3. A R. P. R.

II1309

N. IORGA

HORIA, CLOSCASI CRI5AN

0 SIMPLA CONFERINTA

41,

f. AI ADEMIrl *

, *F-

ATINA ROMANEASCA", vALENII-DE'MUNTE1937

0 0 0

%lb

LI

,.. iiii6.)T-to....

. 0 t.11.0'

N. IORGA0 CI

HORIA, CLOSCA$I CRISAN

0 SIMPLA CONFERINTA

-....c,,..leRmma11111W

BIBUOTECAom;.ota

i-ventar

,bATINA ROMANEASCA", vALENII-DE&MUNTE1937

L. IN3A

6.1 _1

Z.:S.111RA

.

Horia, Chwa i Cripn- o simpli conferinti

Doamnelor i Domnilor,Ma tern ca aceasta conferinta va fi pentru dv. o desilusie,

imi este foarte usor sa va spun de la inceput de ce. Tit lul generalal conferintilor acestora si multamesc foarte mult d-nei SabinaCantacuzino ca s'a gindit si la mine : aceasta ma ajuta sä cladescinca un capitol din Istoria Rominilor la care lucrez si sa ajungla un adevar relativ, mai apropiat de adevarul absolut, care nu

margenea puterilor ndastre titlul acesta este : fi

Jr_itionare, insa figurile celor trei sefi ai miscgrii revolutionare dela 1784 nu se pot reconstitui, i va voiu arata indata pentru ce.

Miscarea insasi se poate explica, de i nu este usor, i sintmulte lucruri care ramin indoielnice si altele care vor fi totdeaunaintunecate, dar figurile nu se vad. Acei cari vor veni pe urmä,oameni cari au facut parte din societatea de sus, din societateaculla, cari au avut un program venit din cunostintile lor delume, din lecturile lor, din gindirea lor filosofica, aceia sint altfel.Aici insa noi trebuie sa ne gindim, de la inceput, c avem aface cu trei eroi anonimi, intocrnai cum este soldatul necunoscut"

Numele lor le avem ; avem chiar mai multe .ne entail

unul singur, si, multe nurne aceasta dove-Cl-Te-Sre

Pe Horea ii chema si Ursu, pentru ca pe

care-I chema Vasile si murise, si atunci dearise

in familiile acestea

(-4-Lterani din Ardeal era obiceiul sa nu se numeascä un alt copil , Ajcu acelasi nume, l atunci ii JJrsu, de si fusese botezat, ,,),....Vasil el Vasile Nicula. Pe Crisan ii Giurgiu Mareu. . .

4.k-ir'DLocul de nastere ii stim, ca si ceva despre familia unuia singur.

-

cind are mai

si

une ori ea n'are niciunul.

'

N. lorga

Dar nu stim nimic despre familia lui Cripn, pe care am spus cdnu-1 chema asa, despre familia lui Closca, pe care nu-I chema

rti Closca, probabil Closed, ci loan ,Oarga. tim ceva despre familialui Horea, care avea trei, patru nume. In ce priveste rosturile lorde acasä ciacim ceva, foarte putin, mult mai putin decit ceia ceam dori. lar, in ce priveste ideile lor calauzitoare, pe acestea leprindem pe dibuite din anumite declaratii, care in mare partenici nu vin de la dinsii direct, c't prin altii.

Exista un testament al lui Horea, dar testamentul acesta estefoarte scurt, cam asa : Iert pe cei cari m'au paräsit, cari m'audat in mina dusmanilor". $i, ca sd nu se insele nimeni, ii aratacu amindoua numele.,Atita, nu e nimic mai mult. Pe Horea 1-aintrebat, la proces, daca a facut ceia ce Meuse, si el a spus càn'a facut nimic din ceia ce i se atribuie, de st e foarte sigur olucrurile acestea au lost fdcute, insg, iarasi, nu stim bine care estepartea lui si care partea

Intre dinsii n'a existat nidgintelegere ; niciun fel de conspiratien'a fost intr'un loc unde sa fi stat impreund. Influenta, la care vomveni si care formeazd chiar miezul acestei conferinte, a ideilorhabsburgke_de libertate, de ridicare a claselor de jos, de ddrimarea privilegiilor, de desfiintarea tailor, nu in calitatea lor de_Unguri, ci de privilegiati, acestea sint lucruri pe care le stim,dar si aici se amestecd o multime de fantasme. De exemplu estevorba de un Mihail Popescu, si de aici ideia, foarte curioasd, caacest Mihail Popescu ar fi fost trimes din Moldova, de la AlexandruConstantin Mavrocordat. Dar aceasta inseamnd sä nu-si dea samacineva de ce era acest biet Domn fanariot, care abia cunosteatara, unde era sä fi citiva ani, si care nu avea nici inteligent4,nici puterea de voirld a unui Nicolae Mavrogheni, care a fostde fapt unni extraordinar. Alexandru Constantin Mavrocordatera fiul unui Domn fanariot, Constantin-Vodd, care il crescuseexcelent, dar ideile politice ale lui Alexandru-Vodd, carafe i sezicea beiul nebun", Dell-beiu, nu pot fi ceva serios. i MihailPopescu nu putea fi trimes pentrua pregdti Dacia de care a fostvorba, de si faptul ca a fost vorba de Dacia e foarte interesant,dar nu un adevdr in felul cum s'a vorbit de dinsul. Daca plutiain aier Dacia, ar trebui sä vedem de unde s'a desfacut in domeniulideilor si aceasta fantasma, pe lingd fantasmele celelalte din do-meniul oamenilor ; deci inca un lucru care trebuie cercetat. A

4

celorlalti. .

