215

Capitolul

15HIDROIZOLA}II

LA FUNDA}II {I SUBSOLURI

15.1. GENERALITATI

Protec]ia contra apei din p\m^nt serealizeaz\, la funda]ii [i subsoluri cuajutorul hidroizola]iei [i al drenurilor.

Hidroizola]iile sunt acele lucr\ri careasigur\ cl\dirilor posibilitatea de oprire ap\trunderii apei.

Apa, subsolurile [i funda]iile

Apa ac]ionând sub diverse formeasupra elementelor de construc]ie,produce efecte nefavorabile (fig.15.1.I):• reduce rezisten]ele mecanice;• elementul de construc]ie umezit estedistrus de ciclul `nghe]-dezghe];• are o ac]iune dizolvant\, ceea cem\re[te porozitatea elementului,conduc^nd la o sc\dere a rezisten]ei;

• produce eflorescen]\, ridic^ndu-seprin absor]ie capilar\ [i evapor^ndu-sepe suprafa]a elementelor de construc]ie.

Apa ac]ioneaz\ sub trei formeasupra funda]iilor [i subsolurilorcl\dirilor (fig. 15.1.II):• umiditatea p\m^ntului – esteconstituit\ din apa re]inut\ `n jurulparticulelor de p\m^nt, apa din pori [icanale capilare;• apa f\r\ presiune hidrostatic\ -provine din: precipita]iile atmosfericesau procese tehnologice. Aceste ape deinfiltra]ie se scurg liber pe suprafa]aelementelor de construc]ie, f\r\ a crea,`n mod practic, o presiune hidrostatic\;• apa cu presiune hidrostatic\ - econstituit\ din p^nzele de ap\subteran\ sau din apa `nmagazinat\ `nbazine, rezervoare [i canale.

216

Ap\ din precipita]ii

Ap\ de suprafa]\

Ap\capilar\

Ap\ subteran\

Ap\ de suprafa]\Ap\ dincondens

Cotaterenuluinatural

Nivelul apeisubterane

Cota funda]iei

Apa ce ac]ioneaz\ asupra unei cl\diri

±0,0

C.T.

C.A.

1

3

Apa din precipita]ii

Apa cu presiune hidrostatic\

Subpresiunea apei carecre[te cu ad^ncimea

C.S

Perete [i radier rezisten]i [ietan[i la subpresiunea apei.

{ap\ de protec]ie ahidroizola]iei

Hidroizola]ie

Beton de egalizare

Umiditatea p\m^ntului2

1 - p\m^nt uscat2 – capilaritate

discontinu\3 – capilaritate

continu\4 – p\m^nt saturat cu

ap\

4

Hidroizola]ie

Strat de protec]ie ahidroizola]iei

C.T.N. - cota terenului naturalC.A.S. - cota apei subteraneC.S. – cota subsolului

Protec]ia subsolului contra apei din p\m^nt

I.

II.

Fig. 15.1 Apa ce ac]ioneaz\ asupra infrastructurii [i suprastructurii unei cl\diri (I.). Protec]ia subsolului cl\dirii contra apei din p\mânt (II.).

217

~n func]ie de prezen]a apei `n terenulde fundare, putem distinge patru zone:• zona apei subterane, `n careexisten]a apei are un caracterpermanent;• zona de p\m^nt saturat sau acapilarit\]ii continue; `n aceast\ zon\,imediat deasupra apei subterane,p\m^ntul prezint\ canale capilareumplute `n totalitate cu ap\;• zona capilarit\]ii discontinue, `n careporii mici din p\m^nt sunt umplu]i cuap\, iar cei mari con]in aer;• zona p\m^ntului uscat este aproapede suprafa]a terenului `n ai c\rui pori nuexist\ ap\.

~n proiectare, se va lua `nconsiderare, ca nivel al apelorsubterane, nivelul maxim al zoneicapilarit\]ii continue, care este `ncorelatie cu succesiunea [i naturastraturilor de pamânt.

