HOTARARE - Câmpina · conduce la un consum sporit de resurse energetice. Din punct de vedere al...

CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI CAMPINA

JUDEJUL PRAHOVA

HOTARAREprivind aprobarea "ProgramuIui de Imbunatatire a Efkientei Energetice

pentru Municipiul Campina"

Avand m vedere:- expunerea de motive nr.69.107/21 septembrie 2016 a d-lui ing.Tiseanu

Horia Lauren{iu - Primarul Municipiului Campina, prin care propune aprobarea"Programului de fmbunatatire a Eficientei Energetice pentru MunicipiulCampina";

- raportul de specialitate promovat de Direc{ia investi{ii;- rapoartele Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al

Municipiului Campina, respectiv;Comisia buget, finan{e, programe fman{are europeana,

administrarea domeniului public sJ privat sJ agricultura;- Comisia administra{ie publica locala, juridic, rela{ii cu publicul,

servicii si comert, munca si probleme sociale, spatiu locativ, $.a.m.d.;- avizul secretarului Municipiului Campina;Vazand dispozitiile art.9, alin.(21) si alin.(22) din Legea nr.l21/2014

privind eficienta energetica, modificata si completata;In conformitate cu art.36, alin.(2), lit."b" si alin.(4), lit."e" si art.ll5,

alin.(l), lit."b" din Legea nr.215/2001 privind administra{ia publica locala,republicata;

In temeiul art.45, alin.(l) din Legea nr.215/2001 privind administra{iapublica locala, republicata,

Consiliul local al Municipiului Campina adopta prezenta hotarare.

Art.l. - Se aproba "Programul de Imbunatatire a Eficientei Energeticepentru Municipiul Campina", conform ANEXEI, care face parte integranta dinprezenta hotarare.

Art.2. - Prezenta hotarare se comunica:- Institujiei Prefectului jude{ului Prahova;- Primarului Municipiului Campina;- Direc{iei economice;- Direc{iei investi{ii;- Serviciului administrarea domeniului public sj privat;- Biroului urbanism $i amenajarea teritoriului;- Compartimentului indrumare asociatii de proprietari;

fmantare europeana.

Presedinte de WK" ^^ Contrasemneaza,

jr. Moldoveanu PaulCampina,Nr. J2 j - = Cod FP-06-01, ver.l

V^ Viif

PROGRAMUL DE IMBUNA TA TIRE A EFICLENERGETICE

pentru:

MUNICIPIUL

CAMPINA

016

MunicipiuI Campinajud. Prahova

Municipiul Campinajud. Prahova

BENEFICIAR: U.A.T. MunicipiulCampina

OBIECT: STRATEGIA IN DOMENIUL EFICIENTEI ENERGETICE INMUNICIPIUL CAMPINA

CONTRACT: 18865/22.07.2016

PROIECTANT: SC KIMOSERV SRL CAMPINA

SEF PROIECT: lng. Cristina Mihailescu

ELABORARE: ing. Cristina Mihailescu

ing. Catalina Postolache

ing. lon Popa

septembrie 2016

Municipiul Campinajud. Prahova .-

CUPRINS:- OBIECT: STRATEGIA IN DOMENIUL EFICIENTEI ENERGETICE IN MUNICIPIULCAMPINA 3

1 CADRULLEGISLATIV 6

* Oportunitateaeficientei energetice 6

4 Contextul legislativ european actual 7

* LegisIa{ia nationala privind eficien{a energetica 11

2 DESCRIEREAGENERALAALOCALITATII 17

* Informatii privind locatia, date climatice 17

* Populatia, elemente demografice si sociale - Evolu{ie $i potenjiaI demografic 18

* Cai decomunicatie sitransport 19

* Zonificarea functionala a intravilanului existent - fond constuit 20

* Echiparetehnico-edilitara 22

* Informatii privind actiunea municipaIitatii in realizarea politicii nationale de eficienta energetica si dea introduce obligatii specifice cu privire la realizarea programelor municipaIe de eficienta energetica inca dela transpunerea Directivei nr 32/2006 prin OG nr 22/2008 25

3 DEFiNIREA CONTURULUI URBAN, IDENTIFICAREA CONSUMURILOR SI A SURSELOR DEENERGIE 26

* SectorulcladiriIor 28

* CIMiri ne-municipale 31

* ClMri din sectorul ter{iar 33

* Iluminatulpublic 34

4 Sectorul Transport 43

* Producerea Energiei din Surse Regenerabile 43

4 OBIECTIVE SI ACTIUNI, MASURI SPECIFICE ft4 CADRUL PROGRAMULUI DEIMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE 44

* Obiective pe termen scurt si mediu propuse 46

4 Actiuni organizatorice prioritare pentru indeplinirea obiectivelor 46

* Proiecteprioritare: 63

5 MIJLOACEFINANCIARE 65

* Determinareamijloacelorfinanciare 65

Municipiul Campinaj ud. Prahova. — ..

* Prezentarea programelor nationale care pot co-finanta proiectele propuse:... ^/.iJ.J^^^T. 66

* Investitii in eficienta energetica cu ajutorul firmelor de tip: ESCO 76

6 MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE CRESTERE AEFICIENTEIENERGETICE 83

* Planurilede actiuni 83

* Planul de implementare a actiuniIor aferente serviciului de management si performanta energetica.. 92

* Planul de implementare a actiuniIor aferente imbunatatirii performantei energetice aserviciului de iluminat public 99

7 CONCLUZII 101

8 BIBLIOGRAFIE 103

9 ANEXE 104

* ANEXA 1 - Matrice de evaluare din punct de vedere al managementului energetic - An 2016 105

* ANEXA 2 - Fisa de prezentare energetica a Municipiului Campina - An de referinta 2015 108

* ANEXA 3-Indicatori sectorrezidential 110

* ANEXA4 - Indicatori sectortransport 113

* ANEXA 5-EtapeIe fundamentariiproiectelorprioritare 115

* 6 - Sinteza Programului de imbunatatire a eficientei energetice 116

* ANEXA 7 - Lista cladiriIor in care isi desfasoara activitatea: Consiliul Local, Primaria, Institutiipublice de interes Iocal 119

* ANEXA 8 - Inventar blocuri de locuinte din mun. Campina, construite inainte de anul 1990 126

Municipiul Campinajud. Prahova— —

1 CADRULLEGISLATIV.

Legislatie in domeniul eficientei energetice urbane

+ Oportunitatea eficientei energetice

Uniunea Europeana se confrunta cu provocari fara precedent cauzate dedependenta crescanda fata de importurile de energie si de cantitatea redusa de resurseenergetice, precum si de necesitatea de a limita schimbarile climatice si de a depasi crizaeconomica. In acest context, eficiente energetica reprezinta o modalitate importantaprin care pot fi abordate provocarile in cauza. Aceasta fmbunatateste securitateaaprovizionarii cu energie a Uniunii, prin reducerea consumului de energie primarasi a importurilor de energie. Eficienta energetica contribuie la reducerea emisiilorde gaze cu efect de sera Tntr-o maniera rentabila si prin urmare, la atenuareaschimbarilor climatice.

Pe termen mediu, se estimeaza o crestere a consumului de energie pana in 2030,cu circa 50% fata de 2003. Rezervele de resurse neregenerabile cunoscute pot sustineo dezvoltare economica la consumul actual, pana in 2040(rezervele de petrol) si 2070(cele de gaze naturale). In conditiile previziunilor care indica o crestere economica, vaconduce la un consum sporit de resurse energetice.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial,evolutia si prognoza de referin{a realizata de Agentia lnternationala pentru Energie (IEA)evidentiaza pentru perioada 2010 - 2020 o crestere mai rapida a ponderii surselorregenerabile, dar si a gazelor naturale.

De asemenea, se estimeaza ca circa un sfert din necesarul de resurse energeticeprimare, la nivel global,vor fi acoperite Tn continuare de carbune.

Din aceste considerente, la care se adauga factori geopolitici, preturile gazelornaturale si a titeiului au crescut considerabil, conducand la reorientarea politicilorenergetice ale farilor importatoare de energie, alocand un loc central: cresteriieficientei energetice, simultan cu cresterea interesuluipentru resurse regenerabilede energie.

Strategia include trei obiective majore, complementare Tn domeniul energiei sischimbarilor climatice pana Tn 2020, si anume: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cuefect de sera, comparativ cu 1990, obtinerea energiei primare Tn propor{ie de 20% dinsurse regenerabile de energie si atingerea unor economii de energie primara de 20% Tncomparatie cu prognozele din 2007 pentru 2020.

Municipiul Campina

Masurile privind cresterea eficientei energetice, au un rol critiCTRft^sa*ffarea realizariila cele mai mici costuri, a obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice.Este concludent faptul ca obiectivul referitor la eficienta energetica, va contribui Tn maremasura la atingerea obiectivelor privind durabilitatea si competitivitatea Tn UE.Diminuarea consumului prin cresterea eficientei energetice este cel mai putin costisitormod de a reduce dependenta de combustibilii fosili, neregenerabili si de importuri.

Strategia energetica a Romaniei, va urmari Tndeplinirea principalelorobiective ale noiipolitici energie-mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate si de tara noastra.

Principalele deziderate ale politicii energetice europene sunt:

o siguranta energetica;o dezvoltare durabila;o competitivitatea.

ln cadrul dezvoltarii durabile un obiectiv central il constituie cresterea eficienfeienergetice.

ln concluzie, se poate afirma ca eficienta energetica reprezinta elementul central altranziJiei UE catre o economie eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor si alStrategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.

Contextul leejislativ european actual

Analiza cadrului legislativ in domeniul eficientei energetice la nivelul UE

tn martie 2007, liderii statelor membre UE au stabilit 3 obictive tinta esentiale pana Tnanul 2020:

1. reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera de pe teritoriul UE cu 20%, fata denivelurile Tnregistrate Tn 1990

2. o crestere a ponderii surselor regenerabile de energie la 20% din totalul consumuluide energie al UE

3. Tmbunatatirea cu 20% a eficientei energetice a Comunitatii.

Mai mult,documentul intitulat ,,Perspectiva energetica 2050", prezentat de ComisiaEuropeana Tn decembrie 2011, arata ca, pentru a se realiza obiectivul de reducere cupeste 80% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana Tn 2050, indiferent de mixul energeticales, se impune atingerea unui nivel si mai ridicat de eficienta energetica.

Municipiul Campinajud.Prahova.. ------------ ......

In Uniunea Europeana, domeniul eficientei energetice este reglemBTtf9fin principalde urmatoarele directive:

- Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienta energetica;

- Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizarii energiei din surseregenerabile;

- Directiva nr. 2010/31/UEprivindperformanta energetica a cladirilor.

Trebuie subliniat faptul ca desi obiectivul principal urmarit de fiecare din acestedirective poate fi diferit, eficienta energetica este vizata de toate aceste 3 directive.

* Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienta energeticaprevede cerintele minime pe care statele membre trebuie sa le Tndeplineasca Tnmaterie de Tmbunatatire a eficientei energetice.

Conform acesteia, statele membre ale Uniunii trebuie sa Tsi stabileasca pentru 2020o tinta nationala indicativa Tn materie de eficienta energetica, prin parghii cum sunt:

D Stabilirea unei strategii pe termen lung privind mobilizarea investitiilor inrenovarea fondului national de cladiri rezidentiale si comerciale, atat publicecat si private;

D Stabilirea unei scheme de obligatii Tn materie de eficienta energetica sauintroducerea de taxe pe energie/CO2, care au ca efect reducerea consumuluide energie la utilizatorii finali, sau introducerea unorsisteme si instrumentede finantare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sautehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efectreducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

D Promovarea pietei de servicii energetice ;

u Sprijinirea cogenerarii de inalta eficienta si/sau sistemele eficiente determoficare si racire centralizata, ori de cate ori beneficiile depasesccosturile.

Incepand cu 2013, statele membre trebuie sa prezinte Planurinationale de actiunein domeniul eficientei energetice. Aceste Planuri vor cuprinde masurile semnificativede Tmbunatatire a eficientei energetice, precum si economiile de energie preconizatesi/sau realizate, inclusiv cele privind consumul final de energie, Tn vederea atingeriitintelor nationale Tn materie de eficienta energetica.

MunicipiuI Campinajud. Prahova,

Directiva europeana privind eficienta energetica, poate n^ggsjfragp^si ca undocument ce traseaza liniile directoare cu privire la mecanismeledemobilizare aresurselor financiare, necesare implementarii politicii de eficienta energetica pe care opromoveaza. Astfel, Directiva face referire, printre altele, la mecanismele de finantarebazate pe resurse provenite din fondurile structurale si fondul de coeziune sau de laBanca Europeana de lnvestitii si de la Banca Europeana pentru Reconstructie siDezvoltare, precum si pe resurse nationale. Aceste mecanisme de finantare ar trebui safie astfel structurate Tncat sa contribuie la reducerea saraciei fata de combustibil Tngospodarii si sa permita realizarea de renovari rentabile, chiar si la nivelul gospodariilorcu venituri mici si rnedii.

Statele membre pot institui si un fond national pentru eficienta energetica, alcarui scop este sa sprijine initiativele nationale privind eficienta energetica. ln cazul Tncare statele membre au ales sa implementeze o schema de obligatii Tn materie deeficienta energetica, partile obligate Tn cadrul unei astfel de scheme Tsi pot Tndepliniobligatiile prevazute de schema printr-o contributie anuala la acest fond nationalechivalenta cu investitiile necesare pentru a Tndeplini obligatiile respective.

In plus, statele membre pot folosi veniturile proprii din nivelurile anuale de emisiialocate Tn temeiul Deciziei nr.406/2009/CE pentru elaborarea unor mecanismeinovatoare de finantare prin care sa puna Tnpractica obiectivul de Tmbunatatire aperformantei energetice a cladirilor utilizate de administratia centrala.

<* Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizarii energiei din surseregenerabile

fn contextul tintelor globale ,,20 - 20 - 20" asumate de UE pentru 2020, statelemembre sunt obligate sa creasca ponderea surselor regenerabile de energie din mixulenergetic, conform Directivei nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizarii energiei dinsurse regenerabile.

Eficienta energetica si politicile de economisire a energie,i se numara printremetodele cele mai pertinente, prin care statele membre Tsi pot creste ponderea energieiavand la baza surse regenerabile. Prin urmare, avand Tn vedere legatura stransa dintretintele privind energia din surse regenerabile si cresterea eficientei energetice,implementarea de solutii care vizeaza cresterea eficientei energetice, ofera statelormembre posibilitatea de a-si Tndeplini mai usor obiectivele privind energia din surseregenerabile.

Statele membre trebuie sa adopte Planuri nationale de actiune in domeniulenergiei regenerabile. Aceste planuri trebuie sa prevada obiectivele nationale stabilitede statele membre cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile consumata Tntransport, energie electrica, Tncalzire si racire, Tn anul 2020.


De asemenea, aceste planuri trebuie sa fie armonizate cu Pr&Mffiqmti&fale indomeniul eficientei energetice, astfel Tncat sa aiba Tn vedere reducem rSnsumurilorde energie realizate Tn urma implementarii masurilor de eficienta energetica.

Statele membre sunt obligate sa prezinte Comisiei un raport cu privire la progresulTnregistrat Tn promovarea si utilizarea energiei din surse regenerabile, incepand dindecembrie 2011 ,din doi Tn doi ani.

*J* Directiva nr. 2010/31/UEprivindperformanta energetica a cladirilor

Directiva nr. 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor (Tn continuaredenumita DirectivaPEC), promoveaza Tmbunatatirea performantei energetice acladirilor, tinand cont de conditiile climatice din exterior si de conditiile locale, precum side cerintele legate de climatul interior si de raportul cost - eficienta.

Pe de o parte, Directiva PEC este o reformare a Directivei 2002/91/CE privindperformanta energetica a cladirilor (pe care o si abroga), iar pe de alta parte, DirectivaPEC introduce noi modificari substantiale Tn cerintele privind performanta energetica acladirilor.

fn baza Directivei PEC, statele membre au urmatoarele obligatii:

a. sa stabileasca cerintele minime de performanta energetica pentru cladiri,Tn vederea atingerii echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, intreinvestitiile necesare si economiile de cost al energiei, realizate pe durata de viataa cladirii; masurile efectuate Tn vederea mdeplinirii acestor cerinte minime, nu artrebui sa aduca atingere altor cerinte referitoare la cladiri, cum ar fi accesibilitatea,siguranta si destinatia prevazuta a cladirii;

b. sa aplice o metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilorTn conformitate cu cadrul general comun prevazut Tn Anexa l la Directiva PEC;

c. sa se asigure ca, atunci cand cladirile existente (cladirile Tn ansamblu,parti ale acestora, sau elemente ale anvelopei cladirii) sunt supuse unor renovarimajore, performanta energetica a cladirii sau a partii cladirii care a facut obiectulrenovarii Tndeplineste cerintele minime de performanta energetica, Tn masura Tncare acest lucru este posibil, din punct de vedere tehnic, functional si economic;,,renovarea majora" este definita ca fiind renovarea unei cladiri Tn cazul careia:

(i) costul total al renovarii referitoare la anvelopa cladirii sau la sistemele tehniceale acesteia depaseste 25% din valoarea cladirii, excluzand valoarea terenului pecare este situata cladirea; sau

(ii) peste 25% din suprafata anvelopei cladirii este supusa renovarii;

statele membre pot alege sa aplice optiunea (i) sau (ii);

io

Municipiul Campinaj ud. Prahova

d. sa mtocmeasca o lista a masurilor si a instrumentelor d^gggmj are aeficientei energetice a cladirilor (putand contribui in acest fel si la reducereasaraciei energetice), altele decat cele impusede Directiva PEC; incepand cu 30iunie 2011, aceasta lista va trebui actualizata o data la trei ani;

e. sa instituie unui sistem de certificare a performantei energetice acladirilor.

Leqislatia nationala privind eficienta eneraetica

Principalele acte legislative privind eficienta energetica in Romania, sunturmatoarele:

D Legea 121/2014 privind eficien{a energetica modificata si completata cu Legea160/2016

D HG nr. 1069/2007 pentru aprobarea Strategiei Energetice a Romaniei 2007 - 2020,actualizata pentru perioada 2011-2020;

D HG nr. 163/2004 - Strategia naJionala Tn domeniul eficientei energetice;

D HG nr. 1460/2008 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei -Orizonturi 2013-2020-2030;

D Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sistemede producere si distributie centralizate (HG nr. 882/2004);

D Hotararea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazata pe cerereade energie termica;

D Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata 2016;completata cu OG 13/2016

D Legea nr. 215/ 2001 a administratiei publice locale republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare;

D Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publicelocalenr.215/2001;

D Ordonanta de Urgenta Nr. 28/ 2013 pentru aprobarea Programului national dedezvoltare locala;

n


D Programul na|ional ,,Termoficare 2006-2015 caldura si confort"privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termictermica acladirilor;

De asemenea, pot fi de interes in domeniu si urmatoarele acte legislative:

D Legea 127/2014 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelornaturale nr.123/2012 si a Legii petrolului nr. 238/2004;

D OG 28/2014 privind unele masuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare aenergiei electrice si de echilibrare a Sistemului electroenergetic national, prin construireasi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj;

D OUG 89/2013 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre GuvernulRomaniei si Guvernul Republicii Moldova, privind organizarea si desfasurarea proceduriide achizitie publica aplicabila in cazul lucrarilor de subtraversare a raului Prut;

D OUG 63/2012 pentru modificarea si completarea OUG 18/2009 privind crestereaperformantei energetice a blocurilor de locuinte;

D HG 83/2012 privind adoptarea unor masuri de siguranta pe piata de energie electrica;

D OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilireasistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

D Legea 158/2011 pentru aprobarea OUG 18/2009 privind cresterea performanteienergetice a blocurilor de locuinte;

D HG 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale, privind conditiile si termeniireferitori la durata, continutul si limitele de exercitare a drepturilorde uz si servitute asupraproprietatilor private afectate de capacitatile energetice;

D Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei dinsurse regenerabile de energie, republicata in 2010;

D Legea 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilireasistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

D Legea 5/2010 pentru completarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;

D Ordin nr. 1083/2009 pentru modificarea si completarea reglementarii tehnicelndrumator pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatiile aferente;

D Ordin nr. 1673/2009 privind modificarea si completarea Procedurii si conditiilor deinregistrare a operatorilor economici care comercializeaza in sistem angro sau en detailprodusele energetice prevazute la art. 175 alin. (3) lit. a)—e) din Lege;

12


D Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor;

D OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;

n OG nr. 22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii laconsumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

D Hotarare privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasatensiune,457/2003, republicata in 2007;

D Norma metodologica privind performanta energetica a cladirilor, 2007;

In prezent, suportul legislativ existentpentru atestarea managerilor enrgeticisi auditorilor energeticieste compus din:

D Decizia 2794/2014 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea managerilorenergetici si agreerea societatilor prestatoare de servicii energetice si a Regulamentuluipentru autorizarea auditorilor energetici din industrie - Monitorul Oficial, Partea l, nr. 25;

D Ghidul de elaborare a auditurilor energetice aprobat prin Decizia presedintelui ANREnr.2123/2014;

Trebuie mentionat faptul ca in cadrul Anexei nr. 4, din Legea 121/2014 privindeficienta energetica sunt stabilite criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusivcele desfasurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei.

Auditurile energetice si sitemele de gestionare a energiei la nivelul contururilorindustriale si urbane trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

a) se bazeaza pe date operationale actualizate, masurate si trasabile privindconsumul de energie siprofilurile de sarcina(pentru energia electrica);

b) contin o revizuire detaliata a profilului de consum de energie al cladirilor saugrupurilor de cladiri, al operatiunilor sau instalatiilor industriale, inclusiv transporturile;

c) se bazeaza, ori de cate ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viata(LCCA) si nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua in considerareeconomiile pe termen lung, valorile reziduale ale investitiilor pe termen lung si ratelede actualizare;

d) sunt proportionale si suficient de reprezentative pentru a permite crearea uneiimagini fiabile aperformantei energetice globale si identificarea fiabila a celor maisemnificative oportunitati de imbunatatire.

Auditurile energetice permit calcule detaliate si validate pentru masurile propuse,astfel incat sa furnizeze informatii clare cu privire la economiile potentiale. Datele utilizate

13


in auditurile energetice sunt stocabile in scopul analizeiperformantei.

D Legea nr. 121/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea l nr. 574 din 1 august 2014.,modificata si completata cu legea160/2016 .Aceasta lege transpune Directiva2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012, privindeficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si deabrogarea Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, publicata in Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012. Aceasta lege a fost adoptata deParlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin. (2) dinConstitutia Romaniei, republicata.

Domeniul de reglementare si obiective:

o Scopul acestei legi il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea siaplicarea politicii nationale in domeniul eficientei energetice, in vederea atingeriiobiectivului national de cresterea a eficientei energetice.

o Masurile de politica in domeniul eficientei energetice se aplica pe intreg lantul:resurse primare, producere, distributie, furnizare, transport si consum final.

o Pana in anul 2020 se stabileste o tinta nationala indicativa de reducere aconsumului de energie cu 19%.

Legea subliniaza importanta politicii de eficienta energetica (Art. 2):

o lmbunatatirea eficientei energetice este un obiectiv strategic al politicii energeticenationale, datorita contributiei majore pe care o are la realizarea siguranteialimentarii cu energie, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la economisirearesurselor energetice primare si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Politica nationala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice astatului si urmareste:

a) eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei energetice;

b) promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiarepentru economia de energie;

c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiiloraplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii, furnizorii, distribuitorii deenergie si organismele publice, in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politicanationala de eficienta energetica;

14

Municipiul Campinaiud. Prahova ............. . ...... ,.-

e) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domenienergiei.

Politica nationala de eficienta energetica defineste obiectivele privind imbunatatireaeficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, masurile deimbunatatire a eficientei energetice aferente, in toate sectoarele economiei nationale cureferiri speciale privind:

a) introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor modernede masura si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentrumonitorizarea, evaluarea continua a previzionarea consumurilorenergetice;

b) promovarea utilizarii la consumatorii finali a echipamentelor si aparaturii eficientedin punct devedere energetic, precum si a surselor regenerabile de energie;

c) reducerea impactului asupra mediului al activitatilor industriale si de producere,transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;

d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e) acordarea de stimulente financiare si fiscale, in conditiile legii;

f) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.

In vederea aplicarii prevederilor prezentei legi, in cadrul Autoritatii Nationale deReglementare in Domeniul Energiei functioneaza Departamentul pentru EficientaEnergetica.

Exista Planul National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, ce seactualizeaza in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si la fiecare3 ani, fiind aprobat prin hotarare a Guvernului.

Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentruEnergie si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, potemite instructiunipentru domeniile specifice, care se aproba prin ordine ale ministrilor si se publica inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea l.

Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 372/2005 privindperformanta energetica a cladirilor, republicata, si ale Hotararii Guvernului nr. 219/2007privind promovarea cogenerarii, bazate pe cererea de energie termica utila.

In primul Plan National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, se notificaComisiei Europene, evaluarea masurilor luate sau care se vor lua, daca este cazul,pentru eliminarea barierelorde reglementare sau de alta natura aparute in calea eficienteienergetice. Masurile de eliminare pot include: furnizarea de stimulente, abrogarea sau

15


modificarea dispozitiilor juridice sau de reglementare,simplificadministrative, asigurarea educarii si/sau formarii profesionale saumaterie de eficienta energetica.

