- circumstanţele pe care petiţionarul îşi întemeiază pretenţiile sale, precum şi probele care

le confirmă;

- pretenţiile petiţionarului;

- lista actelor anexate la cerere.

La cerere se anexează copia adeverinţei respective, avizul organelor stării civile despre

refuzul în modificarea sau corectare a înscrierii actului stării civile, precum şi alte documente

necesare. Dacă cererea nu corespunde cerinţelor sus-numite şi nu este achitată taxa de stat, se

aplică regula expusă în art.132 C.P.C.

10. Primind cererea şi pregătind pricina pentru examinare judiciară, judecătorul trebuie să

clarifice cercul persoanelor interesate de rezultatul pricinii şi să le atragă pentru a participa la

proces.

În dependenţă de caracterul cerinţelor reclamate, în calitate de persoane interesate pot fi

introduse în proces şi cetăţenii pentru care hotărîrea adoptată poate influenţa asupra drepturilor la

succesiune sau asupra altor drepturi, organele şi instituţiile – secţia asistenţei sociale, secţia de

finanţe, comisariatul militar, organul asigurării de stat etc.

Concomitent judecătorul va rezolva chestiunea cu privire la introducerea în proces în

calitate de persoană participantă în cauză oficiul stării civile. Va cere de la acest organ

materialele care au servit drept temei pentru restabilirea înscrierii sau despre refuzul de a

modifica sau corecta înscrierea , iar dacă este necesar, va chema petiţionarul pentru a concretiza

de ce probe suplimentare dispune pentru a confirma cerinţele sale.

11. La soluţionarea chestiunii despre constatarea inexactităţii informaţiei, care este indicată

în înscrierea restabilită a actului despre naştere, pe lîngă actele, care se află la oficiul stării civile,

o mare importanţă pot avea informaţiile scrise despre vîrsta petiţionarului din timpul studiilor la

şcoală, la instituţiile de învăţămînt superior, precum şi în timpul aflării în instituţiile curative, la

locul de muncă şi de trai, înscrierile din cărţile de imobil ale gospodăriei, actele de decorare,

datele din paşaport, actele militare, precum şi din alte documente. De aceea instanţele

judecătoreşti, în scopul soluţionării obiective şi juste a litigiului vor solicita informaţii de acest

gen.

12. Cererile părinţilor despre corectarea numelui de familie sau prenumelui copilului în

înscrierile actului de naştere în legătură cu faptul că la înregistrarea naşterii au fost înscrise

numele şi prenumele fără a se lua în consideraţie doleanţele lor, precum şi cererile despre

corectarea numelui copilului în legătură cu aceea că el de fapt poartă un alt nume decît cel care

este indicat în înscrierea actului despre naştere, sînt primite şi examinate de organele stării civile

în termenele indicate în pct.5 al Regulamentului general, care determină ordinea modificării,

restabilirii şi anulării actelor stării civile, ordinea şi termenele de păstrare a registrelor actelor

stării civile.

Dacă termenul indicat în pct.5 al acestui act normativ este omis din motive întemeiate,

instanţa judecătorească are dreptul să-l restabilească şi să soluţioneze în fond cerinţele înaintate.

13. În conformitate cu pct.22 al Regulamentului general, care determină ordinea

modificării, restabilirii şi anulării înscrierii actelor stării civile, ordinea şi termenele de păstrare a

cărţilor de acte, aprobate prin hotărîrea Consiliului de Miniştri a U.R.S.S. din 10 decembrie 1976

nr.1006 (pct.148 al Instrucţiei despre ordinea de înregistrare a actelor stării civile în R.S.S.

Moldova, aprobată prin hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldova din 30 noiembrie

1983 nr.430), înscrierea actului stării civile restabilită sau întocmită din nou poate fi anulată în

caz de descoperire a înscrierii primare pe baza hotărîrii instanţei judecătoreşti sau conform

înscrierii organului republican al stării civile.

În cazul judecării în instanţă a cerinţelor de anulare a înscrierii restabilite sau alcătuite a

doua oară din motivul că a fost găsită înscrierea primară, instanţa va verifica minuţios

veridicitatea argumentelor petiţionarului despre faptul aparţinerii lui a înscrierii primare găsite,

să cerceteze dovezile necesare cu privire la această chestiune. În cazul în care cerinţele

reclamantului sînt recunoscute întemeiate judecata îşi va expune în hotărîrea pronunţată opiniile

sale asupra apartenenţei înscrierii primare a petiţionarului, precum şi asupra necesităţii în

legătură cu aceasta de a anula înscrierea actului stării civile restabilite sau întocmite repetat.