La concep]ia cl\dirilor [i `n special afunda]iilor, la cele cu sau f\r\ subsol, seva lua `n considerare nivelul apeisubterane `n corela]ie cu succesiunea [inatura straturilor de p\mânt. Aceasta vaconduce la o stabilitate, siguran]\ [idurabilitate a sistemului de fundare acl\dirii (fig. 15.2.I).

Nivelul apei subterane va influen]aconcep]ia hidroizol\rii infrastructurii(subsol, funda]ii) cl\dirilor (fig. 15.2.II).

Clasificarea hidroizola]iilor

Func]ie de tipul materialelor utilizate,hidroizola]iile pot fi:• hidroizola]ii elastice;

• hidroizola]ii bitumate – executate prinvopsire. Se aplic\ pe suprafe]eledri[cuite ale elementelor din beton [itencuieli. Ele pot fi realizate din masticde bitum topit sau din straturi de masebitumate reci;• hidroizola]ii din straturi multiplebitumate – alc\tuite din foi bitumate:cartoane, p^nze, `mp^slituri [i ]es\turibitumate – lipite de suporturi [i av^nd`ntre ele mase bitumate calde sau reci;• hidroizola]ii din mase plastice – suntformate din folii de mase plastice –polietilen\, P.V.C. – lipite cu adezivi pediferite suporturi;• hidroizola]ii rigide. Acest tip dehidroizola]ie este alc\tuit din mai multestraturi de mortar de ciment, cu sau f\r\aditivi, de grosimi variabile;• hidroizola]ii metalice. Se utilizeaz\atunci c^nd presiunea pe suprafa]ahidroizola]iei este mai mare de 5daN/cm2, la temperaturi sau vibra]iiimportante. Sunt folosite la cl\dirimonumentale. Aceste hidroizola]ii seexecut\ din foi de tabl\ de o]el, plumbsau cupru, sudate [i protejateanticoroziv.

15.2. ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|

Izola]iile hidrofuge la funda]ii suntalc\tuite din mai multe straturi, cu roluridistincte: suportul hidroizola]iei,hidroizola]ia propriu-zis\, protec]iahidroizola]iei (fig.15.3).

Suportul hidroizola]iei – este alc\tuitdintr-o tencuial\ dri[cuit\, din mortar deciment [i nisip.

218

Nivelul apei subterane `n corela]ie cusuccesiunea [i natura straturilor de p\m^nt

N.T.N (Nivelul terenului natural)

N.A.S (nivelul apei subterane)subterane)

S.I. (Strat impermeabil)

Apa subteran\ deasupra stratului impermeabil (SI)

N.T.N

N.A.S

S.I.

S.I.

Apa subteran\ `ntre dou\ straturi impermeabile

N.T.N

N.A.S. (1) N.A.S (2)

S.I.

Apa subteran\ pe suprafa]\ mare (1)sau sub form\ de lentil\ (2)

N.T.N

N.A.SS.I.

S.I.Strat necoeziv

Apa subteran\ deasupra unui strat impermeabil (SI) str\b\tut local de un strat necoeziv

N.T.N

N.A.S N.A.S

S.I.

Apa subteran\ localizat\ `n`ncre]iturile stratului impermeabil (SI)

N.A.

S.I.

N.A.

S.I.

Modificarea nivelului apei subterane

Depeden]a `ntre nivelul apei subterane[i hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii

N.A.SNivelul apei subterane

N.T.ANivelul terenului amenajat ±0,00

C.S.Cota subsoolului

C.S.

Nivelul apei subterane dep\[e[te cota subsolului

N.T.A

N.A.SC.S.

C.S.

±0,00

N.T.A

N.A.SC.S.

±0,00

N.T.A

N.A.SC.F.

Cot\ de fundare

±0,00

∇

Nivelul apei subterane dep\[e[tecota subsolului de la por]iunea mai ad^ncit\

Cota subsolului [i a funda]iei estedeasupra nivelului apei subterane

Funda]iile de suprafa]\ au cota de fundaredeasupra nivelului apei subterane

Fig. 15.2 Pozi]ii ale nivelului apei subterane [i succesiunea straturilor de p\m^nt (I.).Hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii func]ie de pozi]ia nivelului apei subterane (II.).