. -

(21"

RI-

Horia, Closca I Clisan 5

fost vorba si de un Salis, un Rus" de la Moscova, care a pro-testat ; dar cine putea banal ca un om care indeplinia un cinoarecare la Moscova, sa se amestece intr'o revolutie din Ardeal?A fost deci un Salis , cdruia i se atribuia un rol mare '1deci incA o legena S'a cAutat deci cite un nume care ar trebui

fiesA al unui agitator apa tinind unei lumi mai ridicate i aceastafi pus in miscare maiele terdnesti.

Din tot ce v'am spus, figurile celor trei se desfac vag, se im-pr5stie ; nu este nimic care sd ne poatd servi pentru fixarea bor.

In ce priveste aspectul lor fisic, soarta a Matt ca noi cunoastemfoarte bine acest aspect, din cloud motive. Intaiu pentru cd asupralor, pentru a fi descoperiti si prinsi." aruncat din partea guvernului, in mai multe poate si in romaneste..dar avemtextele germane si avem textele unguresti, o caracterisare a aspectului. Am tiparit eu insumi aceasta semnalare a figurii pentrudoi dintre sefi2. Iatd aceastd descriere fdcutd de unul din ofiteriiimperiali trimesi ca s'a" potoleasca aceastd miscare, Yon_ Sturm.Pentru Horea : patruzeci de ani mic de talie. fala rotundA, oachekydrul negru, nasul cirn, mustata rosiateck_sioldaus, cdlarepe un cal de munte, purtind coioc pe dos cu cAciuld, itari i unciacou cu guler de aur. Un amAnunt aceasta, care meritd sd fieretinut pentru cd se incadreaza intre alte semne care ne aiutd

cunoastem adevaratul caracter al acestor neobisnuite,

Closca, dupd mArturiile teranilor si ale ofiterilor cari in treacdt1au zdrit la 1784, era asa : Patruzeci i apt,15 rin7ert cle ani,statur ii ijiocie, mai mult sprirktenpkrAcastaniu-rosiatec, mustata

prelungd, nasul foarte_rnic_,V_asmitit,Rigadat pleoaperovi, cojoc, cu lina induntru, sutard_stru, bernevici, cizme.

Cum era Crisan, nu putem sti.Avem i siluetele lor. Cin a cetit biografiile luLSchOgr_. si

Goethe stie ca pe vremea aceia era o adevaraniface cineva silueta, adeca a se redajn_n_egat_coniutul. Este desigur un portret, dar unul cu totul insuficient.

Miscarea aceasta de la 1784 a stirnit un foarte mare rdsunetpretutindeni. i pentru ce ? 1784 inseamnd door cinci ani inainte

1 V. articolele d-lor &Miner Alines. in Revista.Istoricd, XXIII, n-le 1-3.,2 in Hurmuzakk,_2(Y,

sä

a

sa

,

fRnie.

6 N. lorga

de adunarea State lor generale devenite Assemblée nationale laVersailles. Toata lumea era, in acest mediu, insufletita de spiritulfilosofic" de la Paris. Si nu numai lumea de la Paris, ci si aceiadin cea mai mare parte a Vestului si chiar a Ra'saritului Europei,astepta ceya care trebnia_ sd se petreaca si, pima sa se petreacalucrul acda mare, care a avut o adinca influenta asupra tuturorsocietatilor europene, se multamia i cu aceste incercari care s'aufacut in Ardeal. Asa incit a fost un fel de_ filosofisare" a con-ducatorilor terdnesti ai nostri, o intelegere, care, dupa dorintile,dupa sperantele, dupa felul cum erau cercurilereformiste, repre-sinta o traklucere a unor oameni cari nu aveauastfel de idei i multe din ele nici nu le puteau intelege. Amzice chiar czi frumuseta acestei miscari sta tocmai in faptul ca

nu e nimic din lectura din imitatie, din teorie_, ca nu este niciunprogram, ci un grup de oameni simpli, intr'un moment, realiseazaceia ce oameni invatati fi putut realisa. Este ca in epistolacatre Corintieni a Apostolului Pavel, cind spune : Cc inseamnaintelepciunea lumii, caci n'ali fost in stare sa gasiti pe Dumnezeusi au trebuit sa vina cei saraci cu duhul, pentru ca Dumnezeusa fie descoperit".

Nu ma gindesc, fireste, a face, cu acest prilej al unei conferinte,care e, de altfel mai mult de ldmurire, decat una de comemo-rare nationald, o sarja impotriva natianii unguresti. _Nobilulardelean de atunci era adesea un biet Ungur intunecat la minte,cufundat in trecut, grosolan peste orice inchipuire. Cineva a spusdespre cei de la 1780 ca samana cu baronii din Apusul Europeipe la 1200. losif al II-lea s'a speriat de dinsii. Dar unii stiau

aveau notiuni de Drept si posedau biblioteci destule frumoase ; totusi valoarea lor politica, notiunile lor despre viola

si despre rosturile lor, nu erau cu mult superioare, de i pe altportativ,_notiunilor pe care le puteau avea Horea, Closca i Crisan.