Legea nr. 121/ 2014 privind eficienta energetica modificata si completata culegea 160/2016

ln conformitate cu art.9 -

(21) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de20.000 de locuitori au obligatia:

a) sa Tntocmeasca programe de Tmbunatatire a eficientei energetice in care includmasuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilorart.6alin.(14) lit.a)sib);

b) sa numeasca un manager energetic, atestat conform legislatiei in vigoare sau saTncheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata inconditiile legii sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreatain conditiile legii.

(22) Programele de Tmbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (20) si alin. (21)lit. a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentruEficienta Energetica si se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la30 septembrie a anului in care au fost elaborate."

16


2 DESCRIEREA GENERALA A LOCALITATII

+ lnformatii privind locatia, date climatice.

Municipiul Campina se afla pe Valea Prahovei, la 30 km departare fa{a de mun.Ploiesti (resedinJa judetului Prahova) si la 90 km de mun. Brasov. Asezat la o altitudinemedie de 450 m, orasul se Tnscrie in zona subcarpatica. Este marginit la nord de raulCampini{a, la est de raul Doftana, iar la vest de raul Prahova. Cele trei rauri au modelatterasa Campinei, transformand-o Tntr-o platforma triunghiulara, cu pante mai line ori maiabrupte, care se Tntinde pe o suprafata de 2.423 hectare, avand o usoara Tnclinare pedirectja nord-sud.

> Localizarea orasului pe harta judetului Prahova:

&x<i

> lmagine satelitara:

> CoordonateWGS: 45"7'48"N; 25M4'24"E

17

Municipiul Campinaj ud. Prahova,

> Atestare documentara: anul 1503;

> Suprafata: 24.23 km*;

> Altitudine: 435m;

> Zona climatica ll, temperatura conventionala de calcul: -15 grade C;

> Temperatura medie anuala: +8.9 grade C;

> Numarul anual de grade zile de calcul: Ni2^ -3530;

> Viteza medie a vantului: are valori cuprinse intre 2-3 m/s;

> Datele preluate din SR4839/1997 Numarul anual de grade zile, indica valori aletemperaturii medii lunare cuprinse intre valoarile: -2.1grade C in luna ianuarie si+19grade C in luna iulie;

Datele climatice si valori ale radiatiei solare sunt masurate la statie meteo INCERC,existand astfel informatii privind conditiile climatice ale localitatii.

Exista informatii privind intensitatea radiatiei solare valori medii lunare ; valori carenu au mai fost revizuite in MC001/6- Parametrii climatici necesari determinarii performanteienergetice a cladirilor noi si existente, dimensionarii instalatiilor de climatizare a cladirilorsi dimensionarii higrotermice a elementelor de anvelopa ale cladirilor.

4 Populatia, elemente demoarafice si sociale - Evolutie $i

potential demoaraf!c

Descrierea evolutiei populatiei Municipiului Campina s-a realizat folosind datelefurnizate de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 1992, 2002 , 2011 sj informatiilefurnizate de lnstitutul National de Statistica prin Baza de date TEMPO-online. La 1 iulie2008, populatia stabila a municipiului Campina era de 37.411 persoane (conform INS,TEMPO-online). Volumul populatiei totale este consecinta evolutiilor trecute, de aceea Tncontinuare vom prezenta dinamica populatiei Tn perioada inter-cenzitara sj dinamicapopulatiei Tn perioada 2002-2008. Analiza dinamicii populatiei Municipiului Campina Tntreanii de recensamant 1992 si 2002 a dezvaluit o scadere a populatiei totale cu 2.765 depersoane, ceea ce reprezinta 6,65%, o scadere mai mare de 7%.

In anul 2011, populatia municipiului Campina era de 32.935 locuitori. Din punct devedere al evolutiei populatiei si al potentialului demografic, Municipiul Campina secaracterizeaza prin:

18


* u$oara scadere a volumului populatiei municipiului de la 38.754TBwsfronTn 2002 la37.411 locuitori Tn 2008 si la 32.935 in anul 2011. Activitati ale economiei nationalePersoane ocupate in agricultura, silvicultura - 86; lndustrie - 5.193; Constructii -1.066;Comertcu ridicata/amanuntul, repararea sJ Tntretinerea autovehiculelor, motocicletelorsi a bunurilor casnice - 2.194; Transport, depozitare, comunicatii - 536; Administratiepublica - 1.033; lnvatamant - 823; Sanatate sJ asistenta sociala - 881; Alte ramuri -1712;

* densitatea populatiei in anul 2006, Tn municipiu are valoarea de: 1.575 locuitori/km2

* deficit de populatie tanara - segmentul de varsta 0-14 ani, reprezinta doar 11,8% dintotalul populatiei, Tn 2006;

* populatiea activa este mai bine reprezentata decat la nivel judetean - 68,9% TnMunicipiul Campina, fata de 65,1% Tn judetul Prahova, la nivelul anului 2006;

* spor natural negativ (-3,2%o) Tn 2008, valoarea acestuia datorandu-se atat unei ratea mortalitatii ridicate - peste 11,3%o, cat si unei natalitati scazute;

* spor migratoriu negativ Tn 2008, cu valoarea de (-5,2)%o;

* Tn anul 2009, rata $omajului Tn cazul Municipiului Campina atinge valoarea de 3,7%,aflandu-se mult sub cea Tnregistrata la nivelul judetului Prahova - 7,4%;

* comparativ cu anul 2002, scaderea considerabila a ratei $omajului reflecta o cre$teresemnificativa a ocuparii la nivelul municipiului.

4 Cai de comunicatie si transport

Municipiul Campina reprezinta un nod de cai de comunicatie rutiera, fiind situata peValea Prahovei sJ tranzitata de traseul european E 60 Bucure$ti - Brasov - Tg. Mures - Cluj-Oradea - Ungaria, care Tn perspectiva 2020, va deveni drum expres, la acestaadauganduse viitoarea autostrada Bucure$ti - Bra$ov - Bors, care va trece tangentteritoriului administrativ al municipiului, Tn partea de sud-vest.

Pe raza municipiului Campina nu este organizat la nivelul Primariei un transportpublic local.

19

Municipiul Campinaj ud. Prahova_

Zoniflcarea functionala a intravilanului existent

Zona institutiilor publice sJ serviciilor, s-a dezvoltat foarte pu{in Tn ultimii ani,functionand Tn cladirile existente, aceasta fiind situat a cu precadere Tn partea centrala aorasului.

Tn ultimii ani, se remarca o tendinJa de extindere a spapor comerciale existente.Ponderea avuta de institutiile si serviciile publice sJ terenurile destinate activitatilorcomerciale si serviciilor este de 5,46 % din total intravilan. De asemenea, la parterullocuintelor colective P+4-8 de-a lungul B-dlui. Carol l exista spatii destinate activitatilorcomerciale.

La nivelul teritoriului intravilan al orasului Campina, nu exista o zona structurata,exceptand zona centrala (cu o tendinJa accentuata de dezvoltare axiala pe bd. Carol l) simicile nuclee de dezvoltare Tn teritoriu, destinata activitatilor economice (comert, serviciigeneraIe, financiar - bancare, prestari servicii, turism), acestea fiind dezvoltate spontan Tnrelafie cu principalele cai de comunicatie de importanta teritoriala. ln zona centrala suntamplasate dotarile social - culturale de interes major, sedii ale administratiei locale,obiective culturale, posta, spitalul, Casa tehnici sJ stiintei, casa de cultura, unitaticomerciale si financiar - bancare, etc.

Dotarile existente Tn cadrul municipiului Campina, sunt urmatoarele:

Administratie publica: Pe teritoriui municipiului Campina func{ioneaza, alaturi deprimarie $i sediul politiei, 5 unitati PTTR, administratia financiara, tribunalul, judecatoria siprocuratura.

fnvatamant: ln municipiul Campina functioneaza 12 gradinite, 6 scoli generaIe, 5licee, o scoala postliceala, o scoala ajutatoare si un orfelinat. De asemenea, pe razamunicipiului exista un liceu militar. Numarul elevilor pe o sala este foarte ridicat (peste 40),fiind necesara extinderea spatiilor de Tnvatamant.

Sanatate: Tn municipiul Campina regasim 2 spitale publice, 2 dispensare medicale,14farmacii, 2 policlinici si 14 cabinete medicale. De asemenea functioneaza o maternitate,1 statje de salvare si 2 crese, neexistand probleme de deservire a populatiei cu serviciimedicale. Personalul mediu sanitar care lucreaza Tn spitale este de 505 persoane.Spitalele dispun de 925 de paturi. De asemenea, este necesara finalizarea unor lucrari dereparare, consolidare a spitalelor de pe raza municipiului.

20

Municipiul Campinajud. Prahova.

Culte: ln cadrul Municipiului Campina exista pe langa biserici orf5ws*ef*6atolice siadventiste, o sinagoga evreiasca si Manastirea Augustinelor Sf. Rita.

Cultura: ln oras exista trei unitatJ, Casa Municipala de Cultura Geo Bogza, Casaasemenea, mai poate fi semnalata prezenta cinematografului de vara, precum si amuzeelor memoriale ,,B.P. Hasdeu" si ,,N. Grigorescu".

Serviciile si unita|ile comerciale existente sunt detaliate la capitolul de analizaeconomica. Se poate observa ca aceste unitati sunt concentrate Tn zona centrala alocalitatii, existand tendinte de dezvoltare de-a lungul principalelor cai de comunicatie, siTn relatie cu zona de activitati productive (cu precadere a serviciilor conexe si birourilor).

Functjunea dominanta cladirilor din teritoriul intravilan al municipiului Campina estelocuirea(51,26%), fondul construit pentru locuinte individuale fiind Tn plina dezvoltare.

Pe teritoriul orasului Campina exista si locuinte colective P+4 si P+ 6-10etaje, situateTn deosebi pe Bd. Carol l, Tn zona centrala si Tn ansamblul Kogalniceanu - Plopilor.

Zona de locuit este structurata pe mai multe cartiere de locuit: Campinita, Muscel,Voila, Slobozia, dr. Babes si zona centrala.

Valoarea fondului locuibil existent Tn municipiu variaza funcJie de perioada derealizare si materialele utilizate, precum si de partiul acestora. Regimul de Tnaltjmepreponderent, Tn cazul locuintelor individuale, este P+1-2 etaje, exceptJe facand insertiilerecente cu 2-A etaje.

Pe teritoriul intravilan al orasului Campina exista zone de locuinte situate Tn zone Tncare se manifesta alunecari de teren active, sau pe terenuri cu potential de instabilitate.Poate fi semnalata existenta cu precadere Tn partea nordica a orasului unor zone destinatelocuirii, slab construite si care necesita reconsiderarea relatiilor rutiere locale, precum sizone neconstruite (zona terenuri agricole - pasiuni situata la nordul orasului). Deasemenea, poate fi mentjonata, Tnvecinarea unor zone de locuinte cu zonele de activitatiproductive (Cartier Centru, Cartier Muscel, Cartier Parcuri). Traficul greu spre zoneleindustriale, Tn conditJile Tn care nu exista un traseu separat de circulatJe auto, producedisconfort Tn zona.

Unitatile productive sJ de depozitare ocupa 13,31% din total intravilan, acesteafiind detaliate la capitolul de analiza economica. O pondere importanta din totalul suprafeJeiintravilanului este ocupata de zona destinata activitatilor productive si de depozitare,datorita profilului industrial al orasului, aceasta ramura economica fiind dinamica, unitatjleindustriale fiind concentrate Tn 3 nuclee situatTn partea estica a orasului: nucleul estic situatTn proximitatea zonei centrale a orasului (Rafinaria, Turnatoria, STEROM Campina);

21


nucleul situat la nord de liniile CF Campinita (Neptun SA,ROMANA); nucleul de sud - strada Orizontului (Schela Baicoi, Gaz Metan, Energopetrol).

4 Echipare tehnico-edilitara

Alimentare cu apa- Canalizare

Alimentarea cu apa potabila a locuitorilor municipiului se realizeaza Tn sistem centralizat -Serviciul de producere si distributie apa potabila fiind concesionat SC HIDRO PRAHOVASA - operator zonal.

Alimentare cu energie electrica

In municipiul Campina nu sunt surse de producere a energiei electrice. In aproprierealocalitatii se afla lacul de acumulare Paltinu de pe raul Doftana unde este instalata centralahidroelectrica Paltinu.

Necesarul energetic al municipiului este asigurat din sistemul Energetic Natjonal.

ReJelele de joasa tensiune sunt alimentate din posturile de transformare care suntTn majoritate de tip PCZ (Tn cabina de zidarie) Tn zonele sistematizate (centrale) si aerieneTn vest. Linia electrica aeriana Brebu Doftana sJ derivatia ,,Voila" alimenteaza Re/eatva dedistribulie dejoasa tensiune,

ReJeaua de distributie de joasa tensiune (distributie urbana) este compusa dinreteaua de alimentare a consumatorilor tj reteaua de iluminat public. Aceasta retea estesubterana Tn zona centrala sJ aeriana Tn zona periferica. Reteaua de joasa tensiuneurmare$te trama stradala a localitatii. ReJeaua aeriana este pozata pe stalpi de beton.Ace$ti stalpi sunt utilizatj sj pentru instalatiile de iluminat public.

Alimentarea retelelor electrice aeriene de joasa tensiune se face Tn general radialdin posturile de transformare. Conductoarele au sectJunea de 35-95 mmp. In reteaua dejoasa tensiune Tn cablu subteran s-a urmarit de regula sa se creeze bucle Tntre doua posturide transformare. Cablurile din buclele retelei de joasa tensiune sunt de tip ACY ABY cusectJunea de 150 mmp.

Posturile de transformare sunt Tn marea lor majoritate de tip PCZ (Tn cabina dezidarie), gama de puteri cuprinzand valori de 400 KVA, 630 KVA $i 2 x 630 KVA.

Tn zonele periferice unde retelele de medie tensiune sunt aeriene, posturile detransformare sunt de tip aerian (250 KVA), pozate pe stalpi de beton.

22

Municipiul Campinajud. Prahova ._.

Alimentare cu energie termica $i gaze naturale

Alimentare cu energie termica

Alimentarea centralizata cu caldura a Municipiului Campina este Tn prezent desfiin$ata.Sistemul centralizat de alimentare cu energie termica (SACET), sistem care initial a fostrealizat cu centrale termice de cartier func{ionand pe gaze naturale.

Debran$area apartamentelor din locuint;ele colective de la sistemele dealimentare centralizata cu energie termica este o situaJie generala la nivelul Tntregii |ari.Consumatorii care s-au debransat de la sistemul de alimentare centralizata cu energietermica sj-au montat centrale termice murale de apartament, fie au ales sisteme locale deTncalzire folosind convectoare cu gaze sau radiatoare electrice saunumai pe seama flacariide la aragaz . De asemenea, consumatorii care si-au montat centrale termice proprii faceconomie prin reducerea temperaturii sJ a programului de Tncalzire pe seama inertieitermice a cladirilor si a caldurii pe care o (mai) primesc de la apartamentele vecine.

Cladirile colective de locuit au fost proiectate sj construite astfel Tncat safunctjonezeunitar din punct de vedere termic, nefiind realizata izolarea termica Tntre apartamente. Elenu au fost proiectate pentru a avea Tn fiecare apartament sisteme de Tncalzire care safunc{ioneze dupa programul dorit de fiecare locatar. De asemenea, calculele de verificarea structurilorconstructive din punct de vedere termotehnic si al evitarii formarii condensuluis-au facut pentru o functionare cu Tntreruperi limitate a functionarii instalatJei de TncalziresJ pentru variatJi mici ale temperaturii interioareTnjurul valorilorde 18...20sC.

Cresterea umiditatJi relative Tn Tncaperi peste valoarea de 60% datorita utilizariipentru Tncalzire a flacarii aragazului, a convectoarelor cu tiraj insuficient, precum si amontarii ferestrelor cu tamplarie etan$a $i geam termoizolant tip termopan conduc, pelanga apariJia unor boli respiratorii la locatari, la scaderea rezistentei termice a anvelopeicladirii, dar chiar sJ la scaderea capacitatii portante a acesteia prin patrunderea umiditatiipana la armaturile care se corodeaza Tn special Tn zonele de Tmbinari. De asemenea, nuse cunoaste Tnca efectul dilatarii sau contractarii inegale a elementelor exterioare deconstructie Tn conditjile Tn care Tncalzirea apartamentelor si a camerelor este aleatorie Tnspatiu ^i timp.

Este de mentionat $i faptul ca instalatia de alimentare cu apa rece a fiecarei cladiricolective de locuit, dar sJ a fiecarui apartament, nu a fost proiectata pentru a aveacapacitatea de a prelua si debitul de apa rece necesar pentru prepararea apei caldemenajere. ln Municipiul Campina aceasta situaJie s-a rezolvat prin cre$terea presiunii Tnretelele si instalatiile interioare de alimentare prin intermediul stapor de hidrofor montateTn cladirea fiecarei centrale termice de cartier, sta{ii care deservesc inclusiv blocurile cuP+4 nivele.

23


Microcentralele termice murale cu vas de expansiune sub

Din punct de vedere al confortului si al costurilor de exploatare, utilizarea sistemelorde Tncalzire care utilizeaza microcentralele termice de apartament este, la ora actuala,mai rentabila decat racordarea la SACET, sisteme care au inertie termica mare, presupuno serie de transformari ale parametrilor energiei termice si, de asemenea,impun transportulenergiei termice prin re|ele cu pierderi de caldura si agentJ termici,scazand astfelrandament arderii combustibilului.

Spatiile comerciale amplasate la parterul locuintelor colective sunt si ele dotate Tnprezent cu surse individuale de energie termica, separarea instalatjilor de Tncalzire fiindrealizata odata cu fragmentarea si Tnchirierea/vinderea acestora catre diverse firme.

Ca surse de caldura si apa calda menajera sunt utilizate de asemeneamicrocentralele termice murale sau, pentru Tncalzirea locala, convectoarele functionand pegaze naturale, apa calda menajera fiind preparata, Tn general, cu boilere electrice.

Cladirile din sectorul ter{iar si-au rezolvat, Tn general printre primele, asigurareacu energie termica din surse proprii, fie modernizandu-si centralele termice existente, fiedebransandu-se de la sistemul centralizat si montandu-si centrale proprii echipate cucazane moderne, automatizate, cu randament ridicat.

Alimentarea cu gaze naturale

Gazele naturale constituie principalul combustibil utilizat pentru Tncalzirea, prepararea apeicalde menajere, prepararea hranei si utilizari tehnologice la consumatorii casnici, cladiriledin sectorul ter|iar si la consumatorii industriali din Municipiul Campina. In prezent, circa98% din locuinJele din Campina utilizeaza drept combustibil gazele naturale, iar cladiriledin sectorul ter{iar utilizeaza pentru producerea energiei termice de asemenea gazelenaturale.

Retelele de distributJe de presiune redusa sunt amplasate pe aproape toate straziledin oras, lungimea conductelor de distributie fiind de cca. 150km, la aceasta lungimeadaugandu-se lungimea bransamentelor. (cca. 80 km).

Totalul punctelor de consum gaze naturale in conturul urban este de 15.134, dincare consumatori casnici 14.530 , iar consumatori noncasnici 604.

24

Municipiul Campinajud. Prahova _._

+ lnformatii privind actiunea municipalitatnifrfealizarea

politicii nationale de ef!denta enemetica $i de a introduce obliqatii

specifice cu privire la realizarea proaramelor municipale de

eficienta enemetica fnca de la transpunerea Directivei nr32/2006

prinOGnr22/2008.

La data intocmirii prezentului program, Municipalitatea nu are definita o strategie dedezvoltare locala privind imbunatatirea eficientei energetice, nu au fost intocmitedocumente strategice relevante de tipul: Planuri de actiune privind energia durabila;Strategii de reducere a emisiilor de CO2; Strategii locale Tn domeniul energiei; sau altedocumente strategice care prevad masuri Tn domeniul eficientei energetice, conformlegislatiei Tn vigoare.

Nu exista in cadrul departamentelor primariei persoana cu atributiuni siresponsabilitati privind eficienta energetica si nici un serviciu extern.

In consecinta, la data elaborarii acestui program nu poate fi identificata o baza dedate privind istoricul consumurilor de energie, nu poate fi definit un profil al consumurilorenergetice la nivelul conturului urban si nu a fostfacuta nici o raportare la MDRAP, conformOrdinului 2008/15.dec.2015, privind aplicarea unitara a prevederilor art 6 alin.1 din Legea121/2014 privind eficienta energetica.

Nu a fost identificata o politica fiscala locala, pentru Tncurajarea investi'tiilorTn masuride eficienta energetica, pentru reducerea consumului de energie, prin acordarea defacilitaJi fiscale persoanelor fizice care executa lucrari de reabilitare termica a locuintelorde domiciliu, Tn condipe legii.

Evaluarea nivelului de performanta a managementului energetic Tn localitate lamomentul- iulie2016,esteredatain matriceadeevaluaredinANEXA1.

25

Municipiul Campinajud. Prahova^

3 DEFINIREA CONTURULUI URBAN, IDENTOTDAREACONSUMURILOR Sl A SURSELOR DE ENERGIE

ln cadrul programului de imbunatatire a eficientei energetice, conturul urban analizatse identifica cu consumatorii aflati aria administrativa a localitatii.

Astfel, sunt prezentate date informative despre toti consumatorii din conturul urbanstabilit, dar masurile de crestere a eficientei energetice. ln prima faza vor punctaconsumatorii pentru care municipalitatea aloca fonduri pentru plata energiei in diverseforme.

Consumatorii identificati sunt grupati in urmatoarele categorii:

Servicii,utilitatipublice

lluminat Public

Alimentare cuapa si

canalizare

Alimentare cuenergie termica

Servicii desalubritate

Modul de gestionare aserviciului

Contract dedelegare agestiunii

Serviciuluipublic

X

X

Gestiune directaprin

departamenteleprimariei

X

Observatii

Mentenanta prinexternalizare serviciu

Nu exista producerecentralizata deenergie termica

26

Municipiul Campinajud. Prahova -

Transportpublic

Cladiri publice

RezidenteCladiri

individuale delocuit

X

-

-

-

X

X

Ser fe443fUJ^at deoperatori privati fara

alocari bugetare.

Rezidentele suntproprietati private inproportie de 99%.

Exista fond locativ ingestiunea primariei

Utilizari ale formelor de energie si tipuri de combustibil

Utilizari

-iluminat

-incalzire

-racire

-preparat apacalda

-procesetehnnologice

pentruindustrie si

servicii

EN

ER

GIE

ELE

CT

RIC

A

x

X

X

X

GA

ZE

NA

TU

RA

LE

x

X

x

CO

MB

US

TIB

ILS

OLI

D (

bio

masa

,le

mn

, p

ele

ti)

x

X

X

EN

ER

GIE

TE

RM

ICA

'

-

-

-

-

CO

MB

US

TIB

ILLIC

HID

X

EN

ER

GII

RE

GE

NE

RA

BIL

E

x

X

x

x

27

Municipiul Campinajud. Prahova-

Descrierea modului in care au fost prelevate profilele consumurilor de energiein lipsa unei baze de date.

Pentru stabilirea nivelului de referinJa, au fost identificate si analizate consumurilenivelul municipiului pentru anul de referinta 2013, Tn evolutie pana la nivelul anului 2015.Orizontul de timp pentru care vor fi propuse masurile in programul de imbunatatire aeficientei energetice acopera perioada 2016-2020.

Datele prezentate au fost puse la dispozitie de Primaria Municipiului Campina prindepartamentele sale si de furnizorii de energie electrica si gaze naturale.

Situatia anului de referinta 2013 a fost intocmita pe baza analizelor privind:

Sectorul dadirilor

Cladiri aflate Tn administrarea / proprietatea Municipiului Campina- pentru carePrimaria Municipiului achita contravaloarea energiei consumate pentru functionare,in mod direct, sau prin alocarea de fonduri centrelor financiare:

Tip Cladire

Cladiriadministrative

Cladiri dinTnvatamantul de

toate gradele

Numarbucati

6

20

Su

[mp]

3.219

54.638

Tipadministrare

Administraredirecta

Centrefinanciare

distincte cualocari din

bugetul local

Nr.decladiri

reabilitatetermic

2

1

Obs.

28


Unitati sanitare

Cladiri cudestinatieculturala

Alte tipuri decladiri publice

Cladirirezidentiale

8

4

2

74

27.567

10879

2751

7322

Centrefinanciare

distincte cualocari din

bugetul local

Administraredirecta

Contracte deconcesiune,contracte de

inchiriere

Contracte deinchiriere

*^^l^S&&

0

0

^

Locuintesociale,camine,

internate,etc.

