Nutritie si Dietetica

SWALMAH MOUATH ANUL : IV , SERIA : B , GRUPA : 14

2011

1

Dieta in hepatitele cronice

Hepatita cronica reprezinta un sindrom plurietiologic care are ca element comun existenta unor leziuni necrotico-inflamatorii si a unui grad variabil de fibroza, care evolueaza fara ameliorare minim 6 luni. Aceste modificari histologice asociaza manifestari clinice variabile ca intensitate si expresivitate si anomalii biochimice, imunologice si imagistice.

FORME CLINICE DE HEPATITA CRONICA

1.Hepatita autoimuna:-inflamatie idiopatica predominant portala, determinata de pierderea tolerantei imune pentru antigene tisulare hepatice autologe, asociata cu hipergamaglobulinemie si prezenta autoanticorpilor, cu raspuns favorabil la tratamentul imunosupresor. Diagnosticul poate fi definit sau probabil.

2.Hepatita cronica cu virus hepatic B:-inflamatie cronica determinata de infectia cu VHB cu potential evolutiv spre ciroza hepatica.Riscul de cronicizare este de 30%,iar cel de evolutie spre ciroza de 10%,jumatate din acestia dezvoltând hepatocarcinom.

3.Hepatita cronica cu virus D:-inflamatie cronica determinata de infectie cronica cu VHD si VHB cu potential evolutiv spre ciroza hepatica – VHD este virus defectiv care necesita prezenta VHB (coinfectie, suprainfectie).

4.Hepatita cronica cu virus hepatic C:-inflamatie cronica determinata de infectia cu virus VHC, cu potential evolutiv spre ciroza hepatica.

5.Hepatita cronica neclasificabila – „criptogenetica“:-inflamatie cronica determinata viral sau autoimun fara elemente certe de diagnostic.

6.Hepatita cronica medicamentoasa:-inflamatie cronica datorata efectului hepatotoxic al unor medicamente: metildopa, HIN, nitrofurantoin etc.

7.Boala Wilson hepatica:- boala metabolica AR (gena patologica este situata pe cromozomul 13) caracterizata prin anomalii ale metabolismului cuprului – ce determina acumularea acestuia în tesuturi. Este asociata cu modificari de steatohepatita cu potential evolutiv spre ciroza si insuficienta hepatica fulminanta.

Manifestari clinice

2

Hepatitele cronice au un tablou clinic comun, cu anumite particularitati legate de etiologie.

Subiectiv:

asimptomatica astenie fizica sindrom dispeptic inapetenta/anorexie intolerante alimentare hepatalgii (postprandiale de efort)

Obiectiv:

hepatomegalie – consistenta, suprafata, sensibilitate splenomegalie – usoara, moderata eritem palmo-plantar, facial icter – absent, usor moderat sindrom hemorogipar – purpura, echimoze, sângerari ale mucoaselor (prin

insuficienta hepatica sau hipersplenism) manifestari sistemice – vasculita, artrita, nefrita (în special virusul B si C)

Diagnosticul pozitiv de HC presupune parcurgerea mai multor etape:

1.Identificarea hepatopatiei2.Identificarea etiologiei3.Precizarea substratului histologic, aprecierea gradului lezional si stadializarii fibrozei4.Identificarea formei clinice particulare (colestatica, cu hipersplenism, hipergamaglobulinemie etc.).

Bolnavii cu hepatita cronica necesita diete speciale, create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si malnutritia.Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea atenta a dietei devine o parte esentiala a tratamentului. Intelegerea impactului dietei asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului, cat si a familiei. Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete adecvate.

La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul. Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.

Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor

3

alcoolice de orice tip. In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este frecventa si  poate duce la decesul persoanei. Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului. Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in grasimi, pentru a cruta ficatul.In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune – in formele usoare – o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la surmenaj si eforturi fizice mari.

Tratamentul igieno-dietetic consta in:-evitarea eforturilor fizice excesive; -alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in

prize mici, la ore regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de alte afectiuni;

-excluderea bauturilor alcoolice.

Dieta bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice.Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei (encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale.

Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier. Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism. Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe. Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar trebui sa evite luarea suplimentelor alimentare.