Acuma, yin la insasi aceasta miscare din care se desfac lucruriin adevar de cea mai mare frumuseta in ele insele ca documentede suflet rominesc, i adaug : ca documente ale unui suflet roma-nese care este pretutindeni acelasi. Se pot vedea asamanari culucruri de pe la 1200, cu Mihai Viteazul, ba i cu ceia ce s'a in-timplat supt ochii nostri in mijlocul poporului romanesc. La unmoment dat, cu oameni din anumite regiuni, sufletul romanesc

n'atF

A

_

-

-_

Horia, Closca i Crian 7

supt anume impulsuri si cu ochii spre anume sperante acelasilucru. Ceia ce este i o buna profetie pentru viitor, cad, decite ori"-siifletur Fo-manesc se va gasi inaintea unor anume pro-bleme, el va reactiona tot asa. Deci si spiritul de sacrificiu al

acestor oameni si felul eroic cu care au luptat felul sfint cumau murit nu sint lucruri datorite cutarii date si cutdrui loc, ci notelefundamentale ale poporului romanesc. i viitorul nostru se sprijina

pe pastrarea i desvoltarea acestor note fundamentale ale unuispirit de cloud ori milenar, iar nu pe improvisatiile aduse in

bagajele lor de studenti cari au invatat cite ceva in strainatatecari isi inchipuie ca toate acestea se pot preface imediat in

realitate romaneasca.Inainte de a arata de ce s'a produs aceasta miscare, inainte

de a o defini in ce-i priveste scopul, sa c ?ream a o fixa in cepriveste harta. 0 harta pe care eu o cunosc, pentru a am fost

acolo, l ar fi bine ca nimeni sa nu vorbeasca de imprejura'rileistorice fara sa le fi cercetat la fata locului, i ar fi de dorit,Ca nimeni sa nu entice evenimentele istorice fard sa fi facut putina

fiindca, facind politica astazi, poti intelege ceia ce s'apetrecut in domeniul politic cu oamenii de ieri. Avem noi, pro-fesorii, fireste, o mare iubire pentru tineret si el poate sa discute

fel de fel de lucruri privitoare la documente s. a. tn d., dar,cind este vorba de explicat o mare miscare national& pentru aceastatrebuie o oarecare practica a vietii, ca sa nu fie inselat nimeni de

aparente.Sa vedem acurna ce s'a petrecut in poporul romanesc din Ardeal

pins la data dej_17114,_ i ce zguduise aceste suflete, facindu-le ca-pabile de o noua miscare, cu un alt caracter.

Sa le luam pe rind. ()data, in secolul_al XVlea, a fost o mis-care, romaneasca si ungureasca, a iobagilor cari s'au suit pe mun-tele Bobilna, cu un capitan in frunte, care poate nu era Romin,

Si aceasta miscare a fost suprimata de Ordinele privilegiate aleArdealului. 0 putem inscrie in istoria nOastra, dar numai pentru

_partea romaneasca. Ea este fara indoiala supt influenta revolutieihusite, care era si religioasa, dar si politica si socialS. A fost apoi

o alta miscare, provocata nu de Rornini,,ci de Sirbi.- La inceputulsecolului al XVI-lea acestia isi amintiau de marele lor trecut eroicsi, intr'un moment, au ridicat un teran din care au facut pe Tarul

dd,

si

iarasi,

politic&

_

8 N. Iorga

' Ivan", si s'au prins si o multime de elemente romanesti. Cevainainte, o miscareLsecuiascka lui in acelasi secol, dar, pecind, in casul intiiu, a intervenit o transactie intre teranii rasculati

ceilalti, de data aceasta regele" teran a fost prins, asezat pescaunul de tortura cu o coroand de metal inrosita in foc.

Si dupa aceia ?Dupa aceia n'a fo3t nimic pins la inceputul secolului al XVIII-lea.La inceputul secolului al XVIII-lea iata ce s'a petrecut, i toate

lucrurile acestea trebuiesc stiute pentru ca sa se inteleaga de ceimediat s'a putut produce aceasta precipitatie revolutionara denemultamire, de indignare pentru soarta de pana atunci, de spe-rante pentru viitor, care este miscarea de la 1784. Venisera Aus-triecii in Ardeal prin capitularea lotaringica ; disparusera printiimaghiari si-i inlocuisera Habsburgii prin pacea de la Carlovat.(1699). 0 parte din Unguri n'au primit pe Imperiali.

Cum Ungurii nu I-au primit bucuros pe Imparat, nu I-auprimit nici Sasii. Aceasta pentru ca Imparalul venia en o miliiecare se baga prin casele lorAC

De fapt, singurii cari i-au voit au fost Rominii, pentru ca pentruRomini era ceva nou, stared lor era asa de rea, incit oricelucru nou se petrecea, ei se puteau gindi ca ar aduce oarecarefolos pentru dinsii, Pe de alta parte, noi am trait totdeauna cunotiunea aceasta a Imparatului : daca vine imparatul, vine dreptatea

multe neajunsuri vor disparea, multe perspective luminoase sevor deschide.

Deci s'a produs i o miscare revolutionara, cu Francisc Rakóczy,pe care Rominii ii numeau Racoltea" : ei s'au luptat cu vitejiepentru Craiul RacolVa", mai ales in partite de_la NasaudMaramuras, i supt un vestit haiduc din acele locurik_ PinteaViteazul.

Pe urma Habsburgii au cautat sa stramute pe Romini din ye-chea lor ortodoxie, la care tineau, nu din causa deosebirilordogmatice, pentru ca nu erau in stare sa gindeasca asupra lor,ci pentru ca era un vechiu lucru romanesc in care puseseraatita din sufletul si din viata lor, si sa-i atraga la catolicism. Lis'au fdgaduit multe lucruri care li nu s'au dat, prin cele douadiplome leopoldine. Rominilor Ii intrase in cap ca, daca impara-tul dd diplome, din ele va iesi libertatea poporului rornanesc, calibertatea nu poate veni de la alt cineva decit de la Imparat,

_ 7( t4_Li

si

_isi

_)

1-4.-

. si

Horia, C1oFa §i Crises 9

care se poate cherna Carol al VI-lea, losif al II-lea sau altfel,

dar el este Impdratul, continuatorul lui Traian.Acum a venit un moment cind s'a vdzut cd nu iese nimic din

leopoldina a doua,.si aturici s'a produs o puternica miscare im-potriva Unirii. Miscarea aceasta a framintat zeci de ani poporulromanesc de acolo si dintr'o miscare de caracter religios, cudevastãri'e biserici, cu bdtai, cu fudecati inaintea functionarilor,imperiali, cu pedepse, cum era atunci, pana la saized de bete, au

noi miscdri revolutionare. 0 miscare a fost cucalugarul sirb Visarion_ Sarat De-odata a aparut in Ardeal uncalugar pe trei incult, pretinzind a represinta o opera demintuire ca a lui Isus cind a intrat in lerusalim suit pe un asin,mergea din loc in loc, cu o Inultime de icoane atirnate,imprastiind predici contra Bisericli ofic_i_ale. La un moment, Visa-rion a dispdrut : I-au luat Austriecii si I-au inchis intr'o temnitd,de nu s'a mai auzit nimic despre dinsul.

