50.MIOFIBRILA STRIATA –ORGANIZARE ULTRASTRUCTURALA

Mofibrilele sunt organite specifice fibrelor musculare , reprezentand substratul contractil. Miofibrilele ocupa cea mai mare parte a saracomerului . au o lungime egala cu a fibrei musculare din care fac parte. In fibrele musculare mai groase repartitia acestora este neuniforma , aparand la microscopul optic sub forma de fascicule cu orientare longitudinala . pe sectiunea transversala, miofibrilele apar in sarcoplasma sub forma de puncte fine separate de hialoplasma , formand campurile lui CONHEIM.Sunt alcatuite dintr-o succesiune de discuri clare si discuri intunecate .Discurile intunecate: (benzi A) se coloreaza in negru cu hematoxilina ferica. Discul A este bisecat de o banda H la mijlocul careia exista o linie intunecata numita linia M.Discurile clare(Benzi I) sunt izotrope in lumina polarizata . raman necoloare cu hematoxilina ferica. Fiecare banda prezinta o membrana Z care trec de la o miofibrila la alta. Portiunea dintre doua strii Z =sarcomer .Miofibrilele sunt alcatuite la randul lor din miofilamente . Miofilamente groase de miozina formeaza discul intunecat.Miofilamente subtiri de actina sunt prezente atat in discul clar cat si in cel intunecat cu exceptia benzii H. Fiecare filament gros de miozina este inconjurat de 6 filamente subtiri de actina .Miozina-scleroproteina cea mai abundena din totalul proteinelor musculare. Este constituita din 2 lanturi polipeptidice . in structura unui filament gros intra cateva sute de molecule de miozina .Actina- se prezinta sub 2 forme: actina G fiecare monomer de actina G prezinta un loc de cuplare cu miozina; actina F La nivelul miofibrilei se gasesc 2 proteine reglatoare: tropomiozina si troponina cu rol estential in controlul interactiuni dintre actina si miozina. In stare de repaus la o concentratie scazuta a ionilor de calciu intracelular, tropomiozina blocheaza locurile de legare ale actinei cu miozina. 51.TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL

Fibrele musculare striate din structura muschiului sunt aranjate paralel intre ele orietentate pe directia miscarii. Ele sunt solidarizate intre ele printr-o lama de tesut conjunctiv lax care constituie endomisium. Fibrele musculare se grupeaza in fascicule primare, secundare sau tertiare delimitate de un tesut conj(perimisium intern). Tesutul conjunctiv din structura muschului variza de la un muschi la altul fiind mai dezvoltat la adulti. Pe langa functia mecanica de a solidariza fibrele musculare, acest tesut permite miscare fibrelor musculare intre ele. Permite relaxarea fibrelor musculare fara consum de energie. Este calea prin care vasele abordeaza fibrele musculare. Acest tesut se cotinua cu elemente conjuctive din structura tendoanelor, aponevrozelor astfel ancoreaza fibrele musculare la piesele osoase. 52.MECANISMUL CONTRACTIEI

Contractia se realizeaza prin glisarea filamentelor subtiri de actina printre filamentele groase de miozina. In timpul contractiei discul clar si banda H se scurteaza pana la disparitie , membranele Z se apropie , in timp ce discul intunecat ramane nemodificat. Influxul nervos transmi de-a lungul axonilor determina depolarizarea plasmalemi fibrei musculare striate si aparitia unui potential de actiune membrana care se propaga rapid pe suprafata plasmalemei in toate sensurile si patrunde in profunzimea fibrei musculare prin tuburile T. Sistemul T si reticulul sarcoplasmic au rol esential in cuplarea exitatiei cu contractia. Sistemul T conduce potentialul de actiune , iar reticulul sarcoplasmic determina eliberarea ionilor de calciu din cisterele terminale. Calciul se leaga de troponina. In urma acestei interactiuni intre filamentele de actina si miozina apar punti transversale care determina o miscare de alunecare a filamentelor subtiri de actina spre centrul sarcomerului. Dupa realizarea contractiei, ioni de calciu sunr reintrodusi in reticulul sarcoplasmic . energia necesara contractiei rezulta din scindarea enzimatica a atp-ului.

