Orhan Pamuk, Istattbut: Hafiralrlir ue gehr

9opy.ight O 2003, Yapr Kredi Kriltrlr Sanat yayncrtrkTlcaret ve Sanayl A.g.All rigfrts reserved

@ 201 I , 2OL7 by Editura POLIROM,pentru traducerea in limba romana

Aceasti carte este protejate pdn copyright. Reproducereahtegrale sau pargaH, mulflpltcarea prln oitce m{ioace qt suborlce formd, cum ar fl xeroxarea, scanarea, tran-spunerea furformat electrontc sau audlo, punerea la dispodft^a publlci,incluslv prln lnternet sau prln retele de calcr]latoare, stoca-rea permanent{ sau temporard pe dlspozluve sau slsteme cupostbflttatea recuperdrlt hformautlor, cu scop comerclal saugratutt, precum 9l alte fapte strnllare sevargtti f6re permtstu-nea scrlse a deflnntomlui copyrlgfrtulut repreztnta o^incelcarea l",gtslaflet cu prtvlre la protecflaproprletiflt tntelectuale Qi sepedepsesc penal qi/sau clvll tr conformltate cu legtle in vlgoare.

Foto copertA: @ by Brooklyn Museum

wuw.polixom.ro

Edltura POLIROMIagl, B-dul Carol I nr. 4; p.O. BOX 266, 7OOEO6Bucureqtl, Splalul Untrlt nr. 6, bl. BSA, sc, 1, et. t,sector 4, 040031, O.p. Eg

Descrlerea CIP a Blbllotecll Naflonale a RomAnlel:

PAMUK, ORHAN

-_ Istanbul: antrlltrtle gt orosut / Orhan pamuk; trad. dlnlb. turc6 gl note de Lumtnlfa Munteanu. - lagt: foUrom,20t7

ISBNI 978-979-46-6929-s

I. Munteanu, Lumlnlta (trad.)

827.17 /.88Prtnted ln ROMANIA

hffrirIstanbul

Amintirile gi ora$ul

Traducere dtn ltmba turcASl note de Lumlnfla Munteanu

POLIROM2017

V

Val€ry: 160, 443Van Gog[r, Vincent: 512Vapoarele de pe Bosfor: 28,

L37, r40,395, 399, 469Vapoarele de pe Llnflle Ori-

qeneqti: 61, 78, 124, l8A,293, 396, 401, 506

Vaporul Kocatas: 5OO-5OIVasul de pasageri Tarsus:

301Varna: 291Vartan, Sylvie: 442 'Vdr sta rativnit (Sartre) : 3 52Venefla: 77, lO3,32OVenefienti: 396Verlalne: f59, 161Verne, Jules: 35

Dotrdzeci de mii de leghesub mdn: 35

Vezneciler: 471Vian, Borts: 187

Vot scuipa pe morminteleuoastre. 187

Via(a otomanilor in ueacrtrile tecute lA. Reflk): 224

Vila Sabthel Sultan: 304Vilele de pe Bosjor

(A.$. Hlsar): 81

Vogoge en Orient (Nerval):r49

Vogage pittoresque de Con'stantinople et des rauesdu Bosptlclre, 9l

Vulcanul Stromboli: 13

wWoof, Virginta: 461World Harmony: 301

Y

Yahya Kemal:5,80, 127,137. 155. 158-161, 165,r92,32t-323, s26,329,337, 353, 357-361, 368,370Corfiere Jdrd. ctwmore a larugdciwv,368Istanbul: 321

Yavuz Sultan Selim (mos-chee): 365

YeStleam (strada): 125Yourcenar, Marguertte: lOB

zZekertya dtn Kazvln: 240Zoh, Emtle: 161, 329

Cuprins

1. Un alt Orhan......... .......................72. Fotografiile dfur intunerlcul casei-muzeu .......163. "Eu" ........................3O4. Melancolia conacelor nArulte ale paqalelor:

descoperlrea strAzilor...... ...........435. Alb-negru ................546. Descoperirea Bosforulul .,.,,,.,.,,.,727. PetsaJele de pe Bosfor ale lul MeIltng.............918. Mama, tata ql dtsparifille lor de acas5.......... 1109. O alte cas5: Cthangir ............... 12O

10. Hrlztin - melankoli - trlstesse ..................... 13111. Cei patru scrlitori, melancollcl

qi s1n9uratici.................. .......... I5512. Bunlca dtnspre tatA .................................... 1661 3. NeplS.cerile qt pltrcertle 9co1i1........................ I 7314. Soj ep fiaptucs un............... ..... 18515. Ahmet Rasim gi ceilalfl fotletontptl

al oragului ............ 19O16. Nu mergefl pe stradi cu gura deschisi........ 19917. Pldcerile picturlt........ ...............20818. Colec{ia de informa(ii qi cluddfentt

a lui Reqat Ekrem llogu:. EtrciclopediaIstanbuhtlui. ..........215

19. Cucerlre sau cd.dere: turclzareaConstantlnopolului ..................247

2O. Reltgla.. .................25421. Bogitaqti ...............27222. Yapoarele de pe Bosfor, tncendiile,

scipitarea, mut{rlle qi celelalte urgti .......... 28923. Nerval la Istanbul: plimbdri prtn Beyo$lu....316

