HEMOLEUCOGRAMA

Compoziţia sângelui

3 l plasmă + 2 l celule (la adult cca. 1/13 din greutatea corporală)

Celulele provin din măduva hematopoetică.

Tipurile de celule:

• Eritrocite (hematii, globule roşii)

• Leucocite (globule albe)

• Trombocite (plachete sangvine)

Tipuri de leucocite

polimorfonucleare mononucleate neutrofile limfocite eozinofile monocite

bazofile

Aspecte patologice

Patologie legată de hematii

• anemii – scăderea numărului de hematii datorită pierderilor, scăderii producţiei sau distrucţiei

• poliglobulii - creşterea numărului de hematii circulante

Patologie legată de leucocite

• leucocitoze – creşterea numărului de leucocite (reactivă - infecţii, leziuni celulare sau în cadrul proliferărilor maligne- leucemii)

• leucopenii – scăderea numărului de leucocite

Patologie legată de trombocite

• trombocitopenii – scăderea numărului de trombocite

• trombocitoze, trombocitemii – creşterea numărului de trombocite (reactivă sau în cadrul hemopatiilor maligne)

Recoltare de sânge venos

Tuburi cu anticoagulant (EDTA)

Se recoltează 2 ml. Se agită tubul

după recoltare

Recoltarea

• Recoltare din pulpa degetului pentru frotiu

sangvin

Hemoleucograma

• Leucocite (WBC)

• Formulă leucocitară (Diff)

• Hematii (RBC)

• Hematocrit (HCT)

• Hemoglobină (Hgb)

• Indici eritrocitari VEM (MCV)

HEM (MCH)

CHEM (MCHC)

RDW

• Numărătoare de trombocite (Plt)

Valori de referință

Numărul de leucocite

Funcţie – apărarea antiinfecţioasă: fagocitoză şi producţie de anticorpi

Valori normale 4000-10000/mm3

Leucocitoză (valori peste 10 000/mm3)

• De obicei se datorează creşterii unui singur tip de leucocite. Când creşterea se face pe seama tuturor tipurilor de leucocite este vorba de hemoconcentraţie.

• Apare în leucemii. Leucocitoza este permanentă şi progresivă. Apar şi anomalii ale trombocitelor şi hematiilor

• Apare în infecţii bacteriene şi virale. Gradul creşterii depinde de severitatea infecţiei, vârsta şi statusul imun al pacientului.

• Alte cauze de leucocitoză: hemoragii, traumatisme, intervenţii chirurgicale, neoplazii

• Leucocitoză fiziologică în context de efort fizic, stres, anestezie, durere, la nou născuţi şi copii

• Variaţii circadiene: valori mai scăzute dimineaţa şi mai crescute seara

Numărul de leucocite

Leucopenie (valori sub 4000/mm3) • infecţii virale • hipersplenism • depresie medulară secundară (medicamente, radiaţii,

metale grele, invadarea măduvei de celule tumorale, infecţii fungice)

• afectare primară a măduvei (mielom multiplu, anemie aplastică, sindrom mielodisplazic)

Valori ale leucocitelor sub 500/mm3 sunt valori critice! Agranulocitoza (leucopenia marcată cu neutropenie)

reprezintă un risc pentru infecţii bacteriene (de evitat injecţiile i.m, administrarea de supozitoare)

Formula leucocitară

• Proporția diferitelor tipuri de leucocite

• Trebuie interpretată întotdeauna în contextul numărului total de leucocite.

• Se poate face pe analizor sau se poate întinde un frotiu pe lamă care se examinează la microscop. Uneori acest frotiu se întinde din sânge capilar (recoltat din pulpa degetului).

• Rezultatele se exprimă ca valori relative (procentual) şi ca valori absolute.

• Valoarea absolută = Valoarea relativă (%) x valoarea leucocitelor totale (nr /mm3)

Valori normale

• Relative (%) Absolute (nr /mm3)

• Neutrofile 60-70% 3000-7000

• Eozinofile 1-4% 50-400

• Bazofile 0,5-1% 25-100

• Limfocite 20-40% 1000-4000

• Monocite 2-6% 100-600

Formula leucocitară (Diff)

Interpretare

• Neutrofilele – rol în apărarea antibacteriană

• Eozinofilele – cresc în alergii şi infestări parazitare

• Bazofilele – cresc în infestări parazitare, sindromul mieloproliferativ cronic

• Limfocitele – crescute la copii, infecţii virale, leucemii limfatice

• Monocitele – infecţii virale, infestări parazitare, stări septice severe

Neutrofilie

Eozinofilie

Bazofilie

Limfocitoză

Monocitoză

Hematii (RBC)

Funcție- transportul de oxigen şi dioxid de carbon.

• Se formează în măduva hematogenă (eritropoeză) sub influenţa eritopoetinei. Când măduva este suprasolicitată, în circulaţie sunt lansate şi hematii tinere, nucleate. Durata de viaţă a hematiilor este de 120 de zile, după care sunt distruse în splină.

