„APROB”Prorector pentru asigurarea calităţii şi integrării

în învăţământOlga Cerneţchi, dr.hab., profesor universitar

___________________________________

Întrebări pentru examenul de promovare lacatedra Histologie, Embriologie şi Citologie

1. Enumeraţi patru clase de proteine (în raport cu rolul lor funcţional), care se încadrează în membrana celulară.

2. Definiţia procesului de endocitoză. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) cele două manifestări ale endocitozei.

3. Enumeraţi patru tipuri de joncţiuni (contacte) intercelulare. Care din aceste tipuri pot servi drept pasaje de intercomunicaţie pentru citoplasma celulelor contactante?

4. Ce se întâmplă cu membranele adiacente în cazul unei zone ocludente? Care e rolul funcţional al acestui tip de joncţiuni?

5. Ce particularităţi manifestă spaţiul intercelular şi sectoarele interesate de plasmalemă în cazul unui desmozom? Care este importanţa funcţională a desmozomului?

6. Structura joncţiunii de tip nexus. Indicaţi un ţesut, celulele căruia sunt frecvent interconectate prin nexusuri.

7. În care cazuri apare joncţiunea de tip sinapsă? La ce serveşte?8. Specificaţi două distincţii esenţiale între organite şi incluziuni celulare.9. Enumeraţi opt tipuri de organite de tip general. Subliniaţi organitele amembranice.10. Care organite condiţionează prin abundenţa lor coloraţia bazofilă a citoplasmei. Ce

concluzii de ordin funcţional (privind celula în ansamblu) se pot face, ţinând cont de bazofilia pronunţată a citoplasmei?

11. Care sunt funcţiile specifice ale reticulului endoplasmatic agranulat: A - în cazul fibrelor musculare striate, B - la hepatocite?

12. Sunt oare identice noţiunile "complexul Golgi" şi "dictiozomul"? Formulaţi considerentele respective.

13. Specificaţi deosebirile între lizozomii primari, lizozomii secundari şi telolizozomi.14. Prezentaţi grafic (cu cel puţin cinci indicaţii) aspectul ultramicroscopic al unei

mitocondrii.15. Ce reprezintă incluziunile citoplasmatice? Enumeraţi patru tipuri esenţiale de incluziuni.16. Ce proces de importanţă vitală reflectă prezenţa nucleolului? Cum se explică faptul, că,

spre exemplu, spermatozoidul e lipsit de nucleol?17. Ce reprezintă spaţiul perinuclear? Care compartiment citoplasmatic poate avea

comunicări directe cu spaţiul perinuclear?18. Care din parametrii porilor nucleari - structura, calibrul, numărul lor - variază de la o

celulă la alta? Ce particularităţi funcţonale reflectă variaţia vizată?19. În care din fazele - G1, S, G2, profază, metafază, anafază, telofază, Go - se află imensa

majoritate a celulelor din organism?20. În care fază a mitozei apare şi ce reprezintă aşa numita "stea maternă"?21. Ce modificări prezintă nucleul celular în: a) picnoză? b) cariorexie?, c) carioliză?22. Specificaţi cele două complexe celulare în cadrul blastocistului la om. Care e atribuţia

fiecărui din aceste complexe în dezvoltarea corpului la embrion şi a organelor extraembrionare?

23. Prezentaţi grafic (cu indicaţia celor cinci părţi constituiente) forma unui spermatozoid.

24. Cât timp durează dezvoltarea embrionară la om? Enumeraţi cele patru etape de dezvoltare embrionară cu rezultatele finale ale fiecărei etape.

25. Definiţi stadiul de fecundare; specificaţi trei fenomene de importanţă majoră, ce caracterizează fecundaţia.

26. Prezentaţi o definiţie generală a procesului de segmentare. Ce denumire poartă celulele formate în cursul segmentării? Care e rezultatul final al segmentării?

27. Care component al blastulei (trofoblastul? embrioblastul?) e antrenat în procesele de gastrulare la om? În ce mod se realizează aici prima şi a doua fază a procesului de gastrulare?