Lista cladirilor publice-Anexa 7

Date tehnice pentru cladiri publice:

Tip cladire


Cladiri dinTnvatamantul de

toate gradele

Unitati sanitare

Gaz MWh/*n

2013

386,28

11473,98

7443,09

2014

354,09

10381,22

6891,75

2015

321,90

10381,22

5789,07

Energie electricaMWh/an

2013

378

880

1438

2014

390

1020

1370

2015

312

960

1424

29


Cladiri cudestinatie culturala


Cladiri rezidentiale

Total

1196,69

220,08

1025,08

21745,2

1087,9

165,06

988,47

19868,49

870,32

137,55

937,22

18437,28

308

50

1702

4756

288

42

1554

4664

272

40

1332

4340

Tip cladire


Cladiri dininvatamantul de

toate gradele

Unitafi sanitare

Cladiri cudestinatie culturala


Cladiri rezidentiale

Total

Gaz MWh/an2013

386,28

11473,98

7443,09

1196,69

220,08

1025,08

21745,2

2014

354,09

10381,22

6891,75

1087,9

165,06

988,47

19868,49

2015

321,90

10381,22

5789,07

870,32

137,55

937,22

18437,28

Energie electricaMWh/an

2013

378

880

1438

308

50

1702

4756

2014

390

1020

1370

288

42

1554

4664

2015

312

960

1424

272

40

1332

4340

30

Municipiul Campinajud. Prahova .

Cladiri ne-municipale

Cladiri din sectorul rezidential- cladiri individuale si condomenii - blocuri delocuinte:

Tip cladirirezidentiale

Numar S utilaincalzita[mp]

Observatii

(privind reabilitarea)

Cladiri individuale 15.822 1.085.962 Se apreciaza ca unprocent de 10% din nr.cladirilor au o izolatie

termicacorespunzatoare noilor

cerinte.

Apartamente incondomenii

8.960 (290 blocuride locuit)

331.520[mp] Au fost reabilitatetermic 3 blocuri prinprogramul national;

restul apartamentelorfiind reabilitate prin grijaproprietarilor insularsi

necorespunzator.

Consumuri anuale pe tip de sursa de energie:

Tip consumator

Consumatori casnicirezidente

Consumatori noncasnici

Gaz MWh/an

2013

151582

94348

2014

144936

85893

2015

144117

72222

31


Tip consumator

Consumatori casnici(rezidente)

Energie electrica MWh/^ff==

2013

29.976

2014

31.619

2015

33.263

lndicator Valoare | Consum | Marime de [ Observatiiindicator | de energie | raportare |

Consum de energie |termica pentru j

incalzire locuinteindividuale(KWh/mp) |

! Suprafatai utila totala

i

i

Valoareindicator din |

| indici| statistici- |i certificate de

performantaenergetica

Consum de energietermica pentru

incalzireapartamente bloc

(KWh/ an mp)

Consum de energietermica pentruincalzire cladiri

publice (KWh/ an mp)

190

186

Suprafatautila totala

Suprafatautila totala

Valoareindicator din

indicistatistici-

certificate deperformantaenergetica


indicistatistici-


32


Consumul de energie j Datede racire pe tip de i indisponibile

locuinta cu aer jconditionat [kWh]

Consumul de energiepentru preparat apacalda (kWh/locuitor) Medie 4.20

Consum de energieelectrica pentru

rezidente( KWh/ anmp)

25

Suprautila totala

Numar totallocuitori

Suprafatautila


indicistatistici-


lnventarul cladirilor tip condomeniu- blocuri de locuinte Anexa 8.

Cladiri din sectorul tertiar

lnventarcladiri:

Tip cladire

Cladiri pentru servicii de comert

Hoteluri, pensiuni si restaurante

Cladiri industriale

Alte tipuri de cladiri

Numar

85

18

66

45

33


lluminatul public

Sistemul de iluminat public este organizat cu gestiune directa in cadrul serviciuluiADPP, mentenanta fiind delegata unei societati private prestatoare de servicuu.

Scopul organizarii serviciul:

- Satisfacerea interesului general al comunitatJi;- Asigurarea dezvoltarii durabile a Municipiului Campina;- Cresterea gradului de securitate individuala si colectiva;- Marirea gradului de siguranJa a circulatJei rutiere si pietonale;- Punerea Tn valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice si peisagistice- Crearea unui ambient placut;- Asigurarea functionarii si exploatarii Tn conditJi de siguranJa, rentabilitate si eficienta

economica a infrastructurii aferente serviciului;

Descrierea situatiei existente.

In anul 2013 a fost intocmit un studiu de fezabilitate privind: Modernizarea sistemuluide iluminat public stradal din municipiul Campina prin implementarea unor masuri deeficienta energetica si separarea iluminatului public, controlul centralizat al consumului deenergie electrica, elaborat de SC ELMAPRO CONSULT SRL.

In cadrul acestui studiu de fezabilitate, au fost propuse urmatoarele obiective:

* scaderea consumului de energie electrica aferent iluminatului public stradal;* imbunatatirea calitatii iluminatului stradal;* diminuarea costurilor primariei legate de factura la energie electrica pentru

serviciul de iluminat;* separarea iluminatului public si controlul centralizat al consumului de energie

electrica.

Descrierea investitiei:

Scenariile tehnico - economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse:

a) Scenarii propuse avand in vedere directiile Strategiei energetice amunicipiului Campina in iluminatul obiectivelorde interes public:

34


Punctele de delimitare si masura ale sistemului de iluminat pTNtyfc^Ja fi coase inafara posturilor de transformare, punctelor de alimentare, cutiilor de distributie detinute deSC ELECTRICA SA si cuprinse in puncte de aprindere a iluminatului public (contoareelectrice cu masura directa, cu sistem flexibil de tarifare).

Se va renunta la sistemul de aprindere in cascada, actionarea iluminatului fiind dataindividual pe fiecare punct de aprindere.

Separarea punctelor de aprindere, echilibrarea fazelor de lucru sJ comandaindividuala fiind obligatorie, se pot lua in considerare urmatoarele alternative:

Scenariul 1. ln fiecare punct de aprindere se instaleaza un modul de comanda sitelemetrie si in fiecare corp de iluminat public se monteaza un intrerupator electronic pentru" dimming" in trepte in aplicatii de iluminat exterior pentru realizarea reducerii intensitatiiluminoase pe anumite paliere orare;

Scenariul 2. ln fiecare punct de aprindere se instaleaza un modul de comanda sitelemetrie si un modul de variatie a tensiunii pentru realizarea reducerii intensitatiiluminoase pe anumite paliere orare, dupa un calendar stabilit de comun acord cuautoritatea locala.

Dezavantaj Scenariu 1: lntrerupatorul electronic este montat in interiorul fiecaruicorp de iluminat, actionand independent reducerea intensitatii luminoase pe anumitepaliere orare deci nu se poate face centralizata aceasta reducere. ln plus orice modificarea timpului de setare trebuie facuta pe fiecare corp de iluminat.

Elaboratorul Studiului de fezabilitate recomanda Scenariul nr 2.

b) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica :

* Montare Puncte de aprindere si telemetrie.

Se vor executa lucrari de preluare a circuitelor sistemului de iluminat public din posturilede transformare, punctele de alimentare, cutiile de distributie in puncte de alimentare ailuminatului public, puncte ce vor cuprinde trei compartimente :

* Compartimentul de masura, unde se vor monta, contorul electronic dublu tarif,reductorii de curent si care va fi in gestiunea SC ELECTRICA SA.

* Compartimentul de distributie (punctul de aprindere propriu zis) unde

35


se vor monta contactorul ce va anclansa comanda individuala pe fiecare=p8aefae iluminat,intrarile din postul de transformare si plecarile spre reteaua de iluminat.

* Compartimentul de comanda, unde se vor monta modulul de comanda si telemetriesi modulul de variatie a tensiunii. Modulul de comanda si telemetrie este o unitatecompacta de comunicatii GSM/GPRS cu functii de control si colectare a datelor dinreteaua de iluminat public alimentat la 240 V c.a. si permite transmiterea sireceptionarea informatiilor intre centrul de comanda si fiecare punct de aprindere inparte. Modulul de variatie a tensiunii consta dintr-un autotransformator trifazat saumonofazat, de puteri variabile.

Variatia se face in trepte, fara trecere prin zero.Modulul de variatie a tensiunii esteprotejat la scurtcircuit si la suprasarcina prin blocuri de protectie dedicate acestorfunctiuni.Acest modul permite scaderea programabila a tensiunii in retea (in perioada de noapte,cand iluminatul public are functie doar de siguranta), scadere ce duce la scaderea fluxuluiluminos din lampi pana la un prag acceptabil, o economie energetica de pana la 30 % sicresterea fiabilitatii lampilor si componentelor aparatajului de peste 50 %.

* Montare corpuri de iluminat

Se vor inlocui lampile de iluminat existente (lampi cu vapori de Na si de Hg cu puteride 125 W sau 250 W) cu lampi cu ioduri metalice de 100 W si vapori de sodiu cu puteri de70 W si 150 W ( lampile cu puteri de 70 W si 150 W sunt destinate iluminarii arterelorsecundare din Municipiul Campina iar cele de 100 W si 150 W sunt destinate iluminariiarterelor principale din Campina). Prin inlocuirea lampilor se vor reduce emisiile de gazecu efect de sera. Acestea vor asigura un iluminat uniform, placut, usor de exploatat.

Pentru iluminatul arterei principale de circulatie Calea Daciei- B-dul N. Balcescu - B-dul Carol l, s-a prevazut montarea de corpuri de iluminat cu ioduri metalice care realizeazao lumina alba, ceea ce asigura redarea culorilor naturale si asigura un iluminat elegant lanivelul standardelor mondiale.

Exista in oras unele zone clasificate din punct de vedere al pericolului de explozie (EX).Unele dintre acestea sunt Str. Eruptiei, Str. Sondei, Str. Petrolistului si B-dul N. Balcescu(langa Casa Tineretului ), unde exista sonde de exploatare si conducte petroliere ,careimplica zone cu mediu clasificat, urmand a se tine cont de aceasta. Iluminatul se vaproiecta ca atare in zonele respective.

Functie de bugetul ce poate fi alocat se pot realiza si lucrari de montaj stalpi ornamentaliprevazuti cu corpuri de iluminat moderne in adecvanta cu zona respectiva.

36


lnstalatiile de iluminat de sarbatori vor fi realizate din circuitele denEMafefefee#r^tente cuconductor torsadat tip TYIR OLAL50+3x35 mrr^.

Iluminatul parcarilor, spatiilor verzi din Campina se va realiza din circuitele de iluminatexistente sau daca nu este posibil acest lucru se vor monta puncte de aprindere noi pentruacestea.

*J* Lucrari de retele electrice de iluminat

Lucrarile de retele electrice strict necesare, inseamna retele electrice aeriene sisubterane, inlocuire de cabluri si conductoare, inlocuire de stalpi, circuite pentru iluminatulornamental si de sarbatori.

Se au in vedere de asemenea, treceri partiale in cabluri subterane a zonelor centraleadiacente pietei centrale si totodata, montarea de stalpi metalici, inclusiv pe B-dul N.Balcescu.

Se estimeaza ca reteaua de iluminat public va fi inlocuita in proportie de 20%, in etapelede modernizare, datorita gradului ridicat de uzura.

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din municipiul Campina prinimplementarea unor masuri de eficienta energetica si separarea iluminatului public,controlul centralizat al consumului de energie electrica se va desfasura in doua etape :

" Etapa l: - scoaterea punctelor de delimitare si masura in afara posturilor detransformare, punctelor de alimentare si cutiilor de distributie (37 puncte deaprindere a iluminatului public)

in fiecare punct de aprindere se va monta modulul de variatie atensiunii.

- inlocuirea corpurilor de iluminat pe arterele principale din municipiulCampina (947 lampi)

* Etapa ll: - inlocuirea corpurilor de iluminat pe arterele secundare din municipiulCampina (886 lampi)

-inlocuire retea de iluminat public

37


* Concluziile evaluarii impactului asupra mediului:

Limitarea impactul asupra mediului se realizeaza prin :

alegerea de produse care utilizeaza mai putine materii prime, produse alcatuitedin materiale recuperabile

reducerea consumului de energie electrica si implicit a gazelor cu efect de sera(ex. CO2)

limitarea poluarii luminoase realizand un iluminat de calitate, Tn sensul dirijariiluminii doar spre locul in care este necesara si doar acolo unde este dorita.

atentia acordata durabilitatii produsului privit ca un serviciu si nu doar ca unobiect, prin utilizarea de aparate de iluminat care permit optimizarea cheltuielilorde intretinere

Durata de realizare a investitiei este de 2 ani si cuprinde doua etape :

> etapa l - un an : - scoaterea punctelor de delimitare si masura in afara posturilorde transformare, punctelor de alimentare si cutiilor de distributie (37 puncte deaprindere a iluminatului public)

- inlocuirea corpurilor de iluminat pe arterele principale dinmunicipiul Campina (947 lampi)

* etapa ll - un an : - inlocuirea corpurilor de iluminat pe arterele secundare dinmunicipiul Campina (886 lampi)

- inlocuire retea de iluminat public

38

Municipiul Campinaj ud. Prahova _

lnformatii privind efectul implementarii proiectului, economiementionata in Studiu de fezabilitate.

Calculul Eficientei energetice a proiectului

-Anul l-

Situatia actuala:

ln prezent, Tn Municipiul Campina, puterea consumata este de 2.000.000 kWh/an.

Montarea corpurilor de iluminat: 4 luni

Luna/Nr.zile

Orefunctionare

iluminat

lanuarie/31

14h

Februarie/28

13h

Martie/31

I3h

Aprilie/30

12h

Nr total ore de functionare a iluminatului public Tn primele 4 luni: 14+13+13+12= 52 ore

ln primele 4 luni vor fi 52 x 30= 1560 ore de functionare, rezultand un consum de780.000 kWh.

Luna/Nr.zile

Orefunctionare

iluminat

Mai/31

11h

lunie/30

10h

lulie/31

8h

August/31

8h

Nrtotal ore de functionare a iluminatului Tn urmatoarele 4 luni: 11+10+8+8=37 ore

ln urmatoarele 4 luni vor fi 37 x 30= 1110 ore de functionare, rezultand un consumde: 664 x 1110 ore x 70W= 51.592 kWh

880 x 1110 ore x 150W= 146.520 kWh289 x 1110 ore x 10OW= 32.079 kWh

total: 230.191 kWh

39

MunicipiulCampinajud. Prahova .............. . _____

Totalul de energie consumata Tn primele 8 luni ale primului anproiectului este de:

780.000 kWh + 230.191 kWh = 1.010.191 kWh

ementare a

Consumul de energie in ultimele 4 luni ale primului an:

Luna//Vr. z/7e

Ore functionareiluminat

Ore functionarein urma aplicarii

dimmingului

Procent

total % dimmingpt ultimele 4 luniale primului an

Septembrie/31

10 ore

5 ore

50%

Octombrie/30

12ore

6ore

50%

Noiembrie/31

14ore

6,5 ore

46,42 %

Decembrie/30

14ore

6,5 ore

46,42 %

48,21%

Nrtotal ore de functionare a iluminatului Tn ultimele 4 luni ale anului: 10+12+14+14= 50ore.

In ultimele 4 luni vor fi 50 x 30= 1500 ore de functionare, rezultand un consum de:

664 x 1500 ore x 70W= 69.720 kWh880 x 1500 ore x 150W= 198.000 kWh289 x 1500 ore x 100W= 43.350 kWh

total: 311.070 kWh (fara aplicarea dimmingului)

Consumul total de energie Tn primul an, fara aplicarea dimmingului este de:

780.000 kWh + 230.191 kWh + 311.070 kWh = 1.321.261 kWh

Economia totala de energie Tn primul an, fara aplicarea dimmingului este de:

2.000.000 kWh - 1.321.261 kWh = 678.739 kWh , adica de 33,95 %

40

Municipiul Campinajud. Prahova—

'l *> ,vi*- /in*. X V V iu^ ^' , n

Consumul de energie pe parcursul primului anfara dimming

Con

sum

de

ener

gie

/kW

h 800000

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Consumul total de energie peparcursul primului an /kWh

"" ' "

s

E .... "";- TTTrim I Trim ll ! Trim lll I

780000 230191 311070

Calculam consumul de energie pe ultimele 4 luni ale primului an de implementare aproiectului m urma aplicarii dimmingului.

Dimmingul se va aplica din data de 1 septembrie a primului an,astfel, realizam oreducere a fluxului luminos asupra corpurilor de iluminat de 70W si 150W astfel: pentrusursele de 70W reducem intensitatea cu 20% , iar pentru cele de 150W cu 50%.

20%.Realizam o reducere a fluxului luminos asupra corpurilor de iluminat de 70W de

664 x 1500 ore x 48,21% x 70Wx 80% = 26.889 kWh

664 x 1500 ore x 51.79% x 70W= 36.108 kWh

tota!: 62.997 kWh

Tnainte de aplicarea dimmingului am avut o putere consumata pentru lampile de70W de 69.720 kWh. Astfel ajungem la o economie de

69.720 kWh - 62.997 kWh = 6.723 kWh

41

Municipiul Campinajud. Prahova_ ,.

Realizam o reducere a fluxului luminos asupra corpurilor 150Wde50%.

880 x 1500 ore x 48,21% x 150Wx 50% = 47.728 kWh

880 x 1500 ore x 51,79% x 150W = 102.544 kWh

total: 150.272 kWh

Inainte de aplicarea dimmingului am avut o energie consumata pentru lampile de150W de 198.000 kWh. Astfel ajungem la o economie de:

198.000 kWh - 140.538 kWh = 57.462 kWh

TOTAL Economic rezultat Tn urma dimmingului este de :

6.723 kWh + 57.462 kWh = 64.185 kWh economie dimming=3,2%

total: 311.070 kWh - 64.185 kWh= 246.885 kWh prin aplicarea dimmingului.

i i

| Consumul de energie pe parcursul primului an cu dimming |de20%ptCILde70Wside50%ptCILdel50W I

Q)

's?Ol

OJu^E3vt

8

900000 -

800000 '

700000 '-

600000 [

500000 |

400000 t-

300000 i

200000 L

100000

O

""Consumul total de energie peparcursul primului an /kW

Trim I

780000

Trim ll

230191

Trim lll

246885

Economie TOTALA de energie in primul an de implementare a proiectului prinaplicarea unui dimming de 20% pt lampile de 70W, respectiv de 50% pt lampile de150W:

33,95% + 3,2 %= 37,15%

42

MunicipiuI Campinajud. Prahova _

Descrierea sistemului de iluminat public:

lndicatorAn

Consum energieelectrica (MWh/an)

Factura energieelectrica (lei/an)

2013

2300

1.213.226

2014

2700

1.088.543

2015

2500

1.012.829

Obs.Scaderea consumului pentru energia electrica se justifica prin implementareaetapei l din proiectul pe care municipalitatea il deruleaza;

4 Sectorul Transport

La nivelul municipiului serviciul de transport in aria administrativa este concesionatunui operatorului privat SC ELIRO SRL, municipalitatea nu acorda fonduri pentru acestserviciu.

4 Producerea Energiei din Surse Regenerabile

La nivel local nu a existat nici o initiativa privind valorificarea potentialului energieiregenerabile, desi expunerea solara incadreaza localitatea ca fiind zona cu cele mai multezile insorite pe parcursul unui an.

Sunt montate in sistem privat un numar de 50 panouri solare pentru preparat apacalda, la rezidente - actiunea a fost demarata prin programul Casa Verde.

In cadrul a doua societati comerciale cu specific industrial de productie sunt montatepanouri fotovoltaice pentru utilizare proprie; despre care nu exista date tehnice.

43

Municipiul Campinajud. Prahova .

4 OBIECTIVE Sl ACTIUNI , MASURI SPECIFICE INCADRUL PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE AEFICIENTEI ENERGETICE.

Politica energetica a Uniunii Europene este articulata Tn jurul obiectivelor ,,20-20-20",care trebuie atinse pana Tn 2020:

* reducerea cu 20% Tn UE a emisiilor de gaze cu efect de sera comparativ cunivelurile mregistrate Tn 1990,

* 20% din energia consumata Tn UE sa provina din surse regenerabile,* Tmbunatatjrea cu 20% a eficientei energetice a UE.

Liderii UE au propus, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seracu 30% daca altJ poluatori importantj din {arile dezvoltate si Tn curs de dezvoltare se obligasa procedeze Tn acelasi mod. Obiectivul UE pe termen lung este reducerea, pana Tn 2050,a emisiilor de gaze cu efect de sera a 80%-95% din nivelurile mregistrate Tn 1990, precumsi asigurarea aprovizionarii si mentjnerea competitivitatJi. Unul dintre obiectivele centralecare trebuie atinse pana Tn 2020 este eficien{a energetica, care constituie solu{ia pentru afi atinse Jelurile Tn materie de combatere a schimbarilor climatice, reprezentand, Tn acelafitimp, cea mai rentabila modalitate de a reduce emisiile, de a creste nivelul de siguran{aenergetica si de competitivitate, de a mentJne costurile energetice la un nivel acceptabil.

Pentru a creste eficienta, UE Tsi concentreaza atentia pe transportul public sisectorul constructiilor, unde se poate economisi cea mai mare cantitate de energie. Deasemenea, contoarele inteligente si etichetele energetice UE pentru aparaturaelectrocasnica Ti ajuta pe consumatori sa Tsi limiteze consumul.

Politica nationala Tn domeniul energiei si mediului; in caz concret Planul National deActiune Tn domeniul Eficientei Energetice

Prin Planul National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice-PNAEE 1,Romania si-a stabilit ca tinta nationala, pentru anul 2020 reducerea consumului de energieprimara cu 19%.

44

/* ./

MunicipiuICampina |i,iud.Prahova . .. _ V v , o A C K <T'. _' 'j - ^v^^^'i-x ^% v /^; ^

l

ln ce priveste programele sectoriale de eficienta energeticarepfegndentificateurmatoarele prioritati:

D Sistemul energetic

o Eficienta in transformarea/producerea energiei;

o Eficienta inalta in cogenerare;

o Reducerea pierderilor in retelele de transport si distributie a energiei;

o Eficientizarea sistemelor de alimentare cu energie termica;

o Evaluarea rezultatelor obtinute si extinderea programului "Termoficarea 2006-

2015,caldura si confort", pana in 2020.

D Sectorul rezidential

o Reabilitarea blocurilor de locuinte;

o Realizarea de audituri energetice sistematice;

o Reabilitarea cladirilor;

o Reabilitarea sistemelor centralizate de incalzire.

D Sectorul industrial

o Management energetic, pe baza auditurilor energetice sistematice;

o Analiza posibilitatilor de introducere a echipamentelor eficiente din punct de vedere

energetic, atat in industria grea , cat si la IMM-uri.

D Sectorul tertiar si sectorul municipal

o Eficienta energetica in cladiri publice si particulare;

o Eficienta energetica in iluminat public.

D Transport

o Eficienta energetica in toate modurile de transport:individual, comercial, publicurban,feroviar.

45


Obiective pe termen scurt si mediu propuse

O1.Reducerea consumului specific de energie in cladirile municipale cu 15%pana in 2020

O2.Reducerea consumului specific de energie in cladirile rezidentiale de tipcondomeniu blocuri de locuinte cu 30% pana in 2020

O3.Reducerea consumului specific de energie in cladirile rezidentialeindividuale cu 10 % pana in 2020.

O4.lmbunatatire a calitatii serviciului de iluminat public, reducereaconsumului de energie cu 20% pana in anul 2020.

O5. Cresterea eficientei energetice, gestionarii inteligente a energiei si autilizarii energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv incladirile publice, si in sectorul locuintelor avand ca tinta scaderea emisiilor decarbon cu 20%

4 Actiuni organizatorice prioritare pentru indeplinirea

obiectivelor.

lnfiintarea la nivelul primariei a unui serviciu de eficienta energetica care saconstruiasca si sa gestioneze o baza de date interconectata cu furnizorii de utilitati,energie electrica si gaze naturale. Cuantificarea in unitati de energie MWh/an aajutoarelor sociale acordate sub diferite forme pentru categoriile de persoanedefavorizate.

Lucrul cu cetatenii si partile interesate : este necesara in primul rand o actiune sutinutadin partea municipalitatii pentru cresterea constientizarii , informarea cetatenilor siobtinerea implicarii acestora Tn actiuni de economie de energie la nivelul comunitatii,(servicii de asisten{a tehnica si consultare, suport financiar si subventii, campanii deinformare si constientizare, sesiuni de instruire).

46


DETALIEREA ACTIUNILOR PENTRUIMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

O1. Reducerea consumului specific de energie in cladirile municipale cu 15%pana m 2020.

Cladiri municipale - cele pentru care primaria isi asuma costurile legate de energie:sedii municipale, scoli, gradinite, sedii sociale, centre/baze sportive si de agrement, etc.);cu toate ca ponderea lor Tn consumul total al cladirilor este mica, actiunea primariei estede a le transforma Tn cladiri expemplare din punct de vedere al eficientei energetice si alutilizarii surselor regenerabile de energie.

In primul rand, in cazul cladirilor se impune o corecta diagnoza a situatiei lor actualedin punct de vedere a consumurilor energetice prin efectuarea si promovarea auditurilorcare sa le stabileasca performanta energetica - in termeni de consumuri specifice deenergie (Kwh/m^ si an) facand posibila comparatia cu alte cladiri din aceeasiclasa/categorie. De asemenea, auditurile vorfurniza recomandarile de baza pentru actiunispecifice pentru reducerea consumurilor impreuna cu evaluarea costului acestor masuri,recomandari care vor sta la baza viitoarelor lucrari de reparatii /modernizari ale cladirilor.

