Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

169

Transcript of Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

Page 1: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 1/169

Page 2: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 2/169

Page 3: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 3/169

It(

)lllilt

I

'1.

KIY()Sn

Kl

s-a

ni'lsr'rt[

;i

a t'tt'st'ttl

ttr I l,rn,,tit.

I'rovinc

rl.intr<l rcmilrcalbil2l

fanrilic rlc profesori;

tirlil

s.1rr

.r

condus

l)c'partarnentul de

Educalie al

Statului

Hawarii.

I )trpi'l

terminarea liceului,

gi-a

continuat studiile

la New

Yrrrk.

Absolvind

facultatea, a intrat in Marina

Americand

9i

a

luptat

in

Vietnam,

ca

ofifer

gi

pilot de elicopter.

int977,a infiinfat

o companie ce

a

scos

pe

piald primul porto-

fel din

nailon

pentru

surferi,

care in

scurtd

vreme a

devenit

un

produs de mare

succes.

Crealiile sale

au apdrut

in Runner's

World,

Gentleman's

Quarterly,

Success Magazine,

Netusweek

gi

chiar

in

Playboy.

La

47 de

ani

s-a

pensionat,

dar

se

ocupi in

continuare

de

in-

vestifii,

in special

in

domeniul

imobiliar.

in 7995, a

devenit cofondator al

unei organizalii

interna-

lionale

cu

profil

educalional,

care

funcfioneazdin

gapte

ldri

9i

care

gi-a

propus inilierea cursanlilor

in

arta afacerilor

gi

a

investifiilor.

in

calitate

de

specialist

in educafie, a

vorbit

de

la

cele

mai

importante tribune,

la fel

ca

9i

Og

Mandino,

Zig

Ziglar

sau

Anthony

Robbins.

Este

creatorul

jocului

CASHFLOW

in trei

variante

(pentru

copii, adulli

gi

avansali),

ce

reproduce

condiliile

unei

piefe

reale

gi

ii iniliazd pe

jucdtori

in

secretele

lumii financiare.

SHARON

L. LECHTER,

coautoare

a

volumului

de fald,

a

colaborat cu

Robert

Kiyosaki la

urmdtoarele

volume

apdrute

la Curtea Veche Publishtng:

Tatd

bogat, tntd

sdrac

(2000),

Copil

bogat,

copil iste

(2002), Profeliile

tatdlui bogat

(2007),

Tkndr

9i

bogat

(2007),

inainte de a demisiona

(2007),

Cine mi-n

luat baniiT

(2007),

Ghid

de investifii

(2007),

$coala

de

afaceri

(2007).

Dupd ce a absolvit Summa

Cum

Laude

Universitatea

de

Stat

din Florida,

oblinAnd

o

diplomd in

contabilitate,

Sharon

L.

Lechter s-a

angajat

la

o mare firmd de profil.

A

devenit expert

contabil

la

o

companie

Il

apoi

director de

impozite

la

o

com-

panie

nalionald de asigurdri.

Este fondatoare

a

primei

reviste

pentru

femei din

Wisconsin.

In

calitate

de

solie

9i

mamd

a

trei copii, s-a orientat

spre

in-

v5 5mAnt.

impreuni

cu

inventatorul

primei

cdrfi

electronice

(talking

book) a ajutat

la

extinderea acestei

industrii.

Este o

pionierd

in

dezvoltarea

noilor

tehnologii care

incearcd

si

readucd

pe

cAt posibil cdrtile in

viala

copiilor.

S-a

implicat

din ce

in

ce

mai

mult

in

formarea

celor

mici,

devenind

o

militantd in

domeniul

matematicii,

al calculatoarelor,

citi-

tului

gi

scrisului.

in

prezent, igi

concentreazd

eforturile

in direclia credrii

instrumentelor

educalionale

necesare

celor

interesafi

s5-9i

imbunitdteascd

educatia

financiar5.

CADRANUL

BAI{ILOR

Ghidul

tatdlui bogar

p

entru

lib

ertate

finan

ciard

ROBERT

T.

KIYOSAKI

in

colaborare

cu

SHARON

L. LECHTER

Ediqia

all-a

Traducere

din

limba englezl, de

Daniel-Mihai Dunci

%h

BUCURE9TI,2008

Page 4: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 4/169

Descrierea

CIP

a

Bibliotecii

Nationale a Romdniei

KIYOSAKI,

ROBERT

Cadranul banilor :

ghidul tatilui

bogat pentru

libertate

financiari

/

Robcrt

T. Kiyosaki impreuni

cu

Sharon

L.

Lechtcr.

;

trad.: Danicl-Mihai

Dunci

-

Ed.

a

2-a.

-

Bucuresti

:

Curtea

Veche

Publishing,

2008

ISBN 978-973

-669

-612-1

I. Lcchtcr, Sharon

IL

Dunci,

Daniel Mihai

(trad.)

336

174.4

Coperta

colccqiei:

GmnroN

AND SvANS

PRouuctroNs

www.griffon.ro

ROBERT

T;

KIYOSAKI

with

SHARON L.

LECHTER,

C.P.A.

The CASHFLOW

Quad.rant

Ricb Dad's

Guide to Financial

Freed.om

Copyright

O

1998, 1999

by Robert T. Kiyosaki

and

Sharon

L.

Lechter

All rights

rcserved.

CASHFLO\7 is

the

tradcmark

of CASHFLOX7

Technologies, Inc.

@

CURTEA

VECHE PUBLISHING,20A6

pcntnr prezcnta

versiunc

in

limba romini

ISBN

928-973 -669-612-1

Dedicatie

,,Omul

s-a niscut

liber;

dar pretutindeni

el

se afli

in

lanquri.

Unii

se cred

stipinii

celorlalgi,

dar nu-gi

dau seama

ci sunt mai

sclavi decit

acegtia."

jean

Jacques

Rousseau

Tatil

meu

cel bogat

obignuia

si spuni:

,,Nu

pogi fi cu

ade-

virat

liber

decit

arunci

cind

dispui

de

libertaie

financiari.*

Apoi

continua:

,,Libertatea

e intr-adevir

la

dispozigia

ruturor,

dar are

totugi

un pre{.c

Cartea

de

fagi

se

adreseali

celor dispugi

si

pliteasci

acest

pre[.

Prietenilor

no$tri

Succesul

fenomenal

al

cirqii Tatd

bogat,

tatd

sdrac

ne-a adus

mii

de

noi

prieteni

in intreaga

lume.

Prietenia

qi

cuvintele lor

binevoitoare

ne-au

determinat

si

scriem

Cadranal

Banilor,

care

este

de

fapt

o continuare

a

lucririi

mentionate

mai

sus.

Prin

urmare,

dorim

si

mulgumim

tuturor

prietenilor

nogtri,

vechi

gi

noi, pentru

sprijinul

enruziast

pe

""re

l-a.,

acordat

celor

mai

extraordinare visuri

ale noastre.

Page 5: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 5/169

INTRODUCERE

Sunteti liber

din punct

de

vedere financiar ?

Cadranwl

Ba-

nilor

este

o

carte

scrisa

special pentru

dumneavoastri,

in

cazul

in

care

aqi ajuns

la o

riscruce financiari

pe

drumul

viegii.

Daci

doriqi si preluati

controlul asupra activitigii

pe

care o

desfiguraqi

in

prezent, in

vederea schimbirii destinului

dumneavoastri

financiar,

eavd"va

fi

un ghid devotat.

Iatd,

Cadranwl

Banilor:

Literele

din

fiecare

compartiment

reprezinti:

A

-

angajat

L

-

liber-profesionist

P

-

patron

I

-

investitor

In

ce

cadran

vd

aflayi

?

Este

cel

potriait

fentrw

t

*red,aod,strd,

?

Page 6: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 6/169

C.qlneNur

BANTLOR

Fiecare

dintre

noi

aparqine

cel puqin

unuia

dintre

cele

patru

sectoare ale

Cadranulwi.lJnde se

situeazi

frecare

este

un

lucru

determinat

de sursa din care

ii

vin

banii.

Mulqi

dintre

noi

se

ba-

zeazd.pe salarii,

fiind

deci angaiaqi,

in

timp ce

algii

sunt

liber-pro-

fesionigti.

Angajaqii

gi

liber-profesionigtii

se

situeazi

in

partea

stinga a

Cadranwlwi

Banilor.

Partea

dreapta este

rezervata

per-

soanelor

care

i9i

obqin

banii

din afacerile

pe

care

le degin sau

din

investiqiile pe

care

le

fac.

Cadranul

Banilor

se

refera

la

cele

patru categorii

de

oameni

care

alcituiesc

lumea afacerilor

-

cine sunt

9i

ce

anume

ii face

unici.

El vi va ajuta

sa identificaqi

sectorul

in care

vi aflaqi

in

prezent

gi

si

definiqi

traseul

spre

Punctul

in

care dorigi

sa

ajungegi,

in demersul

dumneavoastri

citre

libert aea

financrati.

Chiar

daca

libertatea

financiara

poate

fi

gisiti

in

toate

cele

patru

cadrane,

aptirudinileprevd,zute

de

,,P"

$i

,,I"

vivot

aiuta

si

vi

atingegi

obiectivele financiare

mult

mai rapid.

Totodati,

un

,,A"

de succes

ar

trebui

si

devina,

in acelagi

timp,

un

,,I"

de

succes.

Ce arei sd

te

faci

cknd

o sd

fii

mdre

?

Aceasti carte

este,

in

multe

privinqe,

partea

a

II-a a

volumu-

lur Tatd

bogat,

tatd

sdrac.

Pentru aceia

dintre

dumneavoastri

care

nu atr citit

Tatd

bogat,

tatd

sdrac, trebuie

mentionat ci se

referi

la

diferitele

lecqii pe care

cei doi taqi

ai

mei

mi

le-au

oferit

despre

bani

9i

alegerile

ce trebuie

ficute

in

viaqa.

lJnul

era

tatil

meu biologic, iar

celalalt

era

tatal celui mai bun

prieten

al

meu.

Unul

avea

studii superioare,

iar celilalt

renun{ase

la gcoali

dupa

ce

fusese

exmatriculat

din

liceu. Unul

era

sirac,

iar

celilalt

era

bogat.

Ori de cite

ori eram

intrebat

,,Ce

vrei sa te

faci atunci

cind

vei

fi mare

?",

tatdl

meu

cel

erudit, dar

sirac,

imi reitera

accca;i

recomandare:

,,Du-te

la

gcoali,

invaqa

bine

9i

ia

notc

bune,

dupi

carc gascgte-qi

o slujba

siguri."

l-i

.ccclnancla

un drutn

?n

viagi

cAl'c,

c.rttltrrnt

()ntlrtttt'tlu'i,

irr

{:i

rritirt

tstfcl:

Sfatwl

tatdlwi sd.rac

Tatil

sirac

imi recomanda

sa devin

ori un

,,A"

(angajat)

cu

un

salariu

bun,

ori

un

,,L"

(liber-profesionist)

bine

plitit,

pre-

cum

medicii,

avocagii

sau contabilii.

Tatil

meu

cel si.rac era

foarte preocupat

de ideea constangei

in

salariu

gi

beneficii,

cit

9i

de

aceea a

siguran(ei in

slujbi.

Acesta este

gi motivul

pentru

care

ocupa un post

de

oficial

guvernamental

bine

pl;tit

-

geful

sis-

temului

de educaqie

in

statul

Hawaii.

Pe de

alta parte,

tatil

cel

bogat, dar

lipsit

de

educaEie,

imi

didea sfaturi total

diferite.

El imi

recornanda astfel:

,,Du-te

la

;coala,

absolvi o

facultate,

clidegte o afacere

gi

invaqi

si

devii

un

investitor

de succes."

Ma indemna

si rtrmez un

dmm

in viaga

care, conform

Cadranwlui, ar

fi

ardtat

astfel:

Sfatwl tatdlui bogat

Page 7: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 7/169

10

CanneNur

BAMLoR

Aceasti

carte

descrie

procesul

mental,

emoqional

gi

educa-

gional

pe

care l-am

traversat

urmind

sfatul

'atilui

bogat.

Cui

i se

adreseazd

(tcedstd

cd.rte

Cartea defata

e scrisd

pentru

cei

care

sunr

pregitigi

si

schimbe

cadranele.

Ea

se

adreseazd,inspecial

p.rro"nilor

care

se

regisesc

in

sectoarele

,,A"

gi

,,L",

dar

intentio

neazd.

si

devina

,,P"

sau

,,I".

Este recomand,atd

celor

dispusi

si

renunge

la

siguran(a

unei

sluj-

be gi

si

inceapi

si-;i

cladeasci

siguranga

frnanciari.

Nu

este

o

cale

ugor

de

urmat,

dar

risplata

de

la

capatul

cilitoriei

meriti tot

eforml. Este

o

cilitorie

spre

libertateahnanciard.

Cind

aveam

t2 am,

tatLl

cel bogat

mi-a

spus

o

povestioar;

care mi-a

servit drept

ghid

citre

bunistare

si

libertate

financia-

ri.

A fost

modul

prin

care

tatil cel

bogat mi-a

explic

at

dlferenqa

dintre

partea stingi

a Cadranului,

segmenrele

,A"

gi

,,L",

gi

partea

dreaptd",

adici

sectoarele

,,P"

$i

.I".

Povestea

suna

afa:

,,A

fost

odatl.

ca niciodati

un

situc oarecum

bizar.

Era o

plicere

si locuiesti

in

el, cu

o singuri

excepgie:

localitatea

nu

avea apd,

decit

atunci

cind

ploua. Pentru

a

rezolva

aceasti pro-

blemi

o dati

pentru

totdeauna,

inqelepqii

sarului

au

decis

si

organizeze

o

licitaqie

pentru

a

incheia

un contract

prin

care

si

se

asigure zilntc

aprovizionarea

cu

apd. a localitiqii.

Doi

birbaqi

s-au

oferit

si

se ocupe

de

treabd., iar

bitrinii

au

decis

si

ii

insircineze

pe

amindoi

cu aceasti

responsabilitate.

Hotirirea

lor

era argumentati

de

faptul

ci pugini

comperitie

nu

strici

-

prequrile

ar

rdmine

mici,

in

timp

ce

riscul

ca

satul

si

ramini

vreodati

fird, apl,

ar

fi

redus

considerabil.

Primul

dintre

cei

doi

contractanti,

pe

nume Ed,

s-a

pus

ime-

diat

pe

treaba.

A

cumpirat

doua

galegi de

oqel

galvanizat

qi a

inceput

si

execute

curse

dus-intors

pini la

cel

mai

apropiat

lac,

aflat

la

o depirtare

de

1,5

kilometri. Banii

au

inceput

si

vini

imediat,

in

contextul in

care lucra

de dimineagi

pini scara,

scolind

api

din

lac

cu

cele

doui

gileqi ale

sale,

pe

carc

lc

golca

intr-un

bazin mare

de ciment,

aflat in

sat.

ln

ficcarc

clirnincaqri

era

ncvoit

si

se trczeasci inaintca

cclorlalgi

pcntru

:r

.sc

asigurr

ci

rczcrvorul

corrqinc

suficicnti

api,

astfcl

incit

sji

il('()pcrc

nccc

INtRooucrnr

11

sitigile sitenilor.

Muncea

din greu, dar

erafoarte

fericit

ci poate

face

bani

si

ci este

unul dintre

cei

doi

conrracrangi

exclusivi

ai

acelei

afaceri.

Cel

de-al

doilea

cistigator

al

conrracfului, Bill,

a dispirut

pentru

o vreme.

Nu

a

fost

vdzut

luni

la

rind,

fapt

ce

l-a bucurat

foarte

mult

pe

Ed, intrucit

nu avea

niciun fel

de

concuren{i.

Tot

profitul

ii

revenea

lui.

in

loc

si

cumpere

doud

gileqi,

in

ideea de

a

intra

in

competitie

cu Ed, Bill

gi-a

intocmit

un

plan

de afaceri, a

fondat

o corpora-

gie,

a

gisit patru investitori,

a angajat un

pregedinte care

s;.

administreze

afacereagi

s-a

intors

sase

luni

mai

tirziu

cu

o echi-

pi de

constructori.

ln

decursul unui

an,

echipa sa a

construit

o

conducti

uriagi

de

oqel

inoxidabil

de

la

lac

pini

in

sat.

La fastuoasa

ceremonie

de

deschidere,

Bill

a

anuntat ci

apa sa

este

mult

mai curati

decit

cea

a lui

Ed.

ii

.ra

cunoscut

faptul

ci

existaseri nemulgumiri

in

legiturd,

cu

apa

murdari

adusi

de

Ed

in sat. De

asemenea,

el

a

anuntat

ci

poate aproviziona

satul cu

apd,24

de

ore

din24,

gapte

zile pe

saptimini.

Ed nu

purea aduce

api in

sat decit la

sfirgit de

siptamini,

cind nu

trebuia si

meargd

la

slujbi.

Apoi,

Bill

a

precizat

cd

prequl

siu va

fr

cu

75o/"

mai

mic decit

cel

al

lui

Ed,

pentru

o

api

de

o calitate

superioari,

provenitd

dintr-o

sursi mult

mai

siguri.

Sitenii

au

primit

cu

multi

bucurie

aceste

vegti

9i

au

dat

fuga la

robinetul

dela capd"-

tul

conductei

lui Bill.

Pentru

aface faqi

concurenqei, Ed gi-a

redus

prequl

cu75o/o,

a

cumpirat

alte doui

gileqi, le-a

dotat

cu capace

si a

inceput

si

care

cite patru

gileqi,

la

fiecare drum.

in

intengia

de a

ofeii ser-

vicii

mai

bune, el

gi-a

angayat

cei

doi fii

pentru

a-l

ajutain

turele

de noapte

si

in

weekenduri.

Cind

baieqii sdi

au

trebuit

sd

plece

la

facultate,

el

i-a

luat

deoparte

gi

le-a spus:

"

Si vi intoarceqi

repede,

pentm

ci.,

intr-o

buni. zi,

aceastl

afacere

va fi a voastri

>>.

Din

diverse

motive,

dupi

ce

au

rerminat

facultatea, fiii

lui Ed

nu s*au

mai

intors.

itt

acest

context,

Ed

a

fost nevoit

sd,

angajeze

oamcni,

insi

n-a

trecur

mult

timp

si a

inceput

si

aiba

probleme

cu ci

Ei

cu

sindicatul.

Angajaqii

ii

cereau

salarii mai mari,

bene-

Page 8: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 8/169

12

CenuNur

BAMLoR

ficii

mai

multe

gi

il

anunqau

ci nu

mai

sunr dispugi

si care

mai

mult

de o

singuri

gdleatd,la

un drum.

De

cealalti

parte,

Bill

gi-a dat

seama

ci,

dacd

satul

siu

are

nevoie

de api,

era foarte

probabil

ca

gi

alte

sate

si

se

giseasci

in

aceeagi situalie.

$i-a

revizuit planul

de afaceri gi

a

pornit si-gi

vindi

sistemul

de

furnizare

a apei

-

rapid,

ieftin, sigur gi de

capacitate

mare

-

in

sate din

intreaga lume.

Obqinea

profit de

doar

un cent

la

fiecare

gileati

de

api furnrzatd,dar livra miliarde

de gnleli

zilnic.

Indiferent

daci

muncea

sau nu, miliarde de

oarneni

consumau miliarde

de gileqi

de api,

fecind

ca

banii si-i

curga

firi

incetare

in cont.

Bill

concepuse

o conducti care si

aduci

nu numai

api

in

casele

oameniloi,

ci

9i

bani

in contul siu.

Bill

a

riit fericit

pini la

adinci bitrineqi,

in timp

ce

Ed a rru-

dit

din

greu

toati

viaga,

apisat

de

nenumirate

probleme

finan-

ciare.

Sfirgit."

Aceasti

poveste despre

Bill

gi

Ed

m-a cdliuzit

ani la

rind.

M-a

ajutat

de fiecare

dati in procesul

de

luare

a

deciziilor

cruciale.

Ori de

cite ori mi

aflu

in faqa

unui

moment

important, mi

intreb

asdel:

,,Construiesc

o

conducti

sau

car

gileqi ?"

,,Muncesc

pe brinci

sau

lucrez inteligent ?'

Rispunsurile

pe care mi

le-am

oferit

la

acesre

intrebiri mi-au

asigurat

libertatea financiari.

$i

acesta

este

subiectul cirqii

defaqa. Se

referi la

ce

trebuie si

faceqi

pentru

a

deveni

un

,,P"

sau

un

,,I".