544

24. Melancoltca pllmbare a lul Gautlerprln cartlerele margtnaqe """"'324

25. 3ub ochl occldentalt.'..'.'......... " " " " " " " " " " 337

26. Melancolia rulnelor: Tanprnar Sl YahyaKemal prln carderele de la perlferle""""""' 353

27. Pttorescul cartlerelor marginaqe """"""""" 364

28. Pictarea Istanbululut """"""""37729. Plctura gt ferictrea vtefll de famtlte """"""" 387

30. Futoarele de fum ale vapoarelorde pe Bosfor """""395

31. Flaubert la Istanbul: Orientul'Occidentul qi sifllisul """""""' 4O4

32. Fratele mal mare qi mezinul: inghlontelt ""'41433. Streh intr-o pcoal6' strahe..""" """"""""'42534. Neferictrea inseamntr sd-fl fle lehamlte

de tlne gl de oraq .""""""""""44635. p,'1ma 1ub1re.......... """""""""'45936. Vaporul de pe Bosfor """"""""48537. O discufle cu mama: rtrbdare,

prudeffi, arte"'..'......' """"""'503

DespreJotografii............. """"""""' 523

1ndice.......... """"""""'527Istanbul...... ............529Indice general.......' """""""""" 533

In colecfla TOp 1O+

au apd.rut:

251. Graham Greene, Omul rwshu din Haua na252. llf gl Petrov, Vitehn de anr.253. Radu Mareq, Cdnd. re uom irlttoarce254. Orhan Pamuk, Muzeul iracenlei255. konard Cohen, Flurnogii tnuingi256. Elif Shafak, Iapte negru257, Ruxandra Cesereanu , IJn singur cer deasupralor258. Ian McBwan, Cdiniinegri259. Octavtan Paler, Un omnorocos

!!0. fruman Capote, Alte glasuri, attc ircdperi26 l. Norman Manea, Fer'uirea obtigatorie262. Florin laru, Flalbr de Bucuresti263. Mika Waltari, fuiptearui264. Andrei Maliiine, Recuiem pentu Est265, l*v Tolstoi, Pouestin din*uastopot266. Anchee Mln, t/ttrna tmpdrdteasi267. Charles Bukowskl, gurtcd. pe pdine268. Radu Aldulescu, Cronicite geracidttlui?q?. f. Scott Fitzgerald, Drogostea ukimtnili magnat270. Raymond Carver, Despre ce uorbim cdrtd.

uorbim despre fitbire271. Saul Bellow, Raiebtein272. Parlnoush Sanlee, Cel care mfi. a.gteaptd.273. F.M. Dostoievskl, Adolescentul274. Norman Manea, Octombrie, ora opt275. Jack [ondon, Dragoste de uiafd. qi ahe pouestiri276. W. Somerset Maugham, pldcerile uie{ii277. E;mlr Kusturica, lJnde sunt eu h toatd. pouestea

asta?278. Elias Canetti, Orbirea279. Philippa Gregory, Doamnrr apelor28O. Liliana Corobca, Kinderlsnd281. Johann Wolfgang von Goethe, SuJerinlele

tindtalui Werther282. lan McEwan, pe pl4ja Chesrl

1

Un alt Orhan

Pe vremea cdnd eram copil am crezut, wemede mal mulfl anl, c5. undeva, pe strdzile Istan-bululul, intr-o casf, asemAndtoare cu a noastrd,igl ducea vlafa un seamen, un $eam6n de-almeu, ba chlar un alt Orhan, aldoma cu mlne.Nu-mt amtntesc de unde ql pAni unde, orl cumam aJtrns sA nutresc aceasti convlngere. Se preapoate ca ideea cu prlcina s5 fi fost rodul unulproces indelungat, plnmldit din felurlte confuzii,coincidenfe, jocuri Qi temeri. Pentru a explica ce

anume am simtit cAnd a inceput sA-mi incolteasciin mlnte o asemenea fantezie, s-ar cuveni sf, istorl-sesc unul dirrtre momentele in care m-arn confiun-tat cu ea in cel mai deslupit mod cu putint6.

C6.nd aveam clncl anl, am fost trtmis silocuiesc o weme in alti parte. Mama ql tata serevizuserd la Parls, dup{ una dtntre certurileql desp6rfirlle lor obipnutte, lar eu qi fratele meumai mare r5.m6seser5m la Istanbul, unde lo0u-lam separat. Flatele meu stitea cu bunica pi cugrosul famtliel fur Blocul Pamuk din Nipantagr.Eu fusesem ocpediat la metusa din partea mamel,in Cfhanglr. Pe unul dlntre perefit acelel case,in care fusesem intotdeauna intdmplnat cu dra-goste gl cu zimbetul pe buze, se gasea portretulunul bdlefel, agezat intr-o ramd. albn. Din cAndin c6.nd, mS.tuga sau unchlul iml ardtau chlpulde pe perete ql-rnl spuneau zdmbind,utte, acelaegtl tul".