Se vor monitoriza permanent consumurile de energie si parametrii de confortinterior; urmand ca ordinea prioritizarii interventiilor de reabilitare termica si modernizareenergetica sa tina cont de acest indicator.

lntervenpe avute Tn vedere la reabilitarea sau modernizarea energetica a uneicladiri se Tmpart Tn doua categorii principale si anume:

* lnterventii asupra cladirii

5'

* lnterventii asupra instalatiilor aferente cladirii.

1. lnterventiileasupracladirii

lnterventiile asupra cladirii vizeaza reducerea necesarului propriu de caldura al cladirii,independent de comportamentul instalatiilor si al consumatorilor. Se va urmari cu prioritateindeplinirea cerintelor minime de performanta energetica reglementate prin C107 cu toatemodificarile sale.

47


ln principiu, acestea sunt urmatoarele:

1.1 lmbunatafirea izola{ieitermice

Ameliorarea izola$iei termice a unei constructii existente are drept scop reducereafiuxului termic disipat prin conducJie prin anvelopa cladirii catre mediul exterior.

1.1.1 lmbunatatirea izolatiei termice a elementelor de constructie opaceorizontale

a lzolaJia termica a planseelor de terasa

a lzolarea termica a plan$eelor de pod

a lzolarea termica a planseelor peste subsol

a lzolarea termica a placilor pe sol

1.1.2 lmbunatatirea izolatiei termic e a elementelor de constructie opace verticale

p lzolarea termica la exterior a peretilor exteriori

1.1.3 lmbunatatirea elementelor de constructie vitrate:

1.1.4 lmbunatatirea altor elemente de constructie perimetrale

a Pere{ii adiacenJi rosturilor (de dilatatie, de tasare sJ antiseismice) se termoizoleaza:

* la exterior - Tn cazul rosturilor deschise accesibile;

* la interior- Tn cazul rosturilor deschise inaccesibile $i a rosturilor Tnchise.

a Planseele care delimiteaza volumul Tncalzit de mediul exterior, la partea inferioara (labowindouri, ganguri de trecere, plansee inferioare peste logii $.a) se termoizoleaza - deregula - la tavanul plan$eelor.

a Planseele care delimiteaza volumul Tncalzit de mediul exterior, la partea superioara(plan$ee superioare sub logii $.a.), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune lafaJa superioara a planseelor, sub pardoseala.

a Peretii exteriori, sub CTS, Tn contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurileTncalzite.

a Placile din beton slab armat, la partea inferioara a demisolurilor si subsolurilorTncalzite, sub CTS, Tn contact cu solul.

48


o PereJii si planseele adiacente unor spatJi care fac parte din voTo!l'IHI uonstructiv alcladirii, dar care au alte functiuni sau destinatii, de regula mai putin sau intermitent Tncalzite(spaJii comerciale la parterul cladirilor de locuit, birouri s.a.).

a Diverse suprafeJe vitrate, altele decat tamplaria exterioara (luminatoare, pere{iexteriori vitrati, transparentJ sau translucizi etc.).

a Usi exterioare sau catre spatii neTncalzite, opace sau par{ial transparente.

1.2 lmbunata{irea etan$eitafii la aer

Aceasta trebuie sa priveasca atat reducerea sau chiar eliminarea infiltratiilor parazite(rosturile elementelor mobile, obloane rulante etc.), cat si asigurarea aerului proaspatnecesar Tn vederea limitarii umiditatii si a condensului, ce pot avea efecte negative asupraconstructiei.

1.2.1. Etansarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spatiul incalzit

1.2.2. Etan$area rosturilor elementelor mobile exterioare din spatiul neincalzit

2. lnterventiile asupra instalatiilor de Tncalzire $i apa calda de consum aferentecladirii

lnterventiile asupra instalatiei vizeaza reducerea consumului de energie pentrusatisfacerea necesarului determinat (Tncalzire, apa calda de consum). Se poate intervenila mai multe nivele (producere, transport, distributJe, utilizare), atat pentru Tncalzire, cat sipentru apa calda de consum:

2.1 la nivelul producerii caldurii (in cazul cladirilor dotate cu sursa proprie decaldura):

- Tnlocuirea aparatelor Tnvechite sau neadaptate (arzatoare mai vechi de 9-10 ani sicazane mai vechi de 12-15 ani),

- adaptarea puterilor surselor de caldura Tn centrala termica,

- substituirea partjala sau totala a formei de energie,

- utilizarea de tehnici specifice (pompe de caldura cu compresie mecanica, cuabsorbtie, cazane cu condensatie, instalatie solara);

49


2.2 la nivelul distribufiei caldurii:

- izolarea termica a conductelor de distributie din spape neTncalzite,

- reducerea temperaturilor de reglaj a instalaJiei de Tncalzire Tn scopul satisfaceriinecesarului de caldura;

- separarea circuitelor ai caror parametri functionali sunt net difen'ti,

- reechilibrarea circuitelor care alimenteaza corpurile de Tncalzire func|ionand cu apacalda (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarealocala a izolatiei, iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distributieidebitelor).

2.3 la nivelul utilizatorului (spafiile incalzite $i punctele de consum a.c.m.):

- instalarea de robinete termostatice la corpurile de Tncalzire si, Tn cazul Tncalziriicolective, combinarea acestei masuri cu montarea sistemelor de repartizareindividuala a costurilor de Tncalzire.

3. Particularitati ale masurilor de reabilitare / modernizare energetica pentrucladiri

A. Principalele solutii tehnice din prima categorie susmentionata, sunt:

0 Asigurarea unei eficienJe cat mai ridicate pentru echipamentele din componentasistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de Tncalzire, pompe, ventilatoare,baterii de Tncalzire armaturi de reglaj etc.) - prin prisma funcJiei de transfer aechipamentelor, a randamentelor, a consumurilorspecifice etc.;

0 Asigurarea reglarii sarcinii termice de Tncalzire conform graficului (curbei) de reglajtermic proprie consumatorului (prevazuta prin contractul de furnizare a energieitermice);

0 Eliminarea pierderilor din reteaua de distributie a agentului termic din incinta cladirii(amplasata Tn subsol tehnic sau spaJii anexe), prin eliminarea defectelor si printermoizolarea conductelor;

0 Eliminarea depunerilor de materii organice si anorganice din interiorul conductelorde alimentare cu agent termic si a corpurilor de Tncalzire prin spalarea sidezincrustarea acestora si dotarea instalatiei de Tncalzire cu filtre eficiente;

0 tnlocuirea armaturilor existente (de slaba calitate) din instala^ia de Tncalzire cuarmaturi noi, eficiente;

so


0 Dotarea instala{iei de apa calda de consum cu armaturi de cawsfe==nQicata, culimitare a consumului de apa;

0 Reducerea necesarului de caldura al cladirii prin masuri de protectie termicasuplimentara a elementelor de constructie opace si transparente (ferestre cucaracteristici conservative din punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tamplarieeficienta si geam termoizolant), Tn conformitate cu solupe prezentate Tnsubcapitolul precedent;

0 Reducerea consumului de caldura datorat infiltratiilor de aer rece, prin etansarearosturilor elementelor mobile (usi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspat lavaloarea impusa de exigenJele de confort fiziologic;

0 Recuperarea caldurii din entalpia aerului evacuat Tn cazul instala{iilor de ventilaremecanica sau/si climatizare;

0 Etansarea elementelor mobile (usi, ferestre) din componenta spatiilor anexe alecladirii (casa scarii, subsolul tehnic etc.);

0 Asigurarea mentenantei constructiei si instalatiilor aferente.

B. Solutiile tehnice specifice de crestere a eficientei energetice la cladirile din sectorulterJiar sunt prezentate Tn continuare, functJe de categoriile principale de cladiri.

* Cladiri spitalice$ti

Principalele solut,ii tehnice de crestere a eficientei energetice Tn cladiri spitalicesti sunt:

Masuri de recuperare locala a caldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul deevacuare din instalatiile de ventilare, Tn limitele nivelelor de contaminare a aerului) siutilizarea acesteia ca sursa secundara de energie (ex. prepararea apei calde de consumsau pentru preTncalzirea apei de adaos etc.);

0 Reconsiderarea, Tn limita posibilitatilor, a distribuJiei energiei termice prinsepararea circuitelor pe zone care beneficiaza de acelasi regim termic si programde functionare;

0 Sporirea gradului de automatizare al instalatiilor, corelat cu aplicarea unor regimuride exploatare rationale, Tn functie de categoria cladirii spitalicesti, felul ocuparii,programul de lucru si conditiile climatice;

0 lzolarea termica a conductelor pentru diver$i agenJi termici si a canalelor de aercald si rece;

51


0 Utilizarea, Tn masura posibilitatilor, a surselor neconventionale aeenergie;

Avand Tn vedere exigenJele referitoare la regimul termic al cladirilor de tip spital siimplicit la furnizarea energiei termice, se recomanda pentru spitale adoptarea solutiilorcare permit gestionarea independenta a caldurii, respectiv puncte termice proprii (sta{iitermice compacte) sau chiar centrale termice proprii. De asemenea, avand Tn vedereexistenJa unor consumuri de caldura cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizareaaparaturii medicale sau la tratarea aerului, apa calda necesara bailor de tratament etc.), osolutie de modernizare energetica a surselor de caldura aferente cladirilor de tip spitalpoate fi constituita de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice).

* Cladiri social-culturale

Principalele solutJi tehnice de crestere a eficientei energetice Tn cladiri culturale sunt:

0 Prevederea unor echipamente de automatizare a instalatjei de Tncalzire si depreparare a apei calde de consum Tn scopul asigurarii reglajului sarcinii termice deTncalzire / ventilare funcJie de variatia necesarului real;

0 Utilizarea unor sisteme speciale de Tncalzire pentru reducerea gradientului spaJial laTncalzirea spaJiilor mari, fara consum suplimentar de energie.

- Cladiri de !nvatamant

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice specifice cladirilor deTnvatamant sunt:

0 Asigurarea reglajului sarcinii termice de Tncalzire pe tipuri de Tncaperi / sali de curs;

0 Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii;

0 Reducerea infiltratiilor de aer rece, prin etansarea rosturilor elementelor mobile (usi,ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii naturale organizate sau a ventilariicontrolate, a spatiilor ocupate;

* Cladiri pentru institutii publice

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice specifice cladirilor comercialesunt:

0 Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii;

0 Dotarea cladirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aercald la intrare sau cu sasuri avand cu functia de tampon termic.

52


* Cladiri pentru sport

In cazul consumatorilor de tip cladiri pentru sport, solupe tehnice de crestere a eficienteienergetice se refera la:

0 Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de Tncalzire cu robinetetermostatice;

0 Buna etansare a rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre), simultan cu asigurareaventilarii sau climatizarii spatiilor ocupate (func{ie de gradul de confort solicitat);

0 Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii.

Productia locala de energie : vor fi promovate consecvent surse de energieregenerabila pentru acoperirea unei parti din ce in ce mai mari din necesarul de energie almunicipiului, astfel se va reduce dependenta de combustibilii conventionali. Se vor montape acoperisul cladirilor publice si pe terenuri municipale disponibile de sisteme deproducere a energiei electrice folosind panourile soIare fotovoltaice.Aceasta actiune estein concordanta cu legislatia in vigoare care stabileste obligativitatea utilizarii surselorregenerabile.

Aplicarea pe programul national "Casa Verde" pentru cladiri ale unor institutiipublice (spitale): realizarea de proiecte de instalare de sisteme altenative de producere aenergiei termice in cladiri care este o actiune foarte importanta; benefic ar fi ca acestprogram sa continue pe termen lung fiind un pilon important de sustinere financiara arealizarii dezideratului de "cladiri cu consum aproape zero de energie" pentru un procentimportant de cladiri pana in 2020.

lmplemetare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice pentru cladirimunicipale.

O2.Reducerea consumului specific de energie Tn cladirile rezidentiale de tipcondomeniu blocuri de locuinte cu 30% pana in 2020

Pentru cladirile colective - blocuri de apartamente; primaria are la dispozitie o paleta largade actiuni pentru a constientiza/mobiliza/determina proprietarii acestor locuinte saactioneze pentru reducerea consumurilor de energie.

53


Este intocmit un program de reabilitare termica care pana la acesS*BsafefTiu a primitfinantare.

Se vor pregati proiecte de reabilotare termica care pot fi finantate prin programelenationale.

Sursa de incalzire si preparat apa calda menajera pentru acest tip de consumatori suntcentralele termice murale cu gaz natural.

lnterventiile ce se pot face la acest tip de cladiri sunt limitate prin programul nationalsi contin in general urmatoarele recomandari extrase din raporul de audit energetic alcladirii.

' Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii:

Solutia C1 - Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori, inclusiv aticul- prinizolarea termica la exterior cu termosistem de fatade -material termoizolant de 10 cmgrosime- ignifugat si protectia acestuia prin aplicarea tencuielii exterioare.Termoizolareaspaletilor, glafurilor si buiandrugilor cu polistiren extrudat de 3 cm. La aplicareatermosistemului se va acorda o atentie deosebita inchiderii puntilor termice existente.Vorfii termoizolate placile balcoanelor la contrados si parapetii bacolanelor/ logiilor.

Solutia C2 - Sporirea rezistentei termice a planseului peste ultimul etaj- prinmontarea unui strat termoizolant nou de de 20 cm.

Solutia C3 - lnlocuirea tamplariei existente din lemn si metal de pe fatade, cutamplarie termoizolanta etansa din PVC cu 5 camere de aer si geamuri duble cu strat deargon. Pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii interioaretamplaria va fi prevazuta cu fante higroreglabile.

Solutia C4 - Prevederea unui strat de termoizolatie pentru planseul adiacentspatiilor si Tncaperilor anexe neTncalzite: de 15 cm placi semirigide de termoizolatie pentruplanseul peste parter in zona windfang si spatii comerciale si a unui strat de termoizolatiede 7.5 cm placi semirigide de vata de sticla pentru peretii adiacenti casei scarii si winfang..

Solutia C5 - Etansare suplimentara din punct de vedere termotehnic si hidrofug,precum si fa{a de infiltratjile de aer rece a rostului inchis.

* Solutii recomandate pentru instalatiile cladirii care nu sunt eligibile prinprogramele nationale.

Solutia l 1 - Solutia propusa la nivelul utilizatorului: apartamentul - cu instalatiaproprie de incalzire si preparare acm; puncte de consum acm.

54


* instalarea termostate de ambient, de preferinJa electronice, laHrees=*ffpde reglajpot fi asociate sisteme de programare (optimizare), Tn general limitate pentrulocuinte la simple "ceasuri" programatoare, care permit o reducere a temperaturiipe timp de noapte sau de neocupare a locuintei;

* montarea de robineti termostatati pe corpurile statice acesta masura implicaasigurarea echilibrarii hidraulice a instala|iei de Tncalzire interioara si asigurareareglajului termic local;

* indepartarea obiectelor care impiedica cedarea de caldura a radiatoarelor catreincapere;

* introducerea intre perete si radiator a unei suprafete reflectante care sa reflectezecaldura radianta catre camera;

* inlocuirea obiectelor sanitare vechi/ineficiente;

* utilizarea de dispersoare de dus economic;

* utilizarea lampilor economice in locul celor cu incandescenta

Solutia I2- Solutia propune inlocuirea lampilor incandescente cu lampi cudescarcare in vapori de mercurde inalta presiune, sau lampi compacte, alte lampi pentruiluminat economice.

Solutia I3 Asigurarea corectei ventilari a bucatariilor si bailor si a balcoanelorinchise prin dispozitive de ventilare naturala (unde este cazul) masuri generale deorganizare a acesteia.

* Masuri Conexe

* informarea administratiei si a locatarilor despre economisirea energiei;

* intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat inansamblu cat si la nivel de detaliu;

* desemnarea unui reprezentant al utilizatorilor pentru urmarirea executiei lucrarilorde reabilitare termica;

* incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a reduceconsumul de energie;

55

MunicipiuI Campinajud. Prahova _.. - .

O3. Reducerea consumului specific de energie Tn cladirile rezidentialeindividuale cu 10 % pana in 2020

Pentru cladirile individuale rezidente, proprietati private, municipalitatea nu poateinterveni in mod direct pentru reducerea consumului de energie, actiunile fiind initiate deproprietari care si sustin financiar investitiile.

In mod indirect exista cai organizatorice si stimulente financiare care sa poatadetermina proprietarii cladirilor cu destinatia locuinta sa reabiliteze si sa modernizezeenergetic cladirile care le detin.

Actiunile propuse in acest sens sunt:

* Acordarea de facilitati fiscale pentru proprietarii cladirilor care reabiliteazatermic si modernizeaza energetic cladirile.

6aza legala: Codul fiscal si Legea 158/2011 pentru aprobarea OUG 18/2009 privindcresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, art 5.

Dupa articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27*1, cu urmatorul cuprins:

"Art. 27*1 Proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte si al imobilelor careau executat lucrari de interventie pe cheltuiala proprie beneficiaza, in conditiile legii,de scutire de la plata impozitului aferent locuintei pe o perioada de minimum 7 ani,pe baza auditului energetic prin care se certifica realizarea recomandarilor propusede catre auditorul energetic pentru cladiri."

Trebuie sa existe o hotarare a consilierilor locali care ar trebui sa continaurmatoarele: proprietarii vor fi scutiti Tn proportie de cat la %? de impozitul pelocuinta timp de cati ani,? cu Tncepere de la 1 ianuarie a anului fiscal urmatorfinalizarii lucrarilor de reabilitare.

Fiecare solicitare trebuie sa se Tncadreze Tn cerintele impuse de lege si anume:

- Solicitantul sa execute lucrarile de reabilitare termica pe cheltuiala proprie, farafinantare de la bugetul de stat sau local;

- Sa obtina autorizatie de construire Tn conditiile legii;

- Sa obtina certificatul de performanta energetica cu evidentierea consumului anualspecific de energie calculat pentru Tncalzire, iar acesta sa fie sub limita de100kwh/mp arie utila, impusa de art 5 din OUG 18/2009 privind cresterea

56


performantei energetice a blocurilorde locuinte, aprobata cuprin Legea 158/2011; este recomandat a se impune o tinta mai indrazneata pentruconsumul specific pentru incalzire in jurul valorii de 70 kwh/an mp cu acordarea debonificatii pentru utilizarea energiei regenerabile.

- Sa i se elibereze, la terminarea lucrarilor procesul verbal de receptie, din care sarezulte Tndeplinirea cerintelor din proiectul de audit energetic si certificatul deperformanta energetic, stabilite de auditorul energetic.

* Cresterea performantei energetice a cladirilor prin proiectarea noilor cladiri cuconsumuri reduse de energie

Pentru constructile noi si extinderi la emiterea autorizatiei de constructie vor fiverificate pe baza unei grile intocmite cu ajutorul specialistilor in domeniu : indeplinireaexigentelor prevazute de normativele C107/2005 cu modificarile ulterioare.

O4. lmbunatatirea calitatii serviciului de iluminat public, reducereaconsumului de energie cu 20% pana in anul 2020.

Continuarea implemantarii masurilorstabilite prin studiul de fezabilitate etapa ll.

etapa ll : - inlocuirea corpurilor de iluminat pe arterele secundare din municipiulCampina (886 lampi)

- inlocuire retea de iluminat public

* Calculul Eficientei energetice a proiectului

-Anul ll-

Tn urma Tnlocuirii corpurilor de iluminat vom avea:

-664 corpuri de 70W

-880corpuride 150W

-289 corpuri de 100W montate pe arterele principale pe care initial nu vom aplicadimmingul.

ln total: 1833 corpuri de iluminat.

57


Consumul de energie Tn urma Tnlocuirii corpurilor este de:

664 x 4000 ore x 70W= 185.920 kWh

880 x 4000 ore x 150W = 528.000 kWh

289 x 4000 ore x 10OW = 115.600 kWh

total: 829.520 kWh

Economia de energie Tn urma Tnlocuirii corpurilor este de 1.170.480 kWh/an ,reprezentand o scadere cu 58,524% a consumului de energie, fara aplicarea dimmingului.

Energie consumata Tntr-un an / kWh

_

|

16000001500000140000013000001200000

; nooooo'E? ioooooo= 900000

800000700000600000500000400000300000200000 L--100000

o

*Energie consumata Tntr-unan / kWh

lnitial

2000000

Tn urma Tnlocuiriicorpurilor

829520

58


Calculul economiei de energie datorata dimmingului

Situatia actuala:

De exemplu, pentru luna ianuarie, corpurile de iluminat lucreaza Tn regim continuuTntre orele 17^-07^(total 14h). Propunem o aplicare a dimmingului Tntre orele 23^-O6^(total 6,5 h), ore Tn care intensitatea traficului este scazuta si nu influenteaza Tn moddirect aceasta scadere a intensitatii luminoase a lampilor.

Luna/A/r. Ianuarie/

z/7e 31

Orefunctionare

iluminat

Orefunctionare

Tn urmaaplicarii

dimmingului

Procent

total %dimming ptprimele 6

luni

14h

6,5h

46,42 %

Feb./28

13h

6,5h

50%

Martie/

31

13h

6,5h

50%

Aprilie/

30

12h

6,5h

54,17%

Mai/37

11 h

6,5h

59,1 %

lunie/30

10h

6,5h

65%

54,115%

Luna//Vr.zile

Orefunctionare

iluminat

lulie/

31

8 ore

Aug,/30

8ore

Sep,/37

10 ore

Oct/30

12 ore

Nov,/3f

14 ore

Dec-/30

14 ore

59


Orefunctionare Tnurma aplicariidimmingului

Procent

total %dimming pt

primele 6 luni

5 ore

62,5 %

5 ore

62,5 %

5 ore

50%

6ore

50%

**aj,j<_l

6,5 ore

46,42 %

sss*='

6,5 ore

46,42 %

59,973%

Dimming general: 53,545%

Calculam consumul de energie/an m urma aplicarii dimmingului.

Realizam o reducere a fluxului luminos asupra corpurilor de iluminat de 70W si150W astfel: pentru sursele de 70W reducem intensitatea cu 20% , iar pentru cele de150Wcu50%.

664 x 4000 ore x 53,545% x 70Wx 80% = 79.640 kWh

664 x 4000 ore x 46,455% x 70W= 86.369 kWh

total: 166,009kWh

Tnainte de aplicarea dimmingului am avut o putere consumata pentru lampile de70W

de 185.920 kW. Astfel ajungem la o economie de

185.920 kWh - 166,009 kWh = 19,911 kWh

880 x 4000 ore x 53,545% x 150Wx 50% = 141.359 kWh

880 x 4000 ore x 46,455% x 150W= 245282 kWh

total: 386.641 kWh

60

Municipiul Campinajud. Prahova --

lnainte de aplicarea dimmingului am avut o putere consuma150W

de 528.000 kWh. Astfel ajungem la o economie de

528.000 kWh - 386.641 kWh = 141.359 kWh

'ampile de

TOTAL Economic rezultat Tn urma dimmingului este de :

19,911 kWh + 141.359 kWh = 161.270 kWh economie dimming 8,06%

total: 829.520 kWh - 161.270 kWh = 668.250 kWh prin aplicarea dimmingului.

Economie TOTALA de energie m al doilea an de implementare a proiectuluiprin aplicarea unui dimming de 20% pt. lampile de 70W respectiv de 50%

pt. lampilede 150W :

58,524% + 8,06 %= 66,58%

Energie consumata intr-un an / kWh200000019000001800000

i cfwwi , ^l,>UUUUU ' " ^1400000 v-

| 1100000J< 1000000 <u 900000 ' - —'5) 800000aic

500000

snnnnn ^^^^*^*^^^^^ . ^-*. ^=^^_- . --OUUUwW

innnnn * _^^^ ,iUUUuUn * . _ _ _ _ ^ . ^ _

i Tn urma aplicarii| dimmingului de 20%| pt 70W $i de 50% pt| 150W

consumat8lrrtr-un ^OOOOOO I 668250an / kWh

61

Municipiul Campinajud. Prahova- , - _

Perioada

Anull

Anul ll

ConsumEnergie lnitial

(kWh/an)

2.000.000

2.000.0000

ConsumEnergie in

urmaimplementarii

proiectului

(kWh/an)

1.257.076

668.250

EconomieConsum(kWh/an)

742.924

1.331.750

Total

Anul lll 2.000.000 668.250 1.331.750

EconomieFacturaEnergie

(euro/an)

74.292,4

133.175

208.042,4

133.175

In urma celor 2 ani de implementare a proiectului, va rezulta o economie lafactura de energie de 208.042,4 Euro, iar anual va fi o economie de 133.175 Euro.

O5. Cresterea eficientei energetice, gestionarii inteligente a energiei si autilizarii energiei din surse regenerabile m infrastructurile publice, inclusiv Tncladirile publice, si fn sectorul locuintelor avand ca tinta scaderea emisiilor decarbon cu 20%

Acest obiectiv se indeplineste prin reducerea consumurilor la cladiri si iluminatpublic, practic simultan cu implementarea solutiilor care decurg din obiectivele O1 - O5,se va realiza reducerea emisiilor de carbon. Tinta indrazneata care a fost propusa de 20%va putea fi indeplinita numai in conditiile substituirii formelor de energie conventionala cuenergii regenerabile.