Se

adreseazd,celor

care

s-au siturat

si care

gnleqi

si

se

simt

pregiriqi

si consrruiasci

o

conducti

prin

care

si

le

intre

bani

in

buzunare...

nu

si

le

iasi.

Aceastd

uffte

este strwctwratd.

tn tei

pdrgi

Partea

I:

Prima

parte

abordend" diferenqele

esen{iale

dintre

persoanele din cele

patru

cadrane. Se

referi

la

motivele

pentru

care

unii oameni

graviteazd.

in

anumite

cadrane gi

deseori

rimin

impotmoliti

intre

graniqele

lor, firi a-gi da

seama

de

asta.

Totodatl,

vi

va

rjuta si

identifica{i

segrnenrul

din

Cadran

in care

vi aflaqi

acum

qi

punctul

in

care

vi.

doriqi

si

fiqi

pcstc

cinci

ani.

IurRooucpRe

13

Partea a

ll-az

Cea de-a

doua

parte d

cdrlli vorbegte

despre

schimbarea

personala.

Se

referi

mai

degrabd"la

,,crne"

trebuie

sa

figi

gi

mai

pu[in

la

ce trebuie

sa faceqi.

Partea

a III-a:

Cea de-a

treia

parte

definegte

cei

Eapte

pagi

pe

care

ii

puteqi

urma

pe

drumul

catre

parte

a

dreaptd'

a

Cadranwlui.

Vi voi

impartisi altele dintre

secretele

tatilui

bogat

privind

apti-

tudinile necesare pentru

a

fi un

,,P"

sau

un

,,I"

de

succes.

Va

voi

ajuta

sa alegeqi

propriul

drum spre

libertatea

financiara.

Pe intreg parcursul

cirqii

voi continua

sa

subliniez

impor-

tanqa

inteligenqei

financiare.

in

cazulin

care

doriqi

si

operagi

in

partea

dreapta

a cadranului,

unde se

afli

segmentele

,,P"

sl

,,I",

trebuie

si

fiqi

mai

inteligent

decit

aceia care aleg

sa rimina

in

partea

stingi,

cum

ar

fi

,,A'

sau

,,L".

Pentru

a

fi

,,P"

sau

,,I",

e obligatoriu

si

fiqi capabili

si

con-

trolagi

direcqia in

care

curge

propriul

flux de

numerar.

Aceasti

carte este scrisi

pentru

oamenii

care

sunt pregitigi

si

practice

schimbari

in propriile

vieqi.

Se adreseazi

celor

dispu;i

si

renunqe la siguranqa unei slujbe

gi sa

inceapi si-gi construiasci

propriile conducte,

astfel

incit sa

atinga

libertatea

financiara.

Ne aflam

in zorii

Erei Informaqionale,

iar aceste

vremuri

ne

vor oferi

mai

multe

oportunitiqi

ca oricind

pentru

dobindirea

recompensei

financiare. Persoanele

inzestrate

cu

aPtitudinile

prevazute

de cadranele

,,P"

$i

,I"

vor

fi

cele

care

vor

avea

pu-

terea de a

identifica

9i

profita

de

aceste oportunitegi.

Pentru

a

avea succes

in Era Informaqionala,

o

persoani

va

avea

nevoie de

cunogtinle

in

toate

cele

patru

cadrane.

Din

picate,

qcolile noas-

tre

au

rimas in Era

Industriali si

ii

pregitesc

pe

tineri

doar

pen-

tru

partea

stingi a Cadranwlui.

Daci

va aflagi

in

cdutareaunor

noi raspunsuri pentru

a avansa

in Era Informaqionali",

atunci

aceasta

carte

este scrisi

Pentru

dumneavoastri.

Este

scrisa pentru

a

vi

insoqi

in

calitoria

pe care

rrmeazl, si

o intreprindegi

in

Era Informagionali. Nu

contine

toatc

rispunsurile...

dar va va

pune

la

dispozigie

toati

experienqa

pc carc am acurnulat-o

in

calatoria

mea

dinspre

partea

,,A-L"

a

()atlrrtnwlu.i

llanilar sprc partca

scgmentclor

,,P"

st

,,I".

Page 9: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 9/169

14

CaoRlxur

BAMLoR

-.

Daci

sunteli

pe cale

si

porniqi

intr-o

calitorie

spre libertatea

financiara

sau daci

sunteti

deja

in

mijlocul

uneia,

Jtunci

aceasti

carte

este exact

cea de

care

aveti nevoie-

ln

sem.r

de

mulgumire

penrru

ci

aqi

citit

aceasta

carte

gi v-a[i

imbogiqit

cunostintele

despre

bani gi

afaceri,

vi

ofer

un material

audio

special intitulat

:

,,Ce

m-A

tnadpat

tatdl

bogat

despre

inaestipii."

Este vorba

despre

o

caseti

educaqionali

care prezinti

in

mod

detaliat

invi.titurile

tatilui

meu

cel bogat in

privinga

investiqiilor.

vi

este

oferitd

in

vederea

extinderii

orizontului

dumneavoastri

edu-

caqional

gi

a

explicirii

motir,"ului

penrru

care

creim

produse educa-

tive

pentru

oameni

ca

dumneavoastri.

Are

un

pret

cu

aminuntul

de

19,95

dolari, dar

noi v-o oferim

cadou.

Aceasti

caseti

nu

prezinti

ceea

ce

eu numesc

strategii

de

inves-

tiqii

pentru

,,clasa

de mijloc"...

si mi

refer

aici

mai

ales

la

cei care

depind

cu

precidere

de fondurile

muruale.

De fapt,

prin intermediul

ei veqi

descoperi

de ce

oamenii

bogaqi

nu

invesresc

in fondurile

mutuale.

Ca

9i

in cazul

celorlalte

produse pe

care

le

promovim,

facem

tot

posibilul

penrru

a

ilustra

diferenqele

dintre

modurile

de

gi.dire

ale

celor

trei

categorii

principale

de

oameni: bogagii,

siracii

si cei

ce

aparqin

clasei de

mijloc... lisindu-vi

apoi

pe

dumneavoas-

tri

si

alege$ modul

in

care

si

gindigi.

P6ni

ia

urmi.,

unul

dintre

be-

neficiile

traiului

intr-o

socierate

liberi

este acela

ci

avem

cu

tolii

posibilitatea

de

a

alege

si fim

bogaqi,

siraci

sau

oameni

ai

clasei

de

rnijloc.

Decizia

va

apargine, indiferent

din

ce caregorie

sociala faceri

parte

asti.zi.

Tot

ce trebuie

si

facegi

pentru

a

intra

in

posesia

acestei

casete

audio

este

si vizitaqi

website-ul

nosrru

special

la

www.richdadbook2.com

gi poate

fi

a

dumneavoastri

gratis.

Mulgumesc

I

I'ARTEA

I

Cad,ranul

banilor

Page 10: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 10/169

CAPITOLUL

1

,rUe

ce rcw

rsd,

lwaqi

o slujbdi"

in

anul

1985,

eu

9i

sogia

mea, Kim, am

rimas

pe

drumuri.

Eram

gomeri

gi

din economiile

pe care

le ficuserim

ne

mai

rimisesera

puqini

bani; cirqile

de credit depigiseri

plafonul

maxirn; locuiam intr-o

veche

Toyota

maronie

cu banchete

rabatabile

care

ne

serveau

drept

paturi.

La

un sfirgit

de

sip-

timini,

cruda

realitate

a

inceput si-gi spuna greu

cuvlntul: cine

eram,

ce

ficeam

si

incotro ne indreptarn.

Perioada

in

care

am stat

ferl,

adepost a mai

durat

doui

sip-

ti.mini. Cind a constatat

situaqia

financiari

disperata

?n care

ne

aflam,

o prietend

ne-a oferit

o

cameri

la

subsolul

casei

sale.

Arn

locuit

acolo

timp

de

noui

luni"

N-am

dezvdlurt

niminui

situaqia

noastri. itt ."n

mai

rnare

parte

a

timpului, eu

gi

soqia

mea

pistram aparenta

unei

oarecare

rrormalitigi.

C6nd prietenii

si rudele noastre au

aflat de

nenoro-

cirea

care se abituse asupra

noastri,

prima

intrebare

pe care

ne-au

rrdresat-o

a

fost:

,,De

ce

nu va

luaqi

o slujbi?"

[.a

inccput,

am

incercat

si

le

explicarn

motivele,

dar,

in

cele

rrrai

rnultc

cazuri,

nu

ne-am

putut

face ingelegi.

Atunci cind

te

lfli

in

faga

cuiva carc

prequie;te

serviciul,

e

greu sa-i

explici

de ce

rru i1,i

rkrrcpti

ur-rul.

Page 11: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 11/169

18

ClnReltur

BAMLoR

Ocazional,

am

avut

cdteva

slujbe mirunte,

cigtigind ciqiva

dolari de ici-colo.

Dar

am

ficut-o

numai

pentru

a

nu rimine

cu

stomacul si

rezervorul

de

benzini

goale.

Acei

ciqiva dolari n-au

fost

altceva

decit

combustibilul

care ne-a

ajutat

si inaintim

spre

un

scop

bine

definit.

Trebuie

si,

recunosc

cd

in

momentele

de mare

indoiali, ideea

unui

loc

de munci

sigur,

stabil, cu

un

salariu

regulat,

a

fost

tentanti. Dar

pentru ci

siguranla

unei

slujbe nu

era ceea

ce cautam noi,

am

ribdat,

triind de

pe o

zi

pe

alta,

pe marginea

unui

abis

financiar.

Acel

an,

1985,

a

fost

nu numai

cel

mai

nefast din

viaga noas-

trd,

dar

gi

cel mai

lung. Toqi

cei

care

spun

ci banii nu

sunt

importanqi,

o fac

penrru

ci

n-au

triit

foarte

mult

timp

{dre

ei.

in

a"."

perioadi,

eu

9i

cu Kim ne-am

certatqi ne-am contrat

de

multe

ori.

Teama,

nesiguranta gi

foamea

supraincarci

circuitul

emo{ional

al

unui

om

si deseori

ne

certim

tocmai

cu

persoana

care

ne iubegte

cel mai

mult.

Pini la

urmi,

dragostea a fosr

cea

care

ne-a

tinut

impreuni,

iar legitura

noastri

de

cuplu, cilita

pe

fondul

greut;qilor,

a

devenir

si

mai

puternici.

$tiam

incorro

ne

indreptam;

singurul lucru

pe care

nu

il

cunoqteam era

daci

vom

ajunge

acolo.

$tiam

ci ne-am

putea gisi,

oricind, un

serviciu

sigur, stabil

gi

bine

pletit. Amindoi

eram

absolvengi

de

facultate,

aveam

aptitudini

valoroase

qi

o solidi

eticd. a

muncii.

Dar nu

asra

ne

doream;

nu

ciutam

siguranga

unei slujbe.

Ceea ce

urmiream

noi

era

libertatea financiari.

Pini in

anul 1989

eram

deja milionari.

Cu

roare ci

in

ochii

unora piream

a

fi

oameni de succes, noi

simgeam

ci

inci nu

ne

indepliniserim

visele.

Nu

arinsesem

adevarata

libertate finan-

ciard,.

Acest lucru

s-a

intimplat

abia

in

anu|1,994.

Pe-atunci,

nu

mai

trebuia

si

muncim

nici md.car

o

zi

din

viaga. Exceptind

eventualitatea

unui

dezastru

financiar

neprcvizut,

amindoi

dcvcniscrim

liberi

din

punct dc vcdcrc financiar.

La

acca

vrcnlc,

Kinr

avca

37 tlc

rrni,

iar

ct

47.

,,Dr

cr,

Nu

vA

r.u,L1r

o sruynA?"

Nu

ai

neaoie

de

bani

cct

sd

faci

bani

Am

inceput

aceasti carte

cu

relatarea

perioadei in

care nu

aveam

casi intruclt

deseori

aud oameni

spunind:

,,Ai

nevoie

de bani ca

si

faci

bani."

Nu

sunt

deloc

de acord cu

aceasri afirmatie.

Nu banii

au

fost

cei

care

m-au

ajutat sa devin

dintr-o

persoani

fira

casi in

1985

un

om

bogat

in 1989,

dupa

care unul liber

din punct

de

vedere

financiar

in

1994.

Nu

am

avut

niciun

ban

atunci cind

am

pornit

pe acest drum, ba

mai

mult

-

eram

datori.

De

asemenea)

pentru

a deveni bogat nu

e

nevoie

nici

de o

bund

educaqie formale.

Deqin

o

diploma care

atesri

ci

am

absolvit

o

facultate,

dar

vd"

spun

sincer

ci

atingerea libertaqii

financiare

n-a

avut

nimic

de-a face

cu

ceea ce

am

invdtat

la fa-

cultate.

in niciun

moment nu

am

simgit

nevoia

de

a apela

la

cunogdnqele

mele

de

matematici,

trigonometrie sferici,

chimie,

frzrca,

literatura

francezd,

sau

engleza.

Mulgi

oameni

de succes

au

renuntat

la

gcoalS

inainte de

a

primi

vreo

diploma.

Oameni

precum Thomas

Edison,

fonda-

torul

General

Electric; Henry Ford,

fondatorul

Ford

Motor

Co.; Bill

Gates,

fondatorul

Microsoft; Ted

Turner, fondatorul

CNN;

Michael

Dell,

fondatorul

Dell

Computers;

Steve

Jobs,

fondatorul

Apple

Computer; gi Ralph

Lauren, fondatorul

Polo. Educagia

de

nivel

universitar

esre

imporranri

pentru

pro-

fesiile

tradiqionale,

nu insi

gi

penrru

modul

in

care

acegri

oameni

au dobindit

averi

fabuloase.

Ei

gi-au

dezvoltat

propri-

ilc

afaceri

de succes

si exact

asta ne

striduiam

si

noi

sa

facem.

Atwnci,

de

ce anume

e

nevoie

?

Deseori,

sunt intreb

at:

,,Dacd.

nu

ai nevoie

de

bani

pentru

a

l:rcc

bani, ier gcolilc

nu

ne

invaqi

cum si

fim

liberi

din punct

de

vcdcrc

finar-rciar,

atunci

de ce

anume

e

nevoie

?"

l{ispunsul

mcu

cstc

invariabil

acelaqi:

E nevoie

de

un vis,

de

rnultri

rlctcrrninar-c,

clc

a

fi clispus

sa

invcqi

repede.si

dc abilitatea

rlc

ir

1i

lolosi

l,r

rn,rxirrrrrrrr;rptitr-rclinilc

cu

cxrc

tc-n

?nzcstrat

Page 12: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 12/169

20

CnoneNur.

BANTT.oR

Dumnezeu.

Nu

in

ultimul rlnd,

c nevoie

sa stii

din care

sector

al Cadranwlwi

Banilor

sa

produci

venit.

Ce

este

Cadranwl Banilor?

Diagrarna

de mai

jos

reprezinti

Cadranul Banilor-

Literele

clin

fiecare

segfilent

reprezintS:

A

-

angajat

L

--

liber-profesionist

P

patron

tr

--

invr:stitor

Care sector

al Cadranwhi

,ud

poate

Ttrodwce

verrit

Cadranwl

Banilor

reprezinti gama

dc

rnetode

prin

care

sunt

produgi

banii sau

venitul.

Spre

exemplu,

un angajat

cigtiga bani

prin

pi.strarea

unei slujbe

si

prin

munca pe

care

o

depune

pen-

tru o

persoani sau pentru

o companie.

Liber-profesionigtii

igi

obgin

banii

lucrind

pentru ei ingigi.

lJn

patron deqinc o afaccrc

care

aduce

bani,

in

timp

ce

investitorii isi

traS; vcnitul

din

diversele investigii

pe carele {ac

-*

cr:

alte

cuvinte, bani

r;are

p,ro-

duc mai mulqi bani.

Mctode]e cliferite

de obqinere

l'.

urrr.ri

vcnil

iri,-:..'r;il:r

tilrrrri

rlc

gindirc

difcritc, alrilitirti

pr:rct-ic,: t{i{.-,

itr',

r.',ti i',rlui::rritrrrrlc

difcritc si

gcnr-rri

diltc,ritc

dc: o,rrrrc'rri Iiit'c',rrr'()nr

('iltr;rs

rlc

lrrrrrl

rlirttrt:

cclc' pltt

r.u

t'utlr',urr'.

,,De

ce Nu

vA

ruaTl

o

sruJBA

?"

21

E

adevirat

ca

ba.nii

sunr

ro[i la fel,

dar

felurile

in

care

pot fi

c.igtigaqi

variazd,de

la

un

cazlaakul.

privind

cele

parru

denurniri

diferite

ale

fiecdrui

cadran,

v-aqi

purea

intreba:

,,Care

dinffe

cadrane

imi

aduce

cel

mai

,orr.

,r.iit ?,'

Fiecare

cadran

se deosebegte

de celelalte.

pentru

a

produce,

simulhn,

venituri

din

mai

multe

cadrane

esre nevoie

de aptitu-

dini

diferite

gi

de

personalitiqi

diferite,

chiar

dacapersoaria

din

fiecare

cadran

e una

si

aceeasi.

,4.

te

transpune

dintrjun

caclran

in

altul

este

ca si

cum

ar

juca

golf

dimine ati, iar

seara ai

asista

la

un

spectacol

de

baler.

Pwte{i

obgine

aenitwi

din

toate

cele

patra

cadrane

.

cei

mai

rnulgi

dintre

oameni

au

potenqialul

de

a

produce

ve-

nituri

din

toate

cele

parru

cadrine.

Motivele

i.nt..,

"ur.

legem

un

anumit

cadran

din

care

si

ne

extrageri

venitul

de

bazd nu

prea

tin

de

ceea

ce

am

invaqat

la

gcoal;";

mai

degrabi,

e 9

au

legituri

cu

punctele

noastre

forr.,

cu valorile,

,hLi.ir-

nile

gi interesele

noastre

esen(iale.

Aceste

diferenge

primordiale

sunt

cele

care

ne

atrag

sau

ne

tin

departe

de unele

dintre

cele

patru

cadrane.

$i

totugi,

indiferent

de

activitatea

noastri

profesionali,

existi

posibilitatea

de

a

rnunci

in

roate cele

patru

Jad."rr..

IJn

medic,

de.pildd,

poare

alege

si

obgini

venit

iin ipostaza

unui

,,A..

_

adici

de

angajat

al unui

mare

spital

sau

mrincind

in

cadrul

unui

servrciu

guvernamental

de

sinitate

publici. Tot

ca

,,A..,

poate fi

medic

militar

sau

se

poare angajainir-o

agengie de

asiguri,

i,

care

are

nevoie

de

un

doctor

in

cadrul

personalului"

.

Acelagi

docror,

.insi,

ar

prrt."

decide

si

cigtige

bani

din

ipostaza

de

,,L",

adici

de

liber-profesionist.

Astfef

el ar

putea

sa-si

practice

meseria

in

sistemul

privar,

infiinqAnd

un

cJbinet

prop.riu,

angajdnd

personal

qi

formindu-gi

o listi

c,

clienqi

l'ideli.

Totodati,

medicul

nostru

ar

putea

hotiri

si

devini. un

,,p..

_

s:i

aiba

propria

clinica

sau

propriul

laborator,

a'gajand

"lqi

.o-

lcgi

clc brcasli

care

si

profcsezi

penrru el.

Acest

-"a;.

ar

purca

:rngljir

q;i

un

rnrrragcr

cxrc

si-i

adrninistrczc

afaccrcr.

lr.,^a<,,,.rr

Page 13: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 13/169

22

CnoRlxur BAMLoR

caz, medicul respectiv

ar detine

o

afacere,

dar

nu

ar

fi

nevoit

si

lucreze in

cadrul

ei. Mai mult,

medicul

ar

putea decide

si

fondeze

o

afacere care

si

nu

aibi

nimic

de-a

face

cu

lumea me-

dicali,

in

timp ce ar

practica

medicina intr-un alt

loc.

itt a.ert

caz,

medrcul

gi-ar

atrage

venituri din

doui

rpostaze

diferite,

ca

,rAtt

gi

rrP".

Ca

,,I",

medicul gi-ar

putea

genera

venituri din

investiqii

ficute

in

alacerea altcuiva sau in

domenii precum

bursa, praqa

de

obligagiuni

sau

valorile

imobiliare.

Cuvintele importante

sunt

,,genereazl"

venituri din". Nu

conteazd"

atit

d,.e

mult

ceea

ce facem,

cit

metoda prin care

ne

obginem

veniturile.

Metode

diferite

de

generare

a aenitwlai

Mai mult decit

orice,

diferenqele

personale

intre

punctele

forte,

valorile,

slibiciunile

si interesele noastre

esentiale sunt

cele

care

afecteazd

alegerea

cadranului

ca.re ne va

genera veni-

tul.