Putind vreme dupd aceasta s'a produs alta miscare revolutio-nara la Rominii din Ardeal, care a cuprins de la inceput foarterapede aproape toate regiunile ardelene miscarea t,ii Sofroniedin Cioara, care era un simplu preot. El a trecut pe urma la noi,avind poate si unele legdturi cu Ruii, dar nu trebuie sa-si in-chipuie cineva o framintare prea puternica a populatiei ortodoxenemultdmite de catre Rusi. Sofronie cerea sa se inlature religia

cea noua i impdratul sa admita legea cea veche i bund apoporului romanesc. Au trebuit mari sfortari, trimetinclu-se gene-ralul Buccow in Ardeal, ca sa se paraseasca aceasta cale revo-lulidnara. Atunci s'aIi dat ortodocsilor un_episcop cum nuera un Romin la indemina, s'au adresat la un Sirb.

Era, pe vremea aceia, o organisatie ortodoxa pentru Buda si

Cimpii Mohaciului : de acolo s'a luat Dionisie Novacovici pentrua fi asezat in margenea Sibiiului, la Rasinari, cu un secretar romin

- _linga el, si dupa aceia a venit al si al treilea Sirb, nanacindjoarte tirziu, s'a indurat guvernul imparatesc sa defe Ro-minilor ortodocsi episcop de neamul lor. Nu eine stie ce mareinvalat, dar avea caligrafie frumoasa i iscalia bine. Un ommult mai bine insa de cum credeam noi in timpul din urma : el s'adovedit a fi fost foarte legat de interesele noastre nationale.

latd ce se petrecuse cu poporul romanesc din Ardeal inaintede 1784,

_

resultat doua

:

- _

-

.

_

10 N. lorga

Ce s'a intimplat imediat inainte de aceasta data ? Imparatullosif al II-lea este o personalitate foarte remarcabild, nu cu ele-mente de dar cu foarte multd intuitie si, mai ales,bundtate si mild omeneascd, cu un sims de dreptate fard pdreche,un filosof" intocmai cum erau filosofii" din Franta, un dusmanal tuturor privilegiilor, vdzind lucrurile unitar si abstract ; nu-ipldcea lui o parte din populatie intr'o situatie i altd parte in altdsituatie, in puterea dreptului de mostenire si a cine stie cdriicuceriri de odinioard. Lui ii placed sa fie un Imparat i supusiide aceiasi categorie, toti pe aceiasi linie, cu respect fala deDumnezeu, fiindcd el umbla putintel, ca si Robespierre, sd

detroneze pe Cel Prea !nail si, cind a venit Papa la Viena, aris putintel pe sama lui ci fatd de Imparatul insusi, care e de-,asupra tuturor celorlalti i i se datoresc impositele i serviciulmilitar. Cine vrea sd invete carte, s'o invete nemteste, nu pentruea" el era nationalist german, dar pentru c latineste vedea foartebine cd nu poate sa se invete usor de toatd lumea i lui ii trebuiao forma culturald unicd pentru t( ctd monarhia.

Dar, in deosebire de oamenii Revolutiei Francese, cari acestian'au strabatut Franta niciodata, n'au mers din loc in loc, Im-paratul a cautat sd cerceteze monarhia, ducindu-se pretutindeni.A fost de doud ori si fl Ardeal. Din fericire a vem descriereauneia din aceste cdlatorii, care a fost tipdritd intr'o revista sdseascadin Ardeal, pe care a cunoscut-o si Nicolae Densusianu, cdruiaii datorim cea mai cu osteneald fdcutd expunere a revolutiei dela 1784; am reluat-o in Revista Istoricd, acum doi ani. In aceastdcdlätorie, foarte interesantd, el n'a vrut sa stie de nobili, n'a vrutnici vadd in ochi ; nu-i suferia, pared ar fi a vut o socotealdcu functionari ii pretuia mai mult sau mai putin ; desi el a fost unul dintre stabilitorii birocratiei austriece, nu seincredea in rapoartele lor, ci voia sd afle totul personal. I s'adat ca s8-1 insoteascd un Sas, care-I invdta cum sd vorbeascd,dar m'am convins c impAratul* stia mai bine decit dinsul. Seopria si la orice femeie batrind, care-i fdcea semn pe drum cdvrea sà-i spuie ceva; chema pe Rominii cari aveau plingeri,inaintea lui, si ii vorbia de suferintile lor. Incurca dese ori peoficiali prin intrebdrile pe care li le punea ; de ex. : dacd auRominii scoli si, dacA n'au, de ce la scolile sasesti nu pot sd_vial In cutare sat se pusese foc i vina azuse asupra Romi-

--

-

sa-idinii.