28. Enumeraţi şase organe căptuşite (sau acoperite) de epiteliu provenit din ectoderm.29. Care sunt porţiunile fiecărui somit? ce ţesuturi derivă din fiecare porţiune?30. Ce formaţiuni se evidenţiază în regiunea intermediară? în partea laterală a

mezodermului? La ce serveşte materialul celular al zonelor vizate?31. Care organe ale corpului derivă din foiţa entodermală? 32. Ce prezintă mezenchimul? Unde e situat? Enumeraţi cinci ţesuturi de provenienţă

mezenchimală.33. Ce reprezintă organele extraembrionare (provizorii)? Enumeraţi patru organe

extraembrionare la om.34. Ce reprezintă bariera placentară? Enumeraţi componenţii acestei bariere.35. Enumeraţi cele patru grupuri morfofuncţionale de ţesuturi cu funcţiile de bază a fiecărui

grup.36. Enumeraţi cinci particularităţi esenţiale, caracteristice tuturor epiteliilor.37. Enumeraţi trei varietăţi ale epiteliilor unistratificate izomorfe şi trei varietăţi de epitelii

pluristratificate.38. Enumeraţi cinci organe tapetate la interior de epiteliul pluristratificat pavimentos

necornificat, specificaţi localizarea în organism a epiteliului pluristratificat cornificat.39. Enumeraţi în succesiunea reânoirii lor: A-straturile epiteliului pluristratificat pavimentos

necornificat, B-straturile epiteliului pluristratificat cornificat.40. Clasificarea glandelor exocrine în dependenţă de mecanismul de eliminare a secretiei.

Oferiţi exemple pentru fiecare varietate.41. Care este forma tipică a eritrocitelor? Care alte forme pot avea eritrocitele? Prin ce diferă

acestea de forma tipică?42. Prezentaţi grafic în comparaţie conturul celulelor şi al nucleilor la cele cinci varietăţi de

leucocite. Indicaţi formele prezentate cu procentajul lor în sângele periferic.43. Granulocitele neutrofile: procentajul, aspectul tipic al nucleului, particularităţile

microscopice şi ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţiile de bază.44. Granulocitele eozinofile: procentajul, aspectul tipic al nucleului, particularităţile

microscopice şi ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţiile de bază.45. Granulocitele bazofile: procentajul, aspectul tipic al nucleului, particularităţile

microscopice şi ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţiile de bază.46. Limfocitele: procentajul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei, rolul limfocitelor

în organism.47. Care sunt cele două tipuri de limfocite şi care e rolul fiecărui tip în geneza reacţiilor de

apărare?48. Enumeraţi varietăţile de limfocite-T cu indicaţia rolului lor funcţional.49. Monocitele: procentajul, aspectul nucleului, caracteristica citoplasmei. Ce se întîmplă cu

monocitele, care părăsesc albia sanguină?50. Prezentaţi hemograma şi formula leucocitară la organismul matur.51. Enumeraţi nouă tipuri de celule componente ale ţesutului conjunctiv lax.52. Fibroblastele: aspectul tipic al nucleului, particularităţile microscopice şi

ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţiile de bază.

2

53. Definiţi sistemul macrofagic; enumeraţi cel puţin cinci tipuri de celule componente ale sistemului macrofagic.

54. Provenienţa şi funcţia de bază a plasmocitelor. Care dintre organitele citoplasmatice e dezvoltat în ambundenţă la plasmocite?

55. Adipocitele: forma celulei, configuraţia şi localizarea nucleului, specificul citoplasmei.56. Prezentaţi grafic aspectul microscopic al ţesutului reticular din ganglionul limfatic cu

indicaţiile: a - celule reticulare, b - fibre reticulare, c - limfocite 57. Care din elementele celulare şi structuri intercelulare predomină cantitativ la ţesutul

conjunctiv dens? Specificaţi deosebirea esenţială dintre ţesutul conjunctiv dens ordonat şi ţesutul conjunctiv dens neordonat.

58. Prezentaţi grafic (cu indicaţii) schema structurii tendonului cu: a) fascicule de gradul întâi, b) fascicule de gradul doi, c) fibrocite, d) endotenon.