• Numărărătoare de hematii este solicitată pentru explorarea anemiilor şi policitemiilor.

Valori normale

• 4,2- 5,5 milioane/mm3 la bărbaţi

• 3,6-5 milioane /mm3 la femei

Modificări ale numărului de hematii

Scăderea numărului de hematii

• Anemii (scăderea producţiei de hematii, distrucţie crescută, pierderi)

• Scăzute la gravide prin hemodiluţie

Creşterea numărului de hematii (policitemie)

• Deshidratare

• Hipoxie cronică

• Hemopatii maligne

• După efort fizic intens, altitudine, la nou născuţi

policitemie

Hematocritul (PCV, Hct)

Volumul ocupat de eritrocite după centrifugare, raportat la volumul sângelui integral şi exprimat în procente. Utilizat pentru explorarea anemiilor şi policitemiilor.

Valori normale

• 40-54% la bărbaţi

• 37-47% la femei

• 50-62% la nou născuţi

Modificări ale Hct Valori scăzute:

• Anemii

• Hipertiroidism

• Ciroză

• Reacţii de hemoliză (infecţii, posttransfuzional,medicamente, arsuri extinse)

• În general, Hct evoluează în paralel cu nr. de hematii, dacă acestea sunt normale ca dimensiuni. Relaţia nu mai este valabilă în cazul anemiilor microcitare sau macrocitare.

Valori crescute:

• Hemoconcentraţie (deshidratare, şoc)

• Policitemii (hipoxie cronică, hemopatii maligne)

Hemoglobina (Hgb)

Hemoglobina (Hgb)

• Capacitatea organismului de legare a oxigenului este proporţională cu cantitatea de Hgb mai degrabă decât cu nr. de hematii

(Hgb e un parametru mai util în evaluarea anemiilor decât nr. de hematii)

Hemoglobina (Hgb)

Determinarea Hgb este solicitată pentru:

• Depistarea şi determinarea severităţii anemiei

• Urmărirea răspunsului la tratament pentru anemie

• Depistarea şi urmărirea policitemiilor

Valori normale

• 12-16 g/dl la femei

• 13,5-17,5 g/dl la bărbaţi

• 14-20 g/dl la nou născuţi

Valori critice: sub 5g/dl

Modificările Hgb Scăderea valorilor Hgb:

• anemii (se utilizează împreună cu nr. de hematii şi Hct)

• hipertiroidism

• ciroză

• reacţii hemolitice (transfuzii, arsuri, medicamente, context infecţios)

• boli sistemice (leucemii, limfoame, LES, sarcoidoză)

• Hiperhidratare, sarcină (prin hemodiluţie)

Creşterea valorilor Hgb:

• hemoconcentraţie

• hipoxie cronică (cord pulmonr, insuficienţă cardiacă congestivă)

• persoane care trăiesc la altitudine mare

Anemii Scăderea numărului de hematii, a Hgb şi/sau a Hct.

Mecanisme de producere a anemiilor

Prin defect de producere

• aplazie medulară, măduvă invadată

• anemia din boli cronice inflamatorii

• anemia din insuficienţele organelor: insuf. renală, hepatică, hipotiroidism

Prin defect de maturare

• Defecte de maturarea ale citoplasmei - anemii hipocrome

• Defecte de maturare ale nucleului - anemii megaloblastice

• Combinate – sindrom mielodisplazic

Prin distrucţii /pierderi crescute

• Hemoragii acute

• Hemoliză (defecte enzimatice, hemoglobinopatii, mecanism imun, autoimun, hemoliză mecanică, posttransfuzională, toxică, parazitară)

Anemii diluţionale

• Sarcină

• Hiperhidratare

Policitemii Creşterea numărului de hematii. Se evaluează prin intermediul Hct şi Hgb.

• Relative – prin hemoconcentraţie

• Absolute

1. Primară – policitemia vera

2. Secundară

- Reactivă (altitudine, hipoxie cronică în boli cardiace şi pumonare)

- Non reactivă – tumori secretante de eritropoetină (renale, hepatice, cerebrale)

- Esenţială

Reticulocite

• Reticulocitele sunt celule tinere anucleate din seria roşie. Numărul de reticulocite la 100 de hematii reprezintă numărătoarea de reticulocite.

