henri coanda.docx

8/16/2019 henri coanda.docx

http://slidepdf.com/reader/full/henri-coandadocx 1/13

Henri Coandă - părintele avia iei cu reac ieț ț

În condiţiile când avionul clasic încă nu se născuse bine, un vizionar degeniu, Henri Coandă, a şi pătruns, cu spiritul său inventiv, într-un domeniu pentrucare ştiinţa şi tehnica nu erau încă pregătite.

-a născut la !ucureşti, la " iunie #$$%, tatăl său &iind originar din Craiova.'upă absolvirea şcolii primare, a urmat câteva clase de liceu la (iceul &ântul avadin !ucureşti. ) terminat (iceul din *aşi, iar apoi +coala militară de artilerie, geniuşi marină, pe care a absolvit-o în anul #. Încă de când era sublocotenent deartilerie, a/utat de colonelul )le0andru 1am&irescu, &ratele scriitorului 'uiliu1am&irescu, care era în acea vreme directorul 2irotehniei armatei, Henri Coandă aconceput şi construit în anul 1907 o serie de rachete pirotehnice cu scopul de ae0perimenta propulsia prin reacţie a aparatelor de zburat mai grele decât aerul.

3ot în aceeaşi perioadă Henri Coandă a conceput şi construit în atelierele)rsenalului armatei din 'ealul pirii macheta unui avion propulsat de o rachetă.2asiunea pentru cercetarea ştiinţi&ică l-a &ăcut pe proaspătul o&iţer să părăseascăarmata şi să-şi desăvârşească studiile în străinătate. ) urmat mai întâi cursurile+colii politehnice din Charlottenburg din !erlin, apoi pe cele ale 4niversităţii din(iege 5!elgia6 şi ale +colii uperioare de 7lectricitate 8onte&iore din 3orino.

Consacrându-se studiilor de aeronautică, Henri Coandă a realizat cât a stat în*talia, la 3orino, împreună cu inginerul 9iani Caproni, un original planor cu care ae&ectuat câteva zboruri.

În anul #, după terminarea studiilor din *talia, Henri Coandă a plecat la2aris unde a urmat cursurile +colii uperioare de )eronautică din capitala :ranţei.

În anul ## a absolvit cursurile, &ăcând parte din prima promoţie a acesteia.Capacitatea sa creatoare s-a mani&estat de timpuriu şi în cele mai variatedomenii ale activităţii umane, dar mai ales în domeniu tehnicii, unde a obţinutrezultate remarcabile. 2rimele lucrări de aerodinamică datează de la s&ârşitul

primului deceniu, &iind relie&ate de către iluştrii oameni de ştiinţă ai vremii, cum a&ost 9ustave 7i&&el şi 2aul 2ainleve. )ceştea de alt&el l-au spri/init pe HenriCoandă să realizeze un banc mobil pentru încercări aerodinamice, cu a/utorulcăruia a e&ectuat numeroase e0perienţe deosebit de interesante şi utile. Încă diniarna anilor #$-#, spri/inul acordat de iluştrii savanţi constituia, în &apt, stima



şi preţuirea ingeniozităţii şi muncii creatoare în domeniul tehnic ale tânărului 5peatunci6 inginer român Henri Coandă.

;ezultatele cercetărilor au &ost prezentate de compatriotul nostru într-ocomunicare susţinută la începutul anului ## la şcoala uperioară de )eronauticădin 2aris şi apoi într-un studiu intitulat <)ripile considerate ca maşini de reacţie<,

pe care l-a publicat în luna iunie ## în revista pariziană <(a 3ehni=ue

)eronauti=ue<, comunicare ce s-a bucurat de un vădit interes în cercurileoamenilor de ştiinţă şi în deosebi a celor care studiau problemele aerodinamice.

'upă ce a elaborat şi e0perimentat principiu aplicării la avioane a unuimotor cu reacţie, în luna octombrie, în acelaşi an -## - a e0pus, la salonul*nternaţional de )eronautică din 2aris, avionul conceput şi proiectat de el, prevăzutcu un ast&el de motor.