59. Enumeraţi patru varietăţi de ţesut conjunctiv cu proprietăţi speciale. Specificaţi localizarea lor în organism.

60. Specificaţi structurile comune şi particularităţile distinctive la cartilagele hialin şi elastic.61. Prezentaţi grafic (cu indicaţia componenţilor) aspectul microscopic: A - a cartilajului

hialin, B - a cartilajului elastic.62. Osteocitele: configuraţia corpului celular, aspectul nucleului, coloraţia şi particularităţile

ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţia de bază.63. Osteoblastele: configuraţia corpului celular, aspectul nucleului, coloraţia şi

particularităţile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţia de bază.64. Osteoclastele: configuraţia corpului celular, aspectul nucleului, coloraţia şi

particularităţile ultramicroscopice ale citoplasmei, funcţia de bază.65. Prezentaţi grafic (cu indicaţia componenţilor) aspectul microscopic al unui osteon în

secţiune transversală.66. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) aspectul microscopic: A-al unui miocit neted, B-unei

fibre musculare striate, C-unui cardiomiocit.67. Celulele mioepiteliale: sursa de dezvoltare, localizarea în organism, configuraţia corpului

celular.68. Ce reprezintă fibra funcţională a muşchiului cardiac? Ce reprezintă discurile intercalare?69. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) schema ultrastructurii unui sarcomer. 70. Unitatea morfofuncţională a ţesutului muscular striat scheletal - denumirea, configuraţia,

particularităţile structurii microscopice.71. Cum se prezintă reticulul endoplasmatic agranulat în fibra musculară striată? Care

incluziuni citoplasmatice sunt foarte abundente în fibra musculară striată?72. Miosatelitocitele: localizarea, forma şi rolul funcţional.73. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) aspectul microscopic al celor patru tipuri de neuroni

conform clasificaţiei morfologice.74. Rolul funcţional al neuronilor senzitivi. Care varietăţi de neuroni (conform clasificării

morfologice) exercită, ca regulă, funcţia senzitivă?75. Rolul funcţional al neuronilor motori. Care varietate de neuroni (conform clasificării

morfologice) exercită această funcţie?76. Rolul funcţional al neuronilor asociativi. Care varietate de neuroni (conform clasificării

morfologice) exercită, ca regulă, această funcţie?77. Ce reprezintă dendritele neuronului? Rolul lor funcţional. Tipurile de neuroni după

numărul de prelungiri.78. Ce reprezintă substanţa cromatofilă a neuronilor în plan ultramicroscopic?79. Ependimocitele: localizarea în organism, particularităţile de structură, rolul funcţional.80. Specificaţi cele două tipuri de astrocite conform: a) localizării în organism, b)

particularităţilor de structură, c) rolului funcţional.81. Oligodendrocitele: particularităţile de structură, localizarea în organism, specificul

interacţiunii lor cu neuronii.

3

82. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) raportul dintre lemocit şi cilindrii axiali în cazul unei fibre nervoase de tip cablu.

83. Care ultrastructuri şi în ce mod contribuie acestea la apariţia tecii mielinice? Ce reprezintă strangulaţiunile Ranvier?

84. Enumeraţi cele trei elemente constituitive ale unei terminaţiuni nervoase senzitive incapsulate.

85. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) schema generală de ultrastructură a unei sinapse. 86. Specificaţi cele trei tipuri de sinapse interneuronale.87. Specificaţi tipul de neurocite (conform clasificării morfologice şi celei funcţionale) din

componenţa ganglionilor senzitivi; cum se prezintă şi la ce serveşte porţiunea terminală dendritică a acestor neuroni?

88. Enumeraţi straturile scoarţei cerebelare. Care strat e antrenat la formarea fibrelor eferente ale scoarţei cerebelare?

89. Specificaţi cele două tipuri de fibre aferente în scoarţa cerebelară. La care din elementele scoarţei cerebelare aduce impulsuri fiecare tip?

90. Enumeraţi (în succesivitatea lor) straturile de neuroni ai scoarţei cerebrale. 91. Caracterizaţi bariera hematocefalică: structurile componente şi importanţa funcţională.92. Enumeraţi cele trei componente de bază (membrane) ale globului ocular. Specificaţi

straturile coroidei. Care formaţiuni ale globului ocular se prezintă în calitate de derivate a coroidei?

93. Enumeraţi în succesiunea lor straturile corneei, specificaţi componenţa lor tisulară.94. Enumeraţi în succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei. Care elemente

celulare contribue la formarea straturilor: nuclear extern? nuclear intern?95. Enumeraţi în succesiunea lor (de la periferie spre centru) straturile retinei. Care varietăţi

de neuroni sunt antrenaţi în sinapsele stratului plexiform extern? plexiform intern?96. Stratul pigmentar al retinei: topografia în cadrul peretelui ocular, structura microscopică,

particularităţile ultramicroscopice ale porţiunilor apicale ale celulelor. În ce direcţii se deplasează pigmentul la întuneric? la lumină? Care e semnificaţia fiziologică a acestor deplasări?