Horia, CloKa i Cripn 11

nilor pe cari-i dadusera afara din sat, caci Sasii nu suferiau to-värdsia Rominilor ; i atunci Imparatul a intrebat : de ce i-auscos acolo? Fiindca au dat foc. Aveti dovada ea' au datfoc ? Lumea vedea ca Imparatul da totdeauna dreptate Rominilor

Rominii dese ori se folosiau de bundtatea aceasta a Imparatuluichiar cind nu primiau sfaturile date de dinsul. De exemplu n'ascos-o la capat cu un saran care voia sa se dea drumul bdiatului

__Wide la- mIitie Imparatul i-a aratat cd la militie este foartebine, cd fiut poate sa ajungd ofiter, si aceasta inseamna domnmare, dar teranul, intrebat daca mai are copii, imediat i-a pusla cale pe fiecare : cutare preot, cutare in alt rost, asa cd nu arecu eine sd se _ajute la cimp : bdiatul tot sd mi-1 dai inapoi".

Acesta era felul cum vo-bia Imparatul losif. i aceasta a permiso stare de spirit in Ardeal, sprijinitd pe faptul ca Imparatul nusufere pe nobili, ca nu se increde in functionari, ea are mild deoameni i sirnt pentru poporul romdnesc. i, de fapt, iata cescria el insusi:

Tara (Ardealul) este fdrd indoiald frumoasa si buna,numai ii tre-buie ajutor ; paliativele sint de sigur neindestulatoare, dat fiindca sint

suflete asa de conrupte. Este aici atita neincredere, banuiala,spirit de intriga, care domina cu desayiisire ; nobilimea ungu-reasca nu se ingrijeste de nimic mai mult pe lume decit deveniturile ei Si de ceia ce poate si-i ingusteze dreptul. Ce-i pasade ce este drept sau de ce este nedrept ! Merge atit de departecit se poate intinde, si prin urmare suge pe supusii ei i vrea sd dis-puie de dinsii dupa plac ; de aceia ar face orice alta decit sd-si re-cunoascd o scadere ; acest ltlerll _este mai ales pentru Unguri unobiect de groaza. lobagul este un sclav al Domnului sat: el nuare vre-o resins& el trebuie sa serveasca dupa plac, mult sau putin,unde si cum vrea stApinul sau. Aceasta tar6, si irni fac o constiintdde aceasta, trebuie sd fie cercetata si sa i se dea o regulamen-tare". Iar, mai departe, vorbeste despre Romini : Acesti sdracisupusi Romini cari sint Lard' indoiala cei mai vechi si mai nume-

,rosi locuitori ai Ardealului, acestia sint maltratati de fiecare, ori dacdeste Ungur ori dacd este Sas, fiind coplesiti de toate nedreptatile,asa incit inteadevar soarta lor, cind se uita cineva bine, estevrednica de toata mila, si este de mirare ca totusi asa de multidintre oamenii acestia exista acolo i n'au fugit (din Ardeal) cutotii. Nu ma mir cal pamanturile lor sant lucrate prost, dar cum

Si

si

12 N. lorga

poate sa fie altfel, cand omul de pe o zi pe alta nu este sigurde stapanire si cand in fiecare zi si in fiecare ceas el poate safie la munca stapanului ? Nu este de mirare ca in astfel deimprejurari el se grabeste sa faca doar ce poate pe acest ogor al lui

rau lucrat. Natiunea este, de altminteri, cu adevarat isteata,nestatornicia ei vine de sigur numai din nenorocirea pe care o

sulere,Ca ea se ocupa mai mult de cultura vitelor, aceasta seexplica prin singura perspectiva de libertate pe care o are de afugi mai rapede. Paraseste cineva mai curAnd turma decal ogorul

pe care 1-a lucrat"Acestea sant parerile pe cari parintele Lupas le-a cules din

lucrarea inedita a d-lui. Const. Sasu. Marturia lui losif al II-leaintrece orice.

Iosif al II-lea publicase decretele prin care scutia de sarcinaiobagiei pe teranii din Boernia, Moravia, Silesia; masura a fost

luata i pentru Rominii din Ardeal, dar n'a fost executata ; dupamiscarea lui Horea a fost decretata din nou. El nu voia sa fieiobagi pe paminturile sale, cum nu voia sa fie privilegiati cari

abuseaza de privilegiile lor.La Curte primia pe oricine personal: teranii veniau la dansul

ca la Domnii nostri cei vechi, ca la tefan-cel-Mare i MateiBasarab. Ii primia pe toti si statea de vorba cu dinsii, stiind

ceya din limba aproape a tuturor popoarelor din Si

Horea a fost de trei ori la Imparatul, incit de acolo a iesitlegenda, cu desavirsire nesprijinita pe fapte, ca losif a aflat dela el ce sufar iobagii de la stapinii unguri. Dar, in ce priveste

pe Horia, el nu se putea plinge de aceasta, cad el si ai lui eraudin partile Bradului, Crisciorului, Abrudului, Carnpenilor, etc.,

pana la Ofenbaia si, in jos, pana catre Sibiiu, iar in Vest panain partite Aradului, chiar Banatului, in Nord-Vest pana catreCrasna Solnoc, unde nu erau iobagi, iar cei considerati caiobagi se gasiau intr'o situatie deosebita. i Imparatul, cu gindulla o revolutie, ar fi sous: tut ihr das", faceti-o!". Foarte sigurca Imparatul n'a zis asa ceva i nici Horia nu intelegea asa demult nemteste, incit sa fi priceput ce spune Imparatul in limbagermana. Daca i-ar fi spus ceva, fara indoiala ca ar fi fost inlimba romaneasca, pe care Iosif am vazut ca o intrebuinta. Dar,in timpul miscarii, Horea presinta o cruce de argint aurita i odiploma pe care spunea ca i-a dat-o Imparatul. Se presupune

Pt

---_---

si_

Horia, Closca i Caps 13

ca diploma aceasta nu era altceva decat o copie dupa aceiapentru biserica romaneasca din Viena si nu avea nimic a face

__

cu ce pretindea Horea ca ar spune inlauntru: ca Rominilortrebuie sa li se dea arme i ca ei au dreptul sa curate Ardealulde Unguri. Acesta era felul simplist corn intelegea el lucrurile.