'e la început aparatul său a trezit un interes deosebit în rândul tehnicienilor şi oamenilor de ştiinţă care au vizitat salonul de aeronautică. *nventatorul asurprins pe specialişti prin &aptul că a ieşit complet din &ăgaşul drumului bătut deconstructorii din acea vreme în domeniul aeronautici şi al zborului aerian. 7l a

conceput de &apt primul avion cu reacţie din lume. 8otorul avionului consta dintr-un compresor acţionat de un motor cu piston de de cai putere.)erul absorbit de compresor prin partea din &aţă a motorului era aruncat cu

mare viteză prin spatele lui. În &elul acesta se produce un e&ect de reacţie,împingând avionul către înainte, deci deplasarea în spaţiu a aparatului. 2rintre alteinovaţii realizate de inventatorul român la acest prim avion cu reacţie, merită săamintim> rezervoarele cu combustibil au &ost instalate în planul superior alavionului? în locul pânzei a &ost &olosit placa/ul vopsit şi lăcuit pentru a opune înaer o rezistenţă cât mai mică iar în vederea obţinerii unei portanţe cât mai mari aavionului aripa a &ost &ăcută cu &antă 5volet6 la bordul de atac? roţile de la trenul deaterizare au &ost montate pe resorturi plate de oţel, destul de elastice. :iind unuldintre cele mai atractive e0ponate ale salonului presa de specialitate a publicatarticole elogioase despre avionul lui Henri Coandă, iar constructorul turnului 7i&&ela spus despre inventatorul român, care nu avea decât @A de ani> <!ăiatul acesta s-anăscut cu B, dacă nu chiar cu de ani prea devreme<. Într-adevăr, ideile luiHenri Coandă erau mult prea avansate, ştiut &iind &aptul că primele avioane cureacţie au început să apară abia în perioada celui de al doilea război mondial -#B-#A.



Caracteristicile avionului construit de inginerul Henri Coandă erau, dupăcum bine aprecia omul de ştiinţă român, academicianul 7lie Cara&oli> <edi&icatoareîn ceea ce priveşte ingeniozitatea şi puterea de intuire a constructorului său.*nginerul Henri Coandă a dăruit omenirii cu multe decenii în urmă, un preţiosinstrument pentru străbaterea spaţiului aerian> avionul cu reacţie, primul din lume.2rioritatea inginerului Henrii Coandă, în ceea ce priveşte invenţia avionului cu

reacţie, este în prezent recunoscută pretutindeni<.

Într-adevăr, re&erindu-se la remarcabila invenţie a inginerului român,directorul bibliotecii de la 8uzeul )erului din 2aris, )ndre !ie, în articolulintitulat 2rimul avion turbopropulsat din lume, scria printre altele> <)eroplanulCoandă, prezentat la alonul de )eronautică din ##, unde a &ost e0trem deremarcat, este un veritabil e0emplar de avangardă... 'acă aspectul e0terior alaparatului lui Coandă, grosimea şi rigiditatea aripilor sale, &eluritele îmbunătăţiri

introduse constituiau un ansamblu de inovaţii îndrăzneţe pentru acea epocă,sistemul de propulsie era, el singur, o adevărată revoluţie, atât ca principiu, cât şica aplicare. În acest punct al aparatului său, constructorul a des&ăşurat cea maimare ingeniozitate creatoare. 2roblema a &ost abordată sub un unghi deosebit deinteresant, iar soluţia, chiar dacă nu a dat imediat rezultate scontate, permitea

pentru viitor, cele mai strălucite speranţe<. (a rândul său revista <)merican)viation< în articolul intitulat Cine a &ost părintele aviaţiei reactive, a&irmă că

prioritatea invenţiei <avionului cu reacţie aparţine inginerului Henri Coandă<, iar revista <:ling<, în articolul 7l a zburat în ## descrie avionul cu reacţie construitde inginerul român şi e0pus în salonul internaţional de aeronautică. Într-un altnumăr al aceleiaşi reviste, din martie #%",este din nou con&irmată prioritatearealizării lui Henri Coandă.

*nvenţia inginerului Henri Coandă a găsit un pro&und ecou şi în rândul altor periodice şi lucrări de specialitate, dintre care mă limitez să mai amintesc> <(e:igaro (itteraire<, unde într-un articol intitulat 7n ##, Henri Coandă inventantlDaviation a reaction, sunt elogiate activitatea creatoare a savantului român şirealizările sale.