97. Varietăţile de bază a celulelor neurosenzoriale ale ochiului: particularităţile comune şi deosebirele în ce priveşte ultrastructura, pigmenţii vizuali şi perceperea luminii.

98. Organul olfactiv: localizarea, componenţa celulară, ultrastructura boldurilor olfactive.99. Reprezentaţi grafic (cu indicaţia elementelor de bază) schema de structură a unui mugure

gustativ.100. Care sunt cele trei spaţii, în care e divizată cavitatea labirintului osos în organul spiral?

care e conţinutul lichid ale acestor spaţii? Care dintre aceste spaţii intercomunică şi unde e situat pasajul de intercomunicare?

101. Enumeraţi şase varietăţi (conform particularităţilor morfo-funcţionale) de vase sanguine. Care component al peretelui vascular e prezent la toate aceste varietăţi?

102. Arterele de tip elastic: planul general de structură a peretelui, particularităţile structurale ale tunicii medii.

103. Arterele de tip muscular: planul general de structură a peretelui, particularităţile structurale ale tunicii medii.

104. Planul general de structură a capilarului de tip somatic. Caracteristica microscopică şi ultramicroscopică a stratului intern la peretele de capilar.

105. Prezentaţi grafic (cu indicaţii) aspectul ultramicroscopic al structurii capilarului de tip fenestrat (visceral); în care organe există astfel de capilare?

106. Capilare de tip sinusoid: particularităţile de structură, localizarea în organism.107. Prezentaţi grafic (cu indicaţii) structura peretelui la o venă de tip muscular.108. Enumeraţi (în succesiunea lor) cele şase clase de elemente celulare ce reflectă procesul

de hematopoieză.109. Specificaţi cele două tipuri de celule, provenite din celulele-stem. Care elemente

4

definitive ale sângelui derivă din fiecare tip?110. Enumeraţi cele două organe centrale şi trei organe periferice ale sistemului imun111. Care ţesut formează stroma organelor hematopoietice? Care organ hematopoietic face

excepţie în această privinţă? Prin ce se exprimă excepţia?112. Care e rolul barierii hematotimice? Specificaţi componentele barierii hematotimice.113. Ce formaţiuni specifice se întîlnesc în substanţa medulară a timusului? Structura

microscopică a acestor formaţiuni.114. Care formaţiuni specifice caracterizează substanţa corticală a ganglionului limfatic?

Care este aranjamentul elementelor constituitive ale acestor formaţiuni? Ce procese au loc în regiunea lor centrală?

115. Zona paracorticală a ganglionului limfatic: topografia, tipul preponderent de elemente celulare, procesele în care sunt antrenate aceste elemente.

116. Ce varietate de ţesut formează stroma splinei? Elementele constituente (cu varietăţilele respective) ale acestui ţesut?

117. Enumeraţi cele patru zone ale unui nodul limfatic al splinei. Specificaţi două tipuri de elemente celulare caracteristice zonei periarteriale.

118. Specificaţi cele două căi, pe care hipotalamusul reglează diverse activităţi funcţionale în organism. Care organ constitue ţinta hormonilor hipotalamici?

119. În care regiune a hipotalamusului are loc producţia liberinelor şi care este efectul acestor hormoni?

120. Prezentaţi o clasificare a adenocitelor din lobul anterior al hipofizei conform proprietăţilor de coloraţie a citoplasmei precum şi a produşilor activităţii lor funcţionale.

121. Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei: particularităţile citoplasmei, varietăţile acestor celule, rolul funcţional în organism.

122. Endocrinocitele acidofile din lobul anterior al hipofizei: particularităţile citoplasmei, varietăţile acestor celule, rolul lor funcţional în organism.

123. Porţiunea intermediară a hipofizei: aspectul microscopic, contribuţia la reglarea endocrină a proceselor din organism.

124. Specificaţi (în succesiunea lor) componentele sistemului circulator hipotalamo-hipofizar, rolul funcţional al acestui sistem.

