HOTĂRÎREA PLENULUIJUDECĂTORIEI SUPREME A REPUBLICII MOLDOVA

Cu privire la practica judecării în cauzele despre încasarea pensiei pentru

întreţinerea copiilor şi altor membri ai familieinr.9 din 19.12.1994

"Culegeri de hotărîri explicative", Chişinău 2002, pag.202"Buletinul Curţii Supreme de Justiţie", 2002, nr.12, pag.4"Culegeri de hotărîri explicative", Chişinău 2000, pag.154

modificată de:

Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.29 din 16.09.2002Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.38 din 20.12.1999

Studierea practicii judiciare privind pricinile despre încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor şi altor membri ai familiei a demonstrat că instanţele judecătoreşti nu întotdeauna acordă atenţia cuvenită pregătirii acestor pricini pentru dezbaterile judiciare, examinării lor juste, şi în termen rezonabil. Uneori incomplet se clarifică circumstanţele reale şi relaţiile dintre părţi, nu se iau măsuri pentru a curma eschivarea de la acordarea ajutorului material copiilor şi altor membri inapţi de muncă ai familiei care au nevoie de ajutor. Luînd în consideraţie cele menţionate, precum şi cazurile de aplicare incorectă a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti în cauzele din această categorie, Plenul Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. A atenţiona instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta cu stricteţe legea la soluţionarea litigiilor cu privire la încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor şi altor membri ai familiei, luînd în consideraţie faptul că soluţionarea lor justă şi în termen rezonabil este una din principalele garanţii de apărare a intereselor copiilor şi altor membri ai familiei. 2. Primind cererea de chemare în judecată, judecătorii vor cere de la reclamant să prezinte documentele necesare, în special, adeverinţele de naştere ale copiilor, certificatul de aflare a lor la întreţinerea reclamantului, despre salariul (venitul) reclamantului şi informaţii cu privire la faptul dacă de la dînsul se încasează pensie alimentară în favoarea altor încasatori. În acţiunile despre scutirea de plata pensiei alimentare sau despre micşorarea sau majorarea mărimii pensiei alimentare pentru copii şi alţi membri ai familiei în baza cerinţelor prevăzute de alineatele 2 şi 3 ale art.75 C.F., judecătorii trebuie să ceară de la reclamant prezentarea copiilor hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în baza cărora dînsul este obligat să plătească pensia alimentară, adeverinţe despre starea familială şi materială a reclamantului, despre starea sănătăţii lui şi alte date necesare pentru soluţionarea justă a litigiului. 3. În conformitate cu art.39 C.P.C. acţiunile cu privire la încasarea pensiei alimentare pot fi intentate atît la instanţa în raza teritorială a căreia este domiciliat reclamantul, cît şi la instanţa în raza teritorială a căreia este domiciliat pîrîtul, dreptul de a alege locul de depunere a cererii îi aparţine reclamantului. Acţiunea cu privire la reducerea mărimii pensiei alimentare sau scutirea de plata pensiei alimentare este intentată în conformitate cu art.39 C.P.C. la instanţa în raza teritorială a căreia se află domiciliul persoanei în favoarea căreia a fost pronunţată hotărîrea de încasare a pensiei alimentare. 1