I. II.

219

Hidroizola]ia propriu-zis\ sealc\tuie[te func]ie de materialele [iprocedeele de execu]ie prev\zute `nproiect.

Protec]ia hidroizola]iei are rolul de aasigura izola]ia `n cazul ac]iunilormecanice ce pot ap\rea `n timpulexecu]iei sau exploat\rii construc]iei.

Stratul de protec]ie poate fi alc\tuit:dintr-o tencuial\ de ciment, dintr-unperete de c\r\mid\ (7,5 sau 12 cm) oride beton (10-12 cm).

Materiale pentru hidroizola]ii elastice

Aceste materiale sunt:• materiale pentru amorsare, etan[are[i lipire, aplicate la rece: solu]iebitumata, din bitum fierbinte [i white-spirt sau suspensie de bitum fierbinte cuvar hidratat , past\ care se dilueaz\u[or, cu ap\ rece;• materiale pentru etan[are [i lipireaplicate la cald. Bitumurile utilizate lanoi `n ]ar\ sunt bitumuri oxidante depetrol [i neparafinoase;• foi bitumate - sunt covoarehidroizolante, livrate `n suluri;• carton bitumat, material cu suportcelulozic sau celulozic cu adaus dinde[euri textile;• p^nze bitumate, material cu suportdin ]es\tur\ cu fire organice sau`mp^slitur\, cusute din fibre depoliesteri;• `mp^slituri din fibre de sticl\ bitumat\;• ]es\turi din fire de sticl\ bitumat\,material cu suport de p^nz\ ]esut\ dinfire r\sucite de fibre de sticl\;

• folii de P.V.C. (policlorur\ de vinil),care se aplic\ prin sudur\ [i/sau lipirecu adezivi, la rezervoare, bazine;• folii de polietilen\, care se prezint\sub form\ de mas\ sidefoas\, `n cazulfolosirii la hidroizola]ie, se amestec\ cunegru de fum.

Materiale pentru hidroizola]ii rigide

Aceste materiale sunt:• cimenturile care se utilizeaz\ lalucr\rile ce se afl\ permanent `n ap\(bazine, rezervoare), sunt: cimentPortland, ciment maritim, cimenturipentru betoane la constructiihidrotehnice masive;• nisipurile folosite trebuie s\ fienaturale, de carier\ sau balastier\ [i denatur\ silicioas\;• aditivi impermeabilizatori se`ntrebuin]eaz\ la prepararea mortarelorde ciment cu permeabilitatea redus\ (`npropor]ie de 3% din greutateacimentului).

Execu]ia hidroizola]iilor

Preg\tirea stratului - suport. Rolulstratului-suport: indiferent dehidroizola]ia care se aplic\ trebuie s\ fierezistent, s\ nu aib\ agregate ce sedesprind sau straturi neaderate care sepot co[covi (fig.15.3).

Hidroizola]iile aplicate prin vopsiretrebuie s\ aib\ suprafe]e continue [inetede, cu scafe [i muchii rotunjite.

~n cazul hidroizola]iei elastice, stratulsuport este constituit dintr-o tencuial\din mortar de ciment cu suprafa]adri[cuit\.

220

Plan[eu peste subsol

Centur\ din beton armat

Zidul subsolului

Pardoseala subsolului

Arm\tur\ local\ `nbetonul de pardoseal\

Suportul pardoselii dinbeton slab armat

Beton de egalizaresuportul hidroizola]iei

Strat de rupere a capilarit\]ii

Funda]ie sub peretele subsolului din betonsimplu

Hidroizola]ie vertical\

Hidroizola]ieorizontal\

Zid de protec]ie a hidroizola]iei

Soclu

Rost umplut cumastic de bitum

Fig. 15.3 Hidroizolarea peretelui [i pardoselii subsolului.