62


+ Proiecte prioritare:

Proiectele prioritare ale localitatii suntTn stransa legatura cu obiectivele programuluisi pot fi clasificate Tn diferite moduri:

- Dupa functiile municipiului/localitatii (producator, distribuitor si consumator de energie,reglementator al serviciilor municipale si motivator al populatiei);

- Dupa sectoare (educatie, sanatate, cultura, etc.);

- Dupa rezultatele preconizate Tn functie de obiectivele prioritare ale programului (deexemplu: economii financiare, economii de energie, reducerea de emisii de gaze cu efectde sera, efecte sociale, etc.);

Fundamentarea proiectelor nominalizate ca fiind prioritare va fi evaluate conform descrierii dinAnexa 5

Proiect propus

P1. Reabilitarea termica a cladirilor publice cu prioritate unitati scolare si sanatate.

Raspunde obiectivului:

01. Reducerea consumului specific de energie Tn cladirile municipale cu 15% panaTn 2020

Proiect propus

P2. Reabilitarea termica a cladirilor tip condomeniu blocuri de locuinte 40 blocuri.


02. Reducerea consumului specific de energie Tn cladirile rezidentiale de tipcondomeniu blocuri de locuinte cu 30% pana Tn 2020

Proiect propus

P3. lnfiintarea unui centru de informare pentru cetateni in scopul implementariisolutiilor care conduc la economii de energie in utilizarea cladirilor de tip rezidente dindomeniul privat apartinand ariei UAT Campina.

63

Municipiul Campinajud. Prahova , _


03. Reducerea consumului specific de energie Tn cladirile rezidentiale individualecu 10 % pana Tn 2020.

Proiect propus

P4. Modernizarea sistemului de iluminat public - proiect in derulare etapa ll


04. lmbunatatire a calitatii serviciului de iluminat public, reducerea consumului deenergie cu 20% pana in anul 2020.

Proiect propus

P5. Substituirea sistemului clasic de asigurare cu energie termica pentru incalziresi preparat apa calda menajera, prevederea unui sistem de racire climatizare pentruSpitalul Municipal Campina si Policlinica cu un sistem de cogenerare, si cu utilizareasurselor regenerabile.


05. Cresterea eficientei energetice, gestionarii inteligente a energiei si a utilizariienergiei din surse regenerabile Tn infrastructurile publice, inclusiv Tn cladirile publice, siTn sectorul locuintelor avand ca tinta scaderea emisiilor de carbon cu 20%

64

Municipiul Campinajud. Prahova _ , _._

5 MIJLOACEFINANCIARE

+ Determinarea mijloacelor financiare

D Mijloace financiare pe care municipalitatea se angajeaza sa le aloce de Ia bugetulsau: venituri proprii din taxe si impozite locale, activitati de afaceri, privatizareaproprietatilor municipale, subventii de Ia bugetul de stat.

D Mijloace procurate din surse externe: creditele, parteneriatele public-privat,concesiuni si leasing, de diferite scheme de finantare cu a treia parte, donatii, etc.

Pentru a putea utiliza oportunitatile de finantare externa pentru programele deeficienta energetica administratia locala ar trebui sa ia Tn considerare si sa cunoascaprocedurile pentru multiplele instrumente financiare disponibile Tn tara, precum si cuschemele financiare inovative folosite Ia scara larga Tn practica internationala. Printreacestea se numara de exemplu:

- Finantare din fonduri speciale dedicate energiei / mediului

- Emiterea de obligatiuni municipale speciale

- Utilizarea de credite comerciale

- Leasing pentru echipamente

- Scheme ESCO - contract de performanta

- Parteneriat public-privat (PPP) - concesiune, etc

65

' * - * * Al Tt' ^i v


Prezentarea prociramelor nationale care pot co-finanta

proiectele propuse:

Reqicttdouti. 6HBao*u Haflftii mP

M l M M l ! U = l DEZVOLTARII R f : G i O N A L ES! A [ ) M I V f S l R A T I E I PUBIJCE

a Finantarea investitiilor pentru cresterea eficientei energetice prin - ProgramulOperational Regional, 2014-2020 Eficienta energetica - prioritate Tn politicilepublice europene si nationale' Strategia Europa 2020 - obiectiv privind cre$terea cu 20% a eficientei energetice

pana Tn 2020;

* Regulamentele comunitare Tn privinta utilizarii fondurilor europenestructurale si de investitii Tn perioada 2014-2020 - Obiectivul Tematic (OT) 4 -Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toatesectoarele',

' Regulamentul FEDR - obliga statele membre sa aloce fonduri OT 4 pe categoriide regiuni, dupa cum urmeaza:

- cel putin 20% din resursele FEDR la nivel national pentru regiunile maidezvoltate;

- cel putin 15% din resursele FEDR la nivel national pentru regiunile defranz/(/e;

- cel putin 12 % din resursele totale ale FEDR la nivel national pentru regiunilemai putin dezvoltate;

Acordul de Parteneriat - 3,2 miliarde Euro din FEDR alocate OT 4.


. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014-2020 - AXA3AF^=5prijinireatranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon , eficienta energetica acladirilor publice, rezidentiale, inclusiv Investitii Tn iluminatul public;

Bugettotal 1187.28milEuro

* Opera(iunea A - Cladiri rezidentiale:

Ghidul Solicitantului a fost supus procesului de consultare publica peparcursul anului 2015, Tncepand cu data de 24 august 2015 (www.inforegio.ro);

Apelul de proiecte a fost lansat Tn data de 15 martie 2016:

lncepere depunere de proiecte: 16.05.2016

* Operatiunea B - Cladiri publice:

Prima varianta de lucru a Ghidului Solicitantului a fost elaborata la nivelulAMPOR;

conform calendarului intern de lansare, Ghidul Solicitantului pentru aceastaopera{iune va fi supus consultarii publice Tn semestrul l;

* Operatiune C - lluminat public:

O prima varianta de lucru a Ghidului Solicitantului este Tn curs de elaborare lanivelul AMPOR;

Conform calendarului intern de lansare, Ghidul Solicitantului pentru aceastaoperatJune va fi supus consultarii publice Tn semestrul l.

* Prioritatea de investitie 3.1. - eficienta energetica Tn cladiri rezidentiale sipublice, precum si Conditie de eligibilitate - existenta unor documentestrategice specifice la nivel local:

* strategii locale Tn domeniul energiei (ex. PAED, strategii de reducere aCO2, alte documente strategice care prevad investitii ale masurilor deeficienta energetica).

* Prioritizarea anumitor tipuri de investitii:Cladiri cu functii sociale (ex. spitale, infrastructura educationala etc.).Tncurajarea unei abordari integrate si complementare:

67


- Prioritizarea proiectelor implementate m orase Tn care suntnrfjggyiy^tti^estitii Tntermoficare (POIM, programul national, alte surse);

- Prioritizarea proiectelor complementare la nivelul Axei Prioritare 3 (prioritatile deinvestitii 3.1 si 3.2);

- Prioritizarea proiectelelor care fac parte dintr-o strategie integrata de dezvoltare urbanafinantabila Tn cadrul Axei Prioritarere 4 POR - dezvoltare urbana durabila;

- Proiectele au ca obiectiv reducerea consumului de energie:

- Masuri de crestere a eficientei energetice;

- Masuri conexe care contribuie la implementarea proiectului.

- lluminat public

Operatiunea A - Cladiri rezidentiale:

- Obiectiv: cre$terea eficientei energetice Tn blocurile de locuin{e multifamiliale.

> Atingerea unui consum specific de energie pentru Tncalzire sub:

s 90 kWh/m2/an pentru zonele climatice l - ll;

j^ s 100kWh/m2/anpentruzoneleclimaticelll-V.

- Cladiri eligibile: Blocuri de locuin|e construite Tn perioada 1950-1990, cu regimminim de Tnaltime P+2.

> Nusunteligibile:

s blocurile de locuin|e Tncadrate Tn clasa l de risc seismic;

S blocurile de locuinte clasate/ Tn curs de clasare ca monumenteistorice;

s blocurile de locuinte cu destinatie spatiu de locuit aflate exclusiv Tnproprietatea unei UAT;

68

Municipiul Campinajud. Prahova ^ _ ._

> Beneficiari eligibili: unitatile administrativ-teritonNj ^HWjJul urban,inclusiv sectoarele municipiului Bucuresti;

* Categorii eligibile de lucrari:

> Masuri de crestere a eficientei energetice a cladirilor rezidentiale:

s lucrari de reabilitare termica a anvelopei;

s lucrari de reabilitare termica a sistemului de Tncalzire;

s instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surseregenerabile, etc;

> Masuri conexe care contribuie la implementarea proiectului.

* Ratele de co-finan{are a cheltuielilor eligibile:

> 60% - Fondul European de Dezvoltare Regionala $i bugetul de stat

> 40% - Unitatea administrativ-teritoriala (15%) si Asociatia de proprietari(25%)

* Valorile minime $i maxime ale proiectelor:

> Valoare minima eligibila: 100 000 euro

> Valoare maxima eligibila: 5 milioane euro

O cerere de finan{are poate include un numar maxim de 10 blocuri de locuin{e

Operatiunea B - Cladiri publice:

s Anveloparea cladirii, inclusiv consolidareS modernizare sursa de energiS instalatii de transport apa calda menajeraS sisteme de ventilare si climatizareS achizitionare sisteme de management energetic, etc.

69


Operatiune C - lluminat public:

extinderea/ reTntregirea sistemului de iluminat publicreabilitarea instalatiilor electrice (stalpi, retele)Tnlocuire lampi cu eficienta energetica ridicata (ex. LED) etc.

Proiecte ce pot fi finantate cu acest program:

o P1. Reabilitarea termica a cladirilor publice de tip unitati scolare si sanatate.o P2. Reabilitarea termica a cladirilor tip condomeniu blocuri de locuinte - 40 blocuri.o P4. Modernizarea sistemului de iluminat public - proiect in derulare etapa ll

MixMi iii i Mf niniMiA l ' [ l O R s i P A D U K I I O K

a Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energieregenerabila, inclusiv fnlocuirea sau completarea sistemelor clasice deincalzire (Programul "Casa Verde") - Persoane Fizice.

Ghid de finan^are a Programului privind efectuarea de lucrari destinate eficienteienergetice - beneficiari persoane fizice

CAPITOLUL I: lnformatii si dispozitN generale

Art. 1: Ghidul de finantare

(1) Ghidul de finantare a Programului privind efectuarea de lucrari destinate eficienteienergetice, beneficiari persoane fizice, denumit Tn continuare Ghid, constituie un suportinformativ, avand rolul de a furniza solicitantului de finan{are din Fondul pentru Mediuinformatii privind derularea Programului privind efectuarea de lucrari destinate eficienteienergetice, beneficiari persoane fizice, denumitTn continuare Program.

70

Municipiul Campinajud. Prahova ,-

(2)Ghidul contine dispozitii privind:

a) Categoriile de beneficiari si eligibilitatea solicitantului;

b) Dosarul de finan{are, a proiectului propus si a cheltuielilor legate de acesta;

c) Conditiile de depunere a dosarului de finantare, metodologia de analiza si selectare,aprobare, finantare si implementare a proiectului propus.

Art. 2: Scopul, obiectivele si obiectul programului

(1) Scopul programului Tl reprezinta Tmbunatatirea calitatii mediului prin reducereaconsumului de energie utilizata Tn cladiri, eficientizare energetica prin stimularea utilizariimaterialelor de izolatie

(2) Obiectivele programului sunt cresterea numarului de locuinte certificate energeticclasa-A

(3) Obiectul programului Tl reprezinta efectuarea de lucrari destinate eficientei energeticeprin finanJarea nerambursabila din Fondul pentru mediu.

Art. 3: Sursa de finantare pentru derularea programului

(1) Finantarea programului se realizeaza din veniturile Fondului pentru mediu Tn limitacreditelor de angajament si bugetare prevazute cu aceasta destihatie prin bugetul anual alFondului pentru mediu, aprobat conform legii.

(2) Programul are caracter multianual si se desfasoara la nivel national.

Art. 4: lndicatorii de performanta ai Programului sunt

(1) In cazul locuintelor unifamiliale nou construite:

Numarul de locuinte certificate energetic, clasa energetica A, ale caror proprietariau beneficiat de prima de eficienta energetica.

(2) In cazul renovarii locuintelor unifamiliale:

Numarul de locuinte, certificate clasa energetica A, ale caror proprietari aubeneficiat de prima de eficienta energetica , conform certificatului energetic post-renovare.

71

Municipiul Campinajud. Prahova_-

CAPITOLUL ll: Cuantumul finantarii, eligibilitateadosarului de finantare

Art. 8: Cuantumul finantarii

(1) Finantarea se acorda sub forma unei prime de eficienta energetica m valoare demaxim 40 000 lei, aferenta cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120lei/mp izolat sifinisat, pentru izolarea constructiilor noi si pentru izolarea constructiilor existente;

(2) In cadrul Programului, solicitantul poate beneficia de o singura prima de eficientaenergetica;

(3) Eventualele diferente pana la acoperirea integrala a costurilor pentru componentelevizate de prezentul Ghid, precum si cheltuielile neeligibile, vor fi suportate de catrebeneficiardin surse proprii;

Dosarele vor fi acceptate Tn limita fondurilor disponibile Tn ordinea Tnregistrarii la sediulAutoritatii;

Art. 9: Criterii de eligibilitate a solicitantului

(1) Este considerat eligibil solicitantul care Tndepline$te dupa caz, urmatoarele conditii:

a) este cetatean roman sau cetatean al statelor Uniunii europene sj al Spatiului economiceuropean cu domiciliul stabil Tn Romania

b) solicitantul este titularul autorizatiei de construire pentru imobilul - constructie pentrucare se solicita prima de eficienta energetica sau detine autorizatia de construire prinpreluarea acesteia la momentul dobandirii proprietatii terenului, pentru construireacladirilor;

c) solicitantul este proprietar/coproprietar al imobilului - constructie, pentru care solicitaprima de eficienta energetica, pentru renovarea cladirilor existente;

d) solicitantul este proprietar al imobilului - teren, pe care se va implementa proiectulconform prezentului Ghid;

e) imobilul - constructie si imobilul-teren nu trebuie sa faca obiectul unui litigiu Tn curs desolutionare la instantele judecatore$ti, vreunei revendicari potrivit unei legi speciale saudreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauza de utilitate publica;

f) are Tndeplinite obligatiile de plata a taxelor, impozitelor, amenzilor si contributiilor catrebugetul de stat, bugetele locale, conform prevederilor legale Tn vigoare;

72


g) Tn activitatea desfasurata anterior Tnceperii proiectului nua^^s*ui $ fnat pentruinfractiuni Tmpotriva mediului, prin hotarare judecatoreasca definitiv!


P3. lnfiintarea unui centru de informare pentru cetateni in scopul implementariisolutiilor care conduc la economii de energie in utilizarea cladirilor de tip rezidente dindomeniul privat apartinand ariei UAT Campina.

MlSMimMnMUl!' l M^ c&SAA I ' I U ) K ^ IX:HMM!OK ^ vgRpg

PLUS

Programul privind instalarea sistemelor de Tncalzire care utilizeaza energieregenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de Tncalzire(Programul "Casa Verde") - Persoane Juridice

Ghid de finan{are a Programului privind efectuarea de lucrari destinateeficientei energetice, beneficiari persoane juridice

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1. - Ghidul de finan|are

(1) Ghidul de finanJare a Programul privind efectuarea de lucrari destinate eficienteienergetice, beneficiari persoanejuridice, denumitTn continuare Ghid, constituie un suportinformativ, avand rolul de a furniza solicitantului de finantare din Fondul pentru Mediu.informatJi privind derularea Programului privind efectuarea de lucrari destinate eficienteienergetice, beneficiari persoanejuridice, denumitTn continuare Program.

(2) Ghidul contJne dispozitji privind:

a) Scopul, obiectivele si indicatorii de performanta ai Programului;

b) Eligibilitatea solicitantului fmantarii, a proiectului propus si a cheltuieliloracestuia;

c) Metodologia de analiza, evaluare, selectare, aprobare, implementare sidecontare a proiectului propus.

73


Art. 2. - Scopul programului

(1) Scopul programului Tl reprezinta TmbunataJirea calitatii mediului prin reducereaconsumului de energie utilizata Tn cladiri, eficientizare energetica prin stimularea utilizariimaterialelor izolatoare fabricate din surse regenerabile si fara Compusi Organici Volatili(COV);

(2) Obiectivul programului este cresterea numarului de locuinte certificate energetic cu celputin o clasa superioara fap de cea existenta;

(3) Obiectul programului tl reprezinta efectuarea de lucrari destinate eficientei energeticeprin finan{area nerambursabila din Fondul pentru mediu.

Art. 3. - Sursa de finantare pentru deruiarea programului

(1) FinanJarea programului se realizeaza din veniturile Fondului pentru Mediu Tn limitacreditelor de angajament si bugetare prevazute cu aceasta destina{ie prin bugetul anual alFondului pentru Mediu, aprobat conform legii.

(2) Programul are caracter multianual si se desfasoara la nivel national.

Art. 4. - lndicatorii de performanta ai Programului Numarul de cladiricertificate energetic cu cel putin o clasa mai mare fa{a de cea existenta, ai carorproprietari/administratori au beneficiat de finantare Tn cadrul programului.

CAPITOLUL ll: Cuantumul finantarii, eligibilitatea solicitantului, depunereadosarului de finantare

Art. 8. - Cuantumul finantarii

(1)Valoarea finantarii este de pana la maximum 500 000 lei, aferenta cheltuielilor eligibile.

(2) FinanJarea nerambursabila, asigurata de Autoritate, se acorda Tn cuantum de pana la90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

(3) Tn cadrul Programului, solicitantul poate beneficia de o singura finantare Tn cadrulsesiunii;

74



P1. Reabilitarea termica a cladirilor publice de tip unitati scolare si sanatate.

P5. Substituirea sistemului clasic de asigurare cu energie termica pentru incalziresi preparat apa calda menajera, prevederea unui sistem de racire climatizare pentruSpitalul Municipal Campina si Policlinica cu un sistem de cogenerare, si cuutilizarea surselor regenerabile.

PNAEE2015-2020

Denumire Program -P3 - Promovarea cogenerarii de inalta eficienta

MEIMMMA Organismul lntermediar pentru Energie

POIM-OS 6.4 - Cresterea eficientei energetice in industrie prin promovareaconsumului de energie produsa in sisteme de cogenerare de inalta eficienta

P8 - Eficienta energetica in cladiri guvernamentale si servicii publice

- Reabilitare termica Tn cladiri guvernamentale

- Achizitionarea de echipamente si aparate electrice pentru cladiri guvernamentale

- Reabilitarea termica Tn cladiri publice( primarii, scoli,etc)

- Achizitionarea de echipamente si aparate electrice pentru cladiri publice

- Reabilitarea iluminatului public

- Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apa


P1. Reabilitarea termica a cladirilor publice de tip unitati scolare si sanatate.

P5. Substituirea sistemului clasic de asigurare cu energie termica pentru incalziresi preparat apa calda menajera, prevederea unui sistem de racire climatizare pentruSpitalul Municipal Campina si Policlinica cu un sistem de cogenerare, si cu utilizareasurselor regenerabile.

75


lnvestitii in eficienta enemetica cu aiutorul

ESCO

Contextul economic mondial este caracterizat de doua concepte: globalizare si liberaconcurenta. Agentii economici dar si institutiile publice trebuie sa faca fata unor noiprovocari si sa gaseasca solutii pentru cresterea productivitatii si reducerea cheltuielilordeexploatare, respectand Tn acelasi timp normele de protectie a mediului Tnconjurator. Existamai multe bariere Tn rezolvarea acestor probleme:

* Lipsa de experienta a beneficiarilor Tn realizarea de programe complexe;* Lipsa sigurantei ca masurile de eficienta energetica vor genera beneficii financiare care

sa permita amortizarea rapida a investitiilor;* Dificultati Tn obtinerea fondurilor necesare pentru punerea Tn practica a proiectelor.

In ultimii ani s-a dezvoltat un nou concept care este promovat de catre companiile deservicii energetice (ESCO) si care permite depasirea barierelor mentionate anterior.

FIRMA ESCO - definitie: O firma care ofera solutii integrate avand drept scopreducerea cheltuielilor cu energia si care este remunerata Tn functie de performantasolutiilor implementate

Firmele ESCO ofera clientilor urmatoarele elemente inovatoare:

* Garantarea performantelor proiectului;' lmplementarea proiectului cu respectarea bugetului anual de operare al beneficiarului;* Modalitati flexibile de finantare.

Conform modului de lucru traditional, clientul (fie ca este vorba de o societatecomerciala sau de o organizatie publica) care doreste sa implementeze un program deeficienta energetica, trebuie sa parcurga mai multe etape si sa aiba numerosi parteneri:proiectanti, institutii financiare, fabricanti de echipamente, antreprenori, furnizori deenergie. La realizarea proiectelor complexe pot aparea probleme datorate numarului marede interlocutori. Daca intervin modificari, trebuie reluat contactul cu toate partile implicate,ceea conduce la prelungirea timpului de realizare. in cazul modului de lucru propus defirmele ESCO, Tntregul proiect se trateaza cu o singura entitate pentru toate componentelesi pentru toate etapele. Lucrul cu un singur intermediar contribuie la reducerea cheltuielilorde punere Tn practica a proiectelor - cheltuieli care de multe ori sunt un obstacolsemnificativTn implementarea investitiilorTn eficienta energetica.

76

Municipiul Campinajud. Prahova -

Servicii furnizate clientilor de catre o firma ESCO

Analiza consumului de energie si audit energetic:

O componenta esentiala a pachetului de servicii oferite de ESCO este analizadetaliata a consumului de energie si realizarea unui audit energetic, ceea ce permiteidentificarea posibilelor economii de energie. Daca un consultant energetic consideraanaliza consumului de energie ca fiind produsul final, pentru firmele ESCO aceasta estenumai primul pas Tn implementarea proiectului.

Managementul energiei:

Serviciile oferite de firmele ESCO pot fi uneori limitate la realizarea unei activitati de,,managerenergetic". Managementul consumurilorenergetice, apeland la surse exterioare,permite firmei sau organizatiei client sa beneficieze de experienta unor specialisti fara a finecesara angajarea de personal suplimentar si sa se concentreze asupra activitatii debaza. Serviciile de management a energiei implica Tn general capitaluri modeste, firmaESCO asigurand reducerea cheltuielilor prin sisteme Tmbunatatite de control si conduceresi nu prin instalarea de componente costisitoare.

Proiectarea si implementarea proiectului:

ln multe cazuri relatia dintre o firma ESCO si clientii sai se concentreaza Tn jurulunui proiect specific care se considera ca este cel mai probabil sa ofere reduceri mari aleconsumului de energie. Un exemplu tipic este Tnlocuirea sau modernizarea sistemului deTncalzire sau iluminat la o cladire. La un astfel de proiect, firma ESCO Tsi asumaresponsabilitatea pentru proiectare, definirea specificatiilor tehnice, procurarea siinstalarea echipamentelor. Firma ESCO va supraveghea Tntretinerea echipamentelorinstalate pentru o anumita perioada de timp.

Facilitatea finantarii traditionale:

Un rol important pe care ESCO si-l asuma Tn mod frecvent este participarea ladezvoltarea unui mecanism de finantare pentru implementarea proiectului. Chiar dacauneori ESCO nu are un rol direct Tn contractul de finantare, beneficiarul Tmprumutului fiindclientul final si nu firma ESCO, garantarea performantelor de catre ESCO cresteTncrederea bancii Tn proiectul propus.

77


Pachetul de finantare negociat de ESCO va ficombinatie de auto-finantare din propriile resurse ale clientului Tmpreuna^crurT Tmprumutclasic de la o institutie financiara. lmplicarea firmei ESCO Tn dezvoltarea si negociereaTmprumutului poate duce la obtinerea unor conditii de finantare mai bune fata de situatiaTn care clientul ar aplica Tn mod direct pentru obtinerea unei finantari.

Finantarea "prin a treia parte":

Spre deosebire de modelele de finantare traditionale, modelul finantarii "prin a treiaparte" (TPF - Third Part Financing) promovat de firmele ESCO ofera o solutie alternativapentru asigurarea resurselor necesare realizarii proiectului. Firma ESCO poate investiproprii bani sau poate apela la un Tmprumut Tn nume propriu.

Clientul poate acoperi o parte a cheltuielilordin resurse proprii dar nu are riscuri financiaresuplimentare. Pentru a se proteja de nerespectarea obligatiilor din partea clientului, firmaESCO va pastra proprietatea asupra echipamentului pe perioada contractului.

Monitorizarea si evaluarea economiilor:

Din moment ce remunerarea ESCO va fi legata de performanta proiectului, aceastava efectua periodic monitorizarea si evaluarea economiilor obtinute. Firma ESCO va fiplatita Tn functie de rezultatele Tnregistrate Tn exploatare.

Modele de contracte ESCO:

O a doua componenta cruciala Tn definirea unei companii ESCO este legatura dintreremunerarea ESCO si performantele proiectului. Garantarea economiilor se face princontractul Tncheiat Tntre ESCO si client. Un contract cu performante garantate poate fidefinit ca si un contract prin care firma ESCO ofera servicii complete sau partiale careconduc la realizarea de economii de energie Tn cadrul unei cladiri sau a unei companii, cugarantia ca economiile rezultate din proiect vor fi suficiente pentru rambursarea tuturorcheltuielilor de implementare ale programului Tntr-o anumita perioada de timp.