Dacă debitorul plăteşte pensie alimentară cîtorva încasatori care au domicilii diferite, acţiunile în baza art.39 C.P.C. sînt intentate la instanţa în raza teritorială a căreia se află domiciliul fiecărei persoane în favoarea căreia a fost pronunţată hotărîrea de încasare a pensiei alimentare. Nu se admite conexiunea acţiunilor de diferite competenţe într-o singură procedură. Dacă în acţiunile de încasare a pensiei alimentare domiciliul pîrîtului nu este cunoscut, instanţa judecătorească, în conformitate cu art.109 alin.1 C.P.C., este obligată să dispună urmărirea pîrîtului prin intermediul organelor de poliţie şi soluţionează chestiunea privind suspendarea procesului conform lit.c) art.261 C.P.C. 4. Cererea cu privire la încasarea pensiei alimentare în cazul lipsei litigiului este examinată de către judecător fără citarea părţilor pentru explicaţii, fără dezbateri judiciare şi fără încheierea de proces-verbal, conform procedurii în ordonanţă (art.344-354 C.P.C.). În acest caz persoana obligată să plătească pensie alimentară trebuie să-şi exprime asentimentul verbal, prezentîndu-se personal la judecător sau în scris, semnînd cererea cu privire la încasarea pensiei alimentare, sau transmiţînd cererea despre aceasta prin intermediul urmăritorului, al altor persoane, ori prin poştă etc. Ordonanţa cu privire la încasarea pensiei alimentare este adoptată de către judecător în termen de cinci zile de la data depunerii cererii în judecată. 5. Dacă lipsesc date despre consimţămîntul persoanei de a plăti pensia alimentară, judecătorul nu mai tîrziu de ziua următoare după primirea cererii cu privire la încasarea pensiei alimentare trimite acestei persoane un anunţ cu propunerea de a comunica instanţei judecătoreşti atitudinea sa privitor la cererea depusă. Concomitent, judecătorul indică data concretă la care aşteaptă răspunsul persoanei obligate să plătească pensia alimentară. 6. În cazul în care persoana obligată să plătească pensie alimentară este împotriva încasării pensiei alimentare sau cînd de la dînsa se încasează pensie alimentară pentru întreţinerea altor copii sau se efectuează reţineri în baza altor titluri executorii, cererea cu privire la încasarea pensiei alimentare este judecată în procedură generală. 7. În cazul în care persoana obligată să plătească pensie alimentară nu este de acord cu ordonanţa judecătorului, dînsa are dreptul să se adreseze în instanţă cu o cerere despre aceasta . Judecătorul, primind o astfel de cerere, trebuie să clarifice pricinile dezacordului cu ordonanţa, explicînd acestei persoane obligaţiile ei privind întreţinerea copiilor minori. Dacă urmăritorul insistă ca ordonanţa să fie anulată, judecătorul pronunţă o încheiere, prin care anulează ordonanţa emisă anterior şi, totodată, soluţionează chestiunea cu privire la pornirea unui proces civil pentru judecare în procedură generală. Ordonanţa cu privire la încasarea pensiei alimentare urmează să fie anulată în modul indicat şi în cazul, în care după emiterea ei s-a descoperit că de la debitor se încasează pensia alimentară pentru alţi copii sau se fac reţineri în baza altor titluri executorii. Încheierea, despre anularea ordonanţei cu privire la încasarea pensiei alimentare, poate fi pronunţată de către judecătorul care a adoptat hotărîrea, iar în caz de necesitate, şi de către alţi judecători. Titlul executoriu eliberat nu este retras şi procedura executivă nu se suspendă pînă la adoptarea hotărîrii pe marginea cauzei. 8. Atunci cînd judecătorul pronunţă încheierea despre anularea ordonanţei cu privire la încasarea pensiei alimentare, în prezenţa urmăritorului şi a debitorului, cu asentimentul lor cauza poate fi judecată de instanţa judecătorească în aceeaşi zi, dacă nu este necesară o pregătire suplimentară pentru dezbaterile judiciare.