Reticulocite

Numărătoarea de reticulocite se solicită pentru:

• Diferenţierea anemiilor prin defect de producţie faţă de cele prin distrucţie/pierdere de hematii

• Controlul eficienţei tratamentului în anemia Biermer şi în anemiile aplastice

• Urmărirea efectului radiaţiilor la persoanele expuse

Reticulocite

Valori normale

• Bărbaţi: 0,5-1,5% din nr. total de hematii

• Femei: 0,5-2,5% din nr. total de hematii

• Copii: 0,5-4% din nr. total de hematii

• Sugari: 2-5% din nr. total de hematii

Număr absolut de reticulocite = % reticulocite x nr. de hematii = 25 000-85 000/mm3

Modificările reticulocitelor Valori crescute

Producţie accelerată de hematii în măduvă, care înlocuieşte astfel hematiile pierdute sau distruse. Uneori permite depistarea unor hemoragii oculte sau unor anemii hemolitice inaparente (siclemie, talasemie)

Anemii hemolitice • Imune

• De cauză genetică (defecte de membrană, defecte enzimatice, talasemie, siclemie)

• Hipersplenism

• De cauză mecanică sau toxică

• Parazitare (malarie)

Fiziologic crescute la gravide şi la sugari

La 2-3 zile după un episod hemoragic

După tratamentul anemiilor (cu fier sau cu vitamina B12)

Modificările reticulocitelor

Valori scăzute

Semnifică incapacitatea măduvei de a produce suficiente hematii

• Tumori medulare

• Radioterapie

• Anemie aplastică

• Anemie feriprivă

• Anemie Biermer

• Infecţii cronice

Indici eritrocitari

Se referă la mărimea şi conţinutul în Hgb al hematiilor

• VEM (MCV) = volum eritrocitar mediu

• HEM (MCH) = hemoglobina eritrocitara medie

• CHEM (MCHC) = concentraţia medie a Hb eritrocitare

VEM

VEM = Ht (%) x 10 / nr. E (mil/mm 3 )

80 - 94 microni

Indică volumul ocupat de o singură hematie.

Serveşte la încadrarea anemiilor în micro, macro şi normocitare.

Macrocitoză și microcitoză

HEM

HEM = Hb (g/dl) x 10 / nr. E (mil/mm 3 )

27-33 pg

Este o măsură a cantităţii medii de Hgb în

hematie.

HEM scăzut.

Anemie hipocromă

CHEM

CHEM = Hb (g/dl) x 100 / Ht (%)

32-36 g/dl

Este o măsură a concentraţiei medii a Hgb în hematii. Pentru o valoare dată a CHEM, cu cât celula este mai mică, cu atât concentraţia este mai mare.

Este foarte util în urmărirea terapiei în anemii, doarece foloseşte 2 măsurători foarte precise (Hgb şi Hct)

CHEM

Valori scăzute:

Înseamnă că o unitate de hematocrit conţine mai puţină Hgb decât normalul, sau Hgb a fost înlocuită cu substanţă stromală

• Deficit de fier

• Anemii macrocitare

• Hemoragii cronice

• Talasemie

Valori crescute:

• sferocitoză

Indicele de distribuție eritrocitară RDW

Este un indice calculat de analizoare în funcţie de VEM şi nr. de hematii.

Indică gradul de anizocitoză (diferenţele de volum între hematii)

Valori normale 8,5-11,5 microni

Anizocitoză marcată

Numărătoarea de trombocite (Plt)

Intervin în hemostaza primară (formarea trombului plachetar)

Numărătoarea de trombocite

Testul se solicită pentru evaluarea sindroamelor hemoragipare şi în bolile hematologice

Valori normale

• 150 000- 350 000/mm3

• Valori fiziologic crescute apar după efort fizic intens, iarna, la altitudine

Valori critice

Valori sub 20 000/mm3 sunt asociate cu risc de hemoragie

Modificările numărului de trombocite

• Valori scăzute (trombocitopenie)

• Afectarea măduvei hematogene (aplazie, invadare medulară)

• Sechestrare în splină

• Distrucţie periferică crescută ( prin mecanism imun, autoimun, hipersplenism, efecte toxice medicamentoase)

Modificările numărului de trombocite

Valori crescute (trombocitoze, trombocitemii)

• Posthemoragic

• După splenectomie

• După intervenţii chirurgicale

• În infecţii

• În cancere

• Sindromul mieloproliferativ cronic

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH, ESR)

Recoltarea: în tuburi cu dop negru

Anticoagulant: citrat de sodiu. Se agită după recoltare

VSH: semnificația testului

VSH = viteza cu care eritrocitele se depun timp de o oră în sângele necoagulat. Procesele inflamatorii şi necrotice determină modificări ale proteinelor plasmatice, care la rândul lor duc la modificări ale suprafeţei hematiilor. Acestea tind să formeze agregate (rulouri , fişicuri) şi să sedimenteze.

Este un test nespecific, nefiind tipic pentru o boală anume

VSH: Valori normale

Depind de metoda folosită

• Bărbaţi 0-15 mm la 1 oră

• Femei 0-20 mm la 1 oră

• Copii 0-10 mm la 1 oră

Valori fiziologic crescute apar

• la gravide (după săpt 12 şi până la 4 săptămâni postpartum)

• în timpul ciclului menstrual

Modificările VSH

• Valori crescute:

• Colagenoze (LES, PR)

• Infecţii

• Distrucţii tisulare

• Cancere

• Anemii severe

Modificările VSH

• Valori scăzute:

• Poliglobulie secundară sau în policitemia vera

• Sferocitoza ereditară

• Siclemie