'eşi a trecut aproape un secol de la epocala invenţie a inginerului român,astăzi este un adevăr istoric recunoscut de către toţi autorii lucrărilor de aviaţie, aşacum menţiona academicianul 7lie Cara&oli> <avionul cu reacţie Coandă ## a luat&iinţă trei decenii înainte ca celebrii constructori Ehite, Campini şi beiFF să &iconstruit avioanele lor cu reacţie care au desăvârşit aceasta epocală descoperire<.

(a #% decembrie ##, după închiderea alonuluim *nternaţional de

)eronautică, Henri Coandă şi-a transportat avionul pe câmpul de la *ss (es8oulineau0, de lângă 2aris, unde a încercat un rula/ la sol şi în aer. )vionul s-adesprins de pământ, plutind în aer. urprins de situaţia creată, inventatorul a redusmotorul şi avionul luând din nou contact cu trenul s-a deteriorat.

1iua de #% decembrie ## a &ost înscrisă în istoria aviaţiei româneşti şiuniversale ca o dată de re&erinţă> a primei desprinderi de pământ a unui avion dotatcu motor reactiv. (a câteva luni de la acest eveniment, în anul ###, inginerul

român Henri Coandă a devenit director tehnic al uzinelor de avioane şi motoare pentru avion <!ristol< din )nglia. )ici a realizat mai multe tipuri de avioanedenumite <!ristol-Coandă<, care au &ost apreciate în întreaga lume. 4n ast&el deavion, de tipul <!ristol-Coandă<, a câştigat, în ##@, un concurs internaţionalaeronautic, organizat în )nglia.

)vionul !;*3G(-CG)') 8onoplan



)ctivitatea creatoare a inginerului român Henri Coandă în cadrul acestor uzine a &ost rodnică şi apreciată de colaboratori, având un pro&und ecou înrândurile contemporanilor, ecou care s-a transmis până în zilele noastre. În acestsens, amintesc că în anul #"$, când o delegaţie a ţării noastre, a vizitat )nglia şi s-a semnat cu conducerea Consorţiului <!ritish )erospace< contractul de colaborare

privind &abricarea în ;omânia a avionului de transport pasageri mediu curier !)C

#-##, preşedintele consorţiului s-a adresat ast&el> <u-mi ascund mândria pentru&aptul că aici, la !ristol, s-a des&ăşurat o activitate de pionerat, încă din anul ##.'ar îmi este bine cunoscut că un compatriot al dumneavoastră a proiectat şi amenţinut în aer un aparat mai greu decât aerul cu patru ani mai devreme &aţă dezborul primului nostru avion I!o0FisJ. Kizita dumneavoastră, ne-a &ăcut, dacă potspune aşa, să ne reamintim de realizările unor pionieri români din domeniulaviaţiei, cum au &ost 3raian Kuia şi Henri Coandă<.

)vionul !;*3G(-CG)') 3!.$ 3ractor

3ot în )nglia, împreună cu &abricantul de motociclete <'ouglas<, HenriCoandă a realizat un sistem de blindaj uşor pentru protecţia motocicletelor

împotriva proiectilelor, precum şi avionul !ristol luptătorul, prevăzut cublindaj ca la motocicletă" Cu acest avion s-a obţinut un succes tehnic şi de&abricaţie deosebit.

2rin proiectele sale, Henri Coandă a determinat, la &abrica de avioane!ristol, organizarea unui departament special pentru &abricarea camioanelor care săalcătuiască ateliere-mobile rulante, prevăzute cu utila/e în vederea acordăriiasistenţei tehnice avioanelor din compunerea escadrilelor. În &elul acesta, din

iniţiativa lui Henri Coandă au #ost în#iinţate primele ateliere automobile aleaviaţiei din întrea$a lume"'ezlănţuindu-se, în anul ##A, prima mare Con&lagraţie mondială, inginerul