2

Taxa de stat nu se încasează a doua oară de la debitor. În cazul încasării pensiei alimentare conform hotărîrii instanţei judecătoreşti într-o mărime mai mare decît cea prevăzută prin hotărîrea judecătorului, instanţa judecătorească reîncasează de la debitor diferenţa taxei de stat. 9. Constatînd pe parcursul pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare sau în cadrul judecării cauzei că reclamantul plăteşte pensie alimentară pentru întreţinerea altor copii conform hotărîrii instanţei judecătoreşti sau se efectuează încasări conform altor titluri executorii, judecătorul va atrage persoanele interesate la judecarea pricinii în calitate de persoane terţe din partea pîrîtului. Constatînd că acţiunea a fost intentată în scopul micşorării neîntemeiate a mărimii pensiei alimentare încasate pentru întreţinerea copiilor de la alte mame sau în scopul orientat spre eschivarea pîrîtului de la îndeplinirea obligaţiunilor faţă de alte persoane, de exemplu, pentru recuperarea pagubei, instanţa judecătorească nu admite asemenea acţiune. 10. În virtutea art.99 C.F. în pricinile cu privire la încasarea pensiei alimentare de la părinţi pentru întreţinerea copiilor în caz de necesitate, pînă la soluţionarea litigiului în fond, instanţa are dreptul să adopte o încheiere de încasare temporară a pensiei alimentare, care poate fi stabilită în mărimea unei cote părţi din cîştigul (venitul) pîrîtului, precum şi în sumă bănească fixă. Asemenea încheiere poate fi emisă doar în privinţa persoanei menţionate ca părinte în registrul actelor stării civile. Înaintarea de către pîrît a unei cereri reconvenţionale despre contestarea paternităţii nu serveşte piedică pentru încasarea temporară a pensiei alimentare. 11. Acţiunile cu privire la încasarea pensiei alimentare şi contestarea menţiunii despre paternitate, fiind legate reciproc, trebuie să fie judecate într-o singură procedură. Dacă la judecarea pricinii cu privire la încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor pîrîtul contestează menţiunea despre paternitate din cauza că el nu este tatăl copilului, instanţa judecătorească explică dreptul de a intenta o acţiune reconvenţională cu privire la recunoaşterea menţiunii despre paternitate nulă cu reflectarea acestei circumstanţe în procesul-verbal al şedinţei judiciare. Însă cererea cu privire la contestarea menţiunii despre paternitate nu poate fi primită de către instanţa judecătorească de la persoana care, conform hotărîrii judecătoreşti, plăteşte pensie alimentară. Această persoană are dreptul să contesteze numai hotărîrea cu privire la încasarea pensiei alimentare, dacă, în opinia ei, această hotărîre nu este legitimă. 12. Conform lit.b) alin.3 art.49 C.F. persoana, înscrisă ca tată a copilului, la cererea ei sau la cererea comună cu mama copilului, nu are dreptul să contesteze paternitatea, dacă în momentul depunerii cererii dînsul ştia că nu este tată al acestui copil. Soţul, care şi-a dat consimţămîntul pentru fecundarea artificială a soţiei sale cu ajutorul donatorului nu are dreptul de a contesta paternitatea. Dacă autenticitatea circumstanţelor indicate este confirmată de părţi, se refuză primirea cererii de chemare în instanţă în baza alin.1 lit.a) art.169 C.P.C., iar dacă ea a fost primită, procedura urmează să fie încetată în baza lit.a) art.265 C.P.C. 13. Mărimea pensiei alimentare încasate pentru copiii minori, inclusiv şi de la persoanele paternitatea cărora a fost stabilită la cererea comună a tatălui şi mamei copilului sau în baza hotărîrii judecătoreşti se determină în mărimea unei cote părţi din cîştigul (venitul) pîrîtului. Încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor în sumă bănească fixă se admite în cazurile prevăzute de art.76 C.F. 14. Renunţarea la acţiunea privind încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor şi încetarea procedurii în legătură cu aceasta se admite, dacă renunţarea nu contravine intereselor copilului (art.56 C.P.C.).