Cind Imparatul a fost intrebat cu privire la aceasta, dupaun raport prusian, el ar fi spus: este un om interesant: sami-I aduca din nou la Viena sa vorbesc cu dansul". Dar estesigur ca losif, in corespondenta lui cu fratele Leopold, viitorulImparat, atunci Mare Duce de Toscana, a scris : acest coquin pre-

.

tinde ca are un document de la mine ; nu iam dat niciodataasa ceva".

Si este tot asa de sigur ca Horea avea un fel de misiunedin partea alor lui, ca era considerat ca un ambasador perma-nent" si, ajutindu-se de vre-un fel de. contopist de origine strain&care ii facea in latineste petitiile, fiind, jalbaK.W Rominilor dinaceste NO, el a vdzut pe Imparat, care l-a primit bine. S'aintors plin de speranta, intelegind ce a putut sa inteleaga.

Banuiesc ca el era sincer ; cine i-a dat documentul i-a spusca d ptinauratru este asa ceva. Cind I-au prins, toate hirtiilepe care le avea le-a aruncat in foc, dar sa nu .ni inchipuim caar fi fost mare lucru in hirtiile acestea.

Pe dinsul nu 1-a sustinut nici intelectualitatea romaneasca deacolo, care niciodata n'a spus un cuvint despre miscarea lui, desi era stralucita scoala de istorici si filologi. Nu 1-a sprijinit niciBiserica, adeca arnbii sefi religiosi : cel ortodox, Sirbul GhedeonNichitici cu protopopul loan Popovici, care era mai mult inrazboiu cu episcopul i cauta sa-i faca incurcaturi, decit sa segindeasca la miscarea teraneasca, si_cel unit. Nu avea corespon-denta bietul om cu nimeni. Sincer, intr'o absoluta sinceritate tera-neasca, el n'a fost oprit de nirneni de la pacatele care erau maimult ale celor cari-1 indemnau l cta_r.ea foc,de_facria_brutalisaneaUnguroiacelor. carom li se luau cizmele ca sa urnble deseulteori le maritau cu tarani, si multi oameni au fost omoriti, darmai multi cerani pe urma.

Dar, dacd Eisif al 1Ile-a nu i-a dat lui Horea niciodata o misi-une, trebuie sa credem oare ca el a fost furios de miscarea Ro-minilor din Ardeal ? Nu : el isi zicea: nobilii nu intelegsle.cuyint.;eu ii presint reforme, si ei le refusa ; atunci, de sigur, Ii trebuiealt sistem. Mai tirziu ins& cind s'a vazut ca misCarea se intinde

_

,

'1

14 N. lorga

si in Ungaria, militia Imparatului a trebuit sa intervina. Au venitregimente de cavalerie imparateasca, i s'au adus i tunuri. Dar nus'a ajuns la nicia batalie cu trupele imparatesti. Cad pentru

-;-Horea, ca Si pentru vIihai Viteazul, nu se bate cineva cu Impa-ratul. Imparatul este idealul secular, milenar al poporului roma-nese, oricare i-ar fi natia ; unde este steagul Imparatului, nuridica nimeni steagul lui. Mihai Viteazul 1-a ridicat, dar cu ceinima? L-a ridicat si a pierdut batalia de la Miraslau, pentru cain fata putea sa fie cinele de Basta", dar steagurile erau aleImparatului. i, tot asa cuM Mihai Viteazul invins a luat drumulVienei: ca sa-i spuna Imparatului dreptatea lui, Horea, prins,declara ca nu are nimic de spus ; ce are el, are cu Imparatul ;

sa fie dus la Imparatul si sa-i spuna dreptatea poporului sau.Ciudata asamanare de la Voevodul unirii romanesti la cape-

tenth iesita, fard niciun fel de ambitie, fara niciun fel de planuripersonale, fara niciun fel de egoism, din mijlocul durerii adinci

a iobagilor romini din ArdeallDe fapt, Horea a incheiat un armistitiu si a spus alor sal :

duceti-va acasa ; de acum cuvintul il are imparatul". i, in adevarcuvintul I-a si avut Imparatul, caci s'au luat o serie intreaga demasuri pentru ridicarea poporului romanesc, asa, pe temeiul acestei

lupte, cum a fost ea, cruda, caci .legaturile dintre popoare nu se_fa_c totdeauna dupa codul politetei celei _mai site.

Dar pot sa dau inca o dovada de ce sentirnente aveau Habs-_ _ _

burgii_ fata de o astfel de miscare. Printr'o imprejurare avemconfirmarea tuturor presupunerilor privitoare la politica lui losifal II-lea fata de Romini. Cind a murit el, profund desgustat,spunind ca a cautat in toata viata lui numai dreptatea, ca n'afost inteles si moare ca invins, fratele lui din Florenta, Leopold,inlocuindu-1, la sfirsitul domniei acestui Leopold, un Italian, Greppi,-din Milan, care era foarte bine privit la Viena, avind legaturilecele mai strinse cu ministrii de acolo, marturiseste. ca Imparatulacesta indemnase pe teranii din Ungaria sa se ridice impotrivanobililor, deci sa se reia revolutia hil Horea. Nu numai atita,

ci i proclamatiile lui erau tiparite, intr'o tipografie secreta. Darel s'a imbolnavit subit; a murit peste citeva saptamini. Impa-ratul cel nou, Francisc, care avea alte idei, a adus suprimareaacestei proclamatii si inlaturarea rninistrului care o iscodise.