53.INERVATIA MOTORIE-PLACA MOTORIEMuschi scheletici prezina o bogata inervatie somatica, senzitiva si motorie. INERVATIA MOTORIE: este asigurata de axoni ai neuronilor motori alfa situati in coarnele anterioare ale maduvei. Un neuron poate enerva una sau mai multe fibre musculare scheletale. Exemplu: un neuron din nervii oculomotori se distribuie la una sau la cel mult 4,5 fibre musculare permitand ochilor sa realizeze miscari foarte fine. Neurononul motor impreuna cu fibrele musculare pe care le inerveaza constituie o unitate motorie. Axonul neuronului motor pe masura ce se apropie de fibrele musculare, trimite spre acestea ramificatii care pierd teaca de mielina . raminificatiile axonale vor sfarsi prin formarea de butoni terminali. La nivelul unei depresiuni ai fibrei musculate scheletale, se formeaza o sinapsa de tip :placa motorie

O placa motorie are in structura sa : componenta presinaptica, fanta sinaptica, componenta postsinaptica

Componenta presinaptica: butonul terminal, acesta cotine numeroase mitocondrii, fragimente de reticul endoplasmatic si vezicule sinaptice. Veziculele sinaptice contin aceticolina , mediatorul chimic al placii. O vezicula contine aprox 12-20 mii de molecule de aceticolina. Membrana butonului terminal are rolul unui transductor electrochimic care converteste potentialul de actiune intr-un semnal chimic, eliberandu-se aceticolina in fanta sinaptica.

Fanta sinaptica- intre membrana presinaptica si cea postsinaptica. Este ocupata de glicocalix. Componenta postsinaptica- sarcolema fibrei musculare care prezina la acest nivel o serie de modificari

structurale; adancituri in care patrund butonii terminali. In structura plasmalemei exista receptori pt acetilcolina. Membrana postsinaptica transforma mesajul chimic al acetilcolinei in potential de actiune. Aparitia unui impuls duce la descarcarea in fanta sinaptica a aceticolinei care actioneaza rapid asupra membranei postinaptice producand depolarizarea ei. Dupa depolarizare, mediatorul chimic este inactivat de colinesteraza.

54.INERVATIA SENZITIVA-FUSUL

Inervatia senzitiva este in legatura cu sensibilitatea de tractiune, presiune si kinestezica. Terminatiile senzitive , reprezinta prelugiri dendritice ale neuronilor pseudopolari din ganglionii spinali sau ale neuronilor din nervii cranieni. Formeaza la nivelul muschilor scheletici, terminatii simple amielinice ce se dispun in jurul fibrelor sau in fusuri nerumusculare.

Fusul –formatiune ovoidala dispus la jonctiunea muschiului cu tendonul. La exterior este delimitat de fibre musculare striate modificate- fibre intrafusale. Acese fibre se caracterizeaza prin faptul ca in portiunea centrala sunt lipsite de miofibrile si au un nr mare de nuclei. La fusul neuromuscular ajung terminatii senzitive primare cu originea in ganglionii spinali care se termina intr-un sis complex de spirale si inele . aceste fibre primare au rol in controlul reflexelor medulare monosinaptice. Mai ajung si terminatii nervoase motorii reprezentate de axoni ai neuronilor gamma ce intervin in mentinerea tonusului fibrelor musculare intrafusale.

Fusurile neuromusculare au rol de receptori de intindere realizandu-se un control (feed-back) al starii de contractie a muschilor.

55.TESUTUL MUSCULAR CARDIAC

Forma particulara de tesut muscular striat, fiind format din fibre musculare striate jonctionate prin discuri intercalare. Fibrele musculare caradiace(miocardiocite) sunt celule uninucleate de forma cilindrica.