3

15. Dacă reclamatului care plăteşte pensie alimentară pentru întreţinerea copiilor, conform hotărîrii instanţei judecătoreşti sau a judecătorului, i-a fost intentată o acţiune privind încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor lui de la altă mamă, atunci pentru admiterea acestei acţiuni mărimea plăţii conform noii hotărîri, se determină luîndu-se în consideraţie numărul de copii de la ambele mame în mărimile stabilite de alin.1 art.75 C.F. pentru încasarea pensiei alimentare. În orice caz, mărimea pensiei alimentare pentru fiecare copil nu poate fi mai mică decît minimul stabilit, dacă acest minimum nu a fost micşorat de instanţa judecătorească. 16. În cazul în care prin cumulul cîtorva hotărîri instanţa judecătorească a determinat încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor de la diferite mame şi suma pensiei alimentare totale depăşeşte mărimea stabilită de alin.1 art.75 C.F., debitorul pensiei alimentare poate intenta acţiune către fiecare din încasatorii pensiei alimentare pentru micşorarea mărimii ei. În acest caz instanţa judecătorească determină o nouă mărime a pensiei alimentare, egală cu cota-parte a fiecărui copil. 17. Soluţionînd acţiunea cu privire la micşorarea mărimii pensiei alimentare, inclusiv şi a sumei minime, în legătură cu faptul că părintele care este obligat să plătească pensia alimentară are alţi copii minori, care în cazul în care pensia alimentară ar fi încasată în suma stabilită de lege ar fi material mai puţin asiguraţi decît copiii care primesc pensia alimentară (alin.2, art.75 C.F.), instanţa judecătorească ia în consideraţie salariul lui (venitul), precum şi prezenţa altor membri inapţi de muncă ai familiei pe care dînsul, în conformitate cu legea, este obligat să-i întreţină (soţia, părinţi inapţi de muncă, care primesc ajutor material conform hotărîrii instanţei judecătoreşti, copiii adoptaţi etc.). Astfel, mărimea nouă a pensiei alimentare se determină prin împărţirea salariului (venitului) debitorului pentru toţi membrii inapţi de muncă ai familiei, inclusiv şi pentru el însuşi, şi pentru copiii care primesc pensie alimentară. Dacă pensia alimentară pentru întreţinerea copiilor a fost calculată în cote-părţi din salariul (venitul) pîrîtului, mărimea plăţii, în cazul admiterii acţiunii, se calculează în cote-părţi şi nu în sumă bănească fixă. Chiar şi în acest caz instanţa judecătorească indică mărimea sumei băneşti minime a pensiei alimentare pentru fiecare copil. 18. Instanţa judecătorească are dreptul să reducă mărimea pensiei alimentare, dacă debitorul este invalid de gradul întîi sau doi. În cazul în care debitorul, deşi este invalid, dispune de mijloace pentru a plăti partea întreagă (de exemplu, primeşte pensie, lucrează, are depuneri la bancă sau alte bunuri, din care se poate încasa pensia alimentară), lui i se poate refuza reducerea mărimii pensiei alimentare. 19. Reducerea mărimii pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor în cazul în care copiii sînt angajaţi în cîmpul muncii (au atins vîrsta de 16 ani, iar în cazuri excepţionale - 15 ani) este posibilă cu condiţia că salariul pe care îl primesc este suficient, adică le asigură necesităţile. Soluţionînd chestiunea despre reducerea pensiei alimentare, instanţa judecătorească ia în consideraţie starea materială a copilului şi a părintelui (mărimea salariului minorului şi al reclamantului, componenţa familiei lui, starea sănătăţii, condiţiile de trai etc.). Concomitent, instanţa judecătorească trebuie să clarifice dacă minorul nu a fost nevoit să se angajeze la lucru din cauza că reclamantul se eschivează de la acordarea mijloacelor pentru întreţinerea lui. Dacă va fi constatată această circumstanţă instanţa judecătorească refuză de a admite acţiunea. 20. Dacă debitorul plăteşte pensie alimentară pentru întreţinerea copiilor născuţi de la diferite mame, acţiunea uneia din ele vizînd modificarea mărimii pensiei alimentare urmează a fi soluţionată în esenţă indiferent de anularea hotărîrii despre încasarea pensiei alimentare în favoarea celeilalte. 4