Hidroizola]ie orizontal\

Protec]ia contra apei a subsolului cl\dirii

221

Execu]ia amorsajului. Stratul-suportuscat se vopse[te, prin frecare energic\cu perii `nmuiate `n bitum. Aplicareacelui de-al doilea strat se face dup\uscarea primului.

Hidroizola]ii aplicate prin vopsire.Straturile bitumate de etan[are prinvopsire se aplic\ dup\ uscarea stratuluide amorsaj.

Aplicarea la rece a celor 3 straturi debitum t\iat se face cu peria, iar la cald,se aplic\ `n dou\ straturi, cu deosebireac\ pentru por]iunile unde nu se poateutiliza peria e folosit canciocul.

Hidroizola]iile orizontale [i verticaledin straturi multiple. Aplicarea foilorbitumate se realizeaz\ dup\ uscareastratului de amorsaj. Dup\ derulare [icur\]are, foile se las\ un timp, pentru ase `ndrepta, iar apoi se croiesc dup\dimensiunile necesare punerii `n oper\.

Lipirea foilor se face prin derulareasuccesiv\ a sulurilor peste un strat demastic (bitum [i filer de calcar ) fierbinte,turnat cu canciocul pe toat\ l\]imeasulului. Celelalte straturi se aplic\ `nacela[i fel. Petrecerile straturilor serealizeaz\ prin decalarea, cu jum\tatede l\]ime, a foilor bitumate.

~n cazul aplic\rii pe elementeverticale, lipirea `ncepe de la parteainferioar\ a foilor gata croite.Hidroizola]ia pe vertical\ se execut\complet, pe tronsoane de 2-3 m.

Hidroizola]iile rigide. Straturile dincare sunt alc\tuite tencuielile din mortarde ciment sunt: un strat (aplicat prinstropire) din lapte de ciment, trei straturi

succesive din mortar de ciment [i unstrat de protec]ie din mortar de cimentsclivisit.

15.3. HIDROIZOLA}II CONTRAUMIDIT|}II P|MÂNTULUI

Hidroizola]iile contra umidit\]iiterenului protejeaz\ funda]iile contrap\trunderii apei din p\m^nt, prinabsor]ie capilar\.

Funda]iile sunt situate deasupranivelului apelor subterane [i a zoneicapilare continue (fig.15.1.II).

Hidroizola]iile contra umidit\]iip\m^ntului cuprind: hidroizola]iaorizontal\ [i vertical\ la pere]i [ihidroizola]ie la pardoseli.

Hidroizola]iile orizontale la pere]i. ~ncazul cl\dirilor f\r\ subsol se aplic\ ohidroizola]ie orizontal\ continu\ (latrecerea de la soclu la zid\rie), at^t lapere]ii exteriori, c^t [i la cei interiori(fig.14.3.I).

Hidroizola]ia se execut\ utiliz^nddou\ straturi de carton asfaltat `ntrestraturi de bitum.

La acela[i nivel, cu aceast\hidroizola]ie, e aplicat stratul cu rol derupere a capilarit\]ii p\m^ntului (alc\tuitdin pietri[ sau piatr\ spart\). Aceasta va`mpiedica ridicarea apei, princapilaritate, p^n\ la suportul pardoselii.Acest strat se a[eaz\ peste stratul deumplutur\ de p\m^nt.

Hidroizola]ia orizontal\ la pere]itrebuie amplasat\ `ntre fe]ele extremeale: stratului de rupere a capilarit\]ii [isuportul pardoselii, pentru ca, `n cazul

222

unor tas\ri ale cladirii sau ale stratuluide umplutur\ de sub pardoseal\, s\ nufie ocolit\ de umiditatea infiltrat\ princapilaritate. Din aceast\ cauz\, nivelulpardoselii interioare este mai sus dec^tnivelul soclului.

La cl\dirile cu subsol, la pere]i seaplic\ hidroizola]iile orizontale, la dou\nivele diferite (fig.15.3).

Hidroizola]ia de la nivelul inferior seefectueaz\ `ntre funda]ii [i pere]iisubsolului, iar cea de la nivelul superiorse execut\ numai la funda]ii exterioare,fiind amplasat la cel pu]in 30 cm pestenivelul trotuarului.