Da, copllul acela drigu{, cu ochl marl aduceaoarecum cu mlne. gl el avea un chlplu de felulcelor pe care le purtam eu c0nd ne duceam in.

8

oraq. Cu toate acestea, gtlam ci nu era vorbachtar de portretul meu. (De fapt, era o reprodu-cere kltsch, adusx de undeva dln Europa' care

infitipa un b6letel simpatlc.) Era oare posibil caacela s[ ft fost cieUtatt Orhan, la eare me gan-

deam mereu sJ care locuia in alti parte?Dar sJ eu incepusem si locuiesc in alti parte'

Era ca sJ curn, pentru a m6 putea intAlni cuseamdnul meu, care-qi ducea viafa intr-o alt6cas[ din Istanbul, fusesern nevoit si plec sJ eude acasi, instr intdlnlrea aceea nu-ml aduceanici o satisfac[ie. imi dorea@ s6. revin la adev6'-

ratul meu cemin, cel din Blocul Pamuk. Cand mlse spunea cE in tabloul acela de pe perete eramer, ma simt,eam oarecum lncurcat, iar fanteziilelegate de mine, de portretul meu, de ima$lneaa"iea care aducea cu mlne' de seaminul meu'de o altA case ajungeau s6 se confunde una cu

alta, aqa inc6"t nu-mi doream altceva decdt s6md intorc acasd. gi si r6mAn acolo pentru tot_deauna, alituri de familia mea.

Dorinta mi s-a impllnit gi, peste pulin timp,.am revenit in Blocul pamuk. C6't despre fanteziacu celdlalt Orhan, care locuia intr-o altE' cas6din Istanbul, aceasta nu m-a p6,rd,sit nlciodati.in copilirie, in tinere{e a"e*t gand magic imlstiruia intotdeauna intr-un coflon al mln{ii, incare puteam pitrunde cu uqurin{A. Cand pdqeampe strdzlle Istanbulului in serile de iarn6, md.gdndeam uneori fugar, cu infiorare, cd. intr-unadintre casele acelea a c6ror lumind portocalietocmai o zdrearn atunci, in care imi imagtnam c5.vlefuiau oameni fericifl qt tihnlfi qi in care m6.trudeam^ s5 pitrund cu privirile, vie{uia celilaltOrhan. inaintind in varlta, a""""d pldsmuires-a preschimbat in fantezie, iar fantezia, intr_oscene de vls. Uneori m6 intAlneam in vls - intot_deauna intr-o altd" cas6. -, fipAnd ca atunci cAndai un cogmar, cu celdlalt Orhan, iar cei doiOrhan se priveau in td.cere, cu necrufdtoarestd.pAnire de sine. Atunci imi strAngeam qi maltare perna in bra(e, soviind intre somn qi trezie,md' ag6{am cu qi mai multi. inddrjire de casa,de strada mea, de spaliul in care locuiam. Iarcd.nd eram nefericit, incepeam s6-mi imaginezcd. urma s5 plec in altA cas5, sE mL indrept spreo altd via[{, unde se gasea celdlalt Orhan, iarin wemea aceasta eram convins, intr-o oarecarem6sur5., cd eram, de fapt, celilalt Orhan qi-mif5.cea pldcere sd.-mi imaginez c6t de fericit eraacesta. Aceste reverii imi stdrneau o asemeneabeatitudine, incAt nu mai sim{eam nevoia sd.plec in altd parte.

Am aJuns, astfel, la ceea ce vr.eau si. spun,de fapt: din ziua in care m-am n6scut, n-ampirdsit niciodatd. casele, strdzile ori cartierele incare am locuit. Faptul c6., dupi cincizeci de ani,

l0

am revenit in Blocu1 Pamuk (deqi, intre timp,am mal locuit ql prin alte zone ale Istanbulului)qi c5' tr6iesc in acelaqi loc in care m-a luatpentru prima oari mama in brafe, aritindu-milumea, qi in care mi s-au f5.cut primele fotografli'are o anumit[ leglturi cu ideea celuilalt Orhan'care locuiegte in alti parte a Istanbulului, qi cumAngdierea pe care mi-o aduce acest $6nd. Simtce imaglxea care conferi poveqttl mele ceva aparte'specillc mie qi, prin mine, Istanbulului se leag6de statornicia mea in acelaqi loc, ba chiar inaceeagi casd, unde am locuit vreme de cincizecide ani, intr-o epoc5. ce se caracterizeazlprin mul-titudinea mi$raliilor qi prin creativitatea migra-torilor: ,,Mai ieqi qi tu pufin din cas5., du-te inalti parte, c5ldtoreqtet", imi spunea mereu mzlmacu triste{e.

