Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

download Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

of 4

Transcript of Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

  • 8/16/2019 Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

    1/4

  • 8/16/2019 Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

    2/4

    părinţi, profesori sau zei Situaţia prin care copiii iau atitudinile pe care alţi indivizi le au faţăde ei şi faţă de alţiireprezintă forma rudimentară de naştere a eului %seif( prin raportare la altul

    '

    3n sociologie, am văzut, #ocul copilului era pregătire pentru e$istenţa propriu-zisă %rolulsocial(, #oc în vedereaunui rol în care erai doar #ucat, în teoria culturii, #oculnu este pregătire, ci paradigmă pentru „a reprezenta doar", #oc în vederea unui rol în care nueşti #ucat, ci te #oci4eoreticianul culturii descoperă în universul ludic al copilului cazul privilegiat cînd faptul dea fi alunecă deplinîntr-un rol gratuit )iind unica fiinţă care nu are încă rol social, copilul generează situaţia dee$cepţie cînd #oculnu mai reprezintă dublul unei e$istenţe heteroludice *opilul este singura fiinţă în caredistincţia dintre a fi si areprezenta se pierde în lumea unică a #ocului iscursul sociologic este anulat în cazul său defaptul că, #ucînduse,copilul se #oacă de fapt pe sine, şi spectacolul ludic pe care el îl oferă este propria lui realitateunidimensionată ludic *opilul este eminamente #oc, şi „rolul" său social este de a lua roluri

    !ecesitatea lui este propria lui libertate, si felul în care el este #ucat este acela că se #oacă

    &sihologia si fiziologia se ocupă de observarea, descrierea si e$plicarea #ocului animalelor, al

    copiilor şi al oamenilor adulţi 5le caută să stabilească natura si semnificaţia #ocului şi să indice locul lui în planulvieţii )aptul că

    #ocul ocupă acolo un loc important, că îndeplineşte acolo o funcţie necesară, sau cel putinutilă, este acceptatîndeobşte şi fără tăgadă ca punct de pornire al oricărei cercetări si consideraţii ştiinţifice

    !umeroasele încercăride a determina această funcţie biologică a #ocului sînt foarte divergente

    67 8 folosete pentru introducere in teoriile asupra ludicului – reformuleaza

    Aristotelicul animal ridens

    0ocul se izolează de viaţa obişnuită în spaţiu şi în timp 5l are deci si o a treia trăsătură+caracterul lui închis,limitat 0ocul se desfăşoară înlăuntrul unor anumite limite de timp şi de spaţiu esfăşurarea şitîlcullui se află în el însuşi3ată deci o caracteristică nouă si pozitivă a #ocului 0ocul începe şi, la un moment dat, s-a„încheiat" 9 fost„#ucat" 9tîta timp cît este în curs de desfăşurare, vedem mişcare, un neîncetat du-te-vino,variaţie,alternare, încîl-ceală şi limpezire e limitarea lui temporală se leagă însă o altă calitateremarcabilă

    6'

  • 8/16/2019 Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

    3/4

    !umai teatrul, datorităcalităţii lui remanente de a fi acţiune, îşi mai păstrează str1nsa corelaţie cu #ocul *hiar silimba oglindeşteaceastă legătură solidă, şi anume latina si limbile care au băut din izvorul :a ţiului 9colo,spectacolul dramatic

    se numeşte #oc, este #ucat are ciudat, cu toate că în lumina celor spuse mai sus6& este deînţeles, că tocmai lagreci, care au creat teatrul în înfăţişarea lui cea mai desăvîrşită, cuvîntul pentru „#oc" nu seaplică şireprezentaţiei teatrale sau spectacolului însuşi )aptul că grecii nu au conceput un cuvîntatotcuprinzător pentruîntregul domeniu al #ocului a fost comentat mai sus într-un anumit sens, faptul acesta trebuieinterpretat însensul că societatea elenă, în toate manifestările ei, este atît de profund pătrunsă de ludic, încîtludicul nu maiintra aproape deloc în conştiinţă ca un lucru e$cepţional;ealitatea că atît tragedia, cît si comedia se trag din #oc este în permanenţă vizibilă *omediaatică a încolţit dine$uberantul 69tît tragedia, cît şi comedia se află însă, de la bun început, în sfera competiţiei, care, aşa cumam demonstrat maisus, trebuie numită, în orice împre#urare, „#oc" *oncurîndu-se între ei îşi creează poeţiioperele pentru competiţiadionisiacă *e-i drept, statul nu organizează această întrecere, dar o prile#uieşte Se constatăîntotdeaunaun puternic aflu$ de poeţi concurenţi de mîna a doua şi a treia Se fac fără încetare comparaţii,critica e ascuţităla e$trem, întregul public înţelege toate aluziile şi reacţionează la toate subtilităţile calitativesi stilistice,

    participînd la încordarea competiţiei ca şi spectatorii unui meci de fotbal lin de încordare, publicul aşteaptăapariţia noului cor, pentru care cetăţenii alcătuitori au repetat un an întreg*onţinutul piesei înseşi, anume al comediei, este şi el de natură agonală, în piesă, se dă o luptă