Hidroizola]ii verticale la pere]i. Lacl\dirile f\r\ subsol, protec]ia soclului serealizeaz\ cu hidroizola]iile elastice saurigide prin tencuieli impermeabile(fig.14.3.I).

Aceste hidroizola]ii se execut\ astfel`nc^t s\ dep\[easc\ nivelul celeiorizontale de la perete [i s\ coboaresub nivelul trotuarului.

Hidroizola]ia se efectueaz\ dup\realizarea finisajului fa]adei.

Peretele exterior al subsolului seprotejeaz\ hidrofug pe toat\ `n\l]imea,asigur^ndu-se continuitatea cu celedou\ hidroizola]ii orizontale (fig.15.3).

Partea de deasupra trotuarului,hidroizola]ia la soclu, se execut\ dinmateriale elastice protejate cu mortareimpermeabile.

Hidroizola]ia sub nivelul trotuaruluise face cu materiale elastice, fiindprotejat\, `mpotriva deterior\rilor, de unperete din zid\rie de c\r\mid\. Execu]ia

peretelui de protec]ie se poate realiza`nainte sau dup\ realizarea pereteluisubsolului. Alegerea uneia din variantese face func]ie de stabilitatea pere]ilors\p\turii. Dac\, spre exemplu, seexecut\ mai `nt^i peretele de protec]ie[i dup\ aceea peretele de rezisten]\ alsubsolului, realizarea hidroizola]ieiverticale are urm\toarele faze:• turnarea funda]iei;• execu]ia peretelui de protec]ie alhidroizola]iei;• execu]ia stratului-suport din mortarde ciment pe peretele de protec]ie,funda]ie [i scaf\ de racordare `ntre ele;• aplicarea hidroizola]iei verticale peperete [i a celei orizontale pe funda]ie,`n cadrul aceleia[i opera]ii;• execu]ia peretelui de rezisten]\ p^n\la centura plan[eului, peste subsol;• execu]ia hidroizola]iei orizontalesuperioare;• continuarea execu]iei hidroizola]ieiverticale p^n\ la 20 cm sub nivelul finital trotuarului;• racordarea hidroizola]iilor verticaleexecutate `n cele 2 etape.

Hidroizola]ia pardoselii. Pardoselilese protejeaz\ contra umidit\]iip\m^ntului `n func]ie de destina]ia`nc\perilor (14.3.I).

La `nc\perile a c\ror destina]ie estepu]in influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii,sub stratul-suport al pardoselii seprevede un strat de rupere a capilarit\]ii.Peste acest strat, dup\ nivelare [icompactare, se a[terne un strat de

223

separare din carton bitumat sau deh^rtie groas\ de ambalaj.

~n cazul `nc\perilor a c\ror destina]ieeste influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii,se impune executarea unei hidroizola]iielastice sub pardoseal\.

Hidroizola]ia orizontal\ se realizeaz\din dou\ straturi de carton asfaltat `ntretrei straturi de bitum, a[ezate pe unstrat-suport din beton simplu.

Hidroizola]ia din pardoseal\ seracordeaz\ cu cea orizontal\ aperetelui.

Stratul suport al pardoselii se vaarma local, de-a lungul pere]ilor, pentrua preveni eventualele fisur\ri cauzatede tas\ri.

15.4. HIDROIZOLA}II CONTRAAPELOR DIN P|MÂNT F|R|

PRESIUNE HIDROSTATIC|

Infiltra]ia apelor meteorice (din ploisau din topirea z\pezilor) ori a celorindustriale care, `n deplasarea lor, sescurg liber pe suprafa]a elementelor deconstruc]ie [i nu creaz\ practic opresiune hidrostatic\.

Cladirile la care se execut\ acest tipde hidroizola]ii sunt: posturile detransformare, casele de pompe,c\minele pentru vane, tunelurile,subsolurile cl\dirilor.