Sa ne mai gindim Inca la un lucru pentru a intelege politicaHabsburgilor ; ceva mai departe decit jumatatea secolului al

Horia, Clogca i Ce,gan 15

XIX-lea, prin anii_ IWO,. a fost in Galitia o formidabila revolutieteraneasca : teranii ruteni s'au ridicat impotriva nobililor poloni.

iiesWëea mai mica indoiala ca aceasta miscare a fost pusala cale, pentru a lovi in Poloni, de guvernul

Asa incit Iosif al II-lea, la 1784, apoi fratele sau dupa citiva ani,iar, dupa trecere de un veac, guvernul imperial, care voia sascape de opositia marilor proprietari poloni, aceasta inseamnaaceiasi politica. Din punct de vedere moral., este !ibex oricine sajudece cum vrea, dar, din punctul de vedere al eficacitatii poll-tice, nu se poate spune ca ea nu oferia anumite avantagii esen-tiale tmparatului care voia sa ieie focul cu mina altuia,

acum, de ce a fost asa de usor sa se ridice Horea si to-vardsii lui? Situatia Rominilor din Muntii Apuseni era deosebitade situatia altora. Pana la 1715, ei fusesera iobagi, cu toate_pagubele i cu toate jignirile pe care putea sa le aduca iobagia,mai ales aceasta iobagie degenerata de la inceputul secoluluial XVIII-lea. La 1715 insa, ei au trecut supt o noua regulamen-tape. Imparatul a organisat pe teranii acestia din partite Bradului

Abrudului, cari erau muncitori la mine; i-a organisat in asafel, incit nu mai erau supt nobili, ci, de data aceasta, supt

_organele administrative imperiale. 0 bucata de vreme, ei aufost multamiti. Insa niciodata nu se ridica omul mai minios decitatunci cind a avut ragaz citiva ani si de la acest ragaz ajungedin nou la o situatie rea.

La un moment dat, s'au trecut minele acestea la niste arendasi,_cari erau Armeni, de aceia cari venisera din Moldova la Ibas-falau i Gherla, capitalisti, oameni cari se gindiau, inainte detoate,Ja_cistigul_lot. Si, atunci ei au scazut situatia Rominilor deacolo, i-au impiedecat sa-si aiba circiumil.anuwite _avantagitpaduri au fost desfiintate: 0 situatie asamanatoare cu aceia dinMoldova pe vremea marelui arendas evreu Mochi Fiser. Cums'au ridicat teranii din Moldova impotriva lui Mochi Fiser, asas'au ridicat teranii de _la 1784 in Ardeal. Pe linga aceasta,Armenii intrebuintau tot felul de mijloace de o salbatacie deo-sebita : intr'un rind, la un tirg, oamenii lor au venit_c_u_betelein mijlocul teranilor.

Asa incit, cind s'a vazut ca Horea se intoarce fara resultat dela Viena, i numai cu diploma aceia, ni putem inchipui caoamenii erau gata sa se ridice.

imperial.

Ia

.

Si,

'

oi

16 N. lorga

Mai era si altceva. Rominii din Vestul Ardealului sint caRominii de oriunde: daca sint deprinsi cu un lucru, ii rabda,dar, daca se schi nba cel mai mic element din lucrul cu caresint obisnuiti, protesta. Asa s'a intimplat cind s'au ridicat Rominiidin Pind cu Petru, Asan si lonita ; ei aveau un statut, si acestaa fost incalcat ; s'a cerut mai mult, dar nu pentru aceasta, ci

Jiindcd nu era drept, s'au ridicat ei si au facut din seful lor naturalun imparat contra Imparatului. De alminteri, si in miscarea luiHorea incepuse sa se vada asa ceva : bine, bine, cu imparatul ;dar daca Imparatul nu face dreptate, facem alt Imparat". Casi-ar fi zis Horea : , , rex Daciae, acestea sintinchipuiri. Insa .pe vremea aceia, invatatii_ unguri raspindiseraideia vechii Dacii si losif al II-lea, cautind sa cucereasca Mun-tenia si Moldova, voia sa creeze pentru dinsul un fel de Dacienoua : ideia aceasta a Daciei a continuat o multime de vreme siin secolul al XIX-lea.

Prin urmare, teranii acestia s'au ridicat pentru ca statutullor era calcat, pentru ca ei se sirntiau in margenile drep-tatii: ceilalti devenisera nedrepti i nedreptatea aceasta ei n'otolerau. Nu tolerau nici nedreptatea, si nici insultele. Acelasilucru care s'a intimplat cu Rominii din Find, caci, atuncicind Petru s'a dus sa se plinga unui functionar imperial,acesta I-a palmuit si, pentru o palma, Rominul face revolutie, pecind sint i natl.' care_ ger despagubiri, sail obraz.

Arendarile acestea din Muntii Apuseni, cu agentii Armenilorcari au trecut calari prin multime si au lovit in dreapta si instinga, au fost fara indoiala motiv pentru aceasta rascoala. Darsa ne gindim si la alt motiv.

Imparatul losif al II-lea voia sa aiba o armata noua. El pre-gatia razboiul contra Turcilor, i vroia sa imparta Imperiul Oto-man cu Ecaterina a II-a. Ii trebuia o alta armata". Si, atunci, ela dat zvon intre Romini ca oricine vine sa se presinte la recrutareeste primit ca soldat imparatesc ; prin urmare iobagia i s'a sidesfiintat. Si atunci o multime mare de Romini a venit sa seinscrie. Toti Rominii acestia pe cari nu-i suferiau Sash i pe caridomnii unguri ii intrebuintau la sarcinile cele mai grele, totierau bucurosi ca se deschide o poarta spre libertate.