    sau se atacă o persoană ori un punct de vedere 9ristofan îşi îndreaptă ironia împotriva lui Socrate, împotrivalui 5uripide6?Starea de spirit a piesei este cea a e$tazului dionisiac, a beţiei festive, a entuziasmuluiditirambic, în care actorul,

    plasat pentru spectatori în afara lumii obişnuite, datorită măştii purtate, se pomeneşte el însuşitransferat în

    personalitatea străină pe care n-o mai înfăţişează, ci pe care o reprezintă, o realizează =i îitîrăşte şi pe spectatoridupă el în această ficţiune )orţa cuvîntului meşteşugit, e$travaganţa imaginaţiei şi ae$primării lui 5schil sînt

    întru totul în concordanţă cu caracterul sacru al #ocului şi sînt izvorîte din el

  • 8/16/2019 Herbert Spencer a Fost Primul Care a Dezvoltat Această Idee

    4/4

    entru sfera spirituală în care se desfăşoară teatrul grecesc, deosebirea dintre seriozitate şi ne-seriozitate se e$cludecu totul :a 5schil, trăirea celei mai formidabile seriozităţi se desăvîrşeşte în forma şi încalitatea unui #oc:a 5uripide, tonul şovăie între seriozitatea profundă şi frivolitatea #ucăuşă 9devăratul poet,

    spune Socrate înoperele lui laton, trebuie să fie în acelaşi timp tragic şi comic, întreaga viaţă omeneascătrebuie privită înacelaşi timp ca tragedie şi comedie6>

    >6

    Termenul de persoană vine din latinescul persona, care ar deriva din grecesculprosopon care a însemnat, pe rând, în teatrul grec din Antichitate, mascaactorului, rolul acestuia, actorul însuşi, pentru ca, ieşind din incinta teatrului, săse generalizeze asupra omului. Procesul similar s-a petrecut şi cu trecerea de lavechiul cuvânt rusesc licina la cuvântul licinosti, personalitate. Unii flologi derivă

    termenul de persoană din denumirea phersu, înscrisă su o fgură mascată dinmormintele etrusce. !e crede că numele ar apar"ine unui zeu su teran, înrudit,dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat mascateatrală de la etrusci. Ast#el, primul sens al cuvântului persoană a #ost acela demască, de $costuma"ie%, prin care actorii teatrului antic întruchipau sausim olizau pe cineva de pe scenă. Al doilea sens, o "inut prin e&tensiune, sere#eră la rolul social îndeplinit de cineva în teatru sau în via"ă, la #unc"iile şio liga"iile sociale pe care cineva şi le asumă 'e&teriorizarea, mani#estarea pu licăa persoanei(. Un al treilea sens vizează chiar actorul însuşi, care )oacă rolul'individualitatea corporală şi psihică a celui care îndeplineşte rolul(. Un alpatrulea sens adaugă conceptului de persoană un atri ut valoric, re#erindu-se lacalitatea de a f om, la rangul 'statutul( său social. *intre cele patru semnifca"ii'accep"iuni(, o pondere mai mare au do ândit-o persoana ca rol social şie&primând o valoare. + servăm cum, su aspect flosofc şi psihologic, no"iuneade persoană a evoluat spre cea de personalitate, find utilizată pentru a desemnafin"a li eră, ra"ională, conştientă, creatoare de valori şi responsa ilă de ac"iunilesale.http+@@6AB >> 6B> 6BA@'6@cb@Cb@Aa@C'&A?7applicationanD7D sihologiaDpersonalitatii pdf

    opilul, sus inea einhardt în seminarul de actorie de la !chon runn '/012(, cuucuria lui de a se )uca, este modelul ideal pentru actor, care tre uie s3- 4i

    descopere 4i redescopere personalitatea. Actorul poate da via 3 persona)elor 4ipoate anima întîmpl3rile dramatice în m3sura în care 4tie s3 utilizeze creator

    datele sale personale5l cere actorului o st3pînire per#ect3 a vocii 4i a cuvîntului, o preg3tire muzical3,4i o preg3tire corporal3 apropiat3 de cea a sportivului 4i a acro atului. 5lementelevizuale, pantomima 4i dansul pot concura, credea einhardt, cu o#ensivacinematogra#ului. A descoperit actori 4i a #ormat actori. 6tia s3 scoat3 din fecareceea ce era cu adev3rat specifc 4i original. !cenografa, aparatura tehnic3 4ilumina puneau în valoare actorul.http+@@astra iasi roedu net@pdf@nr&>pCC pdf EFmul nu se #oacă dec1t atunci c1nd este om în sensul deplin al cuv1ntului şi numai atunciesteom cu adevărat întreg c1nd se #oacăG %;omulus uga(

    http://194.88.148.149/51/cb/3b/9a/356972applicationan_2_Psihologia_personalitatii.pdfhttp://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr68p33.pdfhttp://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr68p33.pdfhttp://194.88.148.149/51/cb/3b/9a/356972applicationan_2_Psihologia_personalitatii.pdf