IJnora dintre

oameni

le

place

si

fie

angajagi,

in

timp

ce algii

nu

suporti

ideea in

sine. Unii oameni adora si

deqini

o com-

panie,

dar

nu

doresc si

fie

cei

care

o conduc.

Altora

le

place si

fie

patroni si, in

acelasi timp,

si

administreze

companiile

pe

care

le

deqin. Sunt oameni care

preferi

investigiile, in

timp

ce

alqii nu vid intr-o

astfel

de

activitate

decit

un

risc

uriag de a

pierde

bani. Cei

mai multi

dintre

noi

au cite

puqin din fiecare.

A

obgine succes

infiecare

dintre cele

patru

cadrane inseamni,

adeseori, a

redirectiona

unele

dintre valorile

noastre

funda-

mentale.

Putegi

fi.

bogat

sau

sdrac

tn

toate

cele

patrw

cadrane

Este important

de

observat

ci

putegi

fi bogat

sau

sirac

in

toate cele patru

cadrane. Existi

persoane

care cigtigi

milioane

de

dolari gi altele care

egueazi

in fiecare dintre cele patru

ca-

drane.

A fi intr-unul

sau

altul

dintre

cadrane

nu

Harantcaziin

mod

obligatoriu

succesul financiar.

,,DE

cE NU

vA

LUATI

o

srulnA

?,,

Cadranele

nw

sunt

egale

intre

ele

Cunoscind

trisaturile

diferite

ale

fiecirui

cadran,veti

avea o

imagine

mai clari

in

privinga

cadranului

sau a

cadranelor

care

vi

se

potrivesc

cel mai

bine.

_

De

exemplu,

unul

dintre

numeroasele

motive pentru

care

am

ales

si activez

cu

precadere

in

cadranele

,,P"

$i

,,I"

a

fost

reprezentat

de

avantajele

din

domeniul

taxelor.

in general,

p.r-

soanele

care lucreazdin

partea

stlngi

a Cadranwti;

d;rp"i

de

p_utTe

cii legale

de

a

eluda

taxele.

in

schimb,

in

partea

dieaptd,

a

Cadranwlui

acestea

exista

din

abunden$.

Luind

hotirirea

de

a-mi

extrage

veniturile

din

cadranele

,,P"

fi

.I",

am putut

obgine

bani

intr-un

ritm

accelerat

gi

am

avut

posibilitatea

de

^

i^ce

ace$ti

bani

sa

lucreze

in

continuare

pentru

mine,

fara

afi

nevoit

si

renunt

la

o

mare

parte din

ei, pentru

plata

taxelor.

Moduri

diferite

de

a

cil;tiga

bani

Cind

oamenii

ne

intrebau,

pe

mine

gi pe Kim,

de

ce

nu avem

o

casi, le raspunde

am

c6

motivul

il reprezintd

ceea

ce :rrtelbogat

m-a

invaqat

in

privinta

banilor.

Penrru

mine,

banii au fost

intot-

deauna

importanqi,

dar

nu

mi-am

dorit

si muncesc

toatd, viaqa

pentru

a-i

obtine.

De aceea

nu

am

vrut

si-mi iau

o slujbi..

Daci

bra

si

devenim

cetigeni

responsabili,

eu

gi

Kim ne

doream

ca

banii

si

lucreze

pentru

noi, nu

si ne

irosim

viegile

trudind noi

pentru

ei.

Acesta

este morivul

pentru

care

Cadranul Banilor

este

atit

de

important.

El

face

distincqia

dintre

modalitiqile

diferite

prin

care

banii

pot fi

generati.

Existi

cii

de

a

fi responsabil

gi

d"

"

.r.,

bani,

altele decit

cea

in

care

trudegti din

greu pentru

ei.

Tapi

diferigi

-

idei

diferite despre

bani

Tatal

meu

cu

studii

superioare

era

condus de

conving

erea

cd

banul

e ochiul

dracului,

ci

a incerca

sa obqii

profituri

uriage

inscamni

a

fi

lacom.

S-a

simgir extrem

de

jenat

atunci

cind

z)trclc

au

public;rr

articolc

clcsprc salariul

pc carc

il

ciqtigi,

Page 14: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 14/169

C.tpt.truut, BANrr.orr

intrucit

era de

pirere ci

este platit

prea bine

in

cornpararie cu

profesorii

pe care

ii

avea

in

subordine. Era un

orn bun, onest

gi

muncitor,

care

a facut

tot

pc,sibilulpentru

a-si

ap,ira ptinctul

dc

vederc: banii nu

sunt cel rnai

important

lucru in

viata.

Tat6l mell

clr

studii

superioare,

dar

totusi

siirac, obignuia

sI spuni:

,,Nu

mi

intereseazi banii."

,,Nu

voi

fi

niciodata

bogat."

,,Nu

imi pot

permite

acest

lucru."

,,Investiqiile

sunt riscante."

,,Banii

nu

inseamni

totul in

viat"i.."

Banii

tntre{in

vid{a

Tatal

bogat

avea un

punct

de

vedere

diferit.

Considera

ci e o

prostie si-qi

irosegti

viaqa

muncind

pentru

bani

gi

sa

pretinzi

ci

banii nu

sunt

importanti.

Tatal

cel

bogat

era de

pirere

c5.

viaqa

este

mult rnai

importanta

dccit

banii,

dar cd.

banii

sunt

impor-

tanti

pentru

intretinerea

ei.

Deseori,

el spunea

astfel:

,,O

zi

are

un numdr

limitat

de ore,

iar noi

nu

putem

face

altceva decit si

rnuncim

din greu.

De

ce sa

trudim

pentru

bani

?

invaga

sa

faci

bani

gi

sa-i pui

pe alqii

si

munceasci

pentru

tine"

Doar

a;a vei

putea fi

liber

sa

faci lucruri

cu adevirirt

irnportante."

Pentru

tat5l meu

cel bogat,lucrurile

importante erau:

1. Sa

aibi

tirnp

la

dispozigie

pentru

a-si creste

copiii.

2.

Sn aiba

bani

pe care

sa-i doneze organizaqiilor de caritate

gi

cu care sa finanteze

proiectele pe care le susqinea"

3.

Si

creeze

noi locuri

de

rnunci

gi

stabilitate

in

comunitate.

4.

Sn

aiba

tirnp gi

barii pentru a

se ocuipa

cle

propria silnatate.

5.

Si poati cdlitori

prin

lume,

aiituri

de

femilia

sa.

,,Aceste

lucruri

necesiti

bani", imi

sptulce

r-atil

ccl

l;ogat.

,,Dc

accea,

banii sunt

irnpclrterrti

pcll[rLr nrirrc.

l]rlnil

sr.rrrt

irrrpor'-

tangi,

dar nu

vrcall s:i-rrri

iroscsc

trxrtri vi:rtl

rrrurrr-irrrl

1lc'rrtrrr

a-i

rt[lqi rrc."

,.Dr

cr

Nu

vA I

u,\l I

o

sLUJtA

?,.

Alegerea

cadrarcelor

unul

dintre

rnotivele

pentru

care

eu

gi

sogia mea

ne-am

axat

pe

cadranele

,,P"

si

,,I"

in

perioa<Ja

?n

care

nu

avea.m

casa,

a fost

acela

cd,studiile

,si

experienta

mea

se

potriveau

cel mai

bine

cu

ele.

Mulgumita

sfaturilor

taraiui

cel

bogat, cunosteam

avanrajelc

financiare

si

profesio'ale

ale

fieci.rul

cadran.'

caclranele

din

partea

dreapta

-

,,P"

gi

,I"

-

imi

ofereau

cca

mai

buna

oportu_

nrtate

pentru

succes

si libertate

financiari.

I'.acelagi

timp,

la

varsra

de 37

de

a'i,

experimenrasem

rieja

egecul

in

toatc

cele

patru

cadrane,

lucru

ce

Li-"

p.rmis

si-rni

inqeleg

rnai

hine

-temperamentul,

preferingele,

antipatiile,

punctele

forte

gi

sl5biciunile.

$tiarn

in

ic cadran

ma

incajr

ez

ctl

mai

bine.

Pdrin{ii

sunt

ddevdraqii

invdydtori

ci'd

eram

doar

''

copil,^tatal

rneu

cel

bogat ficea

descori

referire

la

cadranwl

Banilor.

imi

explica

difereiga

dintre

o per-

soani

care

are

succes

in

partea

stinga

si

una

a

carei

reugiii

se

produce

in

parrea

dreapra.

Dat

fii'd

ii

"rn-

destul

de

rinar,

'u

rea

acordaln

mare

aten{ie

lucrurilor

pe

ca'e nii lc

spunea.

Nu

inqelegeam

diferenga

intre

rnentalitatea

unui

angajatgi".n

n

,rr.rri

om

de

afacert-

La

acea

vrerrle,

eram

mai

pr.olup"i

de cum

si

supravieguiesc

?n

gcoali,

decit

de

felul

in

.ar.

gittd.sc

oamenii.

Cu

toate

acestea,

i-arn

ascuitat

cuvintele

,ri,

pan; la

urmi,

acestea

au.inceput

si

capete

se's.

Aflandu-mi

intre

doi

taqi

clinamici

gi

de

succes,

sernnificagia

lucrurilor

pe

care

mi le

.spuneau

imi

deve'ea

din

ce in

ce mai

clari.

ceea

ce

m*a

ficut

?nsi..

si ofserw

9i

sa ingeleg

diferentele

dintre

parrea

,,A_L..

a

cadranulwi

gi

partea

,P-I"

a fost

de

fapt

".ii,rirur.,

lor.

La

i.ccput,

diferentele

au

fost

destul

de uedeilusite,

dar mai

tirziu

.ur

r{cvcnit

clalc.

I]"

cxcnrplu,

una

dintre

lectiile

dureroase

pe care

ie-arn

triit

ir

tirrcrcr,c

lfirst

lcgata

de

timpul

pe care

fiecare

c{intre

cei cloi

trrli

il

avc'ir le

cli.spoziqic

pcrrrlr

a-l pctre.c

imprcuni

cu ,ni.c.

in

('()rt('xl.lirr

r:'r'c'rlcvr:'crrn

<.li'ccir

cc nrai

inrp'r-t,anqi

si rr.r:ri

rlcr

25

Page 15: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 15/169

26

CeonaNur BANTLoR

succes,

a devenit

evident

faptul

ca

unul

dintre

ei avea

tot

mai

puqin

timp

pentru

a-l

petrece cu soqia si

cei patru

copii

ai sai.

Tatil

meu natural

era mai

mereu

plecat, participind

la

intruniri

sau gribindu-se

spre

aeroport

pentru

a

participa

la

altele. Cu cit

succesul siu

crestea,

cu

atit

mai putine

mese luam

impreuni,

in

familie.

Sfirgiturile

de

siptimina

gi le

perrecea

acasi,

dar

nu

cu

noi,

ci

in

biroul siu

ingust

si

aglomerat,

ingropat

in hirtii gi

dosare.

+

In

contrast,

pe

misuri

ce

succesul

siu

crestea,

:atel cel

bogat

avea din

ce

in

ce mai mult

timp

liber

la

dispozigie. Unul

dintre

modvele

pentru care arn invaqat

atit

de

multe

despre

bani,

finanqe,

afaceri si viaga

a

fost

acela

cd. tatil cel

bogat a avut

din ce

in

ce

mai

mult

dmp liber pentru

copiii

sai

si pentru mine.

Un

alt exemplu

este

urmetorul:

ambii

tagi produceau bani

din

ce in

ce

mai

mulqi

pe

masurd

ce succesul

lor.era

mai pro-

nuntat,

dar tatal

meu

biologic,

cel

cu

studii

superioare, se afun-

da

tot

mai

mult

in

datorii.

Prin unnare,

a

inceput

s5.

tragd,

si

mai

tare,

ceea ce

l-a

facut

si se

trezeasca intr-o clasa

de

salariaqi cu

impozite

pe

misura

sumelor

cigtigate.

Bancherul si contabilul

l-au

sfatuit

si cumpere o casi mai mare,

pentru

a beneficia

de

aga-zisa,,scutire

de taxe".

Tatal

mcu

a

urmat

aceasti

recoman-

dare

9i

a

cumpirat

o

casi

mai

spatioasi, motiv

pentru

care

a

inceput

si se spetcasci muncind, pentru

a o

putea

pliti.

Toate

acestea l-au indepartat

si mai

mult

de

farnilie.

Situaqia

tatalui cel

bogat era diferita"

Veniturile

sale

cregteau

de

la

o

zila

alta,

dar taxele pe care

le plitea erau

tot

mai

mici.

Se

folosea, la

rindul

sau,

de serviciile unor bancheri

;i

contabili,

dar sfaturile

pe care

le

primea

de la acestia erau

total diferite

fatd,

de cel

primit

de

tatal meu cel

cu

studii

superioare.

Principalwl

motia

Realitatea

e

ci

forqa

care

m-a

ginut

departe

de

partca

stanfli a

Cadranului

a

reprezentat-o

ceea

ce

i

s-a

intimplat

tatalui

nrcu

cu

studii

superioare, dar sirac, in cuhnca caricrci

s,rlc.

[-a

inceputul

anilor'20

absolvi.scrn <lcj,r {:rrcrrltrrtr:rr".si

rnii

rrl'lrrnr

in

Pcnsac<>la,

Ill<lricla,

ttrr<lc urnrilnl r:rrr-sttr.i

tlt'llilot

l)('ntnr

,,DE

ce

rrru

vA

rue,1r

o

sru;nA ?n

27

For[ele

Marine,

in

ideea

de

a

participala

rdzboiul

din vietnam.

Tatil

meu

cel

educat fusese

deja

numir

in

funcqia

de

pef

al

sis-

temului

de

educagie

din statul

Hawaii,

ceea

ce-insemna

cd

era

membru

al echipei

guvernatorului.

intr-o

seard,,

in

timp ce mi

aflam

in

camera

mea

de la

unirare,

am primit

un teljon

din

partea

lui.

,,Fiule

-

mi-a

spus

el

-

am

sa demisionez

din acest

post si

voi

candida

penrru

funcqia

de

locqiitor

al guvernatorului

siatului

Hawaii,

din

partea

Partidului

Republican."

Am

inghigit

in

sec,

dupi

care l-am

intrebat:

,,Vei

candida

impotriva

gefului

riu

?"

,,Exact",

mi-a rlspuns

el.

,,De

ce ?",

a fost

intrebarea

mea.

,,Republicanii

nu

au

nicio

gansi

in Hawaii.

Partidul

Democrar

si

sindicatele au

o

influenta

foarte

mare

in

zond"."

.$tiu,

fiule.

$tiu

ci

nu

avem

nicio

sansi

de

reusiti.

Judeci-

torul

Samuel

King

va

candtda

pentru postul

de

guverrrator, iar

cu

voi

lupta

alituri

de

el in

cursa

electorala."

,,De

ce",

l-am

intrebat

iarigi.

,,De

ce

candidezi

impotriva

;cfului

tiu, daci

gtii

ci

vei

pierde

?"

,,Deoarece

constiinta

ma

obligi

si

fac

acest lucru.

Mi

deran-

jeaza

jocurile

pe care le

fac

acegti

politicieni...

,,Incerci

si

spui

ci

sunt

corupqi

?", l-am

intrebat.

.

,lN,

vreau

si spun

asta",

a

rispuns

tatil

meu

biologic.

Era

un

barbat

onest,

condus

de

morali,

care

rareori

vorbea-de

riu

pe

cineva'

Fusese

intotdeauna

un

diplomat.

Cu

toate

acest

ea,

am

sirngit

din tonul

vocii

sale

cd"

era

supirat

gi

furios

arunci

cind

a

s1-rus:

,,Ceea

ce

vreau

sd"

zic

e

urmitorul

lucru

-

constiinta

ru-mi

di

pace

cind

vid

ce

se

petrece

in

spatele

cortinei.

Nu

nr-as

putea

suporta

daci

m-as

preface

ci

nu

vad

nimic

si

nu

as

Iua

nicio

masuri.

Slujba

gi

salaiiul

pe

care il

primesc

nu

sunr

l;

It'l

dc importante

precum

congriinq;."

Dupi

o ticere

prelungi,

mi-am

dat

seama

cd tata era hotirit.

,,Succcs", i-am

urat cu

o

voce

joasa.

,,Sunt

mindru

ca daidovadi

<lr, un ascrncnea

curaj

si sunt

mindru

ci-qi

sunt fiu..,

_

l)upa

cu'r

cra

de

agteptat,

taril

meu

si

republicanii

au

fost

ztlr.biqi

ir

irlcgcri.

f)ori'd

sa

se rizburr.,

grr.i.rrratorul

reales

a

Page 16: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 16/169

28

CeoReNur BANTLoR

ficut

tot

posibilul

ca tatdl meu

si

nu

mai

obqini

nicio

slujbi

in

cadr-ul

guvernului statului

Hawaii...

lucru

care

s-a

gi

intirnplat.

La

virsta

de

54

de

ani,

in

timp

ce eu

mI

aflam

?n

drum

spre

Vietnam,

tata

a inceput sa-gi caute

o

noui

slujbn.

Agadar,

la

o virsti

mijlocie,

tatil

meu

se

afla in

ciutarea

unui

nou loc

de

munci.

A

trecut

de

la

slujbe

cu

ritulaturi

mari

gi

salarii

mici la

altele

cu

titulaturi

la

fel

de

pompoase, dar salarii

gi

mai

mici. A fost

director-executiv IaXYZ Services,

o

organiza-

gie

non-profit,

dar

qi

director

administrativ la

ABC

Services,

o

alti organizagie non-profit.

Era

un barbat

inalq

extrem

de

inteligent

9i

dinamic, care

insi

nu mai

era

dorit

in

singura

lume pe

care o cunostea

-

cea a

angajaqilor

guvernamentali. A incercat

si puni bazele citona

afaceri

mici. Pentru

o vreme,

a

fost

consultant, iar

la

un moment

dat

a curnpdr^t

o

francizd" faimoasi,

insi

a

eguat de

fiecare dati.

Pe misuri

ce

imbitrinea,

puterile

incepeau

sa-l

piriseasci,

la fel

;i

imboldul

de-a

o lua

de la

capit;

lipsa

de

voingi

devenea

din

ce

in

ce

mai pregnanti

dupa

fiecare

afacere

e$uata.

Era

un,,A" de

succes, care

incerca

si supravietuiasca

in

ipostaza

unui

,,L",

un

cadranin

care nu

beneficia nici

de

pregitire

gi

nici de

experienli

9i

pentru care

nu

fusese

croit. El

iubea lumea educaqiei

publice,

dar, din

pdcate,

porfile

acesteia

i

se

inchiseseri. Interdicqia

de a

mai fi

prjmit in

institugiile

guvernamenrale se

pisrra,

tacit,

in

vigoare.

In unele cercuri,

expresia

folositi

pentru o astfel

de

situaqie

e,,afi pe

lista

ncagri.".

In lipsa Protecgiei

Sociale

si

Asistengei

Medicale,

ultimele sale

zile pe

pimint

ar fi

fost

un dezastru

absolut.

A murit

frustrat

gi

oarecum

furios,

dar cu

constiinta

curati.

Ce

m-a

determinat,

asadar, si merg inainte in

cea mai neagri

perioadi

a

viegii

mele

?

Tocmai

amintirea chinuitoare

a tatalui

meu

cu

studii

superioare,

stind acasi gi

agteptind

si

sune tele-

fonul,

striduindu-se

si

obqini

succesul

in

lumea

afacerilor, o

lume

despre

care

nu

gtia

absolut

nirnic.

Acesta

este

unul dintre motive,

iar

altui

este

reprezentat

de

amintirea

plini de bucurie

a tatilui meu

bogat, care, pe

misuri

ce inainta

in

virstl, devenea tot

mai

fericit

si

mai

prosper.

La

cei

54

de

ani ai

sai,

in

loc

si

decadd,,

tatil cel

bogat

inflorea

pur

gi

,,De

ct Nu

vA lue:rr

o srulnA

?,,

29

]Tpt"

Fuscsc'

bogat

si

i'ainte,

clar

acum

crevenise

urrrabog;rt.

Ltar.ele

e,ra'

pli'e

de gtiri

despre

el,

omul

carc

cumpirase

col_,"1_

paniile

vaikiki

gi i\,{aui.

A'ii

pe

care

?i

declicase

cu'mericurozi-

tate

investiqiilor

gi

dezvoltarii^rno,

afaceri

clicleau

acurrl roade.