Este extrem de important de subliniat faptul ca acest contract nu este numai osimpla garantie a functionarii corecte a echipamentului, ci ca firma ESCO garanteaza ca

78

>-N

Municipiul Campinajud. Prahova ^

masurile de eficienta energetica recomandate si implementate vor>5etaee^cheltuielileenergetice pana la un anumit nivel.

Nivelul economiilor garantat de ESCO este mai mare decat costurile de finantareale proiectului si cheltuielile ESCO. Asadar clientul este asigurat ca, din momentulimplementarii proiectului, costurile totale cu energia vor scadea si el va putea beneficia deo parte din aceste economii.

1. Contractul cu economii garantate:

Prin acest contract specific, ESCO garanteaza faptul ca implementarea masurilorde eficienta energetica va reduce costurile cu energia ale clientului final pana la un anumitnivel. ln mod normal proiectul va fi astfel conceput Tncat valoarea economiilor de energiesa fie mai mare decat suma cheltuielilor ESCO si a cheltuielilor financiare legate deimplementarea proiectului. Clientul realizeaza chiardin momentul implementarii proiectuluibeneficii financiare. In primii ani, perioada Tn care se ramburseaza Tmprumutul extern,aceste economii sunt mai mici. BineTnteles ca, dupa Tncheierea duratei contractului dintreESCO si client, beneficiile financiare rezultate vor fi atribuite Tn totalitate clientului.

Daca economiile de energie nu ating nivelul specificat Tn contract, ESCO este directresponsabila pentru diferentele existente si pentru asigurarea unei plati catre client caresa acopere aceste diferente. ln cazul Tn care economiile de energie dep3sesc nivelulgarantat, surplusul revine firmei ESCO. Printr-un astfel de contract clientul este protejat deriscul neTndeplinirii performantelor estimate.

Prin contractul cu economii garantate, ESCO raspunde de riscurile implicate Tnperformanta proiectului, deci este normal ca sa diminueze riscurile legate de creditulbancar. Finantarea nu este asigurata de catre "o a treia parte"; responsabilitatea finantariicade Tn sarcina directa a clientului.

K rvM u j iijftM' ui,t)i "A'! i 'i)irs;a a c, u " irtca a:c*c

/ X*Ffetaser'.>tota // f rcr-a f

lntermedbrea

PHa ip.e pg o p*sfwaQ<tdelermhaJI

79


2. Contractul cu economii impartite:

Un contract cu economii Tmpartite repartizeaza economiile financiare realizate Tnurma implementarii proiectului Tntre firma ESCO si client Tn functie de o formula convenitaprin contract.

Daca proiectul genereaza economii mai mari de energie si deci financiare fata decatera preconizat, atat clientul cat si ESCO primesc beneficiile Tn plus si invers, dacaeconomiile sunt mai mici, ambele parti pierd. Din moment ce clientul suporta o parte dinriscul implicatTn performantele proiectului, nu este normal ca acesta sa suporte Tn totalitatesi riscul financiar. Deci, acest contract este legat deseori de o finantare asigurata de firmaESCO.

,,,rc '*jUiia

f ;vr,

k

i

p

r

tefttu{l'-"^____________,

Daca ESCO este responsabila pentru finantarea unei parti importante din proiect,procentul din economii care revine acesteia va fi mare (atingand chiar 90%) pentru aasigura acoperirea tuturor cheltuielilor financiare. ln unele cazuri, contractul poate fistructurat astfel Tncat sa asigure Tmpartirea economiilor la un nivel mai favorabil pentruclient odata ce datoria catre finantator a fost platita.

3. Contract de furnizare a energiei:

Contractul de furnizare a energiei este o forma extrema a proiectelor ESCO, firmaESCO preluand Tn totalitate responsabilitatea asigurarii serviciilorenergetice. Taxa pe caretrebuie sa o plateasca clientul este calculata pe baza facturii de energie existenta minusun procent de 5-10%. Astfel clien-tului Ti este garantata o economie imediata la factura deenergie. ESCO preia responsabilitatea de a asigura Tn totalitate energia necesara.

Servicii enengetfce, ecWparncnta,instaiars exploatare sfumbarea enefgbl

tSCO

|mpnjmut Piaadatortei

tnsttuffl., '

Municipiul Campinajud. Prahova^- —

Potentiali clienti ESCO:

ln principiu, ESCO poate lucra cu clienti din orice sector de piata. Totusi, Tn practica,sunt anumite bariere care ar trebui luate Tn considerare pentru fiecare sector:

Piata rezidentiala individuala: este vazuta Tn general ca si o piata mai dificila pentrufirmele ESCO datorita contractelor care trebuie Tncheiate cu fiecare beneficiar. Costurilesunt foarte mari daca trebuie negociate multe contracte cu valoare mica;

Piata publica si institutionala: reprezinta un interes pentru firmele ESCO datoritariscurilor financiare scazute si existentei unui potential mare de economii de energie.Conceptul de contract cu economii garantate poate deveni un mecanism atractiv care sapermita institutiilor publice reducerea cheltuielilor cu energia si obtinerea de beneficiifinanciare care pot fi utilizate Tn folosul comunitatii locale;

Piata comerciala: cladirile de birouri si spatii mari, hotelurile, sunt atractive datoritapotentialului de economisire a energiei. Proprietarii unor astfel de spatii nu beneficiaza decele mai multe ori de resurse tehnice competente necesare pentru realizarea unor astfelde proiecte;

Piata industriala: Tn majoritatea tarilor, marile companii par a fi clientii ideali. Totusi,aceste companii sunt uneori destul de mari pentru a avea specialisti energetici Tnpersonalul propriu care pot realiza proiecte de eficienta energetica fara asistenta dinexterior. Firmele ESCO pot astfel sa gaseasca ca si tinte Tn sectorul industrial companiilemici si mijlocii, care nu au resurse interne tehnice si de management pentru implementareaunui program de eficienta energetica.

81

Municipiul Campinaj ud. Prahova ._-

Avantajele si dezavantajele unui contract ESCO:

Proiecte de eficientaenergetica

Finantare sicontabilitate

Managementulproiectelor complexe

Relatiile dintre client sifirma ESCO

Performanta garantata

AVANTAJE

lmplementarea simu!tana a maimultor actiuni profitabile.

Capacitatea de imprumut a compa-niei nu este modificata daca finan-tarea este asigurata de firma ESCO,

Limitarea numarului de interlo-cutori ln realizarea proiectului.

Colaborarea intre experti pentrurealizarea proiectuiui,

Garantia indepiinirii obiectiveiortehnice si a rezulteteior financiarepentru companie sau pentruproprietar.

DEZAVANTAJE

ESCO isi va concentra efortulasupra proiectelor care au un riscminitn si aduc un castig maxini

Costul de finantare este uneori rnairidicat.

Procesui licitatiior este maicomplex.

Flexibilitate mai scazuta pentrualegerea masurilor de economie aenergiei, Dificultati in dilerentiereasi evaluarea economiilor.

Costuri adttionale legate degaran|ia performantelor.

82

Campina

6 MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARIIMASURILOR DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE.

Modul de monitorizare a rezultatelor obtinute prin implementarea masurilor dinprogramul de Tmbunatatire a eficientei energetice, este prin comparatii pe baza datelor cuprivire la:

i starea obiectivelor Tnainte si dupa punerea Tn aplicare a masurilor din Programul deTmbunatatire a eficientei energetice

* cantitatea totala de energie economisita pentru Tntreaga perioada de punere Tn aplicarea programului, precum si proiectiile pentru o anumita perioada de timp folosind dateledin masuratorireale si previziunile bazate pe rezultatele efective de la masurile puse Tnaplicare.

Evaluarea programului ar trebui sa includa, de asemenea, o comparatie arezultatelor obtinute pentru fiecare dintre obiectivele stabilite : scaderea costurilor cuenergia, reducerea emisiilor, Tmbunatatirea calitatii serviciilor energetice si a altorindicatori care fac obiectul programului, etc.

Monitorizarea si evaluarea Tncepe de obicei de la primii pasi ai proiectului sicontinua dupa finalizarea implementarii masurilor Tn scopul stabilirii impactului pe termenlung al programuluiasupra economiei locale, consumului de energie, mediului si asupracomportamentului uman.

+ Plonurile de octiuni

Planurile de actiuni au fost elaborate in scopul in scopul planificarii solutiilor privindrezolvarea problemelor energetice ale orasului.

Planul de actiuni va trebui aprobat de catre consiliullocal, facut public si apoi pusin practica de catre executivul Primariei.

In continuare sunt redate Planurile pentru implementarea actiunilor aferenteimbunatatirii performantei administratiei locale in ce priveste gestiunea serviciilorenergetice de la nivelul localitatii.

83

Municipiul Campinajud. Prahova -,

<> ;' te,V 2i r i / 1 L , , '

Planul de implementare a actiunilor aferente imbunatatirii performanteiadministratiei locale in ce priveste gestiunea energiei

A. INITIEREA DE REGLEMENTARI Sl PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALA

1. Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea , monitorizarea sicontrolul activitatii demanagementenergetic si performanta energetica

1.1

1.2

1.3

Obiectivspecific/A ctiune

Crearea serviciuluipublic de

management siperformantaenergetica

lntocmirea siaprobarea Codului

de eficientaenergetica sipromovare a

resurselorregenerabile

lmplementareaCodului de eficienta

energetica sipromovare aresurselor

regenerabile

Responsabilitati

Consiliul Local

Consiliul Local

Consiliul Local

Termen derealizare

30.05.2017

30.12.2017

31.12.2019

Surse definantare

Bugetul local

Bugetul local

Bugetul local

84


2.Fundamentarea politicii energetice locale

2.1

2.2

2.5

Obiectivspecific/Actiune

Actualizare PUG

RLU

ElaborareaProgramului de

Eficienta Energeticain cladirile publice si

rezidentiale

ElaborareaProgramului de

Eficienta Energeticala nivelul tuturor

serviciilor de utilitatepublica

Responsabilitati

Consiliul Local

Serviciul public demanagement si




Termen derealizare

31 12.2020

30.10.2017

30.03.2018

Surse definantare

Bugetul local

Bugetul local

Bugetul local

3. Elaborarea, implementarea si monitorizarea Strategiilor de Dezvoltare siModernizare a Serviciilor Publice concesionate , corelate cu dezvoltarea urbana,economica, sociala a orasului si cu protejarea mediului

3.1

3.2


Strategia SP -Salubrizare

Strategia AC ApaCanal

Responsabilitati

Consiliul l_ocal-SC Floricon Salub

Consiliul Local -SC Hidro Prahova

SA

Termen derealizare

31.12.2018

31.12.2018

Surse definantare

SC FloriconSalub

SC Hidro-Prahova SA

85


4. Elaborarea de reglementari fiscale locale care sa favorizeze directiile dedezvoltare stabilite de strategiile locale in domeniul energetic

4.1


Elaborarea destudiiprivind acordarea de

subventii pentrupromovarea eficienteienergetice si folosirearesurselor regenerabile

Responsabilitati



Termende

realizare

30.08.2018

Surse definantare

Bugetullocal

BugetulcentralSurseatrase

5. Evaluarea performantelor operatorilor prin definirea exacta a indicatorilorde calitate a serviciilor in cadrul contractelor de concesiune

5.1


Elaborarea indicatorilorde performanta

energetica ai fiecaruiserviciu public, a

programului de realizaresi a sistemului depenalizari in cazul

neindeplinirii niveluluiconvenit

Responsabilitati



Consiliul local

Termende

realizare

Anual panala 30 iulie

Surse definantare

Bugetullocal

86


B. PRODUCEREA Sl DISTRIBUIREA DE ENERGIE

1. Energie electrica si termica: Strategia de utilizare a resurselor regenerabile

1 A.1

1.2


ldentificareapotentialului existentsia solutiilor viabile din

punct de vedere tehnic,economic si al mediuluide utilizarea resurselorenergetice regenerabile

Elaborarea Strategiei deutilizare a resurselor

regenerabile de energie

Responsabilitati





Termende

realizare

30.10.2018

30.03.2019

Surse definantare

Bugetullocal


Bugetullocal


87


C. CONSUMATORI DE ENERGIE

1. Energie electrica pentru iluminat public:

3.1

3.2


Efectuarea de bilanturienergetice si realizarea

Planului demanagement energetical Serviciului public de

iiuminat public

Programul de inlocuirea sistemelor actualedeiluminat cu instalatiicare folosesc surse

regenerabile de energie

Responsabilitati





Consiliul local

Termen derealizare

30.12.2018

30.12.2019

Surse definantare

Buget local

Fonduriatrase

Buget local

2. Eficienta energetica a imobileior publice si rezidentiale:

4.1

4.2


Realizarea Programuluide reabilitare termicaa imobileior publice si

rezidentiale

Fundamentarea siaprobarea Programelor

anuale

Responsabilitati



Consiliul local

Consiliul local

Termen derealizare

30.07.2017

30.08.2017

Surse definantare

BugetcentralBuget

operatorSurseatrase

Bugetcentral

Buget local

88

MunicipiuI Campinajud. Prahova— ,, _

4.4

4.5

4.6

4.7

4.8

Expertizarea energeticasi intocmirea

Raportului de expertiza

Realizarea si aprobareaAuditului energetic si

a studiului defezabilitate

Proiectarea lucrarilorde reabilitare termica

(faza PT+CS+DE)

Executarea lucrarilorde reabilitare

Verificarea lucrarilor dereabilitare executate

Serviciul public demanagementsi


Consiliul local



Consiliul local



MTCT

Consiliul local



MTCT

Consiliul local



MTCT

Consiiiul local

30.12.20T8*=

La fiecareproiect

dezvoltat

30.12.2016

Serviciulpublic de

managementsi


trimestrial

trimestrial

LjK^

Bugetcentral

Buget local

Bugetcentral

Buget local

Bugetcentral

Buget local

Bugetcentral

Buget localAsociatia deproprietari

Bugetcentral

Buget localAsociatia deproprietari

89


D. MOTIVATIE Sl COMUNICARE

1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii orasului in domeniul eficienteienergetice si autilizarii resurselor energetice:

1.1

1.2

1.3


Elaborare Strategie decomunicare

Aprobarea Strategiei decomunicare

Monitorizareimplementare Strategie

de comunicare

Responsabilitati



Consiliul local



Consiliul local



Consiliul local

Termen derea//zare

30.10.2018

30.11.2018

Semestrial

dupaimplementare

Surse definantare

Buget localBuget

operatorSurseatrase

Buget local

Buget local

90

Municipiul Campinajud. Prahova^

2. Organizarea si campanii de informare a publicului

2.1

2.2

2.3


Elaborare program deinformare

Aprobare program deinformare

Monitorizare siimplementare program

de informare

Responsabilitati







Termen derealizare

30.06.2018

30.07.2018

Anual dupaimplementare

Surse definantare

Buget local

Surseatrase

Buget local

Buget local

91

Municipiul Campinajud. Prahova_

4 Planul de implementare a actiunilor

manaciement si performanta energetica

1. Elaborare Program de Eficienta Energetica in cladiri publicesi rezidentiale

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5


lnventarierea imobilelorde locuit multietajate si

a celor publice

Etape de realizare aprogramului de

reabilitare termica aimobilelor (publice si

rezidentiale)

Fundamentarea siaprobarea programelor

anuale

Expertizarea energeticasi intocmirea

Certificatului energetic

Realizarea si aprobareaAuditului energetic si alStudiului de fezabilitate

Proiectarea lucrarilor dereabilitare termica (faza

Responsabilitati





Consiliul localServiciul public de







Termen derealizare

30.10.2016

30.07.2017

Anual

Anual

Anual

Anual

Surse definantare

Buget local

Surseatrase

Buget iocal

Surseatrase

Buget local

Surseatrase

Buget local

Surseatrase

Buget local

Surseatrase

Buget local

92


1.6

1.7

1.8

PT,CS,DE)

Monitorizarea executariilucrarilor de reabilitare

Verificarea lucrarilorexecutate

performanta en.





trimestriaf^*

permanent

permanent

Sy=6*Fffeat.

Buget local

Surseatrase

Buget local

Surseatrase

2. lmplementarea Programului de eficienta energetica pentru cladiri apartinandPrimariei:

2.1

2.2

2.3

2.4


Efectuarea de auditurienergeticesi Bilanturienergetice la cladirileapartinand primariei

Proiectarea lucrarilor dereabilitare termica (faza

PT,CS,DE)

Programul de verificaresi Monitorizarea

executarii lucrarilor dereabilitare

Verificarea lucrarilorexecutate

Responsabilitati









Termende

realizare

Anual

Anual

Permanent

Lafinalizareainvestitiei

Surse definantare

Buget localSurseatrase




93


3. Strategia de utilizare a resurselor regenerabile

3.1

3.2

3.2

3.4


ldentificarea potentialuluiexistent si a solutiilor

viabile din punctde vedere tehnico-

economic si al mediuluide utilizare a surselor

energetice regenerabile(RES)

Elaborarea strategiei deutilizarea RES

Aprobarea strategiei devalorificare a RES

lmplementarea simonitorizarea Strategiei

si Planului de actiunipentru vaiorificarea

potentialului

Responsabilitati





Consiliul local

Consiliul localServiciul public

de management siperformantaenergetica

Termenderealizare

30.12.2018

30.06.2019

30.07.2019

30.12.2019

Surse definantare





94


4. lmplementarea Programului de folosire a resurselor regenerabile pentrucladirileapartinand Primariei:

4.1


lmplementareaProgramului defolosire aresurselor regenerabile

pentru cladirileapartinand Primariei

Responsabilitati



Termende

realizare

30.08.2018

Surse definantare

Buget localSurse atrase

5. Derularea de servicii de management si performanta energetica:

5.1


Derularea de servicii demanagement,

performanta energetica

Responsabilitati



Termende

realizare

Permanent

Surse definantare

Buget local

95


6. Elaborarea reglementarilor fiscale locale care sadezvoltare stabilite de strategiilelocale in domeniul energetic:

de

6.1

6.2

6.3


Elaborarea de studiiprivind acordarea de

subventii pentrupromovarea eficienteienergetice si folosirearesurselor regenerabile

Elaborarea de studiiprivind acordarea de

facilitati fiscale pentrupromovarea eficienteienergetice si folosirearesurselor regenerabile

Elaborarea de studiiprivind stabilirea

impozitelor, taxelor sisubventiilor pentru

promovarea eficienteienergetice si folosirearesurselor regenerabile

Responsabilitati







Termende

realizare

An 2018

An 2018

An 2018

Surse definantare

Buget local

Surse atrase

Buget local

Surse atrase

Buget local

Surse atrase

96


' ' / '' ' -''L*' / / / f i , . ; . ,

7. Elaborarea Programului de Eficienta Energetica la nivelul serviciilor deutilitate publica:

7.1


Elaborarea Programuluide Eficienta Energetica la

nivelul serviciilor deutilitate publica

Responsabilitati



Termende

realizare

An 2018

Surse definantare

Buget local

Bugetoperator

Surse atrase

8. Evaluarea performantelor operatorilor prin definirea exacta indicatorilor decalitate a serviciilor prestate in cadrul contractelor de concesiune:

8.1

8.2


Evaluarea performanteloroperatorilor prin definireaexacta a indicatorilorde calitate a serviciilor

prestate in cadrulcontractelor de

concesiune

Elaborarea indicatorilorde performanta ai fiecarui

serviciu public, aprogramlui de realizare sia sistemului de penalitati

in cazul neindepliniriiniveluiui convenit in

contract

Responsabilitati





Termen derealizare

30.12.2018

30.12.2018

Surse definantare

Buget localBuget

operatorSurseatrase

Buget localBuget

operatorSurseatrase

97


8.3 Evaluarea nivelului actualal indicatorilor



"-**i,,,.,

30.12.2019

Buget localBuget

operatorSurseatrase

9. Strategia de comunicare in domeniul eficientei energetice:

9.1

9.2

9.3

9.4


Elaborarea strategiei decomunicare cu locuitorii

orasului in domeniuleficientei energetice si a

utilizarii resurselorenergetice

Asumarea rolului demediator si arbitru al

conflictelor dintreutilizatori si operatori

Organizarea de campaniideinformare a publicului

Consultarea utilizatorilor lastabilirea politicilor sistrategiilorlocale si a

modalitatilor de organizaresi functionare a serviciilor

publice

Responsabilitati







Serviciui public demanagement si


Termende

realizare

30.12.2018

permanent

30.12.2016

permanent

Surse definantare




98


4 Planul de implementare a actiunilor aferente imbunatatirii

performantei enercietice a serviciului de iluminatpublic

1. Reducerea consumului specific de energie electrica:

Nr.crt.

1.1

1.2

1.3

1.4

Obiectivspecific/ A ctiuni

Elaborareastrategiei dedezvoltare si

modernizare aserviciului publicde iluminat public

Aprobarareastrategiei dedezvoltare si

modernizare aserviciului public de

iluminatpublic

Implements reastrategiei dedezvoltare si

modernizare aserviciului public de

iluminatpublic

Implements reaPlanului de

managementenergetic al

Serviciului Publicde iluminat

Responsabil curealizarea/aprobarea

Consiliul local

Consiliul local

Consiliul local

Consiliul local

Termende

realizare

An 2018

An 2018

An 2019

An 2020

Surse definantare

Buget local

Buget local

Buget local

Buget local

99


2. Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminatfolosesc resurse regenerabile de energie:

alatii care

Nr.crt.

2.1

Obiectivspecific/Actiuni

Elaborarea,aprobarea,

implementareaProgramului

"Iluminat ecologic"


Consiliul local

Termende

realizare

An2019

Surse definantare

BugetlocalSurseatrase

3. Regulamentul de iluminat al recIamelor si panourilor publicitare folosindsisteme regenerabile de energie

Nr.crt.

3.1

Obiectivspecific/Actiuni

Elaborarea siaprobarea

regulamentului deiluminat a

recIamelor sipanourilorpublicitare

folosind sistemeregenerabile de

energie


Consiliul local

Termende

realizare

An 2018

Surse definantare

Buget local

100


7 CONCLUZII

ln cadrul Strategiei de dezvoltare locala unul din obiectivele specifice este politicaprivind problemele energetice, de aceea Strategia de Tmbunatatire a eficienteienergetice este un instrument important Tn elaborarea unei viziuni pe termen de celputin 3-6 ani, care sa defineasca evolutia viitoare a comunitatii, tinta spre care se vaorienta Tntregul proces de planificare energetica.

Programul de eficienta energetica la nivelul Municipiului Campina se impune cao necesitate in abordarea integrata a resurselor disponibile la nivel local precum si aconsumurilor energetice, in vederea coordonarii investitiilor si planificariicorespunzatoare a resurselor finnaciare. Rezolvarea problemelor de eficientizareenergetica constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare sociala si economica

Principala sectiune a Planului de actiuni o constituie masurile de eficientaenergetica care trebuie realizate de catre autoritatea locala , cu aplicare pe intreg lantulde resurse primare, producere, distributie, furnizare , transport si consum final.

Stabilirea obiectivelor pe termen de cel putin 3-6 ani, contribuie la crestereacapabilitatii departamentelor si structurilor de executie aflate sub autoritatea Consiliuluilocal al municipiului de a gestiona problematica energetica si, Tn acelasi timp, de aadopta o abordare flexibila, orientata catre piata si catre consumatorii de energie, Tnscopul de a asigura dezvoltarea economica amunicipiului si de a asigura protectiacorespunzatoare a mediului.

lnvestitiile Tn energie durabila se justifica din punct de vedere economic si socialTn aceeasi masura Tn care acestea se justifica si pentru prevenirea schimbarilorclimatice. Proiectele de reabilitare termica a blocurilor de locuinte propuse vor duce nudoar la reducerea emisiilor de CO2, printr-un consum mai mic de energie, dar si lareducerea facturilor cu energia pentru rezidentii acestora. Reabilitarea energetica acladirilor publice si a iluminatului public vor duce la reducerea costurilor cu energia alemunicipalitatii, resursele financiare disponibilizate urmand a fi folosite pentru dezvoltarelocala.

Programul de eficienta energetica raspunde intentiei autoritatilor locale indezvoltarea pe termen scurt si mediu a proiectelor de economie de energie la cladirilepublice si rezidente blocuri de locuinte, participarea la programul POR 2014-2020 Axaprioritara 3.

Economia de energie ce se obtine dupa implementarea proiectelorde reabilitaretermica si modernizare energetica la cladirile cuprinse in proiecte de acest tip are ca siconsecinta directa indeplinirea obiectivului AP 3 - Sprijinirea tranzitiei catre oeconomie cu emisii scazute de carbon.

101

MunicipiulCampina

Prezentul Program de eficienta energetica a municipiului Campina editia 1septembrie 2016 a fost aprobat de Consiliul Local Campina cu Hotarareanr. din data de .

Programul decrestereaeficienteienergeticeal MunicipiuluiCampina vafirevizuit anual si transmis la ANRE pana in data de 30 septembrie.

Sef Proiect

lng Cristina Mihaiiescu

102

Municipiul Campinaj ud . Prahova

8 BIBUOGRAFIE

1. Cartea Alba a Municipiului Campina.

2. PUG Municipiul Campina

3. Baza de date primare referitoare la consumurile energetice a furnizorilor degaz si energie electrica

4. Raport de mediu strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020actualizata pentru perioada 2011-2020

5. Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2013 - 2020 -lon loan, Campian Viorel, Cuzmos Adrian, Dumbrava Cosmin

6. Necesitatea evaluarii potentialului inca din faza incipienta a demararii uneiinvestitii Tn domeniul energiei eoliene - A Xl-a Conferinta NationalaMultidisciplinara, Sebes 2011.