~n cazul subsolurilor care pot ficoncepute cu iluminare natural\, subnivelul apei subterane, sau cu iluminarenatural\ prin curte de lumin\ realizareahidroizola]ilor sunt prezentate `n figura15.4 [i 15.6.I.

Aceste hidroizola]ii ale radierelor,pere]ilor [i plan[eelor, situate subnivelul terenului, se execut\ `n func]iede natura p\m^ntului unde esteamplasat\ construc]ia (fig.15.2.II). Spreexemplu `n terenuri cu permeabilitateredus\ (argile) unde este posibil\formarea unor zone de ap\ cestagneaz\, hidroizola]ia se execut\ din3 straturi de p^nz\ bitumat\ [i un stratde carton bitumat, `ntre 5 straturi demas\ bitumata.

Protec]ia hidroizola]iei verticale serealizeaz\ cu pere]i din zid\rie,localiz^nd efectul unor mi[c\ri alep\m^ntului `n jurul construc]iei.

Plan[eele construc]iilor subterane voravea hidroizola]ia racordat\ prinsuprapunere peste cea vertical\ apere]ilor, pe o l\]ime de 30 cm.Hidroizola]ia acestor plan[ee seacoper\ cu un strat de protec]ie dinbeton slab armat.Stratul de p\m^nt careacoper\ aceste plan[ee subteranetrebuie s\ aib\ o grosime minim\,pentru a proteja hidroizola]ia deac]iunea agen]ilor climatici (`nghe]).

15.5. HIDROIZOLA}II CONTRAAPELOR CU PRESIUNE

HIDROSTATIC|

Necesitatea acestui tip de hidroizola]iiapare la construc]ii situate sub nivelulapelor subterane, cum ar fi: subsolurilecl\dirilor, bazine, rezervoare (fig.15.5).

Subpresiunea apei din teren va tindes\ ridice construc]ia, diminu^ndpresiunea exercitat\ de construc]ie peterenul de funda]ie.

224

N.T.ANivelul terenului amenajat

±0,00

C.S.Cota subsolului

N.A.S Nivelul apei subterane

N.T.A

C.S.

∇N.A.S

Presiune hidrostatic\

Racordarea funda]iei subsolului

±0,00

N.T.APlan[eu peste subsol

Centur\

Hidroizola]ieelastic\vertical\

Zid de protec]ie ahidroizola]iei verticale

N.A.S

Funda]ie

Funda]ie

Strat de pietri[ Strat de pietri[

Strat suporthidroizola]ie orizontal\

Cota pardoselii subsolului

C.S.

Hidroizola]ieelastic\vertical\

Racordareahidroizola]ieivertical\ cuceaorizontal\

±0,00

Prefabricate din beton armatimpermeabil (p.b.a.i)

N.T.AC.S.

Fereastr\ pentruiluminarea natural\ a

Racordarea hidroizola]ieivertical\ cu cea orizontal\

centur\

N.A.S

Zid de protec]ie ahidroizola]iei verticale

Hidroizola]ie orizontal\ a subsoluluiRacordarea hidroizola]ieivertical\ cu cea orizontal\

Peretele subsolului

Peretele subsolului

Peretele exterior al cl\dirii Peretele exterior al cl\dirii

1

23

5

1

2 3

4

5

4

DETALII

Hidroizolarea subsolului cu iluminare natural\

Fig. 15.4 Subsol cu iluminare natural\. Hidroizolarea pere]ilor [i pardoselii subsolului cu nivelul apei subterane ridicat. Sec]iune transversal\ [i detalii.