I,n

scurt

Jimp,

a'ea

si

devina

unul

dintre

cei

mai

bogaqi

oaineni

din

Insulc.

Micile

diferenye

d.eain

marile

diferenpe

Mulqumita

tatilui.

mcu

ccl

_

bogat,

care

mi_a

explicat

Ca.dranul,

am

purur

distinge

rnicile

diTerenge

ce

devin

diferer.te

uriase

atunci

cind

sunt

misurate

in

a'ii pe

care

;

;";;;;;;;;

perrece

muncind.

l,4ulq'rnita

cadv"anulwr.,

lr'

;tiut

cf

important

e nu

si

decid

ce

vreau

sa fac,

ci

ce

vreau

sa

devin

de-a'lu'g,l

anilor

de

munca.

in

clipele

cele

mai

sumbre,

ceea

ce

,rr_"

",rro,

9a

mgrg

i'aintc

a

fost

aceasri

intclcgcr.c

profundi,

aliiuri

cic

iecqiile

primite

din

partea

a

cloi

taqi

pr"t"rrri-i.

Cadranwl

Banilor

nw

e

un

simplot

cadran

Cadranwl

BaniLor

i'seamni'rai

mulr

decit

doua

rinii

si

cite-

va

litere.

Page 17: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 17/169

30

CaoR,rrrtur-

BANTLoR

Daci

veqi

privi

aceasti

simpli diagrama dincolo

de

suprafaqa,

veli

descoperi

nu

numai

lumi

complet

diferite,

ci

gi

moduri

diferite de a privi

lumea. Din ipostazaunet

persoane

care a pri-

vit

lumea

atit

din

partea

dreapta

a

Cadranwlui,

cit

gi

din partea

stingi,

vi

pot spune

sincer ci

lumea

se

vede

diferit

in

funcgie

de

partea cadranului

din

care

o

privegti.

Cartea

pe

care

o

aveqi

in

miini

trateazd" tocmai aceste

diferenqe.

Niciunul

dintre

cadrane

nu

e

mai

bun

decit celelalte...

fiecare

are slabiciunile si punctele

lui forte.

Aceasti carte

a

fost

scrisi

pentru

a vi permite si

aruncaqi

o privire asupra

celor

patru

ca-

drane

;i

asupra

dezvoltirii

personale necesare

pentru

obginerea

succesului

financiar in fiecare

dintre

ele.

Speran\a

mea este

ci

ve[i

ajunge

la ingelegerea

necesari pentru a alege

calea

financia-

rd"

care vi se

potrivegte cel

mai

bine.

Multe dintre aptitudinile indispensabile succesului

in

partea

dreapti a

Cadranwlwi

nu

sunt

inv;qate la

gcoala,

ceea

ce

explici

de

ce

oameni

precum

Bill

Gates de la

Microsoft,

Ted

Turner

de

la

CNN si

Thomas

Edison

au

renun{at

de

timpuriu

la

gcoali.

Aceasti

carte

va

identifica

temperamentul

person al,

cit

gi

abi-

litngile

necesare

obginerii

succesului

ca

,,P"

$i

,I"

in partea

dreapti a

Cadranului.

Mai

intii, voi

oferi o imagine

generali

a celor

patru

cadrane,

iar

apoi

voi descrie

aminunlit

segmentele

.P"

gi

,,I".

Existi deja

o sumedenie

de cargi

care

explici

ce trebuie

sa

faci

si cum trebuie

si fii

pentru

a

avea

succes

in

partea

destinata

lui

,,A"

$i

.L".

Dupa citirea acestei carqi, poate

ca unii dintre

dumneavoastri

vor dori si

faci.

o schimbare

in modul prin care

i9i

cigtigi

banii,

in

timp

ce

algii

vor

fi

fericigi

si

rimini

acolo unde sunt.

Poate

c;

veli

alege si

operaqi in mai multe cadrane, eventual

in toate

cele

patru. Nu suntem

identici,

motiv

pentru

care

niciunul

dintre

Ladrane nu este

mai important

sau

mai

bun

decit

celelalte.

in

fiecare

sat, oras,,

metropola

sau

naqiune

din

aceasti

lume

este

bine

ca

oamenii

si opereze,

separat,

in

toate

cele

patru

cadrane,

astfel

incit

sa

asigure

stabilitatea

financiari a

comunitagii.

Totodati,

pe

misuri

ce

imbitrinim

;i

ne

diversificam

expe-

rienla,

interesele noastre

se

schimbi. Am

observat,

de

pilda,

ca

mulli

tineri care

tocmai au terminat

$coala

sunt

fcric:iti

clrci

,,De

cn

NU

vA ruATr

o SLUJBA

?"

casi,

ci

la

gisirea

uneia...

o casi

intr-un

cadran

sau i

ofere

idei

noi

de

atingerJ

a

obiectivelor

dorire.

Pe

scurt,

carte^

de

faqi

nu

se

referi

la

situatia

de

a

31

obqin

o

slujbi.

Totusi,

dupi

ciqiva

am,

unii

dintre

ei

isi

dau

seama

ci

nu

sunt interesafi

si

urce

scara

ierarhici

a companiei

sau.igi

pierd

interesul

fagd

de

domeniul

in

care

activeazd,.,{.".r,.

schimbiri

de

virsta

gi

experiengi

ii

determini,

deseori,

p.

""_

eni

sd

.1":"

l":

provoc;ri

gi noi

cii

de

d.zrroit"r.,

,..olrp.rr_

si

financ.iari.

gi fericire personah.

Sper

ca

aceasti

carte

si

vi

ln

avea

o

multe

cadrane.

Page 18: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 18/169

CAPITOLUL

2

Cadrane

diferit€.,,

odmeni-diferiyi

.

..Nl

pogi

invi.p

un

ciine

bitrin

si faci

noi

giumbuslucuri..,

obignuia

si-mi

spuni

tatil

cu

studii

superioare.

Am

incercat

de

citeva

ori

sa_i

."pii.

cit

de

bine

am

purur

Cadranul

Banilor,

incercind

se-i

arrt

noi

direcqii

financiare.

Apropiindu-se

de

virsra

de 60

de

ani,

igi

dadea

,."-"

li--utr"

dintre

visele

sale

vor

ramine

neindeprinir..

ri""i.rl*

Jistei

negre"

pireau

si

fi

depngit

sfera

guvJrrrului.

irr..p,rr"

si

se

Lreaci

singur

pe

acea

listi.

,,Am

incercat,

dar

nu

a mers..,

imi

spunea.

Tata

se

referea

la

tentarivere

sare

de:a

obgine

succesul

in

ca-

rl

ranul,,L"

:prin

intermediul

propriei

sale

;"*ri ;i;

[orr"r"

rrnui

consultant

privat

_,

.a

;iir,

."dr"rrul

,,p..,

.i"Jigi

irrrr.r_

trsc

o

mare

parte

a economiilor

de-o

viaqi

intr-o

faimoasi

fran-

t'iz,i

de

ingheqati,

care

a

esuar.

Iriind

un

om

inteligent,

a

inqeles

ra

nivel

conceptuar

ci fiecare

rli'tre

cele

parru

cadrane

,recesita

aptitudini

tehrrice

diferiie.

Stia

t:ri

lc

poare

dobindi

prin

inviqare

daci

ar

fi

vrur,

d"r;";";;.I;

il

irnpicdica

si.

faci

acesr

lucru.

lntr-o

zi,

Ia

masa,d,e

pri,nz,

am

discutat

cu

tatdl

cel

bogat

.lt'sprc

taril

mcu

crudit.

Page 19: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 19/169

34

C,crRaNuL

BANrr.oR

,,Tatdl

tiu

gi cu

mine

suntem oarneni

diferiqi la

baza",

imr

spuse el.

,,Chiar

daca

suntem

amindoi

fiinqe

umane

cu temeri,

indoieli,

credinge,

calitagi

gi

slibiciuni,

reacgionirn

si

manevrim

aceste aseminiri esentiale...

in mod diferit."

+.

,,Imi

poti

ar5.ta care

sunt

aceste

diferenqe

?", l-am

?ntrebat.

,,Nu

la

masi",

mi-a

raspuns el.

,,Important

e

si

gtii

ci

felul

in

care

reacqionam

in faqa

acestor

diferenqe

ne

determina

si

riminem

intr-unul

sau altul dintre cadrane. Cind

tatal

tdu a

incercat

si se

transfere din cadranul

..

A

',

in

cadrauul

..

P

tt,

a

putut

ingelege

acest

proces

din punct de vedere intelectual, dar

nu l-a

putut stipini ernolional. Cind

lucrurile au

?nceput

si

scirgiie,

cauzindu-i

pierderi

financiare,

nu

a

stiut

ce

si faca

pen-

tru

a

rezolva

problemele...

rnotiv

pentru

care s-a

intors

in

ca-

dranul in

care se

simgea

cel

mai

confortabil."

,,Cadranul

"

A

"

si

uneori

..

l

r>",

am adiugat eu.

Tatil

cel

bogat

a

clatinat

din

cap

in

sens afirrnativ.

,,Cind

teama de

egec

gi

de

a

pierde bani

-

o

teaml

pe care

o

impartigim

amindoi

-

devine

acut; inliuntrul nostru,

el

alege

si

caute si-

guranta,

in timp

ce

eu aleg si

caut

libertatea".

,,Iar

aceasta este

diferenga

fundamentali",

am

spus

eu,

ficAn-

du-i

semn

chelnerului

sa ne aduca

nota

de plata.

,,Chiar

daci

suntem cu toqii

fiinte

umane

-

a reluat

tatil

cel

bogat

-,

cind vine vorba

de

bani;i

de

sentimentele

legate de ei,

fiecare

reactioneazi in

mod diferit. Deseori,

felul in care

reactionim

in

faga

acestor emo{ii

determini alegerea

cadranului

din care dorim

si

ne

extragem

venitul."

,,Cadrane

diferite."" oameni

diferigi",

am

zis.

,,Exact",

a

confirrnat

tatdl cel bogat,

in

timp

ce

ne

ridicam

gi

ne

pregateam sa iegim

din restaurant.

,,Dacd.

vrei

sa ai

succes

in

oricare dintre

cele

patru cadrane,

este

insuficienta cunoagterca

aptirudinilor

tehnice. Mai trebuie

si

cunogti

diferentele esen{ialc

care

ii

determini

pe oameni sa aleagi

un

anume cadran.

Odati

ce ingelegi

acest

lucru, viata

iqi va

fi

mult

mai

ugoari."

In

timp

ce valetul

ii

aducea

tatilui

cel bogat

magina,

nc-iun

strins miinile

si

ne-arn luat

la revedere.

,,A,

inci

un lucru",

am

spus

cu

repezit.

,,Orc't,i

c:i tnta

sc

vlt

putce schinr[l,r vrcod:rti

?"

Ceoneur

DrFERrrE...

oAMENT

DTFERTTT

35

.,,Desigur",

a rispuns

tatil

cel

bogat.

,,Oricine

se

poate

schimba.

Dar

transpurrerea

dintr-un

cadran

intr_altul

nu

se

aseamini

deloc

cu

schimbarea

unei

slujbe

sau

a unei

foofesii.

schimbarea

cadranelor

presupune

deseori

o

transform

are radi-

cal.d

a

ce€a

ce

egti,

a

feiului

ir,

.ur.

gindegti

gi

"

..l.ri

1r,

.ur.

privegti

lumea.

Sch.imbarea-

poare

pirru

fn"id

p.rrrru

.r*, i'

timp

ce

penrru

alqii

poate

fi'un

chin.

Art"

perrtr.,

.i

pri_ii

o

I'iT.:"

cu

braqele

deschise,ln

timp

ce

ceila\i

i

,.

ild;;irr.r".

Schimbarea

cadranelor

este

determ^inati

de multe

ori

d.

expe-

rienqele

cruciale

din

viaqi.

Aceasti

schirnbare

esre

ra f.id.-pro-

fundi

ca gi p-ovestea

veche

de secole

a

omiziicare

devine

fruture.

Nu

te transformi

doar

ru, ci

si prietenii

tni.

Chia,

d"."rr.i

p;._

tra

legitura

cu

vechii

prieteni,

olirilo,

l.

.

"pro"f.

,r"p"*Uif

,;

f'aci

aceleagi

lucruri

f.

.u."

le

fac

fluturii.

Rg"drr,

,.ii*U;r;t.

sunt

intr-adevir

unele

semnificative,

ceea

c. ,,i

""pli"i

de ce

nu

loarte

mulgi

oameni

hotirisc

sale

facd,.,,

.

Valetul

a

inchis

portiera

si, in

timp

ce masina

se indepirra,

am

r

iirnas

locului

cu

gindul

la

acesre

diierente.

Ce

swnt

diferengele

?

.

Cum

ne

putem

da

seama

ci

un

om

este

,,A..,

,,p,,,

,,L,,

sau

,,I..

l'r'ri

a cunoagre

prea

multe

lucruri

despre

el ?

o

-oJaritate

este

.rccca

de

a-l

asculta

cu

atentie.

L/na

dintre

abilitiqile

e"tr"ordinrre

ale

tatilui

meu

cel

bogat

('r:r

Aceea

cd

putea

,,citi..

oamenii,

chiar

daca

tot

el spunea

ci

,,nu

1'.,qi

judeca

o

carre

d?l:

d"p1

coperqi...

T"ril

;j;;;"i'."

;i

 

lt''ry

Ford,

nu

beneficiase

de

o

educagie

,up"rir"r;l

J",

sr;"

r

r.r

.si

angajeze

qi

sa

lucreze

cu

oameni

c"re^benefi.i"r.r;.'ri

'i

e

cxplicat

de multe

ori

ca.gtiinga

d,e

auni

oameni

inteligengi

',i

,lc

a-i

face

sa

lucreze

in

echipi

a

fost

"",

d;;;;friffif.f.

',,r1,'

t'alitiqi.

lrrcji

dc

cincl

aveam

noui

ani,

a

inceput

si

mi invege

aptitu_

,

I r r r

i

lt'

rcccs.r-c

ati'gcrii

succesului

in

cadranel.

.t;;

qi,,f

;iU",

'lltrlr('irccstc.l

c'a

irccca

de

a

patrunde

dincolo

de

,,coaja.. unei

ll('r

s()illl(:

;i

rlc

a-i

rlc.sc.Pcri

,,.niczul,..

Tatil

cel

b,rf"t

.rl;pnu;"

Page 20: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 20/169

CADRANUL

BANILOR

si spuna:

,,Daci

ascult

cuvintele

unei persoane,

ii

pot

vedea

9r

simqi

sufletul."

Prin urmare,

de

la

virsta

de

noua ani,

am

inceput

sa stau

ali-

turi

de el atunci

cind

angaja

oameni.

Din inter-viurile

pe

care

le

lua

candidagilor,

am

invigat si

ascult, acordind

atenqie

nu

neaparat

cuvintelor

rostite

de

acegtia,

ci

valorilor

fundamentale

care

reiegeau din

ele.

Valori

despre

care

tatil

tneu cel bogat

spunea

cd.rzvordsc

din suflet.

Cu'uintele

cadranulwi,,

A"

O

persoand

care

provine

din cadratrul

,,A",

adica

un

angaiat,

ar

putea

spune

ceva

de genul:

,,Caut

un

loc

de

munci

sigur,

stabil,

cu un

salariu

bun

9i

avantaje pe

misuri."

Cw'uintele

cadranului,L"

O persoani

care

provine

din

cadranul

,,L",

adici

un

liber-pro-

fesionist,

ar

putea spune

ceva de genul:

,,Munca

mea

valoreaza

35

de

dolari

pe

ori'"

Sau:

,,Cornisionul

meu

de

baza

este de

6"/"

din

pregul

total."

Sau:

,,Nu

prea

se

mai

gisesc

oameni

care sa-gi

doreasca

sa

munceasci

gi

sa

faca

treaba

aga

cum trebuie-"

Sau:

,,Am

investit

mai

mult

de

20 de

ore

in

acest

proiect."

Cwuintele cAdranwlwi,,P"

O

persoand.

care

provine

din cadranul

,,P",

adici

un

Patron'

ar putea spune

ceva

de genul:

,,Caut

un

nou pregedinte

care

si-mi

administreze

afacetea-"

Cwaintele

cadranwlui,,l"

O persoana

care

provine din cadranul

,,1",

iltlici

rtlr

ittvcsti-

tor, ar

putca spultc

ccva

dc

gcnul:

C.toRarve DIFIRITE...

oAMENI DTFERITT

37

,,Fluxul

meu

de numerar

se bazeazd

pe o rata

de

randament

intern

sau

pe

o

ratd,

de randament

net

?"

Cuvintele

sunt

instrwmente

Odatd

ce tatdl meu cel

bogat

realizace

fel

de

persoani

este,

in

esent;,

cea

pe care

o

intervieva,

qtia

-

cel

pugin pentru

moment

-

ce

igi

dorea

cu adevirat

persoana

respectiv;

qi".

"rea

de

ofe-

rit.

$tia,

de

asemenea,

ce cuvinte

si

uilizeze

atunci

cind

se

adresa

candidaqilor.

,,Cuvintele

sunt instrumente

extrem

de pu-

ternice",

obignuia

el

si

spuni.

Ne

rearnintea

mereu,

mie

gi

fiului

siu,

urmitoarea

idee:

,,Daci.

vrei

sa

fii

lider,

trebuie

si

fii

maestru

in

stapinirea cuvin-

telor."

_

Prin

urmare,

o aptitudine

obligatorie

pentru

a

fi

un

,,p..

exce-

Ient

este aceea

de

a

fi

un

rnaestru

intr-ale

cuvintelor,

adici

si

gtii

ce

fel

de cuvinte au

efect

asupra

fiecirui

rip

de

persoani.

El

ne_-a

inviqat

mai

intii

sa

ascultim

cu

atenrie

cuvintele

pe

care le

foloseste

cel

care

ni

se adreseazd,,intrucit

abra

apoi vom gti

ce

cuvinte

trebuie

si folosim

gi

cind

si

le

folosim,

aitfel

incit

si

le

raspundem

in

cel

mai

eficient

mod

cu purinqi.

Tatil

cel

bogat

ne

explica:

,,IJn

cuvint

ar

putea

emotiona

o

anume

persoani,

in

timp

ce

acelagi

cuvint

ar

putea si o inhibe

pe

alta."

Spre

exemplu,

cuvintul

,,risc"

poate declansa

entuziasm

in

cazul

unei

persoane

din

cadranul

,,I",

pe cind

cuiva

din

cadra-

nul

,,A"

i-ar

putea

provoca

un

sentiment

de

teami.

Pentru

a

fi

un

mare

lider

-

sublinia

raril

cel

bogat

-

rrebuie,

rnai

intii,

si fii

un

bun

ascultitor.

Daci

tr*,

"r.rrlqi

cuvintele

I'.losite

de

o

anume

persoani, nu-i

vei

putea ghici

sufletul. Prin

urmare,

daci

nu-i

vei

asculta

sufletul,

nu

vei

gti

niciodati

cu cine

vcrrbesti.

Diferenyele

esenyiale

-Motivul

pcntru

care

ne spunea

,,Ascultaqi

cuvintele,

simqiqi-le

srflctul"

crrr

accla

cii, i'

spatclc

cuvintelor

pc

care

o persoani le

Page 21: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 21/169

utrlizeaztr,se

afla

valorile

sale de

baza

gi, prin

urmare,

diferenqele

esen[iale

faqi

de

celelalte

persoane.

in

continuare,

vi

voi prezen-

ta cdteva trasituri

generale

care ii

separi

pe cei dintr-un

cadran

de cei aflati

intr-altul.

Ceonexur

BANTLOR

1.

,A"

(angajatul).

Cind

aud cuvintele

,,siguranqi"

sau

,,bene-

ficii", imi fac

imediat o impresie

despre

valorile de baza

ale

unei

persoane. Cuvinrul

,,sigurangi"

este

deseori

rostit

ca

reacqie

la

sentimentul

de

teami. Daci cineva

devine

copleqit

de

frica,

atunci

nevoia

de

sigurangi

este, de

cele

mai

multe

ori,

o expresie

folositi de cei

care provin

mai

ales

din cadranul

,,A".

Cind

vine vorba

de

bani

sau

slujbi,

sunt

mul{i

oameni

care,

pur

gi

simplu,

urisc

senzaqia

de

teami

generat; din

incertitudin""..on"-ica...

de

aici

gi

nevoia

de

siguranla-

Folosirea cuvintului

,,beneficii"

semnifica

faptul

ci

persoana

in

cawzdigi doregte anumite

beneficii suplimentare:

comPen-

salii

garantate

9i

bine

definite, precum

asistenga

medicala

sau

un plan de

pensii.