Exist6 scriitori precum Conrad, Nabokov,Naipaul care qi-au schimbat cu succes limba,poporul, cultura, tara, continentul, ba chiar qicivilizatia. $tiu c5 ceea ce md defineqte pe mineeste faptul ce am rimas mereu ataqat de aceeaqicasi, de aceeasi stradi, de acelaqi peisal sj de ace-lagi orag, in aceeaqi misur6 in care personaliti-tile lor creatoare s-au nutrlt din edl sau prlbegle'

1l

Atapamentul meu fa(i de Istanbul sugereaza,aqadar, c5. soarta oragului se confundd. cu pro-pria-mi soart6.

Flaubert, care, cu prtleJul vizitei sale laIstanbul, petrecuti cu o sut6 doi ani inainte devenlrea mea pe lume, fusese impresionat deimbulzeala care domnea in oraq qi de atmosferaaparte a acestuia, aprecia intr-una dintre scri-sorlle sale c6, dupi o suti. de ani, Constantino-polul avea sd' devin6. capitala lumii. Ia. wemeapribugirii Ei dispari{tei Imperiulul Otoman, urmasd se implineasci tocmai contrariul acestei pro-feffi. CAnd m-am nd.scut eu, Istanbulul cunoqtea,in raporturile cu lumea, cele mai flrave, maimlzere, mal merghage gl mai stinghere zile aleistoriei sale bimllenare. De-a lungul intregii meleedstenfe, Istanbulul s-a deflnit prin senflmentulpr{buqlrti Imperiului Otoman, prin melancollape care fi-o tnsuflau sirtrcia qi ruinele rdspdnditeprin oraq. M-am petrecut via(a lupt6nd cu aceastEmelancolle sau, aqa cum fac to{i istanbulezii,sfdrqlnd prln a o adopta eu insumi.

To(i cel mAnati de dorinla de a afla o noim6propriei e$sten{e incearcd. s6-qi dea searna, micaro dat6 in vtat5, ce semniflcafie imbrac& locul qitlmpul in care s-au nescut. De ce ne-am ndscutin acest colf de lume, la o dat6 anume? Oarene meritim familia, (ara, orapul in care am venitpe lume, pe care avem oarecum sentimentul c6le-am cdqtigat la loterie, pe care lumea se aS-teapti sA le iubim qi, pe care, in cele din urmd.,sfArqim prin a le indr5g[ din toatA inima? Uneorimd socotesc ghinionist pentru c6 m-am ndscutla Istanbul - un oraq imb5trAnit, care pileqte,copleqit de umilin{6, de sd.r5.cie gi melancolie,ingropat progiresiv in ruinele, in cenuqa unuiimpertu pribuqit. (O voce interioard imi spuneinsS c4, de fapt, este vorba de un noroc.) Mdgindesc uneori qi c5, dac5. e s5. invoc5m starea

L2

rnateriali, am avut norocul de a mi naqte laIstanbul, intr-o familie cu dare de mdn6. (Untiau afirmat gi contrariul.) in cea mal mare partea timpulul imi dau seama ci Istanbulul, in carem-am n6scut gl in care ml-am petrecut intreagavta(A, se confundi incontestabfl cu destinul meu,la fel ca tmpul, de care m-am convlns singur cenu trebuie sa me phng (preferam str fiu mal ro-bust qi ceva mai aritost), qi ca sexul meu (oare

daci aq ff fost femete, problema se">rualitittt mi s-arfI p4rut mai pufln insemnatA?). AceastA cartese referA tocmal la destinul de care vorbeam...

M-am niscut la 7 iunle 1952, cu pu{in timpdupi miezul nopfil, la Istanbul, intr-un mlcspital privat dln cartlerul Moda. Noaptea, culoa-rele spltalului qi lumea erau cufundate-n tlcere.Pe planeta noastrd nu se petrecea nlmlc cutre-muritor, dtncolo de cenuQa ql de limbile de focale vulcanului Stromboli dln ltalia, care fuecepuses5. erupi cu dou6 zile in urm6.. Ptln zlare nugeseai decdt pflri mtrrunte, precum scurte con-semn6rl prtvitoare la soldafii turcl care luptauin Coreea de Nord qi unele zvonurl, de obdrqieamericana, privltoare la inten[ia nord-coreenllorde a folosi arme blologtce. Adev6ratele gttrl, pecare mama le cltlse cu bigare de seam6, aseme-nea maJorltiflt istanbulezllor, cu ore bune inalntede a m{ nagte pe mlne, se refereau la "ora$ulnostru": negustorul de textlle care identlflcasein ziua anterloard cadavnrl unui ho{ recldlvlstce fusese surprtns cu doui nopft in urmi pecAnd incerca s[ pitmnd{l pe fereastra de la bale,intr-o casd dln Langa, purtind pe chlp o mascainfrlcog&toare, pentru ca apol sI fle lneolfttintr-un depozlt de cherestea, dup{ ce fusesealergat pe str[zl de pazntcl 9l de "curaJoqll" elevlde la Internatul Konya, ql s{ se slnucld6, nuinalnte de a profeia tnJurlt la adresa poltftptllor,aJunsese la concluzla ct acelagl tdlhar it Jefulse

13

Fl lul magazlnul dln Harblye cu un an inalnte,in pllni zl, sub amentnfarea armel. Mama clteaacele gtlrl slngur6, la spltal, pentru cL, aqa cumavea sd.-ml povesteascd dup6 anl de zlle cu oerre-care m6.nle ql trlstefe, tata se pllcflsise cur6.nddupi, lnternarea el, cdcl naqterea trena, pl sedusese sd. se vad5. cu niqte prletenl. in camerade napterl a spltalulul n-o insoflse dec6t soraei, care izbutlse s5, sarl gardul grddlnll la o o16tdrzie din noapte. Cind m-a vizut prtma oar6,mama s-a gAndlt c5. eram mai slab, mai fragil,mai plipdnd decdt fratele meu, cu doi ani maimare.