225

Hidroizolarea funda]iilor contra apelor cu presiune hidrostatic\

∇

N.A.S.Nivelul apei subterane

Subsol etan[∇

Perete [i talp\ deprotec]ie din beton

Hidroizola]ie elastic\multistratificat\

Grinzi sau `ngro[\ri aleradierului s\pate `n teren

Radier din beton armat

∇±0,00

N.A.S. ∇

h

Presiunea apei subterane, care cre[te cu ad^ncimea,dar nu depinde de apa ce `nconjoar\ construc]ia

Schema de `nc\rcare a funda]iei cu presiunea apei subterane

h⋅⋅ γγa

Pere]i [i t\lpi rezistente [ietan[e la presiunea apeisubterane

1 2

1 2Hidroizola]ie elastic\

{ap\ de protec]ie a hidroizola]ie

Radier din beton armat

Detalii

Talp\ [i pere]i ce trebuie s\ reziste lapresiunea apei subterane

Beton de egalizare

Pietri[

Scheme pentru amplasarea [i protejarea hidroizola]iilor contra apei cu presiunehidrostatic\

Fig. 15.5 Hidroizolarea funda]iilor tip radier contra apelor cu presiune hidrostatic\. Scheme de `nc\rcare. Detalii. Scheme pentru amplasarea [i protejarea hidroizola]iilor

N.A.max N.A.maxN.A.max

Hidroizola]ia [i presiunea apei `n exterior Hidroizola]ia `n interior [i presiunea apei `n exterior Hidroizola]ia [i presiunea apei `n interior

Protec]ia hidroizola]iei

Hidroizola]ieHidroizola]ie

Hidroizola]ie

Cuv\ interioar\ Cuv\ interioar\Element de rezisten]\

Element de rezisten]\ Element de rezisten]\

Beton cupermeabilitate redus\

Presiunea apei comprim\hidroizola]ia [i protec]ia ei

226

Subpresiunea apei cre[te odat\ cuad^ncimea [i nu depinde de volumul deap\ ce `nconjoar\ construc]ia .

Cuva, acest sistem etan[ unitar,trebuie s\ fie asigurat `mpotrivaefectului mecanic al presiunii apelor.Radierul-cuv\ trebuie calculat laac]iunea subpresiunii.

Num\rul de straturi ale hidroizola]ieieste `n func]ie de subpresiunea apei.

Acest tip de hidroizola]ii se aplic\ ,deobicei, pe fa]a construc]iei dinspre carese exercit\ presiunea hidrostatic\.

Func]ie de partea elementului deconstruc]ie pe care se aplic\hidroizola]ia, se disting urm\toarelesitua]ii (fig.15.5):• hidroizola]ii aplicate la exteriorulconstruc]iei - `n care caz presiuneahidrostatic\ solicit\ direct sistemul derezisten]\ al cl\dirii;• hidroizola]ia aplicat\ `n interiorulconstruc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu-se dinspre exterior c\tre interior – `ncare cuva de protec]ie a hidroizola]ieitrebuie executat\ din beton armat [iancorat\ `n sistemul de rezisten]\ alcl\dirii. Eforturile sunt transmisesistemului de rezisten]\, prin `ncastr\rilecuvei;• hidroizola]ia aplicat\ `n interiorulconstruc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu-se dinspre interior c\tre exterior (bazine,rezervoare). Eforturile din presiuneaapei sunt transmise sistemului derezisten]\ prin presarea cuvei.

Contra presiunii hidrostatice serealizeaz\ hidroizola]ii elastice

combinate cu izola]ii metalice saumortare impermeabile.

Mortarele impermeabile se vor utiliza,de exemplu, la rezervoarele de betonarmat, `n cazul c^nd nu se poateasigura presarea minim\ a hidroizola]ieibitumate prin m\suri obi[nuite deexecu]ie.

15.6. HIDROIZOLA}II LA CL|DIRIEXISTENTE

Problema etan[eiz\rii subsolurilor laconstruc]ii existente apare datorit\ridic\rii nivelului apelor subterane(fenomen prezent mai des `n ultimaperioad\, influen]at de o serie decondi]ii, printre care noile construc]ii).

~n cazul folosirii unei hidroizola]iielastice, este necesar\ ancorarea eiastfel `nc^t s\ reziste la ac]iuneasubpresiunii apei. Ancorarea serealizeaz\ printr-o suprabetonare.(apropiat de solu]ia din fig. 15.5).

~n acest strat de beton se pot `nglobacorpuri ceramice, care determin\cre[terea `n\l]imii dalei.