125. Epifiza: componenţa tisulară, tipurile şi varietăţile de pinealocite. Specificaţi trei aspecte de manifestare a activităţii endocrine.

126. Unitatea morfofuncţională a glandei tiroide: forma, aspectul microscopic al peretelui, conţinutul. Cum se schimbă dimensiunile acestei unităţi în raport cu starea de hipo- sau hiperfuncţie?

127. Endocrinocitele parafoliculare ale glandei tiroide: localizarea lor, particularităţile ultrastructurii, hormonii elaboraţi, spectrul de acţiune al acestor hormoni.

128. Paratirocitele: tipurile de bază şi varietăţile lor, hormonul elaborat, acţiunea hormonului dat în organism.

129. Enumeraţi zonele substanţei corticale la suprarenale. Specificaţi particularităţile structurale ale endocrinocitelor din zona glomerulată, hormonii elaboraţi, acţiunea acestor hormoni.

130. Enumeraţi zonele substanţei corticale la suprarenale. Specificaţi particularităţile de ultrastrucrură a endocrinocitelor din zona fasciculată, hormonii elaboraţi, spectrul de acţiune al acestor hormoni.

131. Enumeraţi zonele substanţei corticale la suprarenale. Specificaţi particularităţile de ultrastructură a endocrinocitelor din zona reticulată, hormonii elaboraţi, spectrul de acţiune al acestor hormoni.

132. Substanţa medulară a suprarenalelor: varietăţile de endocrinocite, particularităţile ultrastructurii endocrinocitelor, hormonii elaboraţi, spectrul de acţiune al acestor hormoni.

133. Limba: particularităţile epiteliului, tipul şi aranjamentul elementelor musculare, tipul

5

general de structură şi varietăţile glandelor linguale.134. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) prin conturarea suprafeţei şi a traectului membranei

bazale cele patru tipuri de papile linguale.135. Care tip de epiteliu tapetează amigdalele palatine? Ce particularităţi prezintă acest

epiteliu în regiunea de aderenţă cu nodulii limfoizi?136. Prezentaţi grafic (cu indicaţia elementelor celulare constituitive) schema structurii

acinilor secretori de tip: A - seros, B - mucos, C - mixt.137. Prezentaţi grafic (cu indicaţii) o schemă cu membrana bazală, celula mioepitelială şi

ultrastructura unei celule secretoare de tip seros la glandele salivare.138. Enumeraţi în succesiunea lor canalele excretoare la glandele salivare mari. Specificaţi

particularităţile microscopice şi ultramicroscopice ale celulelor din canalele salivare striate.

139. Smalţul dintelui: indicaţi localizarea, raportul dintre substanţele organice şi anorganice, permeabilitatea pentru diverse substanţe. Enumeraţi factorii ce sporesc permeabilitatea smalţului.

140. Dentina: localizarea (limitele comune cu alte formaţiuni ale dintelui), raportul substanţelor organice şi anorganice; indicaţi structurile ce se evidenţiază în subsanţa fundamentală a dentinei.

141. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) schema ultrastructurii unui dentinoblast.142. Cimentul dintelui: localizarea, raportul substanţelor organice şi anorganice. Specificaţi

elementele celulare şi componenţii intercelulari ai cimentului.143. Pulpa dintelui: componenţa tisulară, straturile, elementele constituitive ale stratului

periferic - structura, importanţa funcţională.144. Ce reprezintă papila dentară în dezvoltarea dintelui? Care formaţiuni definitive ale

dintelui originează din papila dentară?145. Ce prezintă sacul dentar? Ce formaţiuni definitive ale dintelui originează din materialul

sacului dentar?146. În care primordiu dentar şi în care regiune a primordiului dat apar dentinoblastele?

Formarea căror componente ale dentinei e asigurată de dentinoblaste?147. În care primordiu dentar şi în care regiune a primordiului dat apar enameloblastele?

Formarea căror structuri ale smalţului e asigurată de enameloblaste?148. Enumeraţi cele patru tunici ale esofagului cu straturile lor. Specificaţi componenţa

tisulară a straturilor.149. Enumeraţi cele patru tunici ale peretelui la stomac cu straturile lor. Specificaţi

componenţa tisulară a straturilor.150. Tunica mucoasă a stomacului: straturile cu componenţa lor tisulară, particularităţile

reliefului. Specificaţi particularitatea unicală a epiteliului de căptuşire la stomac.151. Enumeraţi cele trei varietăţi de exocrinocite la glandele proprii ale stomacului.