Se clasifica in:

Celule miocardice propriu-zise care intra in structura muschiului cardiac si asigura functia de pompa a inimii(miocardiocite lucratoare)

Celule nodale care formeaza tesutul nodal ce asigura geneza si conducerea undei de depolarizare a miocardului(celule excito-conductoare)

Miocardiocitele lucratoare: intra in structura miocardului atrial, ventricular . in structura miocardului, fibrele se organizeaza in fascicule sau retele plexiforme . la microscopul optic , in coloratiile uzuale , discurile intercalare sunt mai putin evidente , motiv pt care miocardul a fost considerat mult timp alcatuit din formatiuni sincitiale. Coloratiile cu hematoxilina ferica au evidentiat discurile.

Miocardiocitele sunt celule cilindrice, cu unul au doi nuclei ovalari situati central .

Fibrele miocardice prezinta: sarcolema, sarcoplasma si nucleu

Sarcolema: este formata din plasmalema , lama bazala si lama reticulara

- Plasmalema este o structura trilaminata, lipoproteica cu numeroase invaginatii , cu prelungiri ce formeaza sitemul T.

- Lama bazala este formata din glicoproteine si colagen de tip IV. - Lama reticulara este formata din fibre de colagen

Sarcoplasma: este mai abundenta in celulele tinere. Prezinta organite celulare : mitocondrii, reticul endoplasmatic rugos, aparat golgi, lizozomi.; organite specifice: miofibrile, reticul sarcoplasmic; mioglobina; incluziuni granule de lipide, glicogen.

- Mitocondriile sunt cele mai numeroase. Se dispun printre miofibrile . sunt numeroase deoarce metabolismul miocardiocitelor este preponderent oxidativ.

- Reticulul endoplasmatic rugos aproape lipseste la miocardiocitele adulte- Miofibrilele- ocupa cca 50% din volumul sarcoplasmic. Sunt formate din miofilamente subtiri de

actina si miofilamente groase de miozina . miozina are o activitate atp-azica mai intensa. - Reticulul sarcoplasmic- este constituit dintr-o retea tubulara. R.S formeaza dilatatii sau cisterne

terminale care vin in contact cu sis T al plasmalemei realizand complexe jonctionale DIADE cu rol in procesul de cumplare al excitatiei cu contractia.

- Incluziunile sunt mai numeroase in jurul nucleului

Nucleul: este unic, are forma ovalara , dispus central. Este bogat in glicoproteine .

Discurile intercalare: jonctiuni intercelulare prezente intre capetele miocardiocitelor. Se evidentiaza in coloratiile cu hematoxilina ferica. Privite la microscopul electric, sunt dispuse la nivelu unei strii Z terminale. Prezinta portiuni transversale si longitudinale.

Segmentele transversale prezinta doua tipuri de jonctiuni : fascia adherens ; macula adherens

Miocardiocitele lucratoare, atriale – in saracolema prezinta mai multe organite comune. La nivelul sau se gaseste un factor de natura polipeptidica care produce diureza . factorul natriuretic atrial este cea mai puternica substanta natriuretica endogena.

Miocardiocitele sis. Excito-conductor

Formeaza sis excito-conductor al cordului cu nodul sino atrial, nodul atrioventricular, fascicul hiss, reteau purkinje.

Organizarea tesutului muscular cardiac

Fibrele musculare cardiace se organizeaza in fascicule. Intre fibre exista tesut conjunctiv lax care contine vase de sange . in jurul nodului sino atrial si atrioventricular, in tesutul conjunctiv se gasesc terminatii libere de tip colinergic si adrenergic care participa la influentarea activtiatii cardiace.

Miocardiocitele sunt celule care si-au pierdut capacitatea de diviziune.

56.TESUTUL MUSCULAR NETED

Este alcatuir din celule musculare uninucleate denumite miocite care nu prezinta striatii transversale si nu formeaza organe anatomice. El intra in structura organelor interne(tesut muscular visceral) avand o contributie directa la reglarea unor procese fiziologice, la respiratie etc.

Fibra musculara neteda(miocitul) este elementul structural de baza al tesutului. In stare de relaxare. Fibrele din peretii organelor au aspect alungit .