La construc]iile existente, etan[area semai poate realiza cu ajutorulhidroizola]iilor rigide.

Acest lucru se ob]ine prin aplicareasimpl\, pe zid\ria existent\, a unei cuve(radier [i perete) din beton armat, cuadause hidrofuge. Pentru a rezista lasubpresiunea apei, cuva se va ancora,prin c^teva penetr\ri, `n zidul existent.

227

N.T.ANivelul terenului

amenajat±0,00

C.SCota subsolului

N.T.A

Curte delumin\

±0,00

Plan[eu debeton armatBalustrad\ de protec]ie

N.T.A

Curte delumin\

Fereastr\ pentruiluminat natural

Funda]ie Funda]ieStrat depietri[

C.S. C.S. C.S.

Strat suport hidroizola]ie

Strat suport pardoseal\

Hidroizola]ie elastic\ orizontal\ sub pardoseal\Hidroizola]ie orizontal\

sub perete subsol

Plan[eu debeton armat

N.T.A

Zid protec]iehidroizola]ie vertical\

Hidroizola]ievertical\

1

2 3 4

5

1

2

5

43

Fig. 15.6 Subsol cu iluminare natural\ prin curte de lumin\. Detalii dehidroizolare (I). Protec]ia funda]iilor [i subsolului contra apei din p\mânt cuajutorul drenului (II.)

Subsol cu curte de lumin\I.

Protec]ia contra apei cu ajutorul drenurilorII.

Tubul de drenaj

Filtru invers

Cota terenului natural

± 0,00 Cota pardoselei finite

Cota subsolului

Peretele subsolului

228

15.7.LUCR|RI DE DRENAJ

Pozarea drenului `n p\m^ntul defunda]ie are ca scop: evitarea riscurilorprovenite din modificarea naturiiterenului datorit\ p^nzelor de ap\,men]inerea unei umidit\]i constante `nfunda]ii [i evitarea ridic\rii apei capilare`n pere]i (fig.15.6.II).

Diametrul drenului este `n func]ie decantitatea de ap\ ce trebuie captat\, iarpanta lui trebuie s\ fie corespunz\toareunei scurgeri fluente (3mm/m).

Drenurile sunt alc\tuite din tuburi deceramic\ sau beton perforate, a[ezatecap la cap.

Drenul se pozeaz\ la nivelulul t\lpiifunda]iei, `n terenuri cu umiditateridicat\. Dezavantajul drenului este c\m\re[te volumul terasamentului [inecesit\ cofraj pentru fa]a t\lpii.

Dup\ pozarea drenului, el este`nconjurat [i reacoperit cu straturi dedrenaj. Aceste straturi sunt constituitedin: filtre inverse având straturile cudiametrele mai mici la suprafa]\ iar celecu diametrul crescând spre tubul dedrenaj. Rambleul este completat cu o

umplutur\ de p\m^nt.Pentru a m\ri eficacitatea drenului,

este necesar s\ se aplice pe fa]aexterioar\ a peretelui o izola]iehidrofug\ rigid\ (mortar de ciment, cuadause hidrofuge).

~n cazul unui teren accidentat [isaturat cu ap\, folosirea drenajuluipoate fi eficace dac\ se pozeaz\ `n planorizonatal `n jurul construc]iei, iar pevertical\ e amplasat sub radier.

Apele culese prin drenaj suntevacuate printr-un canal de scurgeresau, dup\ caz, `ntr-un pu] pierdut.

Diametrul drenurilor utilizate este de10-15 cm.

Drenajele, ca [i canaliz\rile, sunt `nmod egal supuse la subpresiunea apei,a[adar, ele trebuie s\ fie suficient`nc\rcate pentru a nu dep\[i nivelulapelor subterane.

Dac\ se dovede[te imposibil\evacuarea apelor de drenaj prin canalede scurgere (c^nd acestea sunt plinesau nivelul e superior drenajului) ori `ntr-un pu] pierdut, solu]ia drenajului devinev\t\m\toare, trebuind s\ se renun]e laaceast\ variant\.