Ideea e ca acegti oameni

vor si se

simti

in

siguranqi

gi

si aibi

astfel de

beneficii

stipulate

in

contracte.

Incertitudinea

ii ingrt)oreaza,

in timp

ce

certitudinea

ii

face

fericiqi.

Fropunerea pe care ei

o

fac

in mod

indirect

e:

,,Eu

iqi

dau

asta...

iar

tu

imi

promiqi

ci

imi dai aceste

lucruri

in

schimb."

Oamenii

din

aceasta

categorie doresc

cateama

si

le fie satis-

{acutd,

printr-un

anurnit

grad

de

certitudine,

de aceea,

atunci

cind se

va pune problema

angajerri,vor

ciuta

acorduri

sigure

gi

soiide.

Ei

nu

mint

atunci

cind

spun:

,,Nu

mi intereseazi

banii."

Pentru

aceste

persoane,

ideea de siguranqa

cstc, clcsec,ri,

mtllt

mai importanti

decit

banii.

Ceoneur

DrFERrrE,..

oAMENI

DrFERrrr

39

Angajagii

por"ocupa

funcgii

diverse,

de la

cea

de

presedinte

al

unei.companii

pini

la

cea

de

om

de

serviciu.

Importanti

nu

e actrvrtatea

pe

care

o

presteazd,,

ci

ingelegerea

contractuali

pe

care

o au

cu persoana

sau

organizatia

careii

angajeaza.

2.,Lu

(liber-profesionistul).

Reprezenranqii

acesrei

categorii

sunt

oameni

care

isi

doresc

si

fie

,,propriul

;ef..

sau

ciroia le

place

si

faci

lucrurile

,,pe

cont

prolriu...

Eu

ii

numesc,,pe-cont-proprigti...

Deseori,

cind

vine

vorba

de

bani,

unui

adevarat

,,L..

nu_i

place

ca v_enitul

propriu

si

depindi

de

algi

ou-.rri.

eitfa

spus,

un

,,L"

care

,,trage

din

greu..

se

agteapti

si

fie

risplitit

pe

misuri

penrru

munca

depusi.

Cei

din

aceasti

.rr"goii.

,r.,

aqr.eelza

situaqiile

in

care

banii

pe

care

ii

cigtigi

sirrt

dis-

tribuigi.de

o

altd

persoana

,au

d.

,r'grup

de

o"ri.rri

carenu

depun

la fel

de

multe

eforturi

""

gi

.il

Daci

muncesc

intens,

ci

se

agteapti

si fieplitiqi

consistent.

TotodaU,

"".gti

o"-.rri

sunt

con$tienfi

de

faptul

cd., dacd

nu

lucreazd"

bine,'nu

meriti

;a

fie

plntigi

bine.

Cind

se

pune

problema

banilor,

,"ff.r.f.

lor

isi

manifesti

feroce

independenga.

Sentimentwl

de

teamd

1.0".{"1,

in

timp

ce

,A",^adica

angajatul,

va reacriona

infaga

l'ricii

de

a nu

rimi

ne

ferd

bani

"eut6nd

,,sigura"F;,

"ri

rdinea

unui

,,L"

va

fi

diferiti.

persoanel.

.. rlp"rgi"

"..ri"i

:rdran

reactioneaz

a

la

teamd,

nu

ciutind

,igrrr"rri",

.t

;;._

Itri'cl

controlul

situaqiei

si

incercind

sa

faci

,or,rl

p.

Jorr,

pr..pliu.

Dc

accca,

ii-numesc

pe

cei

din

grupul

,,L..

,,1ie_cont_

1''r.rprigti".

Atunci

cind

se prrrre

probt"-"

m"i;

gi

a

riscului

lirr;rrrc:irrr,

ci

v<>r-si

ia

teurul-clc

coarnc.

Page 22: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 22/169

40

CADRANUL

BANILOR

itt

acest

grup veqi gd_si

,,profesionigti"

cu

studii

superioare,

care

au petrecut

ani

buni

de

ztle in

;coala,

precum

medicii'

avocaqii sau dentistii.

Tot

sub acoperigul

cadranului

,,L"

,,domtcllrazd"

oameni

care au

ut-"i

alte

cii

educaqionale

sau

au

continuat

cu

studii

suplimentare

invaqamintul

obligatoriu.

in

acest

grup

se

afla

atit comercianqii

cu comision

direct

-

agenqii

imobiliari,

de

pildn

-,

cit

;i

proprietarii

de

mici afaceri,

precum

cei

care

deqin

magazine

sau curiqitorii,

restauratorii,

consultanqii,

terapeulii,

agentii

de

turism,

mecanicii auto,

instalatorii,

tim-

plarii, predicatorii,

electricienii,

experqii

in coafuri

gi

artigtii-

Melodia

preferata

a

acestui

grup

ar putea

fi

,,Nobody

Does

It Better;

(Nimeni

nu

se pricepe

mai bine)

sau

,,I

Did

It My

Vay"

(Am

facut-o

in

felul meu).

Liber-profesionigtii

sunt,

de

cele mai multe

ori,

,per-

fecqionigti"

?nriiti. Vor intotdeauna

sa-gi

faci treaba

fara

nici-

un

cusur.

Convingerea

lor

e

aceea

ci

nimeni

nu ii

poate

intrece in

munca

pe

care o

fac,

motiv

Pentru

care

nu lasa

pe

nimeni

sa

ii

ajute

-

nu

exista

persoani

care

sd

execute

acea

treabi,

aga cum doresc ei...

aga

cum

consideri

ei

ci

e

,,bine".

Din

multe privinge, ace$ti

oameni

sunt adeviragi

artigti,

cu un

stil

original

si

metode

proprii

de a

face anumite

lucruri.

Acesta este

gi

rnotivul

pentru

care

ii

angaid'm-

Daca se pune

problema

si

apelaqi

la

un

neurochirurg,

vi

doriqi

cu siguranqi

ca acel

medic

si

aiba

in

spate

ani de

Practici

gi

experienqi,

dar, cel

mai important,

vi

dorigi si

fie

un

perfecqionist.

Acelagi

lucru

se

intimpla

gi

in

cazul

unui

de ntis

4

frizer, con-

sultant de

marketing,

instalator, electrician,

ghicitoare

in

cdrqi de tarot, avocat

sau

trainer.

Dumneavoastri,

din

ipostaza

de client

care apeleazd.la

servtciile

acestui

specialist,

vi dorigi sa

fie

cel mai bun

din

branga.

Pentru rnembrii

acestui grup, banii

nu sttnt

ccl

rtr,ti

ittrportilt.tt

xspcct

?n tnunca pc c:lrc

tt

practic:i.

lntlcpt'tttl.'tr1rt,

lilrt'r t.rrtcl

CaoR,tNe

DIFERII'E,,.

oAMENT DrFERrrl

41

de

a

face

lucrurile

asa

cum isi

doresc

ei,

sansa

de

a

fi

respec-

taqi

qi

considerati

experqi

in

sfera lor

de acrivitare

sunt

mult

mai importante

decit

banii.

Atunci

cind

apelati la

serviciile

lor,

cel

mai

bine

e si

le

spune ; ce

dorigi

s;iie f;.rrt,

iar

apoi

si-i

lisagi

sa-gi

duca

rreaba la

bun sfirsir,

pe

conr

prop.iu. illu

au nevoie

9i

nici

nu-si

doresc

sa

fie

rnprurr.gh"iqi.

bacn

vi

amestecati

prea

mult

in

munca

lor,

vor renunqa

sa

va mai

serveasci

si vi

vor

spune

si

angajagt

pe altcineva.

Nu banii

sunt

prioritarea lor,

ci

independenga.

De

obicei,

reprczentantii

acestui grup intimpini

dificultiqi

atunci

cind

se

pune

probl

ema

angajdrii

altor

persoane

care

sa

le faci

treaba,

intrucit,

pur

9i

simplu, in

mintea

lor

nimeni

nu

se

poate

ridica

la nivelul

agteptirilor.

Din

acest moriv,

dese-

ori ii

auzirn

spunind:

,,in

zilele

noastre

este

greu

si

gasesti

ajutoare

de

incredere."

De

asemenea,

dacd.

cei

din

aceaste

categorie instruiesc

alti

persoani.

pentru

a le prelua

munca,

invagicelul

ajunge

sa-i

paraseasci,

in

intentia

de

,,a

se

ocupa

de

propriile treburi.,,

pentru

a-gi fi

,,propriul

stipin",

pentru

aface lucrurile

,,in

stilul

sau"

si

pentru

a avea

sansa

,,si-;i

exprime individua-

litatea"

.

Mulqi

dintre

exponenqii

tipului

,,L"

sunt

ezitantiatunci

cind

existl

posibilitate

a de

a

angaja sau

instrui

alte

persoane,

intrucit,

odata

pregi.tiqi,

acestia

ajung

sa

devini .orr..rr.rrt".

In acest

context,

ei se

sirnt

nevoiti

si

munceasca

intens si

si

Faci

totul

pe cont

propriu.

I

,.

-O-

(patronul).

Accst

grup

de

oameni ar

purea

fi

tocrnai

|

,rPrl:;1'1

ccl.,r

rlin

,,L".

Adcviratilor

,,P"

lc

plice

si sc

incon-

|

;.r.rr','.'u

,r,urrr,rri

irrtr:ligcrrti

din toltc cclc

pltr-u catcgorii

,,A,

Page 23: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 23/169

Page 24: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 24/169

44

CnoneuurBANrloR

Prin

urmare, se

avanti

cu capul inainte

si

isi

lansea

za propria

afacere.

Acesta

este

tiparul

cel

mai

des

intilnir

la

cei

care isi

propun

si intre in

lumea

afacerilor.

Mulqi

ajung

si-si

lanseze

o

afacere

de

tipul

,,L", nu

,,P".

Repet,

asta nu

inseamni

ca unul

e

mai

bun

decit

celilalt.

Ambele

au

puncte forte qi

puncre

slabe, riscuri gi

compen-

satii.

Dar

mulqi

dintre

cei

care

isi

doresc si

inceapi

o

afacere

de

tipul

,,P",

sfirgesc

prin a avea una de

tip

.L",

impiedicin-

du-se

singuri

si

ajungi in

parrea dreaptd, a

Cadranwlui.

Mulqi

dintre noii

antreprenori

vor si

urmeze

aceasti

cale:

CaoR,cNE

DTFERITE.,.

oAMENI

DIFERTTI

si

urmeze

acest

traseu.

si

si rimina

impotmoligi

45

Dar

ajung

acolo.

In

acest

context,

mulgi incearci

sd. {acd,

asa:

Doar

puqini

dintre

cei

care

incearca

ajung

insa

;i

la

reugita.

[)c

cc ? Pentru

ci

abilitigile

practice

gi

cele

umane

indispen-

srbile

succesului

in fiecare

dintre

cele

patru

."d.rrr.

J.rrrt,

.lcsc'ri,

diferite.

Trebuie

si va

insusiqi

mentalitatea

gi

apritu*

tlirrilc rcc,lauratc

dc r.rn

cadran

pentru

a

obtine,

..,

o.lJ,rurrt,

sttc'cc'str

I

ilc()l( ).

Page 25: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 25/169

46

C,clRelrur_

BAMLoR

Diferenpa

dintre

tipul

,,L,,

$i

tipwl

,,p,,

de

afacere

Adeviraqii

,,P"

i9i

pot

lasa

a{acerea

si meargi

singurl

un

an

sau

chiar

mai

mult,

iar

la intoarcere

o

vor

gesi mailrofitabild

gj mai

performanti

decit

arunci

cind

au

ple.at.

itrti-o

afacere

de

tip

,,L"

autenticd,,

dacd,,L" dispar.

i"rrt..,

unul

sau

mai

mulgi

ani,

existi

riscul

si nu mai-gaseasca

nicio

afacere

ra

intoarcere.

f)e

unde

vine,

agadar,

aceasti

diferenqa

i

Iata

o

explicatie

sim-

ple

-

,,L"

nu

face

altceva

decit

si

deqina

o ,l.rjb;,

pe

cind

,,P"

este

proprietarul

unui

sistem in

care

opereazd,

oameni

competenqr,

angajagr

special

pentru

a

adrninistra

sistemul.

Sau,

cu

alte

cuvinte:

in

majoritatea

cazurrlor,

,,L..

reprezinti

el

insugi

sistemul.

De

aceea

nici

nu-si

poate lisa

afalerea

si

meargi

singuri.

Si

luim,-de

pildi,

cazul

unui

dentist.

Un

dendst

perrece

ani

buni

in

facultate

penrru

a

invdga

si

devini

un si^stem

inde-

pendent.

Dumneavoastri,

clientul,

sunteti

chinuit

de

o

durere

de

masea.

Nu mai

suportagi

durerea

gi

apelagi

la

den-

tist.

El-vi

rezolvd,problema.

Dumneavoastr;

plitigi

gi plecaqi

acasd..

Sunteti

fericit,

motiv

pentru

care imprigtiaqi

in

cercul

de prieteni

vestea

ci

avegi un

dentist

*inuriat.

ln

majoritatea

cazurrlor,

dendstul

poate efectua

intreaga

munci

de

unul

sin-

gur. Problema

este

cd,, dacd

pleaca

in

vacanqi,

la

fel

o

face

gi

venitul

siu.

Proprietarii

unei

afacert

de

tip

,,p"

pot

pleca

in

vacanli

pen-

tru

tot_restul

vieqii,

deoarece

degin

un

sistem,

,ru

o ,lujb;.

Daci,

,,P"

pleaci

in

vacanqi,

banii

vor

continui

sa-i

curgl

in

cont.

Succesul

din

ipostaza

unui

,,P"

necesiti:

A.

Detinerea

sau

controlarea

unui

sistem.

B.

Abilitatca

cle coordonare

a

subordonatilor.

Cnnnem

DrFERrrE...

oAMENT

DrFERrl

47

Pentru

ca

un

,,L"

si evolueze

spre

,,P",

trebuie

si se supuni

unui

proces

{undamental

de schimbare

-

asupra

fiinqei

sale

gi

asupra

cunostintelor

pe

care

le

are

intr-un

sistem.

lnsi

mulgi

nu

reu$esc...

ori pentru

ci.

nu

sunt in stare

se

faci

acest lucru,

ori

pentru

ci

sunt mult

prea atagaqi

de

sistemul pe

care gi

l-au

creat.

Pute;i

face

bambwrgeri

mdi

buni

decilt

cei

de

la

McDonald's?

Multe

persoane

vin

la

rnine

pentru

a-mi

cere

sfatul

in

privinqa

lansirii

unei

companii

sau

pentru

a

mi

inrreba

currl sa

faca

rost

de

bani

pentru

un

nou

produs

sau

o

noui

idee.

De

obicei,

ii

ascult

circa 1O

minute,

interval in

care

imi

pot

da

seama

pe

ce anume

pun accent.

Pe

produs

sau

pe

sisternul

af.acerli?

in

acele

1O

;inute,

aud

de

rnr:lte

ori

crrrrilrre

precum

(nu

uitaqi

cit

de

imporrant

esre

si

figi

un

bun

ascul*ror,

si

lisagi

cuvintele

sa vi direcqion

eze

cdtre

valorile

fundamentale

din

sufletul

persoanei respective)

:

,,Acest

produs

este

de

departe

mai

bun

decit

cele

pe

care

le

comercializeazdXYZ."

,,Am

cercetat

peste

tot

si am

constatat

ci

nimeni

nu

are

acest

produs."

,,Sunt

dispus

si

ofer ideea

pentru

acest

produs; nu

vreau

decit 25o/"

din

profituri."

,,Lucrez

la

acest

lucru

(produs,

carte,

album

muzical,

invengie)

de

ani

de zile."

Aceste

cuvinte

apartin,

de obicei,

persoanelor

care

opereazd.

in

partea

stinga

a

Cadranului,

partea

lui

,,A"

$i

,,L...

Acegti

oameni

trebuie

luagi

ugor la

?nceput,

intrucit

avem

de-a

facc

cu

valori

si

idei

esenqiale

."r.

,-u.,

forti{icat

in

sufletele

l<rr

pc

parcursul

a ani

dc ztlc...

poate

chiar mo;tenitc

din ge-

rrcr':rqic

ir

gcrrc'rr1ic. Lipsa

dc m.tlcratic

;i

ribd"."

1r,r,it"

Page 26: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 26/169

48

Caoneuur

BAMLoR

sparge

in

mii de

buciqi

o

idee

fraglld

gi sensibili

ce

a$reapri si

fie

pusi

in

practici

sau,

9i

rnai

riu,

o

fiinqa

umani pregitita

si

evolueze intr-un

alt

cadran.

Hambargerii

gi

afacerile

Agadar,

intrucit

trebuie

si

fiu grijuliu cu

astfel

de

oameni, in

acest punct

al conversaqiei

obi;nuiesc sa

apelez,

pentru

clari-

ficare,

la

exemplul

cu

,,hamburgerul

de

la

McDonald's".

Dupi

ce le ascult

povestea,

ii

intreb

domol:

,,Credeti

ci

puteqi face

un

hamburger

mai

bun decit

al

celor

de

la

McDonald's

?"

Pini

acum, dintre

toti

cei cirora

le-am

pus

aceasti

intrebare

niciunul

nu

a

oferit un rispuns negariv. Togi

cred ci pot

prepara gi

servi

un

hamburger

de

o

calitate superioari

celui

de la

McDonald's.

Apot,

le

pun urmitoarea

intrebare

:

,,Credegi

ci

putegi

clidi

un

sistem

de afaceri mai

bun decit

al celor de

la

McDonald's

?"

Unii sesiz

eazd, imediat diferenqa, in

timp

ce alqii

nu.

Convingerea

mea

e

ci diferen{a

consti

in

partea Cadranulwi

in

care

sunt

situate persoanele respective

-

cei din sectorul

sting

igi

axeazd atenfia

pe

ideea

unui

hamburger

mai

bun, pe

cind

in

partea

dreapti se

afld cei care se

concentreaza pe

sis-

temul

de

afacere.

Fac

tot

ce-mi sti

in

putinli

pentru a explica

faptul

ci

pe

piagi

existi

o mulqime

p"

"tttt.pi"nori

care

ofere

piod.rr.

,u,, ,.r-

vicii

superioare

celor

comerciahzate de

corporaqiile

multi-

naqionale

megabogate,

aga

cum

existi miliarde

de oameni

care

pot

face hamburgeri

mai

buni

decit cei de

la

McDonald's.

Ideea

e ci numai McDonald's

dispunc

tlc sis-

temul

care

aprodus miliarde de

burgeri.

CeoneNE

DrFERrrE...

oAMENT

DrI.ERrrr

49

Fartea

nersdzwtd

a lucrurilor

Daci

oanrenii

ar

incepe

si

vada

si

partea

nevl,zutd,

a

lucrurilor,

atunci le-ag

sugera si se duci

la

un

restaurant

McDonald's, si

curnpere

un

burger gi si

stea

si

analizeze

sis-

temul

care

i-a furnizat

acel

burger.

Gindigi-va

la camioanele

care

au transportat

burgerul crud,

la

fermierul

care a crescut

vaca,la

cel

care a cumpirat

carnea

de

vaci

gi

la

spoturile

pu-

blicitare

cu

Ronald McDonald.

Nu

pierdegi

din

vedere

felul

?n

care sunt instruigi

tinerii

angajagr,lipsiti de

experiengi, si

spuni rnereu

aceleagi cuvinte

,,Salut,

bine aqi venit

la

McDonald's",

$i

nici

decorul,

birourile

regionale,

brutiriile

care

pregitesc chiflele

si rnilioanele

de porqii

de

cartofi prijigi

care

au

acelasi gust,

oriunde in

lume.

Apoi,

mai

punegi

la

socoteali

agenqii

de bursi

care sporesc

profitul

McDonald's

pe

\Wall

Street.

Daci

cei

cd.rora le-am prezentat

acest exem-

plu

incep

sa

inteleagi

imaginea

in

ansamblu, atunci

au

o gansi

si

se

mute

din partea

stinga

in

partea

,,P"

sau

,,I"

a

Cadranwlui"

Ideea

e

urmitoarea

-

existi un

numir nelimitat

de

noi

idei,

miliarde

de

persoane

cu

servicii

sau produse de oferit,

mi-

lioane

de produse,

insi

doar

citiva

indivizi

care stiu cum

si

construiasca

sisteme

excelente de afaceri.