Miocitul prezinta: nucleu, sarcolema , sarcoplasma

NUCLEUL: este ovalar in stare de relaxare, situat central

MEMBRANA CELULARA este alc din : plasmalema ( membrana trilaminta, lipoproteica), lama bazala

57. Sarcolema-specializari ultrastructurale

Sarcolema fibrei musculare netede nu prezinta tubi T , dar prezinta 3 zone specializate:

Caveolele-microinvaginatii ale plasmalemei care comunica cu spatiul extracelular. Intervin in homeostazia intracelulara a ionilor de calciu . au rolul de a mari suprafata sarcolemei cu pana la 70%.

Ariile dense- au rolul de a ancora filamentele de actina pe membrana plasmatica . sunt dispuse longitudinal printre sirurile de caveole . sunt formate din agregate proteice

Jonctiunile intercelulare:-jonctiuni comunicante;-jonctiuni intermediare;-apozitii prin pozitii digitiformeJonctiunile comunicante- de tip nexus(gap) reprezinta zone de cuplaj electric si metabolic intre miocite , deoarce permite trecerea de la o celula la alta a unor ioni , iar rezistenta electrica este scazuta facilitand trecerea undei de depolarizare. Jonctiunile intermediare- reprezinta zone mecanice de cuplaj intercelular . datorita lor contractia fibrelor musclare netede se exprima ca o contractie a intregului muschi.Apozitiile sunt prelungiri pe care miocitele le trimit spre celule invecinate realizand un cuplaj intercelular.

Sarcoplasma prezinta o zona centrala cu organite comune si o zona periferica in care domina aparatul contractil. In zona centrala , sarcoplasma este formata din hialoplasma care contine un bogat reticul sarcoplasmic neted , lizozomi.

Proteinele contractile sunt organizate in filamente subtiri de actina si filamente groase de miozina, dar nu se organizeaza in sarcomere. Proteinele reglatoare sun: tropomiozina, calmodulina

Corpii densi sarcoplasmici-se gasesc doar in fibrele netede ; pe ei se ancoreaza filamentele de actina si joaca rolul unor strii Z.

Fibrele musculare netede se asociaza intre ele datorita tesutului conjunctiv formand paturi sau tunici. Se gaseste in tubul digestiv, peretii arborelui traheobronsic etc.

58.organizarea ultrastructurala a aparatului contractil in fibra musculara neteda

Mecanismul contractil cuprinde actina si miozina.

Filamentele de actina sunt foarte lungi. Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse peste cele de actina la schimbari foarte mari ale lungimilor. Benzile de actina si miozina formeaza rudimente de miofilamente.

Mecanismul contractiei: alunecare filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor transversale. Un rol important il au proteinele de legare a actinei .

Particularitati: forta de contractie este scazuta, viteza de contractie este scazuta , capacitatea de scurtate este scuta

59.REPARAREA SI REGENERAREA TESUTULUI MUSCULAR

Tesutul muscular scheletal : numai in conditii de leziune; leziuni mici- repararea prin formarea de noi fibre musculare striate din celule satelite ; coditia repararii: integritatea laminei bazale ; leziuni extinse : vindecarea prin fibroza

Tesutul muscular cardiac: nu regenereaza, vindecarea prin fibroza

Tesutul muscular neted: singurul care are capacitate constanta de autoreplicare ; 10% din celulele musculare netede se afla permanent in mitoza

60.TIPURI DE NEURONI

Neuronii se clasifica dupa criteriul morfologic:

Neuroni unipolari(mai numerosi in cursul procesului de embriogenea) Neuroni pseudopolari(sunt neuroni senzitivi , au corpul mare , ce emite 2 prelungiri-dendrita care intra

in alcatuirea trunchiului si ramurilor nervului spinal , axonul care patrunde in SNC. In cursul embriogenezei sunt neuroni bipolari)

Neuronii bipolari( ex. Neuronii din gg lui Scarpa , din mucoasa olfactiva au 2 prelungiri: axon, dendrita)

Neuronii multipolari (cei mai numerosi fiind prezenti in SNC. Au un axon si 2 sau mai multe prelungiri dendritice. Ex. Neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei)