Henri Coandă demisionează din &uncţia pe care o deţinea la uzinele engleze<!ristol< şi pleacă în :ranţa, pentru a-şi o&eri serviciile sale de o&iţer de artilerie.;epartizat la regimentul @@ artilerie, ca o&iţer de rezervă, a &ost subordonatcolonelului 7steinne, unul dintre pionierii introducerii carelor de asalt în dotareaarmatei şi o veche cunoştinţă a inginerului român. 2reţuindu-l pe Henri Coandă

pentru &ormaţia sa tehnică dobândită în cele două mari şcoli inginereşti ale lumii,



de la Charlottenburg şi din 2aris, o&iţerul &rancez i-a dat misiunea lui Henri Coandăsă proiecteze şi să realizeze un avion special, pentru nevoile artileriei terestre. Înacest scop, inginerul Henri Coandă a &ost detaşat la &abrica 'ellaune-!ellevilledin aint-'enis, unde a conceput şi realizat un mic avion biplan cu aripilerepliabile, accesibil oricărui teren" 'upă terminarea acestuia a conceput şi creatun avion de bombardament cu o mare rază de acţiune, cu două motoare, montate în

partea dinapoi a avionului> "Dacă zăboveam puţin - îşi amintea mult mai târziuconstructorul român - şi analizam caracteristicile avionului conceput de mine

atunci, pentru nevoile frontului francez, ajungeam uşor la prefigurarea mareluiavion Caravele de astăzi"

'atorită necesităţilor mereu crescânde ale războiului, care începuse să sedes&ăşoare pe spaţii tot mai mari, comandamentul &rancez i-a cerut lui HenriCoandă, în ciuda vârstei sale mult prea tinere - @$ de ani, să adapteze avionul

pentru e&ectuarea unor misiuni aeriene în adâncimea strategică a dispozitivuluiinamic, cu alte cuvinte să asigure o rază de acţiune de #$ Fm, o soluţie e0trem de

îndrăzneaţă pentru epoca respectivă. )poi, la bordul acestui aparat, Henri Coandăa montat un tun #ără recul, conceput tot de el, care putea tra$e cinci loviturideodată" )vionul, care a constituit în acelaşi timp şi o mică unitate de artileriezburătoare, prima de acest &el în întreaga lume, a &ost e0perimentat la baza aerianăde la (e Havre, poligonul &iind cel o&erit de apele Canalului 8ânecii. 'e acord cu!esoneau, unul din conducătorii uzinelor unde se &abrica avionul, s-au pus în&abricaţie noi tipuri de avioane pentru &ront, sub directa conducere de concepţie ainginerului Henri Coandă. 4nul dintre aceste produse a &ost încercat în zbor pe rutaangers-;eims-)ngers, dând rezultate e0celente, dovedindu-se chiar per&ormer.

În vara anului ##%, când şi ;omânia a &ost atrasă în vâlvătaia primului

război mondial, marele stat ma/or al armatei noastre a solicitat guvernului român săintervină pe lângă guvernul &rancez pentru aducerea sublocotenentului inginer Henri Coandă în ară. 8inistrul român la 2aris a &ost înştiinţat că cererea nu poateț

&i soluţionată <deoarece lucrările încredinţate sublocotenentului Coandă C. Henrinu pot &i continuate şi realizate decât de acesta şi ca atare guvernul :ranţeiapreciază că locul lui în acest război este numai în :ranţa, aliata ;omâniei<.

2rintre realizările de seamă din timpul primului război mondial se numără şitorpilele aeriene" Împreună cu inginerul &rancez !ourdelle, &ratele mareluisculptor, Coandă a &olosit un amestec de acid picric şi ceară de albine, amestec pe

care l-a montat în torpilele realizate.În vederea economisirii unor enorme cantităţi de metal, necesare industrieide armament, a studiat posibilitatea înlocuirii acestuia cu alte materiale, realizândnişte rezervoare $i$ant din beton pentru păstrarea combustibilului lic%id,precum şi cisterne beton pentru transportul acestuia pe calea #erată" 'upăterminarea războiului, a conceput şi construit primele elemente pre#abricatepentru construcţia clădirilor" Cu această ocazie el a realizat materialul denumitbeton-bois &beton-lemn', &oarte potrivit pentru ornamentare şi construcţie, multmai rezistent decât lemnul. )ceastă invenţie a adus statului &rancez însemnate



economii, a/utându-l totodată la re&acerea grabnică a unor localităţi distruse derăzboi. 9eniul constructorului român a avut şi în acest domeniu prile/ul uneia&irmări, autenti&icând o creaţie ce se înscrie pentru întâia oară în lume, într-o

perioadă când metalurgia era de&icitară.În cadrul unor noi preocupări, Henri Coandă a obţinut în laboratorul său un

nou preparat menit să înlocuiască marmura. 2rin administrarea unor coloranţi, el a

asigurat marmurei arti&iciale pastelarea dorită şi destul de variată. <:rumosul nu eun detaliu al construcţiei - a&irma Henri Coandă - e un necesar. Căci &ără &rumos nu

putem înainta în viaţă şi să-l ignorăm tocmai pe el, atunci când e vorba deconstrucţii de care vom &i legaţi toată viaţa<.

