5/23/2018 Hortensia Papadac Bengescu

1/3

Hortensia Papadac Bengescu

Ciclul Hallipilor este alcatuit din patru romane, "Fecioarele despletite", "Concert din muzicade Bach", "Drumul ascuns" si "Radacini" si este numit astfel dupa familia ai carei membri se

aa in centrul actiunii, alaturi de care sunt conturati si alti eroi, legati de acestia prin

rudenie, prietenie sau interes. Ciclul Hallipilor urmeaza dupa primul ciclu de romane din

literatura romana, ciclul Comanestenilor, scris de Duiliu Zamrescu.

! iziunea asupra lumii este adesea grotesca, romanele Hortensiei #apadat$Bengescu ind

create prin modalitati narati%e moderne, in care in%estigatia psihologica si ziologica

introspecteaza cele mai obscure zone ale constiintei umane si se intregeste cu o incisi%a

prezentare a mediului social, creand primul roman citadin in literatura romana.

! &emele predilecte se refera la %iziunea asupra mediului social, asupra familiei, prin

patrunderea in cele mai intime zone ale indi%idualitatii umane'

! (aratiunea este construita prin modalitati moderne)

$ e%olutia prozei psihologice de la subiecti% la obiecti%, prin imbinarea aspectelor %izibile la

suprafata suetului uman cu procesele obscure din adancimile ziologice, fapt care *$a

determinat pe +ugen o%inescu sa deneasca romanul autoarei prin parado-ul

"subiecti%itatii obiecti%e"'

$ epicul este aproape ine-istent, nu sunt actiuni proprii, ci analize care dez%aluie

semnicatiile intamplarilor'

$ tehnicile traditionale descrieri de interioare, diferite straturi social+/ se subordoneaza

tehnicilor moderne de analiza psihologica'

$ tehnicile analizelor psihologice ale lui 0arcel #roust se regasesc in urmarirea amanuntului,

in aprofundarea unei reactii suetesti ori a unui gest, prin multiplicarea senzatiei prin

ree-ie si se completeaza cu sondarile scriitoarei in cele mai adanci zone ale

subconstientului'

$ intereseaza nu ceea ce se intampla, ci reactiile suetesti ale persona1elor puse sub lupa,

marite de mai multe ori'

$ naratorul este obser%atorul prezent in desfasurarea tuturor e%enimentelor, "se manifesta

atat naratorul omniscient, cat si persona1e$reector prin care se multiplica perspecti%ele"

(.0anolesc2/'

$ prezentarea e%enimentelor si a persona1elor facuta direct de narator alterneaza cu

introspectia, analiza psihologica intreprinsa de catre persona1ul insusi, precum si cu diferite

puncte de %edere ale celorlalte persona1e asupra aceleiasi situatii'

5/23/2018 Hortensia Papadac Bengescu

2/3

! #ersona1ele sunt supuse unei adanci analize in zonele obscure ale constiintei si sunt, in

general, imbogatitii de data recenta, care isi pun intreaga energie in slu1ba par%enirii pe

scara sociala, pentru a li se uita originea umila si a patrunde in inalta societate.

3nobismul este o atitudine umana, o conduita ce se deneste prin setea de ascensiune pe

scara sociala a indi%idului preocupat pana la e-ces de mimarea conditiei nobiliare, a

ranamentului, a bunului gust, pastrand cu strasnicie aparentele unei etici impecabile.

3nobii admira si adopta fara discernamant si prin orice mi1loace tot ceea ce este la moda in

societatea inalta a %remii, in asa$zisa "lume buna". 3nobismul eroilor Hortensiei #apadat$

Bengescu, asemanator cu acela manifestat de persona1ele lui 0arcel #roust, este un

comportament denitoriu pentru burghezia romaneasca, de origine umila si precara, fara

ascendenti aristocratici si cu atat mai dornica de a se integra in societatea mondena cu orice

pret, adesea recurgand la genealogii false sau facand compromisuri inadmisibile in plan

moral.

Do%ada suprema a ranamentului o constituie cultura muzicala clasica, la moda ind

concertele organizate in saloanele familiilor burgheze de "familie buna", iar participarea in

calitate de in%itat era o do%ada certa ca apartii societatii inalte. De aceea, concertul dinmuzica de Bach pe care$* organiza +lena Draganescu de%enise cel mai important e%eniment

monden al anului, aceasta straduindu$se sa aiba muzicieni consacrati, asa cum era

compozitorul si diri1orul de talie europeana, ictor 0arcian. &oate persona1ele intra in agitatie

si sunt in stare de orice ca sa obtina o in%itatie la mult$ra%nitul e%eniment monden,

concertul din muzica de Bach.

Burghezia este prezentata ca o clasa sociala in declin, degradata din punct de %edere

ziologic si moral. #ersona1ele sunt construite prin cate%a modalitati de sondare psihologica,

specice Hortensiei #apadat$Bengescu)

$ tehnica portretistica este moderna) un persona1 este prezentat cu multiple si %ariate opiniiale altor persona1e, ale persona1ului insusi sau conturat direct de catre autor'

$ ma1oritatea persona1elor trec, pe rand, in prim planul atentiei, deci nu e-ista persona1e

principale'

$ eroii se creioneaza cu o imagine dubla) una e-terioara masca/ pentru aparente si alta

interioara, ade%arata si straticata in adancime, persona1ele ind puse sub lupa'

$ e-istenta persona1elor$reector, din perspecti%a carora sunt prezentate o mare parte din

intamplari si din eroii literari de pilda, cititorul aa despre situatia din familia Rim sau

despre cauza suferintei enorei numai pe masura ce 0ini si (or4 iau ele mai intai cunostinta

de aceste lucrur5/) "a domnia sa H.#.B.$h.m./ lumea si %iata stau pe loc, pe cand

6 scriitorul isi schimba neincetat unghiul de obser%atie" i%iu Rebrean2/. #ersona1ul$

reector este cel care participa sau numai asista la intamplarile istorisite, fara sa se implice

in desfasurarea actiunii, dar comentand faptele pentru cititor. +-primand, de regula, si

punctul de %edere al naratorului$autor, persona1ul reector trebuie sa ramana obiecti%,

pentru a castiga credibilitate din partea cititorului.

5/23/2018 Hortensia Papadac Bengescu

3/3

$ persona1e grotesti, patologice, cu tare biologice, psihice si sociale, cu suferinte zice si

morale, boala este un re%elator al starilor de constiinta'

$ poreclele persona1elor au semnicatii caracteriale "buna ina", ica &rubaduru/'

$ factorul ereditar moti%eaza caracterul si e%olutia persona1elor'

$ bastardul este persona1ul bolna% psihic, traumatizat social, care are o placere maladi%a in a

distruge familia si de a face rau celor apropiati 3ia, 0i7a$8/'

$ ca formule artistice de analiza psihologica, autoarea foloseste monologul interior, care este

o forma de e-primare neadresata, precum si u-ul constiintei, care presupune gandirea

intima manifestata prin inlantuirea 1u-tapusa a impresiilor si a gandurilor momentane, a

asocierilor mentale, a obsesiilor subconstientului.

! 3tilul este anticalol impotri%a scrisului frumo3/, ironic, e-act, analitic, autoarea apeland

adesea la monolog interior si la u-ul constiintei.