Herodot din Halicarnassus

Herodot s-a nascut intr-o familie aristocratic din Halicarnass pe la 485-480 a.Hr. Numele tatalui sau,Lyxes,indica origini cariene,in timp ce mama sa,Dryo,pare sa fie de origine greaca.Unchiul sau,Paniasis,a fost implicat intr-o rebeliune impotriva tiranului Lygdamis din Halicarnass.Datorita acestui incident,Herodot a fost nevoit sa se refugieze pe insula Samos.

Educatia lui Herodot a avut la baza operele lui Homer,Hesiod si Hecataios din Milet.De asemenea,epopeele Heracleea si Ionica redactate de unchiul sau Paniasis se pare ca au influentat si ele dezvoltarea sa intelectuala.

Din ce mentioneaza Herodot stim ca el a calatorit in Asia Mica,Mesopotamia,pe coasta feniciana,in Cipru si in Egipt.Totodata Herodot a cunoscut Macedonia, Tracia, Hellespontul, Pelloponesul,sudul Italiei si Sicilia.Dupa aceste calatorii,istoricul si-a prezentat in fata publicului descrierea locurilor vizitate.Aprecierea auditoriului s-a concretizat intr-un decret onorific al consiliului cetatenilor si o recompense de 10 talanti.

La Atena,Herodot a conceput planul de a scrie Istoria razboaielor medice tocmai pentru ca atenienii jucasera un rol important in aceste conflicte.Prin 444-443,istoricul a parasit Atena deoarece nu a primit cetatenia,aceasta fiind o prima ipoteza,sau datorita imperialismului atenian.El a folosit prilejul infiintarii coloniei Turioi in Magna Grecia si a migrat spre sudul Italiei unde a primit cetatenia noii comunitati.

Herodot a scris o singura opera,intitulata Historiai si organizata pe doua mari sectiuni.Prima contine originile diviziunii dintre Asia si Europa,ridicarea Imperiului Persan si istoria generala a Spartei si a Atenei.Adoua sectiune incepe dupa expeditia sciatica a lui Darius si continua cu razboaiele medice.Conflictul dintre greci si persi este principala tema a firului narativ construit de Herodot.Dincolo de importanta acestui razboi au mai existat si alte motive care l-au determinat pe istoric sa scrie.Dupa propria sa marturisire,el a sperat sa conserve faptele trecutului,pe ale grecilor si barbarilor,sis a arate cum cele doua neamuri au intrat in conflict.

Pentru un cititor al lui Herodot rezulta limpede ca personajele joaca un rol important in desfasurarea evenimentelor.Personalitati precum Cirus,Darius sau Temistocle au influentat decisive cursul istoriei.Mai mult decat atat,nu de putine ori motivele personale primeaza in fata unor ratiuni politice sau publice.

Razboaiele medice asa cum sunt notate de Herodot pun in lumina o tema sugerata de catre epopeele homerice,si anume confruntarea dintre Asia si Europa.Herodot a perceput aceasta confruntare dintre est si vest ca un antagonism dintre doua lumi,pe de o parte cea asiatica guvernata de guvernari autocratice si pe de alta parte lumea greaca unde predomina democratia.In viziunea lui Herodot aceasta era diferenta esentiala dintre greci si barbari.Pe aceasta schema Atena este elogiata pentru ca in confruntarile cu persii a aparat intreaga helenitate,sintetizata intr-o limba comuna, aceleasi temple si aceleasi obiceiuri religioase.

Dincolo de cauzele umane ale evenimentelor vizibil istorice,apare totusi la Herodot si idea determinarii divine.Faptele umane au legatura cu divinitatea si nu de putine ori anumite intamplari sunt judecate drept masuri punitive ale zeilor.Din aceasta perspective reiese clar idea de hiubris (lipsa de masura) ca o forma decadent de succes cazut intr-o latura extrema.Acesta este cazul regelui Cressus al Lydiei,cel al tiranului Polycrates din Samos,sau cazul regelui persan Xerxes.Aceasta legatura cu divinitatea nu exclude cauzalitatea pamanteana,iar cazul regelui Cressus este ilustrativ.El s-a prabusit atat datorita lipsei de masura,dar in acelasi timp politica sa externa a fost una gresita.Pe acelasi tipar,infrangerea de la Salamina se datoreaza divinitatii care a pedepsit lipsa de masura a lui Xerxex,dar si opozitiei eroice a grecilor.

Sursele utilizate in Historiai sunt variate si intalnim in cuprinsul lucrarii observatii personale,traditii orale,surse literare sau informatii din documente.Aceste izvoare se completeaza reciproc,dar nu de putine ori ele sunt receptate cu rezerva si filtrate critic.Pana intr-un punct Herodot expune ce a vazut si ce a cercetat,insa mai apoi marturiseste ca va utilize istoriile egiptene auzite.

In privinta instrumentarii surselor este instructive relatarea lui Herodot despre Zamolxes.Acesta, dupa ce a trait pe insula Samos ca sclav al lui Pitagora,s-a intors intre randurile tracilor si a raspandit credinta in nemurire.Dupa trei ani petrecuti intr-o locuinta sub pamant, Zamolxes ar fi aparut din nou printer traci facandu-I sa creada in vorbele sale.Aceste lucruri Herodot le-a aflat de la grecii din Hellespont si Pont,dar in opinia sa nu se poate pune prea mare temei pe povestea lui Zamolxes.In concluzie, istoricul prefer sa lase lucrurile sub semnul indoielii, indifferent daca Zamolxes a fost om sau vreun zeu de-al getilor.

Printre sursele literare par sa figureze si Calatore in jurul lumii a lui Hecataios din Milet.Herodot il mentioneaza o singura data pe Hecataios ca sursa de informative.Il aminteste de asemenea ca participant la revolta ioniana si in calitate de calator care a vizitat Egiptul.Observatiile geografice sau cartografice ale lui Hecataios sunt calificate de Herodot drept eronate.

Pe langa metoda sa critica,deseori Herodot arata un interes special pentru povestirile exotice,care erau foarte gustate de publicul cititor.In aceste povestiri istoria,geografia si etnografia se combina cu elemente legendare sau mitologice.De exemplu Herodot a inregistrat date despre onomastica si anumite traditii ale atarantilor din Africa.Acestia ar fi fost singurii oameni care nu poarta nume individuale si singurii care blestemau soarele cand rasarea deoarece le parjolea pamantul.