Dupa criteriul functional: Neuronii senzitivi conduc influxul nervos de la periferie spre sis nervos central. Terminatiile

lor dentritice constituie calea aferenta a unui analizator . ex. Gg spinali Neuronii motori conduc influxul nervos eferent , de la niv sis nervos central spre periferie .

terminatia lor axonala este in contact cu un organ efector Neuronii de asociatie Neuronii secretori EX. Neuronii din hipotalamusul anterior

Dupa lungimea axonului:

Neuroni cu axon lung golgi I cu un corp volumino cu un axon gros . formeaza fasciculele asc sau desc ale SNC sau nervi periferici.

Neuroni cu axon scurt golgi II au un axon scurt ce nu depaseste subst cenusie. Sunt neuroni de asociatie

61. DIMENSIUNILE SI FORMA NEURONILOR

Neuronul este unitatra structurala si functionala a tesutului nervos. Este o celula specializata pentru receptionarea unir stimului care constituie variatii ale unor forme de energie , transformarea lor in potentiale de actiune, elaborarea unor raspunsuri.

Este alcatuit dintr-un corp celular din care pornesc 2 prelungiri axon, dendritre.

Corpul celulei (pericarion) este situat in substanta cenusie a sis nervos.

In ceea ce priveste forma si dimensiuni avem: cei mai multi au forma stelata( neuronii motori ai coarnelor anterioare ale maduvei, din scoarta cerebrala), piramidala( celulele Betz), rotund ovalara( neuronii din gg spinali ), fuziforma(neuronii senz din retina) , piriforma( neuronii purkinje din scoarta cerebeloasa).

Dimensiunile corpilor variaza intre 4-6 microni (celule granulare din cortexul cerebelos) pana la 100-120 microni (neuronii din coarnele anter ale maduvei). Exista neuroni care pot depasi 1,5 m datorita axonului .

62. COMPONENTA STRUCTURALA A NEUR

Este alcatuit dintr-un corp celular din care pornesc 2 prelungiri axon, dendritre. Prezinta 3 componente de baza:

MEMBRANA- (neurilema) se continua la niv axonului cu axolema , iar la niv dendritei cu dendrolema. Are o compozitie lipoproteca . are o activ atp-azica pentru NA SI K . mai prezinta glicoproteine cu functie de receptor.

NUCLEUL- este mare, situat central, nucleolat. Exceptie-neurnoo granulari din scoarta cerebeloasa care sunt mici.

CITOPLASMA : organite comune cat si organite specifice( corpusculiNissl, neurofibrile, neurotubuli), matrice neuronala. Incluziuni.

Reticulul endoplasmatic nered Aparatul golgi –contin vezicule de secretie Mitocondriile- sunt numeroase si raspandite si la nivelul prelungirilor ‚ contin sis enzimatice Corpusculi nissl- corpi tigroizi lipsesc la axon

Abundenta ribozomilor si a ret endop rugos in celula nervoasa demonstreaza intensitatea sintezelor proteice neuronale.

Neurofibrilele sunt structuri fibrilare evidentiate prin impregnare argentenica. Prezinta neurofilamente Neurotubulii au rol in mentinerea si extinderea prelungirilor neuronale si in transportul diverselor

substante metabolice de la pericarion la prelungiri Matricea neuronala- este alc din fotoproteine .

Prelungirile celulei nervoase:

Dendritele- conduc influxul nervos aferent , de la periferie spre corpul neuronal. La nivelul membranei prezina spini care au rolul de a mari suprafata celulei. Permint posibilitatea ca un singur neuron sa primeasca i sa se conecteze cu un nr imp de terminatii axonale.

Axonii- prelungire citoplasmatica unica care conduce impulsul de la corp spre periferie. Ei iau nastere din corpul neuronal din conul de emergenta . Prezinta butonul terminal component de baza al sinapsei.

63. SINAPSA

Structuri specializate de contact intre neuroni .

Structura: componenta presinaptica; fanta sinaptica; comp postsinaptica

Comp presinaptica- butonul terminal al axonului care contine vezicule cu mediator chimic.