Exocrinocitele principale: localizarea în cadrul glandei, forma, particularităţile ultramicroscopice, produsul secretor, rolul acestui produs.

152. Enumeraţi cele trei varietăţi de exocrinocite la glandele proprii ale stomacului. Exocrinocitele parietale: localizarea în cadrul glandei, particularităţile ultrastructurii, produsul secretor, rolul acestui produs.

153. Enumeraţi cele trei varietăţi de exocrinocite la glandele proprii ale stomacului. Exocrinocitele mucoase: localizarea în cadrul glandei, particularităţile ultrastructurii, rolul funcţional.

154. Vilozitatea intestinală: specificaţi tipul de epiteliu, componenţa tisulară şi formaţiunile caracteristice lamei proprii.

155. Varietăţile de epiteliocite la vilozitatea intestinală cu particularităţile lor microscopice, ultramicroscopice şi rolul funcţional.

156. Marginea striată a celulelor columnare din intestin: aspectul microscopic, particularităţile histochimice şi rolul funcţional.

6

157. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) schema ultrastructurii unei cripte intestinale cu epiteliocite: A - nediferenţiate , B - columnare, C - caliciforme, D - exocrinocite cu granule acidofile.

158. Glandele duodenale: tipul (conform clasificării morfologice şi a secreţiei), localizarea în profunzimea peretelui, participarea la formarea sucului intestinal.

159. Enumăraţi tunicile şi straturile peretelui la apendicele vermicular. Specificaţi formaţiunile tipice ale apendicelui vermicular - topografia, componenţa, modul de organizare.

160. Unitatea morfofuncţională (modelul clasic) a ficatului: configuraţia tridimensională şi axul acestei unităţi.

161. Reprezentaţi conturul unui lobul hepatic (modelul clasic) în secţiune transversală. Amplasaţi (cu indicaţii) în cadrul figurii structura centrală şi două cordoane hepatice cu elementele constituitive şi cu formaţiunile dintre cordoane.

162. În ce direcţii sunt orientaţi cei doi poli ai axei funcţionale la hepatocite? Ce procese fiziologice se produc la un pol şi la altul ale hepatocitelor.

163. Specificaţi topografia şi componenţa triadei hepatice?164. Unitatea morfo-funcţională a pancreasului exocrin: varietăţile de celule, particularităţile

microscopice şi ultramicroscopice ale pancreocitelor exocrine, rolul lor funcţional.165. Enumeraţi cele cinci varietăţi de endocrinocite ale insulelor pancreatice, punînd în

dreptul fiecăruia hormonul elaborat.166. Enumeraţi tunicile şi straturile (cu componenţa lor tisulară) peretelui la trahee. Glandele

traheei - tipul (conform clasificării morfologice), localizarea, rolul funcţional.167. Prezentaţi particularităţile microscopice distinctive ale peretelui la bronhiile: a) de

calibru mare; b) de calibru mediu; c) de calibru mic; d) la bronhiole.168. Care este unitatea morfo-funcţională a segmentului respirator la plămâni? Enumeraţi în

succesiunea lor porţiunile componente acestei unităţi.169. Alveolele pulmonare: descrieţi configuraţia tridimensională, specificaţi tipurile de

epiteliocite ale peretelui, componenţa tisulară a spaţiilor interalveolare. 170. Enumeraţi cele patru componente ale barierei aero-hematice la plămân. Ce prezintă

surfractantul? De unde apare? Care e rolul lui funcţional?171. Componenţa tisulară şi sursele de dezvoltare ale celor două componente de bază ale

pielii. Caracterizaţi componenta celulară a stratului ce separă pielea de ţesuturile subiacente. Care e rolul acestui strat?

172. Enumeraţi în succesiunea lor straturile epidermului. Specificaţi cele două tipuri de celule ale stratului bazal: forma, proprietăţile, rolul funcţional.