În anii #@-#@#, Henri Coandă a propus statului #rancez darea îne(ploatare a unui tren aerian, înt)iul din lume, care putea circula cu o vitezăde *00 +moră, viteză care pentru acea epocă părea chiar de domeniul &anteziei.

G comisie constituită din cei mai de seamă specialişti ai :ranţei, în domeniulaeronauticii, a cercetat cu mare atenţie proiectul &ăcut de inginerul Henri Coandă,constând în realizarea unor cabine construite după modelul avioanelor, care săalunece pe cabluri aeriene a/utate de perne de aer. :iind în /oc prestigiul :ranţei,dar şi viaţa oamenilor care urmau să &olosească acest tren aerian, membrii comisieiau solicitat inventatorului să e&ectueze demonstraţia necesară. În acest scop au &ostîntinse cablurile şi s-au &ăcut instalaţiile concepute de Coandă. 70perienţa a avutloc la Kincennes, în prezenţa membrilor comisiei, între care se a&la şi generalul 'e(a Kergnette. 7l îndeplinise &uncţia de şe& al aviaţiei &ranceze în cadrul misiunii

a&late în ;omânia pe timpul primului război mondial sub conducerea generalului!erthelot. ;ezultatele tehnice au corespuns pe deplin studiilor teoretice şi proiectului întocmit, în urma cărora autoritatea &ranceză au dat aprobarea,aprobând, în acest &el încă una din marile realizări tehnice de anticipaţie ale&anteziei constructive cu care era dotat inginerul Henri Coandă.

'eşi acest proiect nu a putut &i realizat, din motive &inanciare, Coandă nu a părăsit ideea şi, în calitate de autor, a înregistrat la @# mai #" în ;omânia cerereade brevet pentru o invenţie <de mare semni&icaţie<, intitulată <2rocedeu şi instalaţiede transport pneumatic în interiorul unei canalizaţii tubulare<, destinat transportului



de viitor, containerizat şi aerodepresiv, &olosind e&ectul Coandă. avantul eraconvins că, pe baza calculelor sale şi a realizărilor staţiei-pilot pe care urma s-o inau$ureze în ţara sa natală &la .ăneciu-/ra%ova', pasa$erii .ileniului vor circula prin tuburi cu """00 +moră2

4n domeniu nou, căruia şi-a dedicat câţiva ani din viaţă, a &ost cel al$eo#izicii, al cercetării subsolului şi anume al depistării zăcămintelor de

hidrocarburi. Împreună cu doi specialişti &rancezi 5inginerii !ourdelle şi (arari=ue6au e&ectuat prospecţiuni geologice ale unor mari regiuni din :ranţa presupuse a &icomplet sterile, după care au început &orarea solului în regiunea 9abion.pecialiştii vremii au &ost sceptici, susţinând că> <a căuta petrol în 9abion, este la&el ca a clădi castele pe nisip sau a ara cu plugul la 2olul ord<. +i totuşi

previziunea ştiinţi&ică a lui Henri Coandă a &ost con&irmată. ;esursele petrolieredescoperite în această zonă au impus modi&icări substanţiale hărţii geologice a:ranţei. 7ste un succes, mai puţin cunoscut în zilele noastre, însă numeleinginerului Henri Coandă poate &igura, pe drept, în istoria descoperirilor geologice

ale :ranţei.În anul #@, la !ucureşti a avut loc întâiul Congres internaţional de &ora/e,la care a participat şi inginerul Henri Coandă. Cu această ocazie s-a interesat desituaţia geologică a subsolului românesc. Împreună cu &ratele său mai mic 2etreCoandă, inginer petrolist pe Kalea 2rahovei, Henri Coandă a început să &acă studiişi prospecte în 8oldova şi apoi în Gltenia, zone considerate tot atât de sărace înresurse petroliere ca şi cea a 9abionului din :ranţa. tudierea acestor regiuni i-aîntărit convingerea lui Coandă că resursele petroliere din 8oldova sânt mult maimari decât zona cunoscută sub denumirea de bazinul petrolier al 8oineştilor,indicând tot odată că între râul abar şi râul )rgeş este un câmp bogat în zăcăminte

petroliere, precizând în acelaşi timp şi perimetrul ce cuprinde regiunea petrolieră, bine cunoscută azi, din zona (eordeni.