Ar fi trebuit s5. spun, de fapt, ,,pesemne cis-a gandit". in turc5 este mai potrivit sd. apeldmla trecutul narativ, in -mq, care mie imi placefoarte mult s,i de care ne folosim cAnd istorisimvise, basme qi alte intimplirl pe care nu le-amtriit direct, sau c6.nd povestlm ceea ce se petre-cea pe wemea c6.nd eram in leagdn, in cdruciorsau cAnd prindeam sd facem primii paqi. Cdciaceste prime experienle de viald. ne sunt relatatede pnrinti la ani de zile dup6 consumarea 1or,aqa incAt ne ascultAm, infiorafi de pld.cere, pro-pria poveste, cu sentimentul cd' este vorba deprirnele cuvinte ori de primii paqi ai altcuiva.SimfdmAntul acesta incdnt5tor, care ne duce cugnndul la mulfumirea pe care o incercdm c6.ndne vedem pe noi ingine in vis, ne strecoarA insuflet o deprlndere care ne va otrAvi apoi intreagavia{d.: ne facem, as,adar, un obicei dtn a aIIa dela alfll sensul lucrurilor pe curre Ie trdlm - chlarpi al celor mai profunde desf5tirl pe care le gus-td.m. Cd.ci, la fel ca in cazul acestor ,,amlntiri"din prima coptldrie pe care, ascultri.ndu-le rela-tate de a$ii, nl le insuqlm cu entuzlasm pl desprecare credem mal apol cd au inceput sd. ne revlnd.treptat in mlnte, aqa inc5.t le povesttm celorlalfl

L4

cu depllni convlngere, ceea ce spun cellalfirlespre felurltele lucrurl pe care le slvdrglm invtaf.i devine, dupi o weme, o amlntlre caret:onteaz5. chlar mat mult decdt ceea ce am trdltcu adevlrat, nemalfltnd rodul gindurllor noas-Lre. De cele mal multe ort afl5m, aqadar, tdlculoraqulul in care tritm de la cellal{I, aga cum se

intdmpli qt cAnd este vorba de edstenfa noastrd..Ori de cdte orl iml insuqesc ceea ce relateazd.

al{ti despre mine qi despre Istanbul, compor-tindu-md de parcS la mijloc s-ar afla propriilemele amintlri, imi vlne s5. spun: ,S-ar zice c5.

pe wemuri pictam, ci m-ag Il niscut la Istanbul,cA aq Ii fost un copll oarecum curios gi cd maiapoi, la douizeci qi doi de ani, m-ap fi apucatsd scriu romane, f6ri sd qtiu de ce". Mi-aq fldorit s6-mi scrlu cartea intr-un astfel de limbaj,caci acesta iti permite s6-{i istoriseqti viafa ca

Sl cum ar fl vorba de tr6irile altcuiva qi, pe dealtn parte, o face s6 semene cu un vis pl6cut,in care vocea qi vointa ta se estompeazi. Dar lim-bajul acesta de basm mi se pare neconvingetor,cf,ci ne prezinti existen{a ca pe o simplE pre-gdtire pentru o a doua viat6, mai adevdratA, malluminoasi, la care ar urma s4 ne degteptdmmai tArziu, ca dintr-un vis. CSci cea de-a douaviatd pe eare ar putea-o trtri cei ca mlne nu estealtceva decdt cartea pe care o tii tu acum inmAn&, cifltorule, lar aceasta atdrnA de luareata amintet Eu am s[-tl ardt onestttate, ihr tu -ingiduin(4.

15

Fotografiile din intunericulcasei-muzeu

loculam cu tolil - mama, tata, fratele meumai mare, bunlca dlnspre tatA, unchll gt mStugilemele - la dlversele etaJe ale unul bloc cu clnclnlvelurl. Cu aprodmatlv un an inalnte de a m6nagte eu, cld.dlrea impunitoare de platrf, deal6turl, in ale c6rel incS.perl ql aripi iEi dusesepdn6 atunct tratul tot neamul, la fel ca marilefamilll otomane, fusese abandonat6 qt inchtrlatAunei gcoll prlmare prtvate, cici pe terenul vlrandin lmedlata el apropiere fusese ridicat, in 195I,un bloc ,modern", unde locuiam gi nol, la etajulal patrulea, lar pe uga de la lntrarea acestuiafusese aqezatA cu m6.ndrle, dupi moda wemlt,

I6 t7

tnscripfia ,,Blocul Pamuk'. in primii ani, la fte-care dintre aceste etaje, unde aJungeam purtatin bra{e de mama, se gd.seau unul sau dou6piane. Fratele tatei qi unchiul meu, pe care ml-lamintesc citind mereu gazetele, se cS.s6toriseultimul gl se mutase, cu mituqa sJ cu pianullui, la prlmul etaJ, unde urma sd. loeuiascS. o

Jumtrtate de veac, prlvlndu-t de la fereastrn pecei care treceau pe stradi. Aceste plane, pe carenu le folosea nimeni, imi provocau melancolle$i dezolare.