Bill

Gates de

la Microsoft nu

s-a

imbogatit

pentru

cd

a

creat

un produs

senzational. El

a

cumpi.rat

produsul

altcuiva

9i

a

construit

in

jurul

siu un

sistem

global extrem

de

puternic.

4.

,,I"

(investitorul).

Investitorii fac

bani

cu

ajutorul

banilor.

I"li

nu

sur-rt

ncvoiti

si

munceasci,

intrucit banii

sunt cei

care

nruncrcsc pcntru

ci.

n

Page 27: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 27/169

Page 28: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 28/169

52 CRoRnrvur

BANTLoR

siguranga si

libertatea

financiari.

Nu

ne-am dorit

si ne petrecem

fiecare

zr

dinviagi

cu obligaqia

de a

ne

trezi

dis-de-dimineati

pi

de

a munci pentru

bani.

Diferenga

dintre bogaqi

gi toqi

ceilalpi

Cu

clqiva ani

in

urmi,

am citit un articol

in care se

mentiona

ci cei

mai mulgi dintre oamenii cu averi

isi

genereaza

7A"/"

din

venit prin

intermediul investigiilor,

adici

al

cadranului

,,I",

gi

mai puqin de

30"h prin

intermediul

salariilor,

adica al cadranu-

lui

,,A".

in

cazul

celor

din

urmi,

cea

mai

mare

parte

a

lor erau

angajaqi

ai propriei companii.

Veniturile,

aga cum

au

fost

prezentate

in

articol, ardtau astfel:

Pentru

marea

majoritate

a celorlalgi

-

saracii

gi persoanele

din

clasa

de mijloc

-

cel

puqin 80% din

venituri

provin

din

salarii,

din

cadranele

,,A"

sau

,,L",

in timp ce sub

20%r

sunt

ge-

rleratc de

invcstitii,

adica

de

cadranul

,,I""

CeoRnNe DrFERlrt..,

OAMENI DIFERITI

Diferen{a

dintre

bogdgie

;i

prosperitate

in

capitolul 1,

am

precizat

ci

eu

gi

sogia mea

deveniseram

rrrilionari

pina in anul

1989,

dar cd,

nu

am

fosr

liberi

din punct

tlc

vedere

financiar

decit

in 1994.

Exista

o diferenqa intre

a

fi

bogat gi

a

fi

prosper. Pini

in

anul 1989,

afacerea

noasrri

ne

,rducea

o

multime

de bani.

Cigtigam surne

mai mari

gi

munceam

mai

puqin,

in

condigiile

in

care

sistemul afacerii se

rlczvolta

fara

ca

noi

sa

mai

fim nevoiqi

si depunem eforturi fi-

zicc

in acest

sens.

Atinseserim

ceea

ce

mulgi

oameni

consideri

;r

fi

succesul

financiar.

Simqeam,

totugi, nevoia

de

a

converti fluxul

de

numerar

pro-

rltrs

de

afacerein bunuri

mai

tangibile,

care

si

ne

aduci

p.ofituti

suplirncntare.

Afacerea

evoluase

intr-una

de

mare

succes

gi

vc:nisc

momentul

si

ne

axim

pe

cregterea

activelor noastre

pini

irr

puncnrl

in

carc

fluxul

de

numerar

provenit

din ele

ar

fi

rlt'vcrrit

rnrri rnarc:

clcc:it

chcltuiclile

clc

trai.

53

Page 29: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 29/169

t4

CenReNut

BANTLoR

Diagrama

noastrd

arita

astfel:

ie

de venit

Afacere

Bilant

Active

I

Paslve

in

1994,

venitul pasiv

provenit din toate

acrivele

noasrre

depisea

cheltuielile.

Abia

atunci

ne-am

putut

considera

prosperi.

Active

I

Pasive

Afacerea noastri

putea fi, de

asemenea,

considerati

un

activ,

intrucnt

genera venit

si

opera

fdrd,'prea multe

inpwt-uri

fizice.

Pentru

a

simgi

ci

suntem

prosperi,

ne-am

asigurat

ci avem

destule

bunuri tangibile

-

proprietiqi

imobiliarc

sau

acqiuni

--

care

si

sporeasca veniturile

pasive

qi

sa

lc

cluci

rnult

pr:stc

chcl-

Declaragie de

venit

CelnaNr

DIFERITE...

oAMENT

DIFERITI

Serviciu

55

tuieli,

astfel

incit

s1

fytgm

spune

c;

sunrem

cu

adevirar

pros_

peri.

odati

ce

venitul

din

coloana

de

active

a

fost

*"i'-"r.

decit

sumele

produse

de

afacere,

am

vindut

^f^rrrru

p^ri.rr"r.r_

lui

nostru.

Atinseserim

deja

prosperitatea.

D

efiniyia

prosp

eritdqii

Definigia

prosperitagii

este

urmiroarea:

,,Numirul

de zile

in

carepogi

supraviequi

firi

si

depui

o rnunci

fiztca (atit

tu,

cit

si

cei. d-in

familie),

reusind

in

acelagi

timp

sa-qi

menqii

tr;,r.t.rt

a.

trai."

.

Dg.

exemplu:

Daca

avegi

cheltuieli

lunare

de 1

000

de dolari,

dar

dispunegi

de economii

de 3

0OO

de

dolari,

prorp"ri,"r"u

dumneavoastri

este

de

aproximativ

trei

l,rtri

s", 90

d,e

zile.

Frosperitatca

se

misoari

in

timp,

nu in

bani.

In

anul

1994,

eu

gi

soqia

*ea

deverriserirn

prosperi

pe

termen

nedefinit (exceptind,

fireste,

eventualele

r.hi*biri

.lorro-i".

rnajore),

deoarece

venitul

provenir

din

investigii

depigea.h.ltrr-

iclile

noastre

lunare.

Pini

la

urmi,

important

nu

este

cigi

bani

produceti,

ci

cit

puteqi

pistra

din

ei

;i

cir

rimp

lucreazi

acei

bani

penrru

dum-

reavoastrd,.

inti.lnesc

zilnic

oa-e"i

care

fac

o *rrlqi-"

de Larri,

da.r,care

ii

pierd

pe toti in

coloana

de

cheltuieli.

Diagram"

r.r*rr-

lui

lor

de

nurnerar

aratd

astfel:

Declaraqie

de

venit

Venit

\

Bilan

Active

qq^

Page 30: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 30/169

56

C.ttR,tNur

BANILoR

Ori

de

cite

ori acegti

oameni

cigtigi o

anurniti

suma

de

bani,

dau

fuga

la

cumpirituri.

De obicei,

igi

cumpari o

casi

mai

mare

sau o

magini

noui,

ceea

ce

rezulta

in datorii pe termen

lung

9i

rnai

multa

munci,

fera a le

ramine

nimic

pe coloana

de

active.

Banii li

se evapori

atit de

repede

din buzunare,

incit

am

Putea

crede ci

au

luat

un

fel de laxativ financiar.

Finan{e

la

turagie

maxirnd.

in

lumea automobilelor,

exista o

vorba

rcferitoare

la

,,pis-

trarea

rnotorului la

turaqie

maximi".

Turaqia

maximi

e

aceea

?n

care

indicatorul

rotaqiilor pe

minut este

mentinut

aproape

de

,,linia

rosie"

-

adici

viteza

maxima

cu care

rnagina

resPectivi

poate

merge,

fara

ca

motorul sa explodeze.

Cind

vine vorba

despre situagia

financiari

personali, sunt

mulqi

oameni,

bogaqi sau

siraci,

care

opereazS'in mod

constant

la

,,linia

rogie" financiara.

Indiferent de

cigi

bani

produc,

acestia

ii cheltuiesc

imediat

ce

ii

obqin.

Problema

motorului

qinut la

turatie maximi e aceea

ca durata

sa

de

viaqa

se reduce

in

mod

considerabil.

La fel

se

intimpla

gi

in situagiile

in

care

finanqele

sunt

menqinute in

mod

constant

la

,,linia

rosie".

Cigiva

dintre

prietenii

mei medici

mi-au spus

ca

marea proble-

ma

a

epocii

moderne este stresul

caLtzat de

munca

intensa

gi

de

sentimentul

pacienqilor

ci

nu au

niciodata

suficienqi

bani.

Unul

dintre

acegti

prieteni

mi-a

spus

ci principala catzd

a

tulburirilor

de sinitate

este

ceea ce el

numeste

,,cancerul

de

portofel".

Banii care

fac

bani

Indiferent de cit

de mulqi bani

face un

om,

o parte

din

suma

obginuta

ar

trebui plasata

in

cadranul

.I".

Acest

cadran

estc

guvernat,

in

special,

de

ideea banilor

care produc

alqi bani.

Sau'

cu alte cuvinte,

de ideea

ca banii

pe care

ii

aveqi

mllncesc

Pcntrtl

dumneavoastrl

astfel

incit si

nu

mai fiti

ncvoit

si

trtrdigi.

Ctr

toatc

accstea, cstc

in-tportant

si

?nqclcgclrr ci cxistii

si rrltc ftrrtnc

dc

invcstiqii.

CeoRarue

DIFERIT[,..,

oAMENT DTFERITI

Ahe

forme

de investigii

Oamenii

investesc

in

propria

educaqie.

Insrruirea

traditio-

nala

este

importanti

intrucit

cu

cit

este mai

buni

educagia

primiti,

cu

at6"t

sunr mai

mari

sansele

de cigti

gare

a baniior.

Putegi

petrece

patru

ani

intr-o

facultate,

astfel

incit

sa

cre$teqi

propriul

potenlial

de

venit

de la 24 000

de

dolari

pe

an la 50

0OO

sau chiar

mai

mult.

Avind

in

vedere

ci

o persoani

normali

petrece

40

de

ani sau

chiar mai

mulr muncind

activ,

patru

ani

de facultate

sau orice

alt

tip de

educaqie

superioara

este

o

in-

vesti[ie

excelenta.

Loialitatea

si

munca intensi

sunr

o alti formi

de

investitie,

ca

in

cazul

unui

angaj

at care

a

lucrat

toati

viaga intr-o

companie

sau

intr-o

institugie

guvernamentala.

Drept

recompensi,

prin

intermediul

contractului,

acea

persoani

primegte

o p"rrri,

p"

viagi.

Aceasti

formi

de investiqie

a fosr

la

moda

in Era Indus-

triali,

dar

a

devenit

desueti

in

Era

Informationald.

Alti

oameni

investesc

in

a

avea

o

familie

numeroasi,

agrep-

tindu-se

ca

investitia

fd,cuta

sa se reflecte

in

grija

pe

care .opiii

lc:-o

vor

acorda

la batrinete.

Aceasta

formi

de

investiqie

era

('rlnon

in

trecut,

dar

astd,zi,

din cauza

constringerilor

econo-

rttic-e,

a

devenit

din

ce in ce

mai

dificil

penrru familii

sa se

des-

('urce

cu

cheltuielile

medicale

gi

de

viagi

ale

piringilor.

Programele

guvernamentale

de

pensii,

precum

Asigurarea

s.ciala

si Asistenga

Sociali,

plitite

deseori

prin reqi'eiil.

di"

srrleriu,

reprezintd,

o altd forma

de investiqie,

mandatata

prrn

k'gc.

Totugi,

din

pricina schimbarilor

demografice

masive

gi

a

lluctuagiei

cosrurilor,

exista riscul

ca

aceasti

formi

de

investitie

s,r

rru

mai

poata

respecta

promisiunile

facute.

Mai

existi

gi

modalitigi

independenre

de investigie

penrru

l)('nsic,

numite

programe

de fonduri

private

de

pensii. Deseori,

f.irrvcrnul

fcdcral

din

SUA stabilegte

raxe

srimularive,

atir

pentru

,rrgrrjator,

cit

si pcntru

angajat,

in vederea

participarii

la

astfel

,1.''

prograr'tr..

i,r

America,

unul

dintre

cele mai

p^oprl"r.

pro-

lir,unc

rlc

pcrrsii

cstc

401(k),

iar

in

alte

qari,

precum

Australia,

t'xistii

lirrrrluI

tlc

pcnsii

clcrrurrit

Supcrannuation.

Page 31: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 31/169

58

CeoneNur

BANTLoR

Venitwl

generat

de

inaestipii

Cu toate

ca cele

mentionate rnai

sus

sunt

toate

forme

de

investiqii,

cadranul

,,I"

se

axeazd.

pe investiqiile

care

genereazd.

venit in

mod

regulat,

pe

tot

parcursul

anilor

de

rnunci.

Prin

urmare,

pentru a va da

seama

daci

sunteqi

o

perso

and"

care

opereazd,

in

calitate

de

,,I",

folosiqi

aceleagi

criterii

utilizate

in

celelalte cadrane.

Vi

obginegi

venitul

curenr

din cadranul

,,I"

?

Cu alte

cuvinte,

banii

pe

care ii

deqinegi

lucreazd.

penrru

dum-

neavoastri,

generind

noi venituri

?

Si

luim

cazul

unei persoane care,

dorind

sa

faci

o

investiqie,

achiziqione

az|,

o

casd,

dupa care

o

inchiriaz

a.

Daca

suma obgi-

nuti

din chirie

este

rnai

mare

decit

chelruielile

presupuse

de

intretinerea

acestei

proprietigi,

atunci

acel

venit

provine din

cadranul

,,I".

Acelasi lucru

este

valabil

si

pentru persoanele

care

primesc

bani

din

dobinzile la

economii

sau din

dividendele

pentru acliuni

sau

obligagiuni.

Agadar,

facrorul

principal

care

va

califici

pentru cadranul

,,I"

este

reprezentat

de

mirimea

venitului

generat

prin

investiqii,

firi

sa fi fost nevoir

si

munciti

in

cadrul siu.

Este

contul de

pensie

o

formd

de inaestipie

?

Alimentarea

regulata

a unui

cont

de

pensie

este, fir;

indoiala,

atat

o

formi

de

investigie,

cit

qi un lucru

inqelept.

Cei

mai

multi

dintre noi

speri

sa

fie

considerati

investitori

dupi

iegirea

la

pensie...

dar

cadranul

,,I"

reprezrnti.

o

persoani

al

cirei

venit

provine

din investiqiile

facute in

timpul anilor de

munci..

Realitatea

este ci

pu{ini sunt

cei

care

investesc

cu

ade,

virat

in vederea

obginerii unui

venir penrru

anii de

pensie.

Cei

mai

mulgi igi

pistreazi

banii inrr-un

cont,

in

speranta

ci,,

odatd,

pensionaqi,

vor

dispune

de

o sumi mai

mare

decit

cea

economisiti.

Exista

o

diferenga intre

oamenii care isi pastreaz.a

banii

in-

tr-un

cont de

pensie

si cei

care,

prin

intermediul

invcstiliilor,

iqi

folosesc

in mod

activ banii pcntru

a-;i

.spori

vcrrirul.

Caonetn

DIFERITE...

oAMENI

DIFERITT

Sunt

inr.testitori

agen{i

de

bwrsd

?

.

-Mulqi

dintre

consultanqii

din lumea

investiqiilor

nu

sunr,

prin

definiqie,

oameni

care

igi

genercazd,venitul

din

cadrarr"i

,,f".

.

..P:

exemplu,

majoritatea

agenqilor

de

bursi,

agenqilor

imo_

biliari,

consilierilor financiarl, bancherilo,

9i

.'o"r"1i""glo"

sunt,

de

obicei,

membri

ai

grupurilor

,,A..

gi

,,L".

Altfel

spus,

venitul

lor

provine

din

activitatea

profesionali

pe care

o

depun,

nu

neapirat

din

active

Printre

prietenii

mei

se

afli qi

ciqiva

agenri

de

bursi.

Ei

cumpari

ac{iuni

la

pre{'ri

*ici

gi

speri

si i.

,rarrJ;

l"

fr.qrrri

mari.

Profesia

lor

este,

de fapt,

cea

df

,,.o-".ciant..,

"r.rir;rrer._

u-se

foarte

mult

cu

o

persoani

cate

are

un

magazin

si

care

cumpari

marfi

en

gros

pentru

a

o

vinde

la

prequri"m

ai

marr

en

detail.Agadar,

ei inci

suntrevoiqi

si depuni

;;;.ti;i

p.r_

tru

a-;i

genera

venitul,

motiv

p.rrir.,

."r.

,. incadreazd.-ai

tirre

in

comparrimentul

,L".al

Cadranwlui,

nefiind

adeviraqi

,,I...

..

Pot

fev;ni

toqi

acegti

oameni

investitori

?

Rispunsul

este unul

afrrmarrv,

insa

este

important

ca

ei

sa

inqereagi

diferenqa

dintre

o

persoani

care

cigtigi

bani

din

comisioane,

din

consultanti

sau

din

vinzarea

unor

mirfuri

la

pre{uri

mai

mari

decit

cere

"r,

."r.

".,

ost

cumpirate

gi

op.rro"ne

care

cigtigi

bani

pri'

id.rriifi.**

si

cr

ear

ea unor

invesriqii

prof

itabile.

Existi

o

singuri

modalitate

prin

care

pureqi

afla

cit

de buni

sunt

consulanqii

dumneavoastri:

intrebaqi-i

cite

procenre

din

venitul

lor

provin

din

comisioane

sau

onorarii

9i

c6ie

din

venitul pasiv,

adici

venitul

generat

de inve*tigii

sau de

afacerile

p.

.r..

i.

a'.qirr.

.-

.4f

cigiva

prieteni

cu

diplomi CpA

(de

"or,rrbil

_

Certiiied

Public

Accounranr)

care.mi-au

spus,

feie

^incirca

d.rig.rr.orr-

fldenqialitarea

informaqiilor

primit"

i.

r"

clienri,

ce

foa.ie

putirri

<l

intre

consultangii

profesionigti

pe

proble-e

firrarrciar;

r;i';;i;

vcnitul

din

investiqii.

Cu

alte

cuiirrie,

,,una

predici

g

Ar" f"";.

Aztantajele

venitului

generdt

de

cadranul

,,f

AEadar,

principala

caracteristici

vcrritul

din

catlranul

,,I"

cstc aceea

a persoanelor

care

isi

extrag

ci

se

axcazi

pc

procesul

irr

Page 32: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 32/169

60

CaoneNur

BANTLoR

care

banii

pe

care

ii degin

produc

algi

bani. Daca

sunt

pricepugi

la

acest lucru,

pot face

banii

sa lucreze

pentru

binele

lor

gi

al

familiei

lor,

timp

de

sute de

ani"

Pe

lingi

beneficiile

evidente

ale

gtiinqei

de a face

bani din bani,

cum

ar

fi

de

pildn cel

ca nu mai

trebuie si te

scoli

dimineata

pen-

tru

a merge

la

slujba,

exista

si

rnulte

avantaje

privind

raxele, la

care

oamenii

nevoiqi

si

rnunceasci

pentm

bani

nu

au deloc

acces.

Unul

dintre

motivele

penrru

care

cei bogagi devin

gi

rnai

bogaqi

este

acela

ci,

uneori, se

por

face

profituri

de rnilioane

de

dolari

fdrd.

ca

legea

sa

impuni

plata

unor impozite

penrru

aces-

te sume.

Explicaqia

unei

astfel

de

situatii

consr;

in

faptul

ci per-

soanele

respective

produc

bani in

,,coloana

activelor",

gi nu in

cea

a

veniturilor.

Ei fac

bani din

ipostaza

de

investitori,

nu

din

aceea de muncitori.

Oamenii

care muncesc

pentru

bani nu

nurnai

ci

plitesc,

deseori, impozite

mult

prea mari,

dar mai

gi

sunt deposedagi

de

o

anumita

parte

din

salariu,

farx

a

vedea

vreodata

acei

bani.

De

ce

nu

existd

mai

mwl;i inaestitori

Cadranul

,,I"

estc

cadranul

in

care

se

munceste

mai

puqin,

se

cigtigi mai

mulgi

bani si

se

platesc mai

putine

impozite.

Daci

lucrurile

stau

asrfel,

de ce

nu

se

fac

tori

oamenii

investitori

? Din

aceeasi

cauzl,

pentru

care multi

nu-si

lanseaza

propria

afacere"

Totul

poate fi rezumat

printr-un

singur

cuv6.nt:

,,risc".

In

general,

oamenii

nu

agreeazi ideea

de

a-gi

investi

banii

cigtigagi

cu multa

trudi, riscind

sa

nu-i

mai

vada niciodata.

Mulqi

se

tem

atit

de tare de

esec,

incir

refuzd"

din

srarr

ideea

de

investigie

sau

de

incepere

a unei a[acerr.." indiferent

de

clt

de

mulqi

bani ar

putea

cigtiga

in

schimb"

O vedeta

de la

Hollywood

a

declarat

cindva:

,,Nr.l

profitul

obtinut

de pe

urma

investiqiei

mi.

preocupa

cel mai

mult,

ci

profitul investigiei

in

sine."