:iind solicitat, la !ucureşti, inginerul Henri Coandă a început să colaborezecu specialiştii din ţară, punându-le la dispoziţie &ormulele de &abricaţie a panourilor de bois-beton, de pre&abricate din beton. 2rimele clădiri construite cu ast&el demateriale &iind 2alatul Culturii din *aşi, precum şi o serie de magazine din!ucureşti printre care şi <Casa anticarilor<. Împreună cu câţiva arhitecţi din!ucureşti, Henri Coandă a realizat ansamblul halelor de la Gbor şi, în urma unor solicitări ale guvernului român, a pus în aplicare un vast plan pentru construirea

unor locuinţe tip din pre&abricate din panouri de bois-beton în mediul rural. :iind pe punctul de a realiza cele proiectate, a avut loc un grav atentat la enat, în careşi-au găsit moartea un membru al guvernului român şi numeroşi senatori, iar

printre cei grav răniţi numărându-se chiar preşedintele enatului, generalulConstantin Coandă, tatăl lui Henri Coandă. ) &ost dus pentru operaţii în 7lveţia,dar apoi, deşi a &ost restabilit, moare în #B@.*mpresionat pro&und de cele petrecuteîn acest an, Henri Coandă a abandonat lucrările în ţară şi s-a înapoiat în :ranţa.

Competenţa inginerului român Henri Coandă a &ost tot mai mult solicitată, prile/uindu-i totodată să în/ghebeze o uzină de pre&abricate de beton, al cărei



director general a devenit colegul şi prietenul său, inginerul !ourdelle. Ca răsplată pentru activitate depusă în domeniul construcţiilor de locuinţe municipalitatea din2aris îi o&eră lui Henri Coandă <8area medalie a 2arisului<.

3irul invenţiilor in$inerului Henri Coană se ridică la impresionantaci#ră de 4"*05, iar cele 700 de brevete de inovaţii l-au recomandat ca pe unmare savant al secolului nostru"

(ucrările sale de aerodinamică din anii tinereţii l-au dus la realizarea uneimari descoperiri. 6n anul 198 a brevetat procedeu şi dispozitiv pentrudevierea unui #luid într-un alt #luid, cunoscut sub numele de e#ectulCoandă şi căruia îi sunt astăzi consacrate numeroase şi importante studiiteoretice şi practice. G aplicare spectaculoasă a <e&ectului Coandă< a realizat-osavantul român prin aşa -numitele <aerodine lenticulare< sau, cum sânt astăzicunoscute, #ar#uriile zburătoare"

;e&erindu-se la această importantă invenţie care a preocupat ani în şir

literatura de specialitate, savantul român spunea> <În ultimul deceniu m-am ocupatşi eu de realizarea &ar&uriilor zburătoare. 'ezlegarea e&ectului Coandă m-a a/utat să&undamentez principiile tehnice pe care se dezvoltă construirea acestor &aimoase&ar&urii zburătoare. +i ca rod al dezlegării principiilor care stau la baza acestor &ar&urii zburătoare pot arăta că următoarele construcţii ale aviaţiei se vor dezvoltacred şi pe e0istenţa acestor &ar&urii<. +i de această dată genialul constructor aanticipat realizarea concretă a unor ast&el de aparate.



<)şa după cum în anul ## am realizat întâiul avion &ără elice -menţionaHenri Coandă - cel cu &olosirea placa/ului cât mai simplu alcătuit, tot mai uşor demanevrat, uşor de &ăurit şi mai puţin costisitor sub raportul &abricaţiei şi alîntreţinerii, tot ast&el cred că am găsit soluţia unui avion la &el de simplu, de uşor

realizabil... 7 vorba de patru I&ar&uriiJ, de patru elemente în &ormă de disc, un&usela/ în care sânt amplasate locurile navigatorilor<.