Nu numal faptul cA nu cdnta nlmenl la plan,cl qt faptul c6 bufetele cu vltrlnA, care gemeaude porfelanuri chlnezegtl, de tot soiul de ceptl,servlcil, zaharnife gt tabachere de argtnt, de pa-hare de crlstal, de flacoane cu pulverlzator pentruap5' de trandaflrl, de farfurll, de vase pentruarome (prtntre ele fusese strecuratd. cAndva glo maglni de Jucirle), erau mereu inculate, c6'suporturlle de carte cu lntarsll de sldef pl supor-turlle de turbane atirnate pe perefl nu eraufoloslte nlclodati, cd paravanele, care videauinfluen(e Japoneze gi de tip Art Nouveau, numascau nlmlc, ctr uglle cu geamurl ale blbliotecllin care se vedeau inqlrate cdrftle de medlclnilegate in piele, ntrpidtte de praf, vecht de doui-zeci de ani ale celullalt unchl, care emlgrase inAmertca, nu se deschideau nieiodatd iml trezeasentlmentul c5. toate acele obiecte care sufocausaloanele, la flecare etaj in parte, erau etalateacolo mal degrabd. cu gandul la moarte dec6t laviatA. (Se intimpla uneorl ca vreo m6su{d orivreun cuf6r gravat sd migireze in chip mtsterlosdletr-un salon in altul, adlc6 de la un etal laaltul.)

Uneorl, cd.nd ne aQezam cum nu se cuveneain fotoliile cu intarsli de stdef qi arcurl de argint,bunica ne lua la rost: "Ia stafi cum trebutel".Faptul cd. interioarele nu erau aranjate ca niqte

incipert confortabile, in care cel dln cas6 sd,-glpoatd petrece ttmpul in tihn6, cl ca nlpte mlclmuzee amenajate cu g5.ndul la nipte vizitatorlimaginart, despre care nu se qtla ntclodati cAndurmau se se iveasc6, ascundea, desigul o tn-tensd dorinfS. de occidentalizare. (Cel care nuflne post in luna Ramadanulul are mai puflnemustrAri de conqtltnfd atci, prlntre bufete gipiane, dec6t intr-o casd, in care lumea obiqnuieqtes5. qadd turceqte, pe divane gi perne.) Pentru c6nu se qtia prea bine la ce era bund. occidentallza-rea, dincolo de faptul c6. te scutea de prescrlpflilerelgfloase, utllizarea sa]oanelor ca spafll de expu-nere in care erau aqezate la vedere, intr-un sptrltprofund deprlmant (ql, uneorl, poetic), felurltesimbolurl ale occidentahzarii ql bunistirli, lacare locatarli nu recurgeau dec6.t prea pufin,s-a risp6.ndit, ir: rdstimp de clncizecl de ani, nudoar la Istanbul, cl in intreaga Ttrrcie, incepdndsi fie dati uit[r1l pe la sfirqitul anilor lg7O,odat6 cu pEtrunderea televlzoarelor in caseleoamenilor. imt aduc amlnte c5' pdni. ql in aceiani in care pldcerea de a ne reunl in fafa tele-vizoarelor, de a tdifi'sui qi a r6.de urmirind cineqtie ce fllm sau qtire transformase saloanele dinmlcl muzee in mlci sAli de cinematograf, maiintAlneam familii de modi veche care-Si aqezautelevizoarele in nlqte incdperi ce aduceau a holuride trecere gi care nu-qi descuiau saloanele decitla sd'rbdtori sau la primlrea unor oaspefi foartespeciali. Pentru c5, se circula neincetat de la unetal la altul, ca intre diversele aripi ale unei reqe-dinfe mari qi impun5.toare, uqile apartamentelordin Blocul Pamuk rdmS.neau, in cea mai mareparte a timpului, descuiate. Pe wemea cdnd fra-tele meu mai mare incepuse s6 meargi la pcoald,il ceream uneorl vole mamei, dlmlneala, se urcla etaJul de deasupra, sau urcam impreund. cuea ql, in tlmp ce bunica se mal afla inc6 in pat,