Teama

de

a

pierde

bani

pare sd-i

imparta

pe

investitori

in

patru

mari

categorii:

1.

Oameni

care eviti"

riscul

si

care

nu

fac

alrccv,r rlccit

si

rncargi

la

sigur,

pistrindu-si

banii in

banci.

CnoR,tNE DIFERrrE.,,

oAMENI

DIITERTTI

61

2. Oameni

care

lasa responsabilitatea

investiqiei

in

seama

.rltcuiva,

cum

ar

fi

de

pildn

un

consultant

financiar

sau

un

;rclrninistrator

de fonduri

muruale.

3.

Pasionaqii

de

jocurile

de noroc.

4. Investitorii.

Diferenqa

dintre

un pasionar

de

jocuri

dc

noroc

si

un

invcsti-

tor

este urmitoarea:

Pentru

jucator,

investitia

inseamn:i

un

joc

al

sorqii. Penrru

un investiror,

investiqia

e

ste

un

joc

al

inteligenqei.

Penrru

cei care lasa

responsabilitatea

investiqiei

in

scama

altcuiva,

investiqia

este,

cel nai

adesea,

un

joc

pe care nu

rloresc

s5-l

inveqe.

in

cazul acestora, important

"

.;-gi

aleaga cu

rnulti

grija

consultantul

financiar.

in unul

dintre

capitolele

urmiroare

ma

voi

referi la

cele gapte

'iveluri

de

investitori

si vom

aborda

mai in

profunzime

acest

subiect.

Riscurile pot

fi,

teoretic,

eliminate

Vestea

buna

despre

investitii

este aceea

ca riscul

poare fi

rnult

minimalizat

sau

chiar

eliminat

compler,

avind

gansa

sa obqinegi

o rnulgime

de bani,

cu

o

singuri

condigie;

si cunoagteti

jocul.

IJn

adevarat

investitor

va

fi

auzit

vorbind

astfcl:

,,Cit

de

r

cpede

imi vor

fi returnati

banii gi

ce venir voi

obqine

penrru tor

r.cstul

vieqii,

dupi ce voi

primi

inapoi

suma

investir;

i;itial ?*

Un adevirat

investitor

isi

doregte

sa gtie

clt

de repede isi

va

primi

banii investiqi

inapoi.

Persoanele

care detin

un conr

de

lrcnsie

trebuie

sa agtepte

ani

buni

pentru

a afla

dacaisi

vor

primi

vrcodata

banii inapoi.

Aceasra este

diferenta uriagd

dintie

un

irrvestitor

profesionist gi o

persoani

care

isi

pune

bani

deoparte,

l)cntru

momenrul

in care

va

iesi

la

pensic.

Teama

de

a

nu

pierde

bani

este

factorul

care

ii determini

pe

rrrulti

sa

caute

siguranta

financtara.

Cadranul

,,I"

nu

este,

insi,

;rtit

clc ncsigur

pe

cit

cred

unii.

Cadranul

,,I"

este la

fel

ca

gi

cc'lcl;rltc,

prcvazind

propriile

sale

aptitudini

qi

un mod

de

girrdirc

clifcrit.

Accsre

]ucruri

por fi

invitate

de cei

care

doresc

sir

obqini

slrcccsulin

cadranul

,,I",

clr

conditia

si.*si

rezerve

timp

itt ltccst

scns.

Page 33: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 33/169

Page 34: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 34/169

64

CRIRRNuT

BANnoR

doar

banii

cu

care

agi

contribuit

dumneavoastrd.

gi

cornpania

la

care

a\i lucrat.

Daci

nu

aqi

depus

niciun

ban

in

fondul

de pensii,

nu ve{i

primi

absolut

nimic

in

schimb.

Vestea

buni

este ca, in

Era

Informationali,

speranga de

viali

va

creste.

Vestea

proasti

este

ci

s-ar

putea

sa triiqi mai mult

decit

vi

va

permite

pensia.

Programe

de

pensii

riscante

Mai

riu

e

ci

suma

pe

care

dumneavoastri

si

angajatorul

aqi

alocat-o

programului

de

pensii s-ar

putea sa nu

mai existe

atunci

cind

veqi iegi la

pensie. Aceasra

situagie

este

cauz,ati

de

faptul

ci

programe

precum 401(k)

si

Superannuarion

(din

Australia)

se

supun legilor

economiei

de piaqa.

Cu

alte cuvinte,la

un moment

dat

puteqi

avea

un milion

de

dolari,

dar daca

se

intimpla

si aibi

loc

o

pribusire

a

bursei

(ceea

ce

e

inevitabil

in

cazul

runrror

burselor)

suma pe care o

deginegi

se

poate

reduce la

jumatate

sau

poate

chiar

disparea

cu totul.

Garantarea

unei

sume

constante

primite de-a

lungul

vieqii

nu mai

exista...

gi

mi

intreb

cigi

dintre

cei

care

beneficiazd

de astfel

de

programe

igi

dau

seama

ce

inseamni

acest lucru.

inseamna

ci persoane

care

se

pension

eazd

la

vnrsta

de 65

de

ani gi

incep

si

traiasci

pe

baza

programului

fundamentar

pe

contributia

bine

definitd

ar

putea rimine firi

bani la

v6.rsta de

75

de

ani.

Oare ce se

intimpli

cu

acegti

oameni

dupi

aceea ?

Nici

nu

vreau

si mi

gindesc...

Cit

despre programul

guvernamental

de pensii

cu

beneficii

clare,

pot

spune

ci,

in

SUA,

se

preconi

zeazd.

ca

Asiguririle

Sociale

vor

da faliment

pina in

anul2032,

in

rimp ce

Asisrenra

Sociala

ar purea

avea

acelasi

destin

pini

in

anul

2005,

cind

gene-

rati,a

,,Baby

Boom"

(din

perioada

de crestere

a

ratei natalitigii)

va

ayea

cea

mai

mare

nevoie

de

ea.

Nici

micar

in zilele

noastre)

Asigurarea

SocialL

nu furnize

azd.

un

venit

cu

care

si

poqi

trai

decent.

Ce

se va

intimpla

cAnd

cei

77

de milioane

de

reprezen,

tanqi

ai

acestei

generaqii

igi vor

solicita

bar-rii depu;i

in for-rcl...

si

vor

afla

ca

acegtia

s-au

evaporat

?

CaonaNl

DITERITE...

oAMF.Nl

DTFERITT

5t

.

In

anul

1998,

p,roiectul

,,Salvaqi

Asiguri.rile

Sociale..,

propus

de

preEedintele

glil

cfinton,

a

fost

bine"primit

d. pop,rlqie.

cu

toate

acestea,

senatorul

democrat

Ernest

Hollings^a

qinut

si

avertizeze,

la

acea

vreme,

asupra

urmitorului

lrrcJr,

,,Este

clar

ci

primul

pas

ce

,I"g".i:.

f;.ut

perrtru

salvarea

Arigrrr;rilo,

Socialc

este

oprirea.jefuirii

lor.,,

2eci

de ani

I,

,a";;

;;vernul

tederal

american

a

fost

responsabil

de

,,impr-u_rrruril."..

ficute

din

fondurile

de

pensii

p"rriru

diverse

cheltuieli.

Mulri

dintre

politicieni

inclini

si

creadi

ci

Asigurarea

sociali

nu

reprezinta

altceva

decit

un

,,venit"

ce

trebuie'cheltu-

it,

gi

nu

unul

ce

trebuie

qinut

la

pistrare.

Frea

rnwlpi

oameni

t;i

pun

baza

tn

gwvern

.

4*

inceput

sa

scriu

carqi

,i

si creez

diverse

produse,

precum

jorcul

educagional

de masa

insgFrow,

tocirai;;,,-,,',

ci ne

3fl3*

la

sfirgitul

Erei Industriare

qi ne

pregatim

sa

irtrim

in

cea

Informaqionala.

Ingrijorare

a

mea

ca

cetiqean

este

ci,

incepind

cu

generatia

T:",

nu

sunrem

pregitigi

as,a

cum

se

cuvine

p.r,tr,,

aiace

fag,

dferenrelor

dintre

Era

Industriara

si

Era

Informationarr...

iar

una

dinfte

acesre

diferenqe

este

felul

ir,

."r.

rrl

fr.gi;,

a;"

punct

de

vedere

financiar,

penrru

anii

de

p"rrri.i

ta?1"

a.

,,,

merge.la

qcoali.

si

a-gi

gasi

o slujbn

buni

gi

siguri..

u

ior,

.rrr"

potriviti

penrru

cei

care

,-n,.,

,r"r.,rt

inainte

ie

1930.

Astizi,

toata

lumea

trebuie

sa meargi

ra

gcoari

pentru

a

invdga

cum

si

obqini

un

serviciu

bun,

dar,"i,

acelagi

ti-p,

u,

;.b"t

;;

q,i_

g;

cum

si

investim,

or

acest

lucru

nu seinvat,i

in

scoli.

una

dintre

reminiscengele

Erei

trndustriare

.rr.

n"u."

ci

rnurt

prea

mulqi

oameni

au,devenit

dependenqi

d.

g"".rrr,

"$t.p,a"a

lc

la

acesta

sa

le

rezolve

probremele.

Astazi

i.

.orrirrrrrr-f-

.r,

lrrobleme

si rnai

mari,

intiu

cit

am

ajuns

si

d.l.gi;;;;;rrr.rl.ri

r

csponsabilitatea

noastri

financrara.

.-_-S",.rriT

eazd

cd.,pina

in 2020,

populatia

americani

va

numira

275

dc

rnilioane

dc

pcrsoane,

dint.e

care

100

de

milioane

se

vor

artcp.ta

si

prinrcasci

sprijin,

inrr-o

formi

sau

alra,

din

partea

strrtulri.

I)r'i'r.r'c

rcc;ria

sc

vor

afra

arrgajaqi

ai

guvc'rului

fJJcral,

i

Page 35: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 35/169

66

CeonaNur

BAMLoR

militari

aflaqi in

retragere,

angajagt ai

serviciilor

poqnle,

profe-

sori

si

alqi

angajaqi

de stat, dar

gi

pensionari

care-;i

vor

astepra

banii din Asiguririle

Sociale

si

Asistenqa

Medicali. Din

punct

de

ve dcre

contractual,

acegtia

au

dreptate a

d.e partea

lor,

intrucit,

intr-un

fel

sau

altul,

cei

mai

mulqi

dintre

ei au investit

in

aceasti

promisiune.

Din

nefericire,

de-a

lungul anilor,

s-au

ficut

mult

prea

multe

promisiuni,

iar

acurn oamenii

asteapta

ca ele

si

fie

puse

in

practici.

Personal,

nu

cred

ci

aceste promisiuni

financiare

pot

fi

respectate.

Daca autoritiqile

vor incepe

si

mireasci

gi

mai

mult

impozitele,

pentru

a-gi

putea onora

promisiunile, atunci

cei

care

vor avea

$ansa

vor

pleca in

qirile

care

au

impozite

mai

mici.

in

Era Informaqionala,

insi.,

terrnenul

,,offshore"

nu se va referi

la

o

gari.

straina,

vazutd.

ca un paradis

al

impozitelor,

ci

la

,,spaqiul

cibernetic".

Marea

scbimbare, la

tndemknd.

Mi-l

amintesc pe pregedintele

John

F.

Kennedy,

anungindu-ne:

,,Avem

la

indernini

o

mare

schimbare."

Ei

bine,

acea schimbare bate la

u;a.

Investiqi

farA

a

fi

in,uestitor

Trecerea

de

la programul

de

pensii

cu

beneficii

clare

la

cel

bazat pe contribugii

bine definite

obligi

rnilioane

de oameni

din intreaga

lume

si devina investitori, fere a avea prea

multe

cunogtinqe in

acest

sens.

Mulgi

dintre

cei care si-au

petrecut o

mare

parte a vieqii evitind riscurile financiare

sunt acum

forgagi

si

gi

le

asume...

riscuri

financiare

cu

viitorul,bdtri,netea

si

pensia.

Cei

mai mulqi

vor

afla

daci

au

fost

investitori

price-

pu{i

sau

doar

jucitori

de noroc

neglijengi abia dupa

ce

vor

iesi

la

pensie.

Astizi,

br.rrsa se

afla

pe

buzele

tuturor.

Ea

este alimcntata

dc

mulqi

factori, printre care

;i

de non-investitorii carc inccrrrcri

s:i

devinri

invcstitori.

Drumul

lor financ,iar arati

astfcl:

Ceonext

DIFERITE... OAMENT

DrFERrrl

Marea majoritate

a

acestor

oameni,

in

special

cei

din

ca-

dranele

,,A"

gi

,,L",

sunt

cei care, prin natura

1or,

sunt orientaqi

spre

siguranta

financiara.

Acesta este gi

motivul

pentru

care

igi

cauti

slujbe

sau

cariere

sigure-,

ori

incep

mici

afaceri pe care au

siguran{a

ci

le

pot controla. In zilele noastre,

din

pricina pro-

gramelor

de pensii

bazate

pe

contribugii bine

definite,

acegtia

mrgreazi,

spre

cadranul

,,I",

unde

speri

si gaseascd

,,siguranqi"

pentru

perioada

pensionarii. Din pd.catepentru

ei, siguranqa

este

unul

dintre

ultimele

lucruri

pe

care cadranul

,,I"

le

oferi.

Acesta

este

cadranul riscului.

intrucit

exista

atit de

multe

persoane din partea stingi

a

Cadranului Banilor

care

se

afh

in

cdutarea

sigurangei, bursa

rispunde

pe

misuri.

De

aceea

9i

auzim atit de des

urmitoarele

cuvinte:

l.,,Diversificare".

Oamenii

aflagi

in

cdutarea siguranqei

folosesc

des

cuvintul

,,diversifrcare"

. De

ce

? Pentru

ci

strategia

de

diversificare este una

lipsiti

de

risc. Nu

este

insa

o

strategie investigionald,

care

sa

aduci

un

cigtig.

Invcstitorii

de

succes

sau cei

bogaqi nu

folosesc

diversifi-

cerca.

Ei

isi

conce

ntreazd"

eforturile.

57

Page 36: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 36/169

C,rlRRNur

BANTLoR

\Tarren Buffett,

poate

cel mai mare investiror

din

lume,

nu

are

o pirere foarte

buna despre

,,diversificare":

,,strategia

pe

care noi

am

adoptat-o

precede

dogma de diversificare

standard.

Prin urmare,

muhi

dintre

a9a-zigii experqi ar

spune

c;

strategia

trebuie sa fie mai riscantri decit

cea

pro-

movati.

de

investitorii

conventionali.

Nu

suntem de acord

cu

aceasti idee. Avem

convingerea

ci

politica

de concen-

trare

a

portofoliului

ar putea micsora

riscul

pe

mi.suri

ce

cregte,

aga

cum ar

trebui, atit intensttatea

cu

care

un

investitor

se g2ndegte

la

o

afacere, cit gi nivelul

de confort

pe

care

acesta

trebuie

sa-l simta

faqa

de

caracteristicile

sale

economice,

inainte de a

se

implica in

ea."

Cu

alte cuvinte, \(/arren Buffett

vrea

si

spuni

ci

strategia

de

concentrare

a portofoliului

sau

de axare pe citeva

investiqii

(gi

nu

cea

de diversificare)

este

mai eficienti. in

opinia

sa,

concentratea, spre deosebire de

diversificare,

te

obligi

s5. fii mai

inteligent

gi mai

hotarit in

gindire

gi in

acfiuni. in

articolul siu,

se adauga

faptul

ca

investirorii

mediocri

eviti

volatilitatea

intrucit

cred

ci

aceasta esre

riscanta.

\Tarren

Buffett

spune

asa:

,,De

fapt, adeviratul

investitor

nu fuge niciodati

de volatilitate."

i.t ceea

ce ne

priveste

-

pe rnine si

pe

sogia

rnea

-,

nu

diversificarea

a

fost

cea care

ne-a

ajutat sa

iegim

din crrza

financiara

si si atingem libertatea

financiari.

Noi

ne-am

concentrat

investiqiile.

2-

,,Actiuni

Blue

Chip"

1.

Investitorii

preocupaqi

de

siguranqa

cumpiri,

de obicei,

acliuni

ale

unor

companii

de

tip

,,Blue

Chip". De

ce

? Pentru

ci,

in

viziunea

lor,

acestea

sunt

mai

sigure.

Totu;i,

in timp

ce

o

companie poate

fi

sigura, bursa

nu

este

niciodati.

l.Actiunilc

Illtrc

Chip

sunt cclc calc firruizt'rrzrr

ciivi<lcndr: rr:gul:rl(',

fiirrrl crnis.:

tlc

comp,rniilc

gigirut

-

n.

tr'.

CanRaNE

DrFERrTE.,.

OAMENT

DII.ERrrr

3.

,,Fondurile

mutualeo'.

Persoanele

care

nu

cunosc foarte

multe

lucruri

despre

investigii

se

simt

mai

sigure

atunci

cind

igi

predau

banii

unui

administrator

de

fonduri,

in

speranqa

ci acesta

va face

o

treaba

mai

buni

decit

ei.

Strategia

este

una

potriviti

si

eficienti

pentru

persoanele

care

nu

au

nicio

intengie

si

devina

investitori

profesionisri.

Problema

este

ci, oricit

de eficienta

ar

fi

aceasti

strategie,

ea

n-u

presupune

ci

fondurile

muruale

ar

fi

lipsite

de

risc.

De

fapt,

in

cazul

unei pribusiri

a

bursei, am

putea asista la

ceea

ce eu

numesc

,,Topirea

Fondurilor

Mutuale",

o

catas-

trofi financiari

tot

atit

de

devasraroare

precum

criza

,,Tulipomania"

din 1610,

falimentul

fondurilor

,,South

Seas

Bubble"

din 1620

sau

dezasrrul

,,junk

Bond"

din

1990.

Astdzi,piata

este

plini

de milioane

de

oameni

care, prin

naru-

ra

lor,

sunt orienta{i

spre

siguranqa,

dar

care,

din

pricina

schirn-

birilor

survenite

in

economie,

sunr for{ali

si migreze

dinspre

partea

stinga

a

Cadranwlui

Banilor

spre

partea

dreapti,

unde

nunrai

siguranla

nu

ii

agteapti.

Acest lucru

mi ingrrjoreazi

pro-

fun{.

_Mglqi

oarneni

cred

ca^programele

de

petrsii

sunt

sigure,

cind

de

fapt

nu

sunr deloc.

in

evenrualitatea

unei

crize

econo-

mice

sau

a unei

pribugiri

a

bursei,

programele

lor

ar putea da

faliment

intr-o

singuri

clipi. Progr"*.I.

de

pension-are mo-

derne nu

sunt la fel

de sigure precum

cele

de .uru

"r

beneficiat

pnrinqii

noqtri.

Se

tntreadd schimbdri econornice

radicale

Scena

este

pregititi

pentru

transformiri

economice

radicale.

Astfel

de

schirnbiri

au marcat

intotdeauna

sfirgitul

unei

ere

gi

nasterea

uneia noi. La

capitul fiecirei

epoci,

au

existat

oameni

carc

au mers inainte

gi

alqii

care

s-au agdgat

de

ideile

trecutului.

Mi-e

teama

ci

cei care

se asteapti

ca

siguranqa

lor financiari

sa

rimina

in

responsabilitatea

unei mari

companii

sau

a

guvernu-

Itri

v.r fi

cxtr-crn

clc dcz.arnigiqi

in

anii

ce

vor

urrna.

Acestc

idci

lpaltin

Iirci

Inrlustrialc,

nu

cclci Irrforrnaticinalc.

Page 37: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 37/169

CaoRarvul

BANILoR

Nimeni nu

are

la

indemini

un

glob

de cristal. Eu,

unul,

mi-am

ficut

abonament la

mai multe

servicii de

gtiri

din dome-

niul

afacerilor. Lucrurile anunqate

de

acestea

se bat,

de

multe

ori, cap in cap.

Unele spun

ca

viitorul

apropiat

va

fi

unul

lumi-

nos,

in

timp ce

altele

spun

ca

dupa colq ne

agteapt; o

pribugire

a bursei

sau

o

crrzd.

economici

de

proporqii. Pentru

a

ramine

obiectiv,

ascult

ambele

pirgi, intrucit fiecare are

argumente care

rneriti

luate

in

considerare. Intengia mea

nu

este aceea

de

a

face

pe

profetul gi

de

a

incerca

s5" prezic viitorul; in

schimb,

ma

stri-

duicsc

sa

acumulez cit rmai multe cunogtinqe in

cadranele

,,P"

si

,,I",

pregitindu-rni pentru

orice scenariu. O persoani pregatita

va

prospera

indiferent

de

direcqia in

care

o

va

lua

econornia

gi

indiferent

de momentul

in

care

se

va

intimpla

acest

lucru.