173. Prezentaţi particularităţile microscopice ale celor două straturi ale dermului. 174. Care tip de celule generează pigmentul pielii? Provenienţa lor? Care varietăţi de

epiteliocite pot acumula acest pigment?175. Enumeraţi tipurile de glande ale pielii. Glandele sudoripare: planul general de structură,

varietăţile, modul de formare a secretului. 176. Enumeraţi tipurile de glande ale pielii. Glandele sebacee: planul general de structură,

modul de formare a secretului.177. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) schema unui nefron cu părţile constituente.178. Ce reprezintă glomerulul vascular al corpusculului renal? Menţionaţi deosebirea

esenţială dintre vasele de aflux şi reflux, efectul acestei deosebiri. 179. Enumeraţi cele trei componente ale barierei de filtraţie la rinichi. Descrieţi

particularităţile ultramicroscopice ale celulelor endoteliale ale barierei. Care componente ale sângelui traversează endoteliul în procesul de filtraţie şi care sunt aici reţinute?

180. Enumeraţi cele trei componente ale barierei de filtraţie la rinichi. Descrieţi ultrastructura membranei bazale. Care componente ale sângelui traversează membrana bazală în procesul de filtraţie şi pentru care - membrana bazală e impermiabilă?

181. Enumeraţi cele trei componente ale barierei de filtraţie la rinichi. Descrieţi

7

particularităţile ultramicroscopice ale podocitelor.182. Enumeraţi în succesiunea lor firească părţile constituente a nefronului. Descrieţi

particularităţile microscopice şi ultramicroscopice ale peretelui porţiunii proximale, rolul acestei formaţiuni la formarea urinei.

183. Aparatul juxtaglomerular al rinichilor: enumeraţi cei trei componenţi, specificaţi localizarea, particularităţile de structură şi rolul funcţional al celulelor juxtaglomerulare.

184. Peretele vezicii urinare: enumeraţi tunicile, straturile, specificaţi componenţa lor tisulară.

185. Peretele ureterelor: enumeraţi tunicile, straturile, specificaţi componenţa lor tisulară.186. Ce reprezintă şi la ce serveşte bariera hematotesticulară? Enumeraţi în succesiunea lor

cele cinci componente ale barierei hematotesticulare.187. Specificaţi cele două populaţii celulare, găzduite de tubii seminiferi contorţi.

Sustentocitele: forma, particularităţile ultrastructurii, modul prin care acestea separă spermatogoniile de alte elemente din linia spermatogenă.

188. Prezentaţi o schemă a celor 4 faze ale spermatogenezei cu varietăţile de forme celulare, ce reprezintă fiecare fază.

189. Endocrinocitele testiculului: localizarea, particularităţile microscopice şi ultramicroscopice, funcţia.

190. Ovarul: enumeraţi patru tipuri de foliculi în succesiunea lor firească. Care din ei sunt cei mai numeroşi?

191. Foliculul ovarian matur (veziculos): caracteristica microscopică a peretelui folicular şi a conţinutului hormonal al foliculului .

192. Reprezentaţi grafic (cu indicaţii) shema unui folicul ovarian matur cu toate structurile cel caracterizează.

193. Care fază a ciclului menstrual e sincronizată cu procesul de creştere a foliculului ovarian? Care hormon ovarian e elaborat pe parcursul fazei vizate?

194. În care interval - zile ale ciclului menstrual - are loc ovulaţia? Care componente ale foliculului veziculos rămân în cadrul ovarului şi care sunt expulzate?

195. Care componente ale foliculului ovarian participă la formarea corpului galben? Enumeraţi în succesiunea lor stadiile de dezvoltare a corpului galben.

196. Enumeraţi componentele (tunicile, straturile) peretelui la trompele uterine cu specificarea componenţei lui tisulare.

197. Enumeraţi componentele (tunicile, straturile) peretelui la uter cu specificarea componenţei lui tisulare. Care din componentele peretelui manifestă o hipertrofie puternică în cazul sarcinei?

198. Endometrul: specificaţi componenţii tisulari, tipul de glande, particularităţile vascularizării la cele două straturi ale endometrului. Ce prezintă celulele deciduale?

199. Specificaţi tipurile de epiteliu ce tapetează uterul şi vaginul, varietăţile de epiteliocite la endometru. Cum se produce (graduat? brusc?) tranziţia de la epiteliul endometrului la cel vaginal?

200. Specificaţi particularităţile microscopice şi ultramicroscopice ale elementelor celulare la acinii secretori ai glandei mamare.

Şef catedră Histologie, Citoogie şi Embriologie,conferenţiar universitar Lilian Şaptefraţi

8