r8

mA Jucam slngur pe covoarele marl ql girele, insalonul pe Jumitate cufundat in intuneric care,mal cu seamd. in prima parte a zllel, aducea cuprivdlta unul antlcar, dln prlctna perdelelor detul ql a blocurilor de pe cealaltA parte a strAzfl,aflate foarte aproape. Cand imi seca fantezia,dup5. ce m5. Jucasem de-a,,garqiul", inqirandu-rniobsesiv, una l6ng6 alta, maqinufele aduse dlnEuropa, pentru a le parca, sau dupd. ce mi.Jucasem de-a,m-am ridicat de la pimAnt", lma-glnandu-mi c5. puzderia de covoare, care se inttn-deau pAnd. qi pe holuri, inchiputa nipte miri, iarfotolifle qi mesele, nipte insulife risdrlte pe inttn-derea lor, qi sdrlnd de pe un obiect pe altul f6r6a atinge pim6ntul (la fel ca Baronul lul Calvlno,care-gl petrecuse intreaga vla[[ sdrind dintr-uncopac in altul, fdr6 a cobori weodati pe p6mAnt),sau mai cu seamd. dupd. ce vlsasem, de pltctl-seal6, aga cum aveam sE fac de-a lungul intregilmele viefl, c5. locul in care md. allam (camera,salonul, sala de clasA, dormitorul de pe wemeaarmatei, salonul de spital, biroul de funcfionar)era cu totul altceva, cd.nd oboseam de atAta cdl6-rlt pe braful fotoliului qi de atAta mAnat trSsura,aqa cum vizusem cI se fdcea cu trAsurtle dinHeybeliada, md" uitam disperat la misufele, lamesele, la ddurlle care me inconJurau, aqteptAndsd descopAr ceva distractiv qi nu reuqeam sd.v6d nimic amuzant, cu excepfia fotograflilor.

Pe wemea aceea credeam c6 rostul ptanelorse lega de etalarea fotograflilor inrd.mate, c6ci pila etajele lnferioare erau folosite in acelagi scop.Toate suprafefele orizonta]e din camera de zi qidin salonul bunicii erau infesate de fotograliiinrimate, de cele mai felurite mirimi. in unghe-rul cel mai insemnat, pe peretele de deasupraqemineului, in care nu se f5.cea niciodatA focul,erau at6.rnate, in rame separate, niqte dltamaifotograliile retuqate ql colorate care-l infA{igau

19

pe bunicul, mort in 1934, sJ pe bunica. Cel carep6trundeau in salonul-muzeu iqi dideau seamaimediat, dupi locul in care erau aqezate acelefotografii qi dup6. modul in care priveau cei doispre aparatul de fotogfaftat, st5.nd, totodati,ugor r5.sucifi unul spre celilalt, ca regli gi regi-nele din Europa pe care inci ii mal vedeam peatuncl pe timbrele unor state europene, cd poves-tea incepea cu el.

Amindol erau origlnart din tnrgul G6rdesr,aflat in aproplere de Manisa, qi proveneaudlntr-o familie care era supranumltA de localniclPamuk2, cf,ci tofl aveau plelea qi perd foartedeschlse la culoare. Bunlca avea sdnge cauca-zlan - caucazlenll furnlzaseri haremulul otoman,weme de secole, fete inalte ql frumoase. Tat6Iel lrnlgrase in Anatolia pe wemea RAzbolululruso-turc dln 1877-1878, famllla se mutase maltArzlu la Izmir (se vorbea dln cdnd in c6nd desprecasa de la lzmir, llsatl de lzbellqte), iar de acolovenise la Istanbul, unde bunlcul studlase lngi-nerla in construcfil, in antl 1930, bunicul ciqtl-gase mult de pe urma construcflllor de c[i ferate,in care proaspdt intemelata Republica Turclalrrvestlse sume conslderabtle, pusese pe plcloareo fabrlci ce producea articole foarte variate, de lafunla necesari pentru uscarea tutunulul pdnlla odgoane - aceasta se afla pe malul r6uluiG6ksu, care se virsa in Bosfor - ql murise in1934, la vdrsta de clncDecl gt doi de anl, ldsindin urmi o avere serloasA, pe care tata qi unchiuln-aveau s-o poati da gata nicl dupi ce se lansa-serd. in tot solul de afaceri gl dd.duseri fallmentin repetate rindurl.

Oraq in provincia Manlsa, situatd in zona egeeanea Turctel, renurnlt pentru manufactura de covoare.Bumbac (turc.).

1.

2.

20

Pe peretele dlnspre salon al bAoului erauagezate, conform unel slmetril riguroase, niqtefotografli mari care infaflqau noua generatle $ipe care acelagi fotograf pasionat de retug le miz-gilise in culori pastelate. Unchlul meu 6zhan,care studiase medicina, care erdgrase inAmericagi nu mai putuse reveni in Ttrrcia pentru c5.nu-qi ficuse armata, oferindu-i astfel buniciipretextul de a trtr'i intr-o atmosferi de dolluperpetuu, era corpolent. Unchiul Aydrn, care eramai mlc decit el gi care locuia la primul etaJ,purta ochelarl qt, la fel ca tata, studiase irgineria,dup5' care intrase de tdn6r in afaceri de anver-gur4, in domeniul construcflilor, f5r5. a reuqi sdle ducd. la bun sfArqit. Cdt despre m5'tuga meadinspre tat4, care se cisdtorise qi abandonasepianul dupi, ce i se devotase ani de zile, f6.cAndchiar studii la Paris, aceasta locuia cu so[ul ei,care era asistent la Facultatea de Drept, in apar-tamentul de la mansard6, unde urma s5, m5.mut eu peste ani de zile qi unde locuiesc Aiacum, cAnd scriu aceasti carte.