Cu ocazia împlinirii vârstei de " de ani, în #%, Henri Coandă a &ostsărbătorit atât în ţară cât şi în străinătate. Cu această ocazie la eL-MorF numeroase reviste de specialitate i-au dedicat savantului român studii şi articole.<*nginerul Coandă simbolizează prin el însuşi trecutul, prezentul şi viitorul

progreselor aeriene< scria cronicarul unei reviste, numindu-l, pe drept cuvânt, aşacum au &ăcut-o şi autorii unor lucrări publicate în ţara noastră, <părintele aviaţieireactive<.

(a B aprilie #%, 47CG i-a decernat lui Henri Coandă ordinul <8eritul pentru cercetări ştiinţi&ice, în gradul de comandor<. 2e lângă &aptul că aceastădecoraţie este una dintre cele mai înalte distincţii acordate oamenilor de ştiinţă,

savanţilor, menţionez &aptul că, în acest &el, meritele lui Henri Coandă au căpătatîncă o con&irmare pe plan mondial.În anul #%#, savantului român i s-a înmânat de către guvernul :ranţei

<8edalia militară< a aeronautici &ranceze, una dintre distincţiile &oarte importanteale :ranţei.

În anul #%%, Henri Coandă a revenit în patrie unde a în&iinţat şi condus*nstitutul ce Creaţie +tiinţi&ică şi 3ehnică 5*C;736. Conducerea statului român,ca o recunoştinţă a meritelor sale ştiinţi&ice, l-a numit consilier cu rang de ministru

în Consiliul de tat şi ales membru titular al )cademiei ;omâniei, iar *nstitutul



2olitehnic din !ucureşti i-a con&erit titlul de <'octor Honoris Causa<.

Cu apro0imativ trei decenii în urmă, în aula )cademiei ;omâne, cu ocaziadeschiderii lucrărilor impozionului internaţional intitulat <)plicaţii speciale alee&ectului Coandă în aero-hidrodinamică< 5#%"6, savantul H7;* CG)'N,invitat de onoare al )cademiei, rostea cu autoritatea inventatorului avionului cureacţie 5##6, următoarele cuvinte memorabile>

"""puţine naţii din lume se pot m)ndri că au contribuit la pro$resulaviaţiei c)t a reuşit naţia rom)nă în ultimii zeci de ani2

'eşi octogenar, inginerul Henri Coandă a des&ăşurat în ţară o activitatevariata. Continuu preocupat să realizeze noi inovaţii şi invenţii în cele mai di&erite

domenii -medical, acustic, optic, aerodinamic - a căutat să creeze şi să construiascănoi maşini la care să poată &i aplicat <e&ectul Coandă<, să per&ecţioneze unelemaşini agricole, agrotehnice <tromboli<, să per&ecţioneze hidrogeneratoarele şi sădesăvârşească discurile sale zburătoare, care, după părerea sa, <ar revoluţionazborul mecanic<.

Ca mare patriot şi &iu al poporului român, a dorit să &ie încă util ţării noastre,<;omâniei, care merge pe drumul propriilor sale destine - arăta Henri Coandă înanul #"<.

2rin e0cepţionalele sale realizări, precum şi prin în&ăptuirea şi e0perimentare primului avion cu reacţie, Henri Coandă a rămas unul dintre pionerii aviaţieiromâne şi mondiale, iar numele său este legat de dezvoltarea aviaţiei cu reacţie. G

parte dintre numeroasele sale invenţii precum i brevetele obţinute în di&eriteș

perioade se găsesc e0puse la 8uzeul 3ehnic, secţia <Coandă<, din !ucureşti.e numele lui s)nt le$ate şi unele realizări ale zborului omului în

cosmos" 2rintre altele lui îi aparţin unele dispozitive tehnice deosebit de comple0e,denumite epoleţii zburători cu ajutorul cărora s-a asi$urat #r)nareamodulului lunar al lui :polo 11 şi :polo 14 în momentul aselenizării"



)vionul <H7;* CG)'N ##<

henri coanda.docx

Documents

Transcript of henri coanda.docx