Fanta sinaptica- intre comp pre si post sinaptica

Clasificare:

Dupa criteriul fiziologic: sinapse de transmitere electrica in care spatiul sinaptic este redus si intre neuroni avem jonc gap

Sinapse chimice care permit trecerea undei de depolarizare de la un neuron la altul cu ajut unui mediator chimic. Sinapse excitatorii/inhibitorii

Dupa criteriul morfologic:

Sinapse axo dendritice; axo-somatice; axo-axonale; dendro-dendritice

Dupa criteriul biochimi:

Colinergice- med chimic aceticolina

Adrenergice; dopaminergice; serotoniergice; gabaminergice

Functionarea sinapselor: aparitia unui potential de actiune la nivelul membranei presinaptice determina eliberarea mediatorului chimic in fanta sinaptica. Acesta difuzeaza rapid si actioneaza asupra receptorilor din membrana postinaptica provocand o crestere a permeabilitatii pentru NA , K. Patrunde in neuron rezulta o depolarizare ce se propaga in toata masa sa. Urmeaza repolarizarea datorita inactivarii a neuromediatorului . la nivelul fiecarei sinapse impulsul intarzie 0,5-0,7 ms.

64. CELULELE GLIALE( nevrogliile)

Au un nr mai mare decat neuroni 10/1 . nr celulelor gliale creste avand posibilitatea de a se divide .

Se formeaza in tubul si crestele neurale. Nu participa la elaborarea sau transmiterea influxului nervod, dar detin roluri in functionarea tesutului nervos: sustinere pentru celule, trofica pentru neuroni, de protectie, de fagocitoza a resutirlor neuronilor.

Se clasifica in: nevroglii centrale ce se dezvolta in tubul neural care poate fi nevroglie epiteliala sau nevroglie interstitiala si nevroglii periferice ce se dezv in crestele neurale.; nevrogli interstiatiale prezene in tesutul nervos al SNC. Acestea se clasifica in:

Macroglii Microglii Oligodendroglii

Nevroglia epiteliala- tapeteaza toate cavitatile sis nerv central formand epiteliul ependimar. Are un nucleu ovalar , situat central. Citoplasma este abundenta. Se contina cu epiteliul plexurilor coroide. Epiteliul ependimar permite un larg schimb de substrante intre LCR si spatiul extracelular al parenchimului nervos.

65. ASTROCITELE(macrogliile)

Sunt cele mai mari celule nevroglice din sis nerv central. Prezente in special in subst cenusie . au un corp mare , cu numeroae prelungiri ce se evidentiaza prin tehnici de impregnatie argentenica. Unele prelungiri se indreapta spre capilarele sanguine si se ataseaza de acestea ca o ventuza. Tipuri:

Astrocitele protoplasmatice- se gasesc in subs cenusie a nevraxului , in jurul neuronilor . prezinta o citoplasma abundenta , cu prelungiri scurte , groase, ramificate. Prelungirile se indreapta spre neuronii invecinati .

Astrocitele fibroase- se gasesc in subs alba. Prezinta prelungiri lungi , subtiri, care se ramifica rar.

Astrocitele se jonctioneaza prin jonc gap realizand o retea . au un ol imp in functionarea sis nerv centa;. Prezinta receptori pt peptide . ele influenteaza cresterea, migrarea si activitatea neuronilor . principala functie este cea trofica.

66. oligodendrociele

Este prezenta atat in subs alba cat si cenusie. La coloratiile de rutina, apar ca celule mici.tehnicile de impregnatie argentica au demonstrat ca au un corp ovalar cu prelungiri. Ele formeaza teaca de mielina in jurul axonilor.

67. CELULELE EPENDIMARE( NEVROGLIA EPITELIALA) descrisa mai sus

68.CELULELE SATELITE PERIFERICE

Nevroglia satelita se gaseste in gg spinali si gg vegetativi. Sunt celule aplatizate cu un nucleu alungit . se dispun in jurul fiecarui corp neuronal formand o capsula izolatoare. Iau nastere in crestele neurale si jonctioneaza strans intre ele.