21. Instanţa judecătorească ia în consideraţie faptul că pensia alimentară, inclusiv în cazul satisfacerii acţiunii despre stabilirea paternităţii se încasează din ziua intentării acţiunii. Admiţînd acţiunea privind modificarea mărimii anterior stabilite a pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor şi altor membri ai familiei, încasarea pensiei alimentare în mărime nouă se efectuează din ziua intrării în vigoare a hotărîrii, iar în caz dacă modificarea mărimii pensiei alimentare încasate este legată de anumite evenimente, de exemplu, unul din copii a împlinit majoratul, din ziua evenimentului. La pronunţarea hotărîrii despre reducerea mărimii pensiei alimentare nu se permite includerea în contul viitoarelor plăţi a sumelor încasate în mărimea stabilită anterior pînă la prezentarea spre executare a unui nou titlu executoriu. Instanţa judecătorească care a modificat mărimea pensiei alimentare, trimite extrasul hotărîrii instanţei judecătoreşti care a soluţionat iniţial cauza vizînd încasarea pensiei alimentare. 22. Dacă copiii se află la terţe persoane (curator, tutore, instituţiile de copii etc.), pensia alimentară se încasează de la fiecare părinte în mărimea stabilită de art.75 C.F. În cazul în care acţiunea a fost intentată numai către unul din părinţi, instanţa judecătorească explică reclamantului dreptul de a cere încasarea pensiei alimentare şi de la al doilea părinte. 23. În cazul în care copilul este transmis de către urmăritor pentru educaţie părintelui care plăteşte pensia alimentară, scutirea lui ulterioară de plata pensiei alimentare se efectuează de instanţa judecătorească în ordinea generală conform cererii debitorului. Chestiunea cu privire la substituirea încasatorului de pensie alimentară pentru întreţinerea copilului se soluţionează de instanţa judecătorească în modul prevăzut de art.252 C.P.C. În caz de deces al creditorului pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului urmărite în baza hotărîrii instanţei de judecată, cererea educatorului (curatorului, tutorelui) referitor la încasarea pensiei alimentare în favoarea sa pentru întreţinerea copilului urmează a fi examinată conform art.252 C.P.C. 24. Instanţa judecătorească va lua în consideraţie faptul că aflarea copilului într-o instituţie de copii unde acesta este întreţinut completamente de stat, precum şi aflarea soţului sau a unui alt membru al familiei care primeşte pensie alimentară într-un azil de bătrîni şi invalizi, nu scuteşte debitorul de plata mijloacelor pe viitor, dacă pentru persoanele care o primesc sînt necesare cheltuieli suplimentare pentru îngrijire, alimentare, tratament etc. 25. Părinţii care plătesc pensie alimentară pentru întreţinerea copiilor conform hotărîrii judecătoreşti, potrivit prevederilor art.79 C.F. pot fi obligaţi să participe la cheltuieli suplimentare, provocate de împrejurări excepţionale (boala gravă, schilodirea copilului etc.). Instanţa judecătorească are dreptul să oblige părintele de a participa atît la cheltuieli reale, cît şi la cele necesare pentru viitor. Participarea debitorului pensiei alimentare la cheltuieli în viitor se determină într-o sumă bănească fixă, care este încasată lunar pînă la ameliorarea situaţiei materiale şi familiale a părinţilor. 26. Dacă soţii s-au aflat timp îndelungat în raporturi de căsătorie, instanţa judecătorească în conformitate cu lit.e) art.83 C.F. are dreptul să dispună la plata pensiei alimentare în folosul soţului divorţat în cazul în care acest soţ a atins vîrsta de pensionare nu mai tîrziu de cinci ani de la momentul desfacerii căsătoriei. În acest caz, prin vîrsta de pensionare se subînţelege vîrsta pentru femei - 60 ani şi pentru bărbaţi - 65 ani, indiferent de dreptul lor de a primi pensie. 27. Circumstanţele, care îl scutesc pe soţ, în baza art.85 C.F., de obligaţia de a-l întreţine material pe celălalt soţ sau limitează această obligaţie la un anumit 5

termen, se iau în consideraţie şi sînt apreciate de instanţa judecătorească în dependenţă de probele concrete care sînt o dovadă în sensul, că această căsătorie nu a durat mult timp, soţul care cere ajutor material are o comportare nedemnă, amorală sau antisocială. 28. În conformitate cu art.241 şi 351 C.P.C. instanţa judecătorească în dispozitivul hotărîrii (ordonanţei) cu privire la încasarea pensiei alimentare, afară de alte menţiuni, va indica informaţii privind data şi locul de naştere a persoanei de la care se încasează pensia alimentară, precum şi faptul că hotărîrea în privinţa încasării pensiei alimentare se execută imediat. 29. Se explică instanţelor judecătoreşti că stabilirea restanţei pensiei alimentare în baza titlului executoriu se efectuează de către executorul judecătoresc în conformitate cu art.104 C.F. Acţiunile debitorilor privind scutirea sau reducerea restanţelor în lipsa litigiului despre achitarea corectă se examinează de către instanţa judecătorească în ordinea procedurii contencioase. 30. Restituirea titlului executoriu cu privire la încasarea pensiei alimentare urmăritorului la cererea lui nu împiedică posibilitatea de a prezenta acest titlul executoriu spre executare. 31. Se abrogă hotărîrea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova nr.2 din 24 martie 1977 "Despre practica judiciară cu privire la încasarea pensiei alimentare la întreţinerea copiilor", cu modificările introduse prin hotărîrea Plenului Judecătoriei Supreme nr.5 din 28 iunie 1984 şi nr.10 din 23 noiembrie 1992. partic

6