Dar intre celelalte natii din Ardeal hotarirea aceasta a impa-ratului a stirnit o adevarata panica. Sasii din pirtile Bistritei, la unmoment, vazind ca se face dreptate Rominilor, cind s'au inte-

ff

Horia, Closca I Crisan 17

meiat pe linga cei din Banat i cei dinpartile Sibiiului, can i ei au avut un rol asa de mare in des-voltarea poporului romanesc Sasii acestia s'au suparat asa detare pe Imparat, incit au spus : dacd este asa, noi sintem Germanisi mergem deci cu Frederic-cel-Mare, regele Prusiei, contra luiIosif al II-lea, care sprijina pe Romini.

S'a vazut deci ca pleaca Rominii din toate partile i ramindomnii fara iobagii lor. Atunci s'au facut interventii i s'a datordin a nu mai primi pe Romini la oaste si, daca se poate, chiarpe cei inscrisi sa-i trimeata inapoi. i Rominii, cari ridicaserdsteagurile rosii ale libertatii in tot Ardealul, si-au zis ca, dacaeste vorba asa si nu-i primeste von Preiss, se duc la Horeala tovardsii lui, cari spun ca in diploma lor sta scris ca la Alba-Julia sint arme pentru ei.

Miscarea a pornit de la aceasta dorinta de a merge sa-si ca-pete armele, la care credeau cd au dreptul, in depositele dincetatea imparateasca. .9ar_msjil imileiatfLpornite pe_ntru_unscop, insa ele lupta pentru durerile tele lor, si de aceiatoti revolutionarii de teorie trebuie sa se gindeasca foarte binecu ce foc umbla.

Si atunci s nu credeti ca a existat un plan de lupta al luiHorea ; nici macar nu s'a intilnit el cu ceilalti doi conducatoripentru a-I fixa, ci fiecare a facut pe Se formau grupeca in timpul rascoalelor teranesti de la noi, i proceda in-tocmai cum au_procedat teranii francesi de la 1789 cind au ars_ _

archivele si au dat foc castelelor. Asa cum au facut ai nostri la1907 cind au mers si la cei buni si la cei raid au ravasitau taiat trasurile, au omorit caii i au impartit tot ce au gasitinlauntru, iar, pe urma, au stat ei singuri mirati inaintea lucruluipe care-I facusera.

Toate comunele Ardealului s'au umplut de ceia ce se numiade ceilalti ca in epopeia populara a lui Mihuvoinicul". haramiul".

Veniau, stateau de vorba cu functionarii; daca se intelegeau, erabine, daca nu, omorau. Unii ii numiau cosasi". Nimenea nu liputea da de urma i nici nu putea sa vada incotro se duc. De-odata Ii rasaria in minte ca in cutare loc este un castel, si atuncifaceau ce fac totdeauna astfel de membri ai unei jacquerii tera-

-nesti. Au mers i la toate tirgurile din regiunea asupra cdreia s'aintins miscarea.

granicedi de la Nasaud,

si

aide,

18 N. lorga

E partea teraneascd, popularq, care se intilneste in orice miscarede acest fel.

Dar, pe linga aceasta, era si o parte romeineascd, dar parteaaceasta rornaneasca n'a putut sa capete niciun fel de rostire teo-retied. Noi trebuie sa umbl5rn prin haosul de stiri contrazicatoare,_ _ _ .

prin decIaraiile acestea in care omul spune o parte si ascundealta parte, trebuie sa trecem prin speranta aceasta naiva, ca esteundeva un imparat care totusi va face dreptate, ca sa intelegemsensul acesta romanesc. De aici a venit cd nu numai domniiunguri din Apusul Ardealului, dar si Secuii s'au temut, la eiacasa, de o miscare romaneasca. i ei credeau ca s'ar puteaproduce acest lucru, ca Rominii, de o parte si de alta a mun-telui, sa cads asupra celeilalte lumi din Secuime. Ici i colos'ar fi auzit aceasta din graiul de obiceiu al laranilor: cd

nu mai trebuiesc Unguri in Ardeal ; poi rominim Ardealul, 11

facem romdnesc, prin metodele lor, prin aceste metode crunte.

De sigur cd titlul de rege al Daciei nu ar fi indraznitniciodata Horea sa iea. Dar, de la sine, amintirea Dacieirasa ria din fundul mormintului regelui eroic de odinioard si din

locurile departate unde s'a amestecat pamintul cu cenusa luiTraian. Acesta era un lucru care statea in necesitatea lucrurilor,cum era si ceva care nu putea sa moard niciodata in minteaoarnenilor. Si, atunci, ori cu o armatd si cu un Domn, ori cuniste bieli terani, cari nu stiau pe ce lume sint, lucrul acesta

trebuia sd fie cerut i aparat.In felul acesta este o legatura intre Mihai Viteazul, al carui

nume poate nu-1 auzisera niciodatd niciuna dintre aceste capeteniiale rasculatilor 'a'rani, este o legatura, zic, intre Domnul al caruigind inalt nu facea parte din psihologia lor saraca, i intre cape-teniile miscarii de la 1784.

$i ceia ce nu se poate face prin atasati de presa, prin articoleplatite, prin calatorii in strainatate i conferinte, lucrul acesta s'ainscris in mintea tuturora prin miscarea, lupta i patima lui Horea.Fiindca un popor subjugat de un altul se inscrie in viata ome-nirii prin trei mijloace unul apartine epocilor de inalta des-voltare, si este crealia cultura4 dar sint i alte cloud mijloacecare stau la indemina oricui : cind este un_Stat, razboiul, cindnu este un Stat, revolulia.

711.AC ADEMIEI

1\4,,

TE0

PRULAU

1

si-I

:

0

'''.1111/(11

e