14. A explica instanţelor judecătoreşti, că cererile despre corectarea numelor de familie,

prenumelor şi patronimicului în înscrierile făcute în registrele actelor despre naştere pot fi obiect

al judecării, în ordinea prevăzută de capitolul 31 C.P.C., numai cu condiţia, că înscrierea

executată în registrele actelor sînt comise inexactităţi, greşeli la scrierea numelui de familie,

numelui şi patronimicului.

Concomitent, se va ţinute cont de faptul că chestiunile cu privire la schimbarea numelui de

familie, cînd căsătoria este recunoscută nulă, sau la schimbarea numelui de familie, numelui şi

patronimicului cînd se anulează înfierea, paternitatea, se rezolvă în mod general odată cu

examinarea litigiilor de acest gen.

15. Conform art.245 C.P.C. această categorie de pricini se judecă conform ordinii generale

a procedurii civile, cu excepţiile şi completările, stabilite de către legislaţia Republicii Moldova.

În legătură cu aceasta judecata este obligată să anunţe petiţionarul şi toate persoanele

cointeresate despre timpul şi locul şedinţei de judecată, în corespundere cu cerinţele articolelor

101, 104 C.P.C.

În cazul neînfăţişării uneia din persoanele numite, judecata v-a amîna examinarea cauzei,

dacă lipsesc informaţiile despre înmînarea citaţiei sau dacă sînt cauze considerate de către

instanţă motivate, judecarea cauzei urmează să fie amînată (art.158 C.P.C.).

Dacă există temeiuri, la judecarea pricinilor din această categorie este posibilă aplicarea

cerinţelor art.220 C.P.C. şi pct.1, 3, 4 art.218 al C.P.C.

Necesitatea corectării sau modificării actelor stării civile poate fi confirmată prin orice

mijloace de dovedire, inclusiv şi prin avizul expertului.

16. Hotărîrea instanţei judecătoreşti în cauza cu privire la constatarea unor inexactităţi

comise în înscrierea actelor stării civile trebuie să corespundă cerinţelor art.196 C.P.C.

În cazul în care cererea despre constatarea unor inexactităţi comise în înscrierile actelor

stării civile a fost admisă, precum şi în cazul în care cauza nu a fost admisă instanţa va aduce

dovezi, care ar confirma temeinicia concluziilor sale.

Conform art.14 C.P.C., hotărîrea instanţei judecătoreşti despre constatarea unor inexactităţi

comise în înscrierile actelor stării civile, pronunţată şi rămasă definitivă este obligatorie pentru

organele stării civile. Însă hotărîrea nu înlocuieşte prin sine documentele, care sînt eliberate de

aceste organe, şi serveşte doar drept bază pentru eliberarea lor.

În legătură cu aceea că modificările şi corectările în înscrierile actelor stării civile sînt

introduse de către organele stării civile în strictă conformitate cu hotărîrea judecătorească,

instanţele va expune clar dispozitivul hotărîrii, indicînd care înscriere este recunoscută inexactă,

de către care organ al stării civile a fost efectuată, numărul şi data înscrierii, în privinţa căror

persoane a fost întocmită, ce modificări şi corectări trebuie să fie introduse în ea.

17. Determinînd taxa de stat ce urmează a fi plătită în cauzele din această categorie

instanţele judecătoreşti vor lua în consideraţie explicaţiile din pct.10 al hotărîrii Plenului

Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova nr.2 din 27 martie 1995 "Cu privire la practica de

aplicare de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în

cauzele civile".

18. Instanţele judecătoreşti urmează să intensifice activitatea sa pentru a pronunţa decizii

interlocutorii în adresa organelor stării civile, a altor organe, precum şi a persoanelor cu funcţie

de răspundere în cazul în care ele vor încălca drepturile cetăţenilor.

19. Colegiul civil va generaliza periodic practica de aplicare a legislaţiei în asemenea

pricini pentru a realiza măsuri în vederea asigurării pronunţării unor hotărîri legitime şi

întemeiate.