De cum pS.trundeam din birou in adevAtatulsalon, pe czrre lustrele de cristal il f6ceau s5.pari pi mai melancolic, printre fotograffi nere-tugate, in alb-negru, de dimensiunl mai mici,viafa devenea bmsc mai a]ert6: fotogirallt de lalogodna gi de la nunta flecd.rula dintre frafi,fotografii f6cute de cine qtie ce fotograf chematcu prileJul unei zile speciale, primele fotograflicolor primite de la unchiul din Amerlca, fotograffificute prin parcurile din Istanbul, pe {SrmurtleBosforului, la o mas5. de bairam la care participatoati familia, in Piata Taksim, la o nuntd Ia carene duseserS.m cu tofii - mama, tata, fratele meuQl cu rnine -, in gridina vechii case, aflate aI6-turi, in fafa maqinii buniculut qi in fata maqi-nilor unchilor mei, precum qi in fafa uqii de laintrarea in bloc. Priveam fotografiile, deqi le mal

2l

contemplasem de sute de ori cu de-am5.nuntul,ori de cite ori intram in salonul acela ticsit delucruri, iar ele nu se schimbau niciodatd, dincolode unele imprejuriri excepflonale, precum inlo-cuirea fotogra{iei primei sofii a unchiului dinAmerica cu fotografia celei de-a doua sofli, lafel ca intr-un muzeu de pe vremuri, aranjat odatd. pentru totdeauna.

Cu liecare nou5. privire aruncatS" fotograliilorpercepeam insemnitatea existenfei s,i a anumi-tor clpe desprinse din ea, proteJate de trecereatimpului qi puse in evidenf6 prin aqezarea intr-oram6. Faptul c6-l priveam pe unchiul intr-ofotografie ficutS cu treizeci de ani in urm5. qicd.-l vedeam, in acelaqi timp, chestionAndu-l pefratele meu in legituri cu o problemS. la mate-matic6, sau faptul c4-1 priveam pe tata intr-ofotografie f6cuti pe wemea c6.nd avea cinci ani,aga cum mi se f6cuse qi mie, qi cind purta plete,ca fetele, gi ci-l vedeam, in acelaqi timp, r6sfoindzlarwl pi urmdrind bancurlle care se spuneauintr-o incdpere plinf, de lume, aQa cum deduceamdin z6.mbetul de pe chipul lui, md ficea sd stmtci via{a ne fusese deruita tocmai pentru a trdl

22

acele momente aparte, ce fuseserS. imortallzategl agezate in rame. Bunlca ar{ta la ristlmpurtinspre imagtnlle inrd.mate care se gaseau pemese ql pe perefi, vorblnd despre bunicul mortinalnte de weme de parci ar fl vorbit despre unintemeietor de stat, ceea ce nu f5.cea dec6t si'subllnieze dilema viafn-chp5. nepereche, banali-tate-solemnitate. Pricepeam, pe de o parte, plinde umilinfd, insemnS.tatea qi semnificafia acelorclipe speciale care se impotriveau curgerii tim-pului, degradSrii oamenllor gi lucrurilor qi careerau pd.strate in rame, dar eram situl, pe dealt5' parte, de ele.

in primii ani ai copili?iei imi pldceau nespusserile, cAnd intreaga familie se reunea la cin6,pusd. pe glume, mesele de prAnz prilejuite de Sdr-bS"toarea Dulciurilor qi de SdrbS.toarea Jertfeil,mesele de Revelion, la care participam mereu inciuda faptului cd, pe m5sur5. ce inaintam invdrst5., imi spuneam de ffecare dat5. ,,anul viitorn-am se mai vin", precum qi tombolele careurmau dup5, ele s,i la care padicipau tofi cei defa{A. Mesele acelea cu multE lume, glumele schim-bate de comeseni, r6.setele unchiului, amefit derachiu sau vodc5., sau ale bunicii, stimulat6 deberea din care abia gustase m5. fdceau s5" simtc5. viafa din afara ramei era cu mult mai amu-zantd" qi, totodatS, imi dddeau iluzia c5. fericireareprezenta sentimentul de incredere impdrtdqitcu o familie, cu un grup de oameni, pld.cereade a schimba glume cu ei, senzatla de tihntrsugerate de asemenea lucruri. $tiam, pe de alte'

l. Este vorba de cele douE. mari p5.rb5.torl islamicede peste an: sirbitoarea care inchele postul dinluna Ramadan ($eker Bagramt sau RamazanBagramt) Qi serbetoarea care incheie perioadapelerinaJului la Mecca, asociate cu Jertfe 6i po-meni (Kurban Bagramt).