7. Solutii de Eficienta Energetica pentru Diferite Tipuri de Cladiri -Conf. dr. ing.Mihaela Georgescu

103


9 ANEXE

* Anexa 1 - Matrice de evaluare din punct de vedere al managementuluienergetic -An 2016

* Anexa 2 - Fisa de prezentare energetica a Municipiului Campina - An dereferinta2015

* Anexa 3 - lndicatori sector rezidential

* Anexa 4 - lndicatori sector transport

* Anexa 5 - Etapele fundamentarii proiectelor prioritare

* Anexa 6 - Sinteza Programului de imbunatatire a eficientei energetice

* Anexa 7 - Liste cladirilor in care isi desfasoara activitatea Consiliul Local,Primaria si institutii publice de interes local.

104


ANEXA 1 - Matrice de evoluare din punct de vedere ol manaaementului energetic - A

2016

ORGANIZARE

Manager energetic

CompartimentspecializatEE

Politica Energeticci

Raspundere privindconsumuldeenergie

NIVEL

Niciunuldesemnat

Niciunuldesemnat

Far3 politiccienergeticci

F5rS raspundere, fara buget

Atribujii desemnate,dar nuTmputernicite 20-40% dintirrtp este dedicat energiei

Activitate sporadica

Nivel scSzut de cunoastere sideaplicare

Raspundere sporadica,estimSri folosite in alocarea

bugetetor

Recunoscut si Tmputernicit care aresprijinul municipalit^tii

Echipa activa ce coordoneaza programe deeficienta energetica

Politica organizationala sprijinita la nivel demunicipalitate. Toti angajatiisunttnstiintati

de obiective si responsabilitati

Principalii consumatori sunt contorizatiseparat. Fiecare entitate are

r3spundere totala in ceea ce privesteconsumul de energie

PREGATIREA PROGRAMULUI de imbunatatire a EE:

Colectare informatii /dezvoltare sistem baza de

date

Documentatie

Benchmarking

Colectare limitata'

Nu suntdisponibile planuri,manuale, schit,e pentru cladiri

si echipamente

Performantaenergeticci a sistemelor siechipamentelor nu sunt

evaluate

Se verifica facturile !aenergie/fSrS sistem de

baza de date

Existaanumite documente sitnregistr3rL

EvaIuSri limitate alefunc{iilor specifice ale

municipalitaji

Contorizare, analizare si raportare zilnicaExista sistem de baza de date

Existenta documenta^ie pentru clcidire siechipament pentru punere tn funcjiune

Folosirea instrumentelor de evaluare cumar fi indicatorii de performanta energeticci

105

Municipiul Campinaud. Prahova . ,

Evaluare tehnicci

Bunepractici

Nu existaanali2e tehnice

Nuau fost identificate

Analize limitatedin parteafurnizorilor

Monitorizari rare

Analize extinse efectuate in mod regulcatre o echipa formata din experti intern

externi.

Monitorizarea regulata a revistelor despecialitate, bazelor de date interne si a

altor documente

CREAREA PROGRAMULUI de imbunatatirea EE:

Obiective Potential

tmbuncitatirea planurilorexistentede eficienta

energetica

Roluri siResurse

lntegrare analizaenergetica

Obiectivele de reducere aconsumului de energie nu au

fost stabilite

Nu este prevazutS: TmbunStatirea planurilor

existentede etfcientSenergetica

Nu sunt abordate,sau sunt; abordatesporadic

lmpactul energiei nu estecbhsiderat,

Nedefinit. Constientizare micS aobiectivelor energetice de

cStrealtii Tn afara echipei deenergie

Exista planuri de eficien{aenergetica

Sprijin redus din programeleorganizatiei

Deciziile cu impact energeticsunt considerate numaipe

baz3 de costuri reduse

Potenfial definitprin experien$ sauevalu3ri.

TmbunatSt,irea planurilorstabilite; reflect5evaluarile. Respectarea deplinS cu liniile

directoare si obiectivele organizatiei

Roluri definite si finant3ri identificate.Program de sprijin garantate.

Proiectele / contractele includ analiza deenergie. Proiecte energetice evaluate

cu alte investitii. Se aplica durata cicluluide viatS in analiza investitiei

106


IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI deimbunatatire a EE:

Planul de comunicare

Constientizareaeficientei energetice

Consolidare competent,epersonal

GestionareaContractelor

Stimulente

Planul nuestedezvoltat.

Nuexista

Nuexista

Contractele cu furnizorii deutilitafl surrt retnnoiteautomat, faraanaliza.

Nuexista

ComunicSri perlodice pentruproiecte.

Campanii ocazionale deconstientizare a eficientei

energetice.

Cursuri pentrupersoanele cheie

Revizuirea periodicS acontractelor cu furnizorii.

Cunostinte limitate aprogramelor de stimulente.

Toate partile interesate sunt abordate In mod ^regulat.

Sensibilizare si comunicare. Sprijinireaini|iativelor de organizare.

Cursuri / certificari pentru Tntreg personalul.

Exist5 politic5 de achizitii eficiente energeticRevizuirea periodic5 a contractelor cu furnizorii.

Stimulente oferite la nivel regional si national.

MONITORIZAREA Sl EVALUAREA PROGRAMULUI de Tmbunatatire a EE:

Monitorizarea rezultatelor

Revizuirea PlanuluideActiune

Nuexista

Nu exista

Comparatiiistorice, raportciri

sporadice

Revizuireinformalaasupra

progresului.

Rezultatele raportatemanagementuluiorganizational

Revizuirea planului este bazat perezultate. Diseminare bune practici

107


ANEXA 2 - Fisa de prezentare enercietica

Campina -An de referinta 2015

ENERGIE ELECTRICA:

Destinatiaconsumului

--' populatie

iluminat public

^sector tertiar (crese,gradinite, scoli, spitale, alte

cladiri publice, etc.)

^ alimentare cu apa *

L transport local de calatori

U.M.

MWh/an2015

MWhMWh

MWh

MWh

Tipul consumatorului

Casnic

33.263

_

-

*

*

Non casnic

_

2.500

4.340

Total

* Servicii concesionate pentrucare municipalitatea nu

plateste facturile

GAZE NATURALE:

Destinatiaconsumului

v populatie

^ sector tertiar (crese,gradinite, scoli, spitale, alte

cladiri publice, etc.)

^ alti consumatorinespecificati

U.M.

MWh/an2015

MWh/an2015

MWh

Tipulconsumatorului

Casnic

144.117

Non casnic

-

17.500

-

Total

108


BIOMASA (lemne de foc, peleti, etc.):

Destinatia consumului

populatie

- sector tertiar (crese ,gradinite, scoli,spitale, alte cladiri publice, etc.)

U.M.

to.

to.

Total

m.

## date indisponibile la momentul intocmirii planului; numarul locuintelor care utilizeaza combustibil solid estesub 100 de cladiri rezidentele avand posibilitate de acces la reteaua de distributie gaze natural.

CARBURANJI (motorina, benzina) >ervicii Concesionate

Destinatia consumuluir

transport local de calatori

serviciul public de sa!ubritate

U.M.

to.

to.

TOTAL

Motorina

-

-

Benzina

-

-

109

Municipiul CampinaJUQ.

, ANEXA 3 - lndicatori sector rezidential

ln tarile UE (fig. 1), consumul anual pe m* pentru cladiri este cca 220 kWh/m*;exista o mare diferenta mtre consumul rezidential (200 kWh7m^) si cel nerezidential alcladirilor (295 kWh/m*). Consumul mediu de electricitate pe rn^ Tn tarile UE este decirca 70 kWh/m*, majoritatea tarilor situandu-se Tn domeniul 40-80 kWh7m . Consumuleste mai mare Tn tarile nordice din cauza folosirii energiei electrice pentru Tncalzit (fiindde 130 kWh/m^ Tn Suedia si Finlanda si ajungand la aprox. 170 kWh/m2 Tn Norvegia).

Fig. 1: Consumul de energie peOdyssee

Tn cladiri (Tn 2009, climat normal) - Sursa:

Evolutia eficientei energetice pentru Tncalzirea spatiilor este masurata din

reducerea anuala a energiei utilizate pe m2.(fig. 2). ln perioada 1997-2009, energia

utilizata pe m^ a scazut Tn toate tarile UE per total (cu aproape 15%). Reducerea se

datoreaza Tn principal prevederilor tot mai stricte ale standardelor pentru constructia

de noi apartamente, dar si raspandirii aparatelor electrocasnice cu consum mai mic si

al programelor nationale de reabilitare termica a cladirilor. Reducerea este

semnificativa Tn Olanda, lrlanda, Franta si Tn tarile nou-membre ale UE (Romania,

Letonia, Estonia si Polonia) urmare a efectelor combinate ale pretului tot mai ridicat al

energiei si Tmbunatatirea eficientei energetice. Olanda are unul dintre nivelele cele mai

mici ale consumului de energie pe rn^ fiind, Tn acelasi timp, si una din tarile cu cele mai

mari cresteri a eficientei energetice pentru Tncalzirea spatiilor.

no


Fig. 2: Consumul de energie pentru Tncalzire pe m*Odyssee

10

JS

Consumul de energie a crescut cu mai mult de 2% anual Tn jumatate dintre

tarile UE Tntre 2000 si 2008 (1,7% media pe UE). .(fig. 3). Cresterea a fost mai rapida

Tn 5 tari, mai mult de 4% pe an (3 tari din sudul Europei, Grecia, Spania si Cipru - din

cauza raspandirii utilizarii aerului conditionat - si 2 tari baltice, Estonia si Letonia) din

crestere economica si raspandirea utilizarii aparaturii electrocasnice. Consumul a

scazut Tn Norvegia, Danemarca, Suedia si Bulgaria, fie datorita Tnlocuirii consumului

de electricitate, obtinuta din alti combustibili pentru producerea energiei termice

(lemn, gaz), si/sau datorita utilizarii pompelor de caldura pentru Tncalzire.

Fig.3: Evolutii ale consumului de energie casnic - Sursa: Odyssee

K<P>

>2<JU(MLK"'8 mi&'l mXV


tntre tarile UE sunt diferente semnificative Tn consumul de energie pentru

aparatele electrocasnice si iluminat (Finlanda si Suedia 4000 kWh sau 1000 kWh Tn

Estonia si Romania) - vezi fig.4. Aparatele electrocasnice includ, printre altele,

frigiderele, masinile de spalat, echipamentele IT.

Fig. 4: Consumul de electricitate pe apartament pentru electrocasnice siiluminat

112


ANEXA 4 - lndicatori sector transport

Pentru monitorizarea impactului transportului urban se potfolosi graficele deforma (fig.5,6):

Fig. 5 Consum specific de energie / pasager- km

Metrou*

VaIorife r*flecta grwlulde scaptre

pasagei-fcm*Conswnul de easak eJectrica este friasformat m lttrs

Sursa :Urban Transport and Energy Efficiency - Federal Ministry forEconomic Cooperation and Development (BMZ)

Fig. 6. Comparatie Tntre consumul specific de energie functje de modul detransport, Tn grame echivalent petrol pe persoana sj km

Cars Bu* m Traim e PuWic modes 8 Weighted average

: 36

0.0

43

30,0 50.0

113


Tn 11 tari UE si Tn Norvegia, rata cresterii eficientei energetice a*t5sfeqFffgrrnare de 1%Tncepand cu anul 2000, peste nivelul propus de Directiva 2006/32/CE. In 6 tari din CEeficienta transporturilor a scazut din cauza transportului rutier de marfuri: cifra "negativa"a economiilor din transportul rutier de marfuri a depasit economiile obtinute din zonaautoturismelor

Fig. 7: Evolutia eficientei energetice Tn transporturi Tn tarile UE*

% / an

Sursa: Odyssee

*Tarile cu crestere a indexului ODEX apar fara evolutie Tn eficienta energetica; pentruaceste tari impactul negativ pentru camioane este datrat unor factori care nu suntde natura tehnica si au depasit economiile autoturismelor

114


ANEXA 5 - Etapele fundomentarii proiectelo>

i'^ j CrcstcFEB

l | populflUei <leic&

Crts8trea e

E3ie ru efect de ier>

2, Care tunt oW*tUvBle proiectului

Hf durerca coitiinlqr ci) pifertc!de wfvlcJf *xls!ente

Ahele

Ajxa!u* pietei Anjli73 tehnki Anallti economt<:3 j Arvi)li!4 flnainclar] Anill;4 devijilbiii',jtc

cel* miW bun* iWu(tl tfioenta

co5tulyiCoilul

cafillBlului

4 Ct rtiojn lmplicl prrji*ctwl?

inictfifeuregre5ita a ce*eri!,consumulul tau a preturt lor

Inftatl3, deva!<orliarea

monedej, iafdna/povafa

fls<aia

0b!!gatll/<:ertnt<! malsltk--ta de met)Ju

R)ic de e^ec tehntt

Ce t|puft de contf*rt ar trebul folosite $3 cum ar trebui

Servicli Energetice Contracte to chete

Fmanfar* t5COtnnprumut* tfe U lr.!t-tufil

fi<n&nc re pnuite

tconarmlpjrtajate Tarj onorartu fix/ tcwwmii

115


6-Sinteza Programului de imbunatatire a eficientei enercietice

Sectorconsum

Cladiri Publice

P1.Reabilitareatermica a cladirilor

publice cuprioritate unitati

scolare si sanatate.

Masuri deeconomie energie

Aplicarea solutiilor dereabilitare termica si

modernizare energeticatrasate prin auditul

energetic pentru cladiri.

Substituirea formei deproducer a energiei termicepentru incalzire si preparatapa calda menajera clasica

cu o centrala decogenerare

lndicatorcantitativ

6 gradinite

4 scoli

5 unitati sanitare

1 Spital

Val. Estimatea economieide energie

(tep/an)

Reducereaconsumului cu15%

Reducereaconsumului deenergie cu 20%

Fonduiinecesre(euro)

Se vor stabilila faza deproiect

Se vor stabilila faza de

proiect

Sursa definantare

Buget local

Buget central-

Fondul Europeande dezvoltare

regionala

POR 2014-2020AP3 Cladiri Publice

Programul CasaVerde Plus

Fonduri PrivateCPE-ESCO

Perioadade

aplicare

2017-2020

2018-2020

116

Municipiul Campinaud. Prahova , , jS|i &.,

Cladirirezidentiale

Blocuri de locuinte

Locuinteindividuale

Reabilitare termica cuimplementarea solutiilortrasate in rapoartele deaudit energetic. Proiect

existent lot 1

Reabilitare termica cuimplementarea solutiilortrasate in rapoartele de

audit energetic

lnfiintarea unui centru deinformare populatie inscopul identificarii siaplicarii masurilor deeconomisire energie

1 0 scari bloc

40 blocuri

Brosuri, pliante,organizari de

mese rotunde cufurnizori de

materialtermoizolante,

furnizori deechipamente

pentru instalatii,produse de

creditare bancaresau alt tip -

asistenta tehnicade specialitate

Reducereaconsumului cu 30%

Reducereaconsumului cu 30%

Reducereaconsumului cu 1 0%

894.650


proiect


proiect

Program MDRAPOG63/2012

Buget local

Buget central

Asociatii deproprietari

Buget local

Asociatii deproprietari

Fondul Europeande dezvoltare

regionala

Buget local

Fonduri Private

^g

2017-2018

2018-2020

2017-2018

117

x*v*^

Municipiul Campina /<ud Prahova -Nc

lluminat Public

lmplementare etapa ll a SFModernizare Sistem

lluminat

Audit energetic alsistemului de iluminat-lmplementare solutiistabilite prin audit.

Lucrari cuprinsein SF faza 2

implementare

Reducereaconsumului cu 15%,

extindereasistemului deiluminat public

Reducereaconsumului de

energie cu 1 0%-substituirea formei

de energie


proiect

Buget local

Buget local

Fonduri private

2017-2018 '

2018-2020

118


ANEXA 7 - Lista dadirilor in care isi desfasoara activitatea: Consiliul Local, PrimariaA

lnstitutii publice de interes local

Nr

1.

2.

3.

4.

5.

7.

DENUMIRE

Primaria Municpiului Campina

Casa Municipalci de Cultur5 "GEOBOGZA"

Biblioteca Municipal5 "Dr.Constantinlstrati"

Muzeul Memorial "IULIA HA$DEU"

Casa Tineretului

Spitalul Municipal Campina

ADRESA

b-dul Culturii nr. 18

str.Grivi{ei nr. 95


b-dul Carol l nr.143(fosta nr. 199)

b-dul Nicolae Balcescunr. 50

Str. Sg. Maj. ErouGrigore Nicolae nr. 4

CADASTRU

DA/NU

DA - nu esteactualizat

NU

NU

DA

DA

EXPERTIZATEHNICA

DA/NU

DA

NU

NU

DA

NU

AUDITENERGETIC

DA/NU

NU - Tntrucat estemonument istoric

NU

NU

NU - Tntrucat estemonument istoric

NU

OBSERVAJII

119

Hi ' IiMunicipiul Campina .t ' HWjud. Prahova .,, Rl A r-'4 - Vj|

8.

9.

10.

11.

12

13.

Ambulatoriul integrat Spitalul MunicipalCampina

Spitalul Municipal Campina ,

Sec{ia boli contagioase

D.S.P.- SANEPID


Cabinet TBC si MRF


DSP - SANEPID (fost cabinet depediatrie, Policlinica pentru copii, R.X.dentar)

Sta{ia de salvare

Policlinica cu platS

b-dul Carol l nr. 67

Strada

Vasile Alecsandri nr.10

Str. Simion B5rnujiunr. 12

Strada

Vasile Alecsandri nr.10

Str. Simion B3rnujiunr. 12

Str. Simion B5rnu{iu

nr. 12

DA

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

1** D

ll *

m *W .ffwjb2>-V<v^-jjj$/

120


14.

15.

16.

17.

- Cladire Multifunctionala (cladireadministrativei) alcStuita din : EvidentaPersoanei , Asisten{S SocialS, Arhiv5 si

Muzeul Municipiului Campina.- Cladireanexei

SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA

-CLADIRE POLITIA LOCAl_A

- CLADIRE ARHIVA

CRESA DE COPII NR. 1


strada Voila nr. 114

str. 1 Decembrie 1918nr. 7

Strada Plevnei nr. 14

DA

DA

NU

NU

DA

DA

(partial)

NU

NU

DA

DA

(pan)ial)

NU

NU

" N,i..i j - 1 T 4 V

V^ ^3^j i-4fe42i

- in anul 2005 s-a

Tntocmit ExpertizaTehnica

pentru 23 de clSdiri.

- Ulterior , s-arefacut ExpertizaTehnica pentruurmatoarelepavilioane :1,2,3,4,5,6, 13-CASTELsi18

121

Municipiul Campina

18.

19.

CLADIRE ADMINISTRATIVA

(fosta C.P.G.C.)

BAZA DE PRODUCTIE

(FOSTA BAZA C.P.G.C.)

Calea Doftanei nr.18

Strada Petrolistului nr.11

NU

NU

NU

NU

NU

NU

- Direc{ia , WEconomicS U'o*4^>Primariei ^^^Municipiului ^**aCampina - la etaj $ipartial la parter ;

S.C.HIDROPRAHOVA S.A.SUCURSALACAMPINA-parterpartial

UNITATI DE INVATAMANT

20. COLEGIUL NATIONAL

"NICOLAE GRIGORESCU"

COLEGIUL NATIONAL

Calea Doftanei nr. 4 NU NU NU

122


21.

22.

23.

24.

25.

"NICOLAE GRIGORESCU"

SCOALA PRIMARA (fosti Golesti)

COLEGIU TEHNIC FORESTIER

-COLEGIUL TEHNIC

"CONSTANTIN ISTRATI"

- COMPLEX COLEGIUL TEHNIC

"CONSTANTIN ISTRATI"

LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC

LICEUL TEHNNOLOGIC ENERGETIC

Strada Frajii Golesti

Nr. 11


str. Grivijei nr. 91

- b-dul

Nicolae Balcescu

nr. 45

str.

Ecaterina Teodoroiu

Nr.34

- str. Grivi{ei nr. 1

- str. Grivi{ei nr. 2

- str. Castanilor nr.13

- str. Lt. Col. ErouOprescu Adrian nr. 4

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NSj|

Fost Grup Scolarlndustrial Petrol

Fost Grup S. colarlndustrialConstruc{ii deMasini

Fost Grup Scolarlndustrial Energetic

123


26.

27.

28.

29.

30.

31.

$COALA GIMNAZIALA Nr. 1

" ION CAMPINEANU "

$COALA CENTRALA

$COALA GIMNAZIALA Nr. 3

$COALA GIMNAZIALA NR. 5



- str. Lt.Col . Erou0prescu Adrian nr. 3-5

- D.N. 1 fn

str. Erupjiei nr. 7

Calea Doftanei nr.13

str. Voila nr. 19

b-dul Nicolae Balcescu

nr. 5

str. Ciceu nr. 4

Str. MihailKogalniceanu nr. 31

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

NU

NU

NU

NU

V X H

s^FostS $coalaGenerala nr. 1

Fosta $coalaGenerala nr. 2

Fosta $coalSGeneral5 nr. 3

Fostci $coalaGenerala nr. 5



124

Municipiul Campina I/ <- '<'tW|jud. Prahova . _3K l! c - .'vffig

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

"B.P.Ha$deu"

-$COALA GIMNAZIALA NR. 8

"Al.l. Cuza"

- Corp anex3

GrSdini{a nr. 1

GrSdiniJa nr. 3

GrSdini{a nr. 4

Gr3dinita nr. 7

Gr3dinita nr. 8

Gradini{a nr. 10

Gr5dini{a nr. 1 1

-b-dulCarol l nr. 104

- aleea Panduri nr. 1

str. Plevnei nr. 10

Calea Doftanei

Nr. 204


(fostnr. 189)

str. Rahovei nr. 3

str. Simion BSrnuJiu nr.12

str. M. Kog3lniceanuNr. 41

str. M. KogalniceanuNr. 41

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

NU

vs> ^^ *&=L- -

Fosta $coalaGenerala nr. 8

125


ANEXA 8 - lnventar blocuri de locuinte din mun. Campina, construite inainte de anul

1990

Nr.

crt.1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

Adresa imobil

B-dul N.Bcilcescu nr.48, bl. GarsoniereIRA

B-dul N.BSIcescu nr.48A, Bloc 3, (sc.A+B)

B-dul N.B8lcescu nr.48B, Bloc 2, sc,A, B

B-dul N.B3lcescu nr.48C, Bloc 4, sc.A, B

B-dul N.Balcescu nr.45 - Camin Petrol

Str.Orizontului nr.3, Bloc B39

Str.0rizontului nr.5, Bloc B40




B-dul Carol l nr.4, Bloc 1A

B-dul Carol l nr.6, Bloc 1B

Anul

Constr.

1955

1956

1956

1960

1973

1974

1973

1972

1973

1975

1979

1979

Regim

Tnal$me

S + P + 2

S + P + 2

S + P + 2

S + P + 3

P + 3

S + P + 9

S + P + 9

S + P + 9

S + P + 10

S + P + 9

S + P + 4

S + P+4

Nr.

Apartamente

48

18

18

24

48

40

40

40

44

40

16

16

Materialul

constructfei

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Stalpi $i zidarie

Beton armat si caramida

Beton + c5ramidci

Beton + caramida

Beton + careimidci

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Panouri prefabricate


Observa$ii

Asoc. 957

Asoc. 503

Asoc. 503

Asoc. 503

Asoc.945

Asoc. 506

Asoc. 506

Asoc. 953

Asoc. 805

Asoc. 834

Asoc. 110

Asoc. 1 1 0

126

^^M ipiu,C^pi,, <j$ ^ |H

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

28.

29.

30.

31.

32.

B-dul Carol l nr.8, Bloc1C

B-dul Carol l nr.10, Bloc 1D

B-dul Carol lnr.12, Bloc1E

B-dul Carol l nr.14, Bloc 1F

B-dul Carol l nr.16, Bloc 1G


B-dul Carol l nr.20, Bloc 2C


B-dul Carol l nr.24, Bloc 2E







B-dul Carol lnr.42, Bloc12D1


B-dul Carol lnr.46, Bloc 12E

B-dul Carol lnr.48, Bloc 12F


B-dul .Carol l nr.52, Bloc 14C

1979

1979

1979

1979

1979

1978

1978

1978

1978

1978

1980

1980

1980

1980

1980

1980

1980

1980

1981

1988

1988

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

16

16

16

8

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16






Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

^f^-Asoc. Tro==

Asoc. 1 1 0

Asoc. 110

Asoc. 1 1 0

Asoc. 111

Asoc. 1 1 1

Asoc. 1 1 1

Asoc. 11 1

Asoc. 1 1 1

Asoc. 854

Asoc. 854

Asoc. 854

Asoc. 854

Asoc. 929

Asoc. 114

Asoc. 114

Asoc. 114

Asoc. 114

Asoc. 849

Asoc. 849

127

Municipiul Campina ff g/ |Spud. Prahova . | 'J /|f$

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

B-dul Carol lnr.54, Bloc 14D

B-dul Carol lnr.56, Bloc14E







B-dul Carol lnr.70, Bloc17D


B-dul Carol l nr.86, Bloc 20E (sc. A+B)

B-dul Carol l nr.88, Bloc 20F (sc. A+B)


B-dul Carol l nr.90A, Bloc 20H

B-dul Carol l nr.92, Bloc R149


B-dul Carol l nr.3, Bloc P1

B-dul Carol l nr.3A, Bloc 3A

B-dul Carol l nr.3B, Bloc 3B

B-dul Carol l nr.3C, Bloc 3C


1988

1988

1988

1988

1987

1983

1983

1983

1984

1984

1984

1984

1984

1984

1987

1987

1966

1979

1979-1980

1979-1980

1967

S + P + 6

S + P + 6

S + P + 6

S + P + 4

S + P + 6

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 10

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 10

20

24

24

18

26

16

16

16

16

16

38

38

19

12

15

15

88

16

16

16

88

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA





Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat



Belon armat glisant

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat glisant

**^8&9Asoc.S^2 J

Asoc. 849

Asoc. 849

Asoc. 906

Asoc. 916

Asoc. 916

Asoc. 916

Asoc. 916

Asoc. 937

Asoc. 502

Asoc. 502 + 948

Asoc. 502

Asoc. 502

Asoc. 838

Asoc. 838

Asoc. 825

Asoc. 112

Asoc. 112

Asoc. 112

Asoc. 102

128

>JL^v.