Alimente permise

LACTATE:-lapte (de preferinta degresat), iaurt, branza de vaci, cas, telemea (desarata)

CEREALE SI FAINOASE:

4

-macaroane, taitei, orez, gris-fierte bine;-biscuiti, cornuri, chifle, -paine alba (de preferinta prajita) , mamaliguta

FRUCTE:-mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruit

LEGUME:-dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti)ardei gras, spanac, mazare verde – sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri (fara prajeli)

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE: -carne slaba: de pasare (dupa indepartarea pielitei), de vaca -  fiarta sau preparata pe gratar, fara condimente-peste slab: pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca – fiert sau fript pe gratar

OUA:-maxim 2 oua pe saptamana – fierte  GRASIMI:-max. 50 g/ zi unt proaspat, smantana (alegeti sortimentele cu putine grasimi)-grasimi vegetale: ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarinasosuri – fara grasimi, fara prajeli si fara condimente

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE-miere de albine, marmelada, magiun, jeleu,  bomboane, serbet, bezele-prajituri preparate din aluat uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau marmeladatarte cu fructe BAUTURI -sucuri de fructe (in special de citrice si struguri), compoturi-ceai de menta, tei, cozi de cirese-cafea naturala CONDIMENTE -patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina-suc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab (de preferinta de fructe)

Alimente nepermise

5

LACTATE-branzeturi fermentate sau grase

FRUCTE-nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide

LEGUME-castraveti, gulii, varza,  vinetele, ceapa, usturoi, cartofii prajiti,muraturi

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE-carne grasa: de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanat-mezelurile, carnatii, salamurile, pastrama,-conservele, carnea conservata sau afumata carnea tocata si condimentata (ardei umpluti, sarmale)-prajelile-maruntaie: creier, rinichi, drobul de miel-peste gras: somn, crap, biban, scrumbie; afumat, conservat, prajit sau marinaticre

OUA-ouale prajite in untura sau ulei-ouale de rata

GRASIMI – max. 50 g/ zi-untura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gasca-grasimi prajite-maioneza-sosurile preparate cu ceapa prajita, sau cu condimente

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE-prajiturile cu unt sau multe galbenusuri de ou: placinte, cozonac, clatite, gogosi-prajiturile cu cacaco, ciocolata-inghetata

CONDIMENTE -piper, ardei iute, hrean, mustar

Sub:36

6

F.P. sex feminin, 30 ani, casnica, h - 1.65m, G – 55 kgDg pozitiv : Hepatita cronica Aport alimentar de aprox. 1600 calorii pe zi Dieta normocalorica, hipolipidica

Meniu:

Mic dejun:-1 cana de lapte degresat -2 felii de paine prajita - 25 g marmelada

Gustare:-20g biscuiti -1 grepfruit

Pranz: - 100g carne de pui pe gratar -200g cartofi fierti /copti -200g salata( salata verde,rosii,ardei gras rosu,1 ling ulei) -2 felii paine -1 mar -1 pahar iaurt degresat

Gustare:-100 g branza de vaca

Cina:-200g peste -125g legume fierte -1 felie de paine

7

grame Proteine Lipide Glucide CaloriiMic DejunPaine 50g 5.15 1 27 141

Lapte degresat 250 ml

8.5 3.75 13.25 125

Marmelada 25g

0.12 0 10.5 42.5

GustareBiscuiti 20 g 1.48 2.92 13 84.2

Grapfruit 3 0 33 126Pranz

Piept de pui 100g

29.8 7.8 0 197

Cartofi 100g 2.5 0.1 21.2 93Salata 200g 4 0.7 13 70Paine 50g 5.15 1 27 141

Mar 0 0 12.7 51Iaurt degresat

250 ml8 6.5 10 125

GustareBranza de

vaca dietetica100g

17 0.1 2 69

CinaCrap gratar

200g32 8 0.2 202

Legume fierte 125g

2.5 6.75 6.75 97.5

Paine 25g 2.57 0.5 13.5 70.5Total Proteine 121.77g Lipide 39.72g Glucide209.6g Calorii1634,7

8