Municipiul Campina ISud. Prahova ^

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

B-dul Carol l nr.5A, Bloc 3D

B-dul Carol l nr.7, Bloc 3E

B-dul Carol l nr.7A, Bloc 3F

B-dul Carol l nr.7B, Bloc 3G


B-dul Carol lnr.11, Bloc P4




B-dul Carol l nr.33, Bloc 14J

B-dul Carol l nr.35, Bloc 14I1

B-dul Carol l nr.39, Bloc 14H1

B-dul Carol lnr.41, Bloc14H

B-dul Carol l nr.57, Bloc 23H1

B-dul Carol l nr.59, Bloc 23H




B-dul Carol lnr.71, Bloc IF

1979-1980

1979-1980

1979-1980

1979-1980

1967

1968

1984

1984

1983

1989

1989

1989

1989

1986

1986

1985

1985

1983

1954

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 10

S + P + 10

S + P + 7

S + P + 7

S + P + 7

S + P + 7

S + P+4

S + P + 4

S + P + 7

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S+P + 2

8

16

16

8

88

88

21

21

21

26

8

8

26

16

16

16

16

12

6

W f;1Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Grinzi, stalpi si zidarie dinBCA



Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA



Cadre b.a.cu BCA

Caramida

AsocVVM-2 l'vT' '"

Asoc. 1 & <.

Asoc. 112 *

Asoc. 112

Asoc. 810

Asoc. 808

Asoc. 821

Asoc. 827

Asoc. 824

Asoc. 849

Asoc. 849

Asoc. 849

Asoc. 849

Asoc. 309

Asoc. 309

Asoc. 309

Asoc. 309

Asoc. 309

Asoc. 894

iflfMinntf'HU .

<vf$>^/

129

Municipiul Campina Lf ^ iifei>ud. Prahova ^HE.. vl '' l*feii

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.



Str.Sondei nr.2, Bloc B2 (sc. A+B)

Str.Sondei nr.2 bis, Bloc B3


Str.Sondei nr.4 bis, Bloc B39 bis


Str.Bucea nr.2, Bloc B37

Str.Bucea nr.2bis, Bloc B40 bis

Str.Bucea nr.4bis, Bloc B 41bis

Str.Bucea nr.4, Bloc B 38

Str.Bucea nr.6, Bloc B44 garsoniere

Str.Maramures nr.2, Bloc 1H

Str.Maramures nr.22, Bloc 30 ( scA+B+C)

Str.Maramures nr.24, Bloc B45

Str.Maramures nr.1, Bloc2A

Str.Maramures nr.13, Bloc B15

Str.Maramures nr.39, Bloc M5

Str.Maramures nr.41, Bloc M6

Str.Maramures nr.43, Bloc B4 (sc.A+B)

1989

1989

1971

1978

1978

1978

1970

1974

1978

1978

1973

1972

1980

1970

1978

1978

1972

1983

1983

1986

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 9

S + P + 4

S + P+4

S + P + 9

S + P + 3

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 3

S + P + 3

S + P + 4

12

19

40

20

40

20

40

40

20

20

40

66

20

75

20

20

20

43

44

40

Cadre b.a.cu BCA





Cadre b.a.cu BCA

Beton armat glisant


Beton si caramida

Beton si caramida

Beton armat glisant

Cadre b.a.cu caramida


Beton armat glisant

Beton si caramida

Beton armat + BCA

Beton armat glisant

Caramida

Caramida

Caramida

AsocMS8v$"^y

Asoc. 95^'

Asoc. 875

Asoc. 875

Asoc. 875

Asoc. 506P

Asoc. 875

Asoc. 506A

Asoc. 506

Asoc. 506

Asoc. 506

Asoc.

Asoc. 1 1 0

Asoc.897+898+851

Asoc. 506

Asoc. 111

Asoc. 813

Asoc. 844

Asoc. 932

Asoc. 920

vw^^-

!E

130


93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

Str.Ana lpatescu nr.22, Bloc 33Garsoniere

Str,Ana lpStescu nr.17, Bloc B9 (sc. A+B)

Aleea Cutezatori nr.4, Bloc B8 (sc. A+B)

Str.Victoriei nr.4, Garsoniere

Str.Victoriei nr.4

Str.Victoriei nr.6, bloc 12 (sc.A + B + C)

Str.Victoriei nr.8, Bloc 1B

Str.Victoriei nr.14, Bloc 31 (sc. A+B)

Str.Victoriei nr.16, Bloc 32 (sc. A+B)

Str. Dr.Toma lonescu nr.2, Bloc 2G

Str. Dr.Toma lonescu nr.4, Bloc 2H (sc.A+B)

Str. Dr.Toma lonescu nr.6, Bloc 21 (sc.A+B)

Str. Dr.Toma lonescu nr.5A, Bloc 24



Str. Dr.Toma lonescu nr.9B, Bloc 61

Str. Dr.Toma lonescu nr.9C, Bloc 62

Aleea Margaretei nr.2, Bloc B16 (sc.A+B+C)

1970

1968

1968

1970

1970

1969

1984

1970

1970

1978

1978

1978

1972

1974

1977

1977

1977

1969

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

104

40

40

66

40

60

20

40

40

20

40

40

20

20

40

40

40

60

Beton armat glisant

Caramida

Caramida

Caramida

Caramida





Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton si caramida

Beton si caramida

Beton si caramida

Beton armat

Beton armat

Beton armat


AsocTO^

Asoc. 203

Asoc. 203

Asoc. 203

Asoc. 203

Asoc. 947

Asoc.110

Asoc.202

Asoc.202

Asoc.111

Asoc.111

Asoc.852

Asoc.852

Asoc.852

Asoc.208

Asoc.208

Asoc.208

Asoc.855+800+869

>*

131

Municipiul Campina fi 'l /'i.,ud. Prahova . W^v l '

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

121.

122.

123.

124.

125.

126.

127.

Aleea Margaretei nr.4, Bloc B17 (sc.A+B+C)

Aleea Margaretei nr.6, Bloc B18 (sc.A+B)

Aleea Margaretei nr.8, Bloc B19 (sc.A+B)

Aleea Margaretei nr.10, Bloc B20 (20)

Str.Erou Puiu Sorin nr.2, Bloc 36 (sc.A+B)

Str.M.KogSlniceanu nr.2, Bloc 6E

Str.M.Kog3lniceanu nr.4, Bloc6F

Str.M.Kogalniceanu nr.8, Bloc R27(garsoniere)

Str.M.KogSlniceanu nr.16, Bloc R31

Str.M.Kogalniceanu nr.16, Bloc R30Garsoniere

Str.M.Kogalniceanu nr.3, Bloc 13B

Str.M.Kogalniceanu nr.5, Bloc 13C

Str.Republicii nr.2, Bloc 13A

Str.Republicii nr.30, Bloc 15E (sc. A+B)

Str.Republicii nr.32, Bloc 15F (sc. A+B)

Str.Republicii nr.36, Bloc 15G

Str.Republicii nr.1, Bloc 12A

1969

1969

1969

1972

1972

1980

1980

1990

1990

1989

1980

1980

1980

1986

1987

1987

1980

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

60

40

40

20

40

16

40

25

15

25

16

16

16

38

29

12

16


Caramida

Caramida

Caramida

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA




Beton armat + BCA

Asoo^jgv^

Asoc.207

Asoc. .207

Asoc. .207

Asoc. .207

Asoc. 854

Asoc. 833

Asoc.942

Asoc.876

Asoc.846

Asoc.114

Asoc.114

Asoc.943

Asoc.845

Asoc.845

Asoc.845

Asoc.114

132

Municipiul Campina l olud. Prahova. ,-. % <V^

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

144,

145.

146.

147.

Str.Republicii nr.19, Bloc 15C

Str.Soarelui nr.1, Bloc 11C

Str.Soarelui nr.3, Bloc 11A

Str.1Mainr.2, Bloc 12G

Str.1Mainr.10, BlocB4 (sc. A+B)

Str.1Mai nr.12, Bloc B27 (sc. A+B)

Str.1Mainr.44, Bloc B0

Str.1Mai nr.46, Bloc B0

Str.1Mainr.1, Bloc 14B

Str.1Mainr.3, Bloc 14A

Str.1Mai nr.25, Bloc B3 (sc.A+B)

Str.1Mainr.33, BlocB2 (sc,A+B) (B5)

Str.Cercului nr.2A, Bloc 5A (B2)

Str.Cercului nr.2B, Bloc 5B (B2)

Str.Cercului nr.2C, Bloc 5C (B2)

Calea Doftanei nr.2, Bloc

Calea Doftanei nr.10, Bloc C (sc. A+B)

Calea Doftanei nr.12, Bloc B (sc.A+B+C)

Calea Doftanei nr.1, Bloc 17H (sc. A+B)

Calea Doftanei nr.3, Bloc 17G

1987

1980

1980

1980

1965

1965

1970

1970

1988

1988

1970

1970

1970

1970

1970

1961

1962

1962

1981

1981

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 3

S + P+4

S + P+4

P + 4

P + 4

P + 4

P+3

P + 4

P + 4

S + P+4

S + P + 4

19

16

16

16

40

40

20

20

12

10

40

40

20

20

20

16

30

50

38

19


Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Beton armat + BCA

Caramida

Caramida

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Cadre b.a.cu BCA

Cadre b.a.cu BCA

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Stalpi si zidarie

Caramida

Caramida

Caramida



Asoc.84mW'5>

Asoc.114

Asoc.114

Asoc.114

Asoc.895+843

Asoc.843+940

Asoc. 302

Asoc. 302

Asoc.849

Asoc.849

Asoc. 302

Asoc. 302

Asoc. 302

Asoc. 302

Asoc. 302

Asoc. 307

Asoc. 525

Asoc. 525

Asoc. 916

Asoc. 916

133

Municipiul Campina jl g! V,,'ud. Prahova ^F, ft -| V>'

148.

149.

150.

151.

152.

153.

154.

155.

156.

157.

158.

159.

160.

161.

162.

163.

164.

Calea Doftanei nr.13, Bloc20S

Str.M.Eminescu nr.6

Str.M.Eminescu nr.8

Str.M.Eminescu nr.10 (sc,A+B+C)

Str.M.Eminescu nr.9, Bloc 15B

Str.Henry Coand3 nr.2A, Bloc 17E, sc. B

Str.Henry Coanda' nr.2B, Bloc 17E, sc.A

Str.Henry Coand3 nr.2C, Bloc 17F

Str.1Decembrie 1918 nr.10, Bloc20B (scA+B)

Str.1Decembrie 1918 nr.16, Bloc 20C (scA+B)

Str.1Decembrie 1918 nr.18, Bloc R56

Str.1Decembrie 1918 nr.17, Bloc R58

Str.1Decembrie 1918 nr.19, Bloc R59(sc-A+B)

Str.B.P.Hafdeu nr.80, Bloc B1(sc.A+B+C+D+E)

Str.B.P.Ha$deu nr.35, Bloc A1(sc.A+B+C)

Str.B.P.Ha$deu nr.37, Bloc B28

Str.B.P.Ha$deu nr.43, Bloc A2(sc.A+B+C)

1987

1960

1960

1961

1987

1982

1982

1982

1985

1985

1989

1989

1989

1964

1964

1972

1964

S + P + 3

P+3

P+3

P+3

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

P + 4

S + P + 4

P + 4

15

16

16

47

15

10

19

19

38

38

19

20

40

100

60

20

60

Cadre b.a.cu BCA

Caramida

Caramida

Caramida










Caramida

Caramida

Beton armat glisant

Caramida

*""^S&tAsoc.87^4^

Asoc.891

Asoc.307

Asoc. 845

Asoc.916

Asoc.916

Asoc.916

Asoc.955+519

Asoc.944+936

Asoc. 958

Asoc. 958

Asoc. 834

Asoc.304

Asoc. 303

Asoc. 934

Asoc. 303

134


165.

166.

167.

168.

169.

170.

171.

172.

173.

174.

175.

176.

177.

178.

179.

180.

181.

182.

183.

Str.B.P.Hasdeu nr.43A, Bloc B29 (29)

Str.B.P.Hasdeu nr.45, Bloc A3(sc-A+B+C)

Str.B.P.Hasdeu nr.89, Bloc R150

Str.C-tin Stere nr.1 A, Bloc 1 A (1A+1 B)

Str.C-tin Stere nr.1B, Bloc 1B (1C)

Str.AI.I.Cuza nr.10, Bloc 7A (sc,A+B)

Str_ALLCuza nr.12, Bloc A2

Str.AI.I.Cuza nr.14, BlocA1

Str.AI.I.Cuzanr.1, Bloc M2

Str.AI.I.Cuza nr.3, Bloc M2

Str.DemocratJei nr.8, Bloc 6

Str.Democratiei nr.12, Bloc 4

Str.Democratiei nr.14, Bloc 3

Str.Democratiei nr.1, Bloc 7B

Str.Democratjei nr.3, Bloc 8

Str.Democratiei nr.7, Bloc 5A

Str.Democratjei nr.9, Bloc 2

Str.Milcovului nr.2, Bloc 23

Str.Milcovului nr.6, Bloc 17A (sc.A+B)

1972

1964

1987

1976

1976

1978

1978

1978

1973

1973

1975

1975

1975

1975

1975

1975

1975

1973

1974

S + P+4

P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 10

S + P + 10

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

20

60

15

40

20

40

44

44

18

18

40

40

40

40

40

60

40

20

40

Beton armat glisant

Caramida


Pan. prefabricate din betonarmat



Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Panouri Prefabricate







Beton armat glisant


Asoc. 38T Js^

^^vAsoc. 303 ^*

Asoc. 838

Asoc.802+804

Asoc.804

Asoc.960+931

Asoc. 839

Asoc.406

Asoc.883

Asoc.883

Asoc. 402

Asoc. 804+402

Asoc. 804

Asoc. 402

Asoc. 402

Asoc. 402+804

Asoc. 402+804

Asoc. 91 1

Asoc. 927+914

Af-,iS:u

. '^xCA

135

^Municipiul Campina ""-,l Vud Prahova, ^p^ "V ^

184.

185.

186.

187.

188.

189.

190.

191.

192.

193.

194.

195.

196.

197.

198.

199.

200.

201.

202.

203.

Str.Milcovului nr.8, Bloc 17B (sc.A+B)

Str.Milcovului nr.12, Bloc 19

Str.Milcovului nr.14, Bloc 18 (sc.A+B)

Str.Milcovului nr.16, Bloc 20 (sc. A+B+C)

Str.Milcovului nr.18, Bloc 21 (sc.A+B)

Str.Milcovului nr.1, Bloc Garsoniere

Str.Milcovului nr.3, Bloc 22C (sc. A+B+C)

Str.Milcovului nr.5, Bloc M1

Str,AI.Odobescu nr.8, Bloc D3

Str.AI.Odobescu nr.10, Bloc D2

Str.AI.Odobescu nr.12, Bloc D1

Str.Tudor Vladimirescu nr.24, Bloc B1

Str.Tudor Vladimirescu nr.24, Bloc B2

Str.Tudor Vladimirescu nr.26, Bloc C1




Str.Beius nr.5, Bloc 6

Str.Beius nr.7, Bloc 4 (sc. A+B)

Str.Zorilor nr.1, Bloc 5 (sc. A+B)

1975

1973

1975

1973

1973

1973

1973

1973

1977

1977

1977

1976

1976

1977

1977

1977

1977

1981

1982

1979

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 10

S + P + 10

S + P + 10

S + P + 10

S + P + 10

S + P + 10

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

40

20

40

60

40

82

60

20

40

40

40

44

44

44

44

44

44

19

38

38


Beton armat glisant


Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Beton armat

Cadre BA,diafragme,BCA









Asoc. 923%9||

Asoc. 913

Asoc. 926+912

Asoc.830+901+902

Asoc. 885+886

Asoc. 887

Asoc. 884

Asoc. 401A

Asoc.823

Asoc.823

Asoc.823

Asoc.403

Asoc.935

Asoc.403

Asoc.832

Asoc.403

Asoc.950

Asoc.899

Asoc.893+889

Asoc.907+909

136

Municipiul Campina , ^fejud. Prahova_ . -'R t

204.

205.

206.

207.

208.

209.

210.

211.

212.

213.

214.

215.

216.

217.

218.

219.





Str.Zorilor nr.1 1, Bloc 7 (sc. A+B)

Str.independen{ei nr.4

Str.independen{ei nr.6 (camin Sterom)

Str.Ecaterina Teodoroiu nr.10, BlocA1(sc. A+B)

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.10, Bloc A2(sc. A+B)


Str. Ecaterina Teodoroiu nr.30, Bl. 10(Zorilor) (sc. A+B)

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.13, Bloc B1





1978

1981

1981

1984

1984

1979

1979

1989

1989

1989

1989

1980

1983

1980

1970

1978

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

38

38

38

38

38

100

100

38

28

38

38

17

16

16

16

16

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate




Pan. prefabricate + betonarmat



Beton armat

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Asoc.9QO+88fv|<.v . , 'ifl*

Asoc.8^2^888"^

Asoc.877+8t-3L!

Asoc.871+904

Asoc.903+905

Asoc.841

Asoc.910

Asoc.872+509

Asoc.509

Asoc.858+949

Asoc.882

Asoc.815

Asoc.816

Asoc.817

Asoc.818

Asoc.867

137

Municipiul Campina B *-| Uiud. Prahova - ^f... ft ^ ^

220.

221.

222.

223.

224.

225.

226.

227.

228.

229.

230.

231.

232.

233.

234.






Str. Ecaterina Teodoroiu nr.23, BlocGarsoniere

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.35, Caminnefamilifti 1

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.35A, Caminnefamilifti 2

Str. Fra{ii Golesti, nr.1, bl.1 (sc. A + B)

Str.Fra{ii Gole$ti nr.7, Bloc R60

Str.Bobalna nr.62, CSmin nefamili|ti IRUE

Str.Bobalna nr.57-63, C3min nefamili$tiNeptun

Str.l.H.Radulescu nr.58

Str.l.H.Radulescu nr.60

Str.l.H.RSdulescu nr.62

1979

1978

1979

1979

1978

1981

1980

1980

1960

1989

1980

1974

1958

1968

1967

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 3

S + P + 4

P + 2

S + P + 3

P + 3

P + 4

S + P + 1

P + 2

P + 2

40

40

40

40

40

100

100

94

18

12

94

63

8

12

12

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pari. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Pan. prefabricate

Caramida

Beton armat

Beton armat + caramida


Caramida

Caramida

Caramida

Asoc.85V<^, '

XeAsoc.819

Asoc858+.822

Asoc.814+954

Asoc.405+820

Asoc.890

Asoc.842

Asoc.840

Asoc.896

Asoc.856

Asoc. 951

Asoc.826

Asoc.861

Asoc.908

Asoc.868

jj

--4L

138

^^KHwm I f*" " ) ur'Municipiul Campina | gi l|ud. Prahova, ... . ^SIr lX '<<X W'

235.

236.

237.

238.

239.

240.

241.

242.

243.

244.

245.

246.

247.

248.

249.

250.

251.

252.

253.

254.

Str.l.H.RSdulescu nr.64

Str.Schelelor nr.2, Bloc B5

Str.Schelelor nr.4, Bloc B6 (sc. A+B)



Str.Schelelor nr.3, Bloc A6 (sc. A+B+C+D)




Aleea Energiei nr.2, bloc B4

Aleea Energiei nr.5, bloc B5 (sc. A+B)

Aleea Energiei nr.7, bloc 9l

Str.Primaverii nr.2, Bloc 9H

StrPrim3verii nr.4, Bloc 9G

Str.Primaverii nr.6, Bloc 9F

StrPrimSverii nr.8, Bloc 9D

Str.Primaverii nr.10, Bloc 9C

StrPrimaVerii nr.12, Bloc 9B

StrPrimSverii nr.14, Bloc 9A

Str_PrimSverii nr.11, Bloc B3

1970

1971

1971

1971

1971

1967

1975

1971

1971

1977

1978

1983

1980

1980

1980

1980

1985

1984

1984

1970

S + P+1

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + p + 10

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+2

S + P + 2

S + P+2

S + P + 2

S + P + 2

S + P + 2

S + P + 2

S + P+2

S + P + 4

8

20

40

20

20

176

40

20

40

20

40

6

6

6

6

6

6

6

6

20

Caramida

Beton armat glisant


Beton armat glisant

Beton armat glisant







Caramida

Caramida

Caramida

Caramida

Caramida

Caramida

Caramida

Caramida


Nu are AM$feiprop^Q

Asoc.803

Asoc.863

Asoc.863

Asoc.879

Asoc. 933+809

Asoc.866

Asoc.880

Asoc.939+857

Asoc.103A

Asoc.811+812

Asoc.863

Asoc. .863

Asoc.930

Asoc. .863

Asoc. .863

Asoc. 878

Asoc. .863

Asoc. .863

Asoc. .863

139


255.

256.

257.

258.

259.

260.

261.

262.

263.

264.

265.

266.

267.

268.

269.

270.

271.

272.

273.

Str.Prim3verii nr.13,Bloc B4

Str.Eruptiei nr.2, Bloc B7 (sc.A+B)

Str.Erup{iei nr.2A, Bloc B8

Str.ErupJiei nr.4, Bloc B2 (sc.A+B)

Str.Erup{iei nr.6A, Bloc B1 (sc.A+B)

Str.ErupJiei nr.6, Bloc B3 (sc.A+B)

Str.Erup{iei nr.6B, Bloc B4 (sc.A+B)

Str.Eruptjei nr.8, Bloc B5 (sc,A+B)

Str.Erup{iei nr.10, Bloc B6 (sc.A+B)

Aleea Rozelor nr.1, Bloc 1

Aleea Rozelor nr.1A, Bloc 2





B-dul Culturii nr.27bis

Str. Plevnei nr.2 Bl. Energo ( bl. 14)

Aleea Constructorului nr.2 bl. ICIM

Str.Er.Serg.Maj.Grigore Nicolae nr.1, Bloc23E

1970

1978

1970

1978

1978

1978

1978

1978

1978

1973

1973

1973

1973

1971

1971

1968

1968

1979

1985

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P+4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

P + 2

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

20

40

20

40

40

40

40

40

40

20

20

20

20

20

20

6

14

20

38










Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Beton armat glisant

Caramida

Caramida

Beton armat


^*&h^Asoc.807^|/

Asoc.847

Asoc.801

Asoc.848

Asoc. .848

Asoc. .848

Asoc. .848

Asoc.835+848

Asoc.917

Asoc.918

Asoc.919

Asoc.517

Asoc.519B

Asoc.106

Asoc.922

Asoc. 924

Asoc.850

Asoc.309

140

Municipiul Campina "- ^ * . . V3||8lfud.Prahova . ' )F , ^ V^D274.

275.

276.

277.

278.

279.

280.

Str.Er.Serg.Maj.Grigore Nicolae nr.3, Bloc23D

Str.Er.Serg.Maj.Grigore Nicolae nr.5, Bloc23B

Str.Er.Serg.Maj.Grigore Nicolae nr.5A,Bloc 23C

Aleea Zanelor nr.3, Bloc 8 (sc. A+B)

Str.Dr.C-tin lstrati nr.52A, Bloc (B1) 1 (sc.A+B)

Str.Dr.C-tin lstrati nr.52B, Bloc (B2) 2 (sc.A+B)

Str.Dr.C-tin lstrati nr.52C, Bloc (B3) 3 (sc.A+B)

1985

1985

1985

1978

1974

1975

1976

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

S + P + 4

S + P+4

S + P + 4

S + P + 4

29

16

19

40

40

40

40




Panouri prefabricate 7




Asoc.309

Asoc.309

Asoc.521+522

Asoc.52

Asoc.52

Asoc.52

>- _-

TOTAL: 280 BLOCURI DE LOCUINTE CONSTRUITE IN MUNICIPIUL CAMPINA, INAINTE DE ANUL 1990

141

HOTARARE - Câmpina · conduce la un consum sporit de resurse energetice. Din punct de vedere al...

Documents

Transcript of HOTARARE - Câmpina · conduce la un consum sporit de resurse energetice. Din punct de vedere al...