Daci

istoria

este

un

indicator,

o persoani

care

traiegte

pini

la

virsta de

75

de

ani se poate

a$tepta

sd treacd. printr-o depresiune

economici

majord, gi

doui

recesiuni.

Ei

bine,

piringii

mei au

experimentat

o

crrzd

economica,

insi

genera{ia

,,Baby

Boom"

nu...

nu inca. Au

trecut

aproximativ

60

de ani

de

la ultima crrza

economici

de proporgii.

Astazi,

to{i

ar

trebui

sa

fim ingrijoragi

de

mai

multe

aspecte

ale vieqii, nu

numai

de siguranga

unei

slujbe.

Cred

ci este de

dorit si ne concentrirn

atengia

gi

pe

siguranga

financiari

pe

ter-

men lung...

evitind

si

lisim

aceasti

responsabilitate.pe

seama

unei

companii sau a

guvernului. Vremurile

s-au

schimbat atunci

cind companiile au

anuntat ci

nu mai

sunt

responsabile

pentru

anii de

pensie

ai

angajatrlor.

Atunci

cind

au

cotit

spre progra-

mul

de pensii

bazar

pe contribuqia bine definiti,

mesajul a fost

acela

ca responsabilitatea

investiqiilor

pentru

perioada pensio-

narii

va

cidea

numai

in seama

dumneavoastra.

in prezent, sun-

tem

obligaqi cu toqii

si devenim

investitori inteligengi, mai vi-

gilenqi ca

niciodatd

fata

de

fluctuaqiile

pieqelor

financiare. Va

recomand

sa

invigagi

sa

fiqi

un

investitor,

evitind si

daqi banii

altcuiva

pentru

a

face investiqii in

locul

dumneavoastra.

Daci

vi

lisagi

banii

in

grija

unor

fonduri

mutuale sau

a

unui

consultant,

existi

toate premisele sa agteptaqi

p6.ni

la

65

de

ani pentru

a

afla

dacd aceapersoani

a

facut

sau

nu

o

treaba

buna.

Daca

rispunsul

este

negativ,

veti

fi

nevoit

si

munciqi tot restul vict,ii.

Milioanc

CaoRem

DIFERITE,,.

oAMENI

DurERtI

71

oameni

se

vor afla

in

aceastd

situaqie,

intrucat

va

fi

prea tir_

pentru

a

mai

face investitii

ori pentru

a

invdta

sa invlsteasca.

inad;agi

sd redwceli

riscwl

.

Exista

posibilitarea

sa

investiti penrru

profituri

mari

sub

aus-

piciile

unui

risc

scdzut.

Tot

ceea

..

tr.b.ri.

si. faceqi

e

si invitaqi

cum

se

procedeazi..

Nu.esre

deloc

greu.

De

fapt,

e ca gi

.,r-'uii

invaqa

si.mergegi

pe bicicleti.

La

incepur,

s-ar

prrt."

si'cidegi

de

c.iteva

ori,

dar

dupi

un

timp

esecurile

incep

sa

se rireas

cd,,

rar

arta

de

a investi

devine

o

a doua

narur;.

lrrv;qim

si,

mergem

pe bici_

cleta,

iar

apoi

avem

impresia

ci

am

fost

ficugi

p.rrrri

u;r'..rr"...

Problema

cu parrea

stingi

a

cadranwlwi

binitorest

aceea

ca

oamenii

se refugiazi

acolo

pentru

a

evita

riscur

financiar.

in

locul

fugii

de risc,

,""o-rnd

inviqarea

manipuririi

riscului

financiar.

,Aswmagi-vd

riscul

Persoanele

care

gtiu

sa ri;te

schimba

lumea.

sunt

putini

aceia

:are.

s-.au

irnbogiqit

f,drd

se riste.

prea

mulgi

o"rrr.rri^a.r'ajuns

si

depindi

de

guvern

doar

penrru

ci

au

dorit

si

erimine

riscurile

vie.qii.

Inceputul

Erei

Informaqionale

reprezintd,sfirsitul

guver-

nului-gigant'

asa

cum

il

qtim

noi.

Guvernere

de

acest

;ip au

devenit

mult

prea

costisitoare.

Din

nefericire,

milioane

de

per-

soane

din_intreaga

lume

care

au

ajuns

si

depinda

de ideea

de

,,drepturi"

gi

pensii

pe

viaqi

vor

rimine

in

r.imi

din

punct

de

vedere

financiar.

Era

Informationali

ne cere

si

deveniri

cu

totii

mai

independenti

;_i

si

incepem

si

ne

dezvoltim

noi

aptitudini.

Ideea

de

,,a

srudia

intens

;i

de

a gasi

o

slujbi

certeii

siguri..

.s-a

niscur

in

Era

Industriali.

Am

depa;it

deja

acea

epoc;.

vr

emurile

se

schimbi.,

nu

insa

;i

menialiteqil.

o"-.i.ilor.

Acestia.

sunr

inci

de

pirere

ca au

dreptul

la

ceva.

Mulqi

?nci

sunt

convinrsi

ca

segmentul

,,I"

al

Cadrinwlui

nu.rr.

,.rporrsabili_

t:rtca

lor.

Co'tinua

sa

creada

ci guvernul,

o

mare

io-p"rri",

sirrclicatul,

fondul

lor

mutual

sau ]amilia

vor

avea

grij;

ie

ei,

tlrPri

cc

zilclc

dc.ru'ci.

vor

lua

sfirsit.

Spre

bi'crc

iirr,

rlr"r ri

de

ztu

i

rli

i

Page 38: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 38/169

Page 39: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 39/169

74

Cannauur

BANTLoR

Sfaturile

tatilui fari studii

superioare,

dar bogat, se

axau pe

partea

dreapta

a Cadranwlui:

,,Mergi

la

scoala,

obgine

note

bune,

dupa

care

infrinteaza-ti

propria

companie."

SCOALA

$

Sfaturile

lor

se

diferentiau

intrucit

unul dintre ta{i

era pre-

ocupat

de

siguranqa slujbei, in

timp

ce celalalt se gindea mai

mult la libertatea financiari.

De

ce caffiA

oamenii

sigwranla slujbei

Motivul

principal

pentru

care

oamenii cauti siguranqa

slujbei

este

urmi"torul:

aqa au fost inviqagi de-a lungul

timpului,

acasi

gi

la

scoala.

Milioane

de

oameni

continu; si

urmeze

invitatura

tradiqio-

nal;.

Mulgi

dintre noi

au fost

condiqionagi

de

la primele zrle

ale

existenqei

si se gindeasci mai

mult

la

siguranqa

unei

slujbe

gi

aproape

deloc

la

siguranqa

sau

libertatea

financiari.

$i

pentru ca

cei

mai mulqi

dintre

noi

nu

invaqd

nimic

despre

bani

nici

acasi

;i

nici

la gcoali,

este

normal

si

ne

agiqim cit se

poatc

de strins dc

ideea

siguranqei unui

serviciu...

in loc

sa

cautin-r li[rcrtatca.

Daci

priviqr Cadranwl Banilor, vc{i

obscrva ci p;u'tcir stirrgi

cstc motivati clc

siguranqi,

iar prrtcir

<lrcrrptri

rlc' lilrt'r

t;rtc.

De

cr

emc

oAMEMT

srcuRANTA

iNelxrEn

rmrnrAl.l

?

75

ry,..,","

Siguranfi

Prin;i

in

capcana

datoriilor

Motivul

primordial

penrru

care 90"/o

din

populagie

activeazd

i,n

partea

stinga

a

Cad.ranulwi

este

acela

cd. numai

despre

ea

?nvaqi

la..gcoala.

Apoi,

rermini

scoala

gi

se

gisesc

deja

inglodaqi

in

datorii;

atit

de adinc

afundagi

in

ele, incit

sunt

nevoil"i

sa

se

agaqe

gi

mai strins

de

slujbe,

sau de

siguranga

profesionald,

doar

pentru

a

ayea

cu

ce

si si

le

pliteasca.

Deseori

intilnesc

tineri

care igi

primesc

diploma

de

facultate

in

acelagi

timp

cu facturile

imprumuturilor

contr

^ctate

pentru

strstinerea

srudiilor. Mulgi dintre ei rni-au

spus ca

au

cizut in

tlcpresie

dupi

ce

au

vdzut

ca

au

de pl;rit

sume

de

50

o0o

sau

chiar

150

ooo

de

dolari

penrru

st.rdiile

urmare.

Daca

piringii

sunt

cei

care le

platesc

educaria,

atunci

acegtia

vor fi

pii"gi i"

(:rrpcana

datoriilor

pentru

multi

ani

la

rind.

Am

citit

recent

ca studentii

vor

primi

un card

de credit

in

t i.r'p,

cc

sc

afla

in

gcoala,

urmind

si

aibi datorii

pentru tot

restul

victii.

Accst lucru

se i'timpli

pentru

cd,,

de

cele

,nai

multe

ori,

tt'rrrcazi

ur.r

sccnariu

carc

a fost

foarte

popul:rr

in Flra

Irr<lustrirrl:i.

i

Page 40: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 40/169

75

CaoRauut

BANTLoR

Re

sp

e ctare

a s c

e nariului

Daci

urmarim

viaqa

unei persoane

normale

cu educaqie supe-

rroard,

vom

observa

ci

scenariul financ

tar pe

care-l urmeazd"

decurge

asdel:

Copilul

merge

la scoala,

apoi

la

facultate,

isi

gaseste

un

loc

de

munci

si incepe

si

aiba bani

de

cheltuit. Tini.rul

adult

?si

per-

mite,

acum, si inchirieze

un

apartament, si-gi

cumpere un

tele-

vizor, haine noi,

ceva

piese

de

rnobilier

si,

desigur, un

automo-

bil.

Aici

incep

sa

inrre

in

scena facrurile

de plati. itrtr-o

buna zi,

adultul

intilnegte

o

persoani.

speciala,

fl;c;rile

pasiunii ii

cuprind

pe

cei

doi, se

indragostesc,

iar apoi

se cisatoresc.

O

vreme,

viaqa

lor

e

plini

de

fericire,

intrucit

pot

rrai

impreuni

cu

cheltuieli

mai

pugine.

AmAndoi

au

cire un venit,

dar plitesc

o

singurd

chirie,

context

in

care pot

pune ceva

bani deoparte,

pen-

tru

a

achizrtiona

visul

oricirui

cuplu dc

tine ri

--

propria lor

casa.

La un

moment dat

gasesc casa

visurilor

-

isi

retrag clin cont

banii

economisigi,

pentru

plata

unui avans,

dupi

care

se anga-

jeaza

sa

plateasca,

lunar,

o

sumi

care

si

acopere la

final

valoarea

totali

a

imobilului.

Avind

o casi noui, igi

dau seama

ci au

ne-

voie

de mobild,

aga

ci gisesc

un

magazrn

de specialitate

care-gi

promoveaza rnarfa

cu

urmitoarele

cuvinte

rnagice :

,,Firi

avans.

Cele mai mici

rate

lunare".

Viaqa

li

se

pare minunati.,

context

in

care

dau o petrecere

la

care

isi

invita

toqi

prieteniin pentru

a

se

lauda

cu

casa

cea noui,

ma;ina

cea noui,

mobilierul

nou-nouq

si

alte

noi

jucarii.

Sunt

afundaqi

in

datorii

penrru

tor restul

";"qi;.

Apoi,

-ri".

p" l.rrt.

primul

copil.

Dupa

ce

isi

lasl

copilul la

gridinigd,

cei

doi pirinqi

truditori

gi

cu studii

superioare

trebuie sa

se

inharne la

jug

gi sa

mearga la

serviciu.

Cad in

capcana

nevoii

de

a avea o

slujba

siguri,

pur

gi

simplu

din

cauza faprului

ca

se gisesc la rrei

luni

departare

de

falimentul

financiar.

Oamenii

aflati

intr-o

ast{el

de situatie

pot

fi

auzrtizicind:

,,Nu-mi

permit

si renunr la

serviciu.

Am

facturi

de

plitit"

sau,

curn

ar spune un

cantec

,,prelucrat"

drn

Alhd

ca

Zdpada

;i

cei

;apte

pitici,

,,Sunt

dator, sunt

claror,

rrr:i

rluc spr-c:

slujbi

repcjor."

Dr

cE

ar.Ec oAMENrr sTGURANTA

ix,trltEe ug[RrArrr

?

Capcana

succesului

Unul

dintre

motivele

pentru care am invaqat

atit de

multe

de

la

tatal meu

cel bogat

a

fosr

acela

ci avea

suficient

timp

liber

pentru

a

se

ocupa de mine. Pe masuri

ce devenea

tot

mai

pros-

per,

avea

tot

mai

mult timp

liber gi

rot

mai mulgi bani.

Din

moment

ce

afacerile

ii

mergeau

ca

pe

roate,

nu mai

era nevoit

si

munceasci

prea mult.

A

lasat,

pur

9i

simplu, totul

pe searna unui

presedinte

executiv,

care

a extins

sistemul

qi

a angajat mai

mulgi

oameni

care

si

munceasci

.

Daca investigiile

pe care

le ficea

se

dovedeau

profitabile,

reinvesrea

banii

cigrigaqi

gi

obqinea

si mai

mulqi.

Mulqurnita

succesului

de care

se bucura,

avea

tot mai

mult

timp

liber

la

dispoziqie.

Petrecea

ore intregi

cu

mine gi cu fiul

sau, explicindu-ne

tot

ce

facea

in materie de

afaceri

qi

investigii.

Am

invaqat

mai muke

de

la

el, decAt

am

facut-o

in

toti

anii

de

gcoali.

Asa stau lucrurile

arunci

cind depui eforturi

suslinute

in

partea

dreapta

a Cadranwlui,in

sectoarele

,,P"

si

,,I".

Tatil

meu

cel erudit

muncea

gi

el

din

greu,

doar ci o ficea in

partea

stinga

a

Cadlanwlwi.Trudtnd

din raspureri,

fiind

prolno-

vat

si

asumindu-gi

tot

mai

rnulte

responsabilitiqi,

avea

din

ce

in

ce mai

pulin tirnp

pentru

copiii

sai. Pleca

spre

slujba

la

ora 7

dimineaqa

si,

de

rnulte

ori,

se

intAmpla

si nu mai

apucim

si-l

vedem,

intrucit ne

duceam la

culcare

inainte

ca

el sa ajunga

acasi.

Aga

stau

lucrurile

amnci

cind

muncesti

intens

Ei

obtii

suc-

ces

in

partea

stinga

a

Cadranwlwi.

Succesul inregistrat

aici

iqi

educe,

intr*adevir,

un

venit

mai mare...

dar igi reduce

din ce in

ce

mai

mult

tirnpul

liber.

Capcana

barcilor

Succesul

in

partea

dreapta

a

Cad.ranului

necesiti,

cunostinte

.rrnplc

in

privinta

banilor,

ce

pot

fi rezumate

sub sintagma

de

,,intcligcnta

financiard".

Tatdl

cel

bogat

o

definea

astfel:

,,lrrtcligcnta

financiari.

nu

se

referi

neaplrat

la

citi

bani faci,

ci

l;r

cili poti

pistra, la

cit

de

binc lnuncesc

acestia pentrll

tine

;i

la

citc

gcncr-:rtii

pot

lrcrrclticil

<lc

ci""

Page 41: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 41/169

Page 42: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 42/169

80

CaoRaNur

BANlroR

1.

Impozitele.

2.

DobS,nzile

la datorii.

$i,

pentru

a

pune

cireasa pe

tort,

guvernul

ofera adeseori scu-

tiri

de taxe

doar penrru

a-i

afunda

9i

mai

riu

pe

unii

in

datorii.

Nu va

di puqin

de

binuit

acesr

lucru ?

Dupi

cum

definea

l.atel meu

cel

bogat

inreligenqa

financiara,

,,ea

nu

se

referi

neapirar

la

ciqi

bani faci,

ci

la

ciqi poti pistra, la

cit

de

bine muncesc

acestia

pentru

tine si

la

ciie'generagii

pot

beneficia

de

ei".

La

sfirgitul

vieqii

tatilui

meu

cu

studii superioare,

puginii

bani

pe care

ni i-a

lisat

mostenire...

au

inrrat

in

vistieria

gr,r.r-

nului,

ca

taxe pentnr

deschiderea

testamentului.

In cdwtarea

libertdtii

$tiu

ci mulgi

cauh libertatea

Ei

fericirea.

Probiema

este

ci

oamenii, in

cea

mai mare

parte

a cazurilor, nu

au

fost instruiqi

sa

munceasci in

cadranele

,,P"

si

,,I".

Din

pricina

acestui

deficit dc

pregatire,

a

programi.rii

lor

penrru

siguranga

unei

slujbe

gi

a

datoriiior

tot mai

mari,

rnajorrtatea

oamenilor

igi limiteaza

ciutarea

libertaqii

financiare

la

partea

sringi a

Cadranulwi

Banilor.

Din

nefericire

penrru ei, siguranga

si

libertatea

financia-

ri

pot

fi gisite

rareori

in segmentele

,,A"

$i

.L".

Siguranqa

reali

gi

adevarata

libertate

se gisesc

numai

in

partea dreapta

a

Cadranwlwi.

Trecerea

de l.a o

slwjbd

la aha,

in

cdwtared

libe "td{ii

Unul

dintre

motivele

pentru care

este folositor

Cadranwl

Banilor

e

acela ci urmireste

gi

observa rnodelul

de

viaqa al

unei

persoane.

Mulqi isi

petrec viaqa

ciutind

siguran{a

sau

libcrtatea,

dar nu fac

altceva

decit sa

rreaci

de

la

o

slujba

la

alta.

Sprc

exemplu:

Am un

arnic

din liceu,

de

la

care

aflu vesri

cam clin cirrc:i

irr

cinci

ani. intotdeauna

il

gascsc intr-o

sterc

clci culirr-ic',

r:rrrc

isi

rrr.r.

Dr, cg lrr.c

oAMENII

stcuttAN'tA

iN,rrtNtt"c

ltntnr,trll ?

sursa

in faptul

ca

a

dat

peste

slujba

perfecti. Este

fericit pentru

ci

a

gisit

compania

visurilor

sale.

Adori acea companie"

Se ocupi

cu

lucruri

extrem

cie

interesante. igi

iubegte munca)

are

un

post

plin de

importang5,

salariul este

foarte

bun, colegii

sunt

extraor-

dinari,

beneficiiie

sunt

grozave,

iar

sansele

de

promovare

sunt

foarte mari.

Dupa

aproape

patru

ani

9i

jurnatate,

primesc

iarigi

vegti de la

el, dar de

data

aceasta

este

total

nernullumit de

locul

sau

de

munci.

Cornpania

pentru

care

lucreazd.

este

corupte

gi

necinstiti;

nu

?gi traieazi.

angajalii

cu

respect.

igi

uraqte

geful;

a

fost

omis cu prilejul

unei

promovdri,iar

salariul

primit

este

insu-

f-icient.

Apoi,

dupa

alte

gase

luni, este

din nou

fericit.

Este

in cul-

mea

bucuriei,

pentru ca

a gisit slujba perfect5...

gi

tot

aga.

Drumul

vieqii

h-li

seamani,

?ntr-un

fel,

cu

un ciine

care in-

cearc1. sa-qi

prinda coada.

Acest

drum aratd

carn

aga:

iVlodelul

sau de

viaqa

consri

?n

trecerea

de

la

o

slujbi

la

alta.

[)ini.

acum,

a

dus o

viaqi

buna,

cleoarece

cste inteligent,

atragi-

tor

si sociabil.

Virsta

il

prinde

?nsa

din urmi,

iar acum

algii,

mai

tir-rcri,

primesc

posturiie pe

csre obisnuia

sa

le

urmareasca

el.

Arc

economii

cle citeva

mii de

dolari,

nimic

pus

deoparte pen-

t

rr-r

pcrioada

pensionirii, o casa

pe care

nu

o

va

deqine

niciodati,

lrcrr.sic

alimcntari

de plitit

copiilor

si

viitoare facturi

de

achitat

I)cntm

studiilc accstora. Copilul sau

cel

mic,

in

virsti

de

opt

ani,

Iocuicstc

cu

fosta

sotic, pe

cincl ccl lnare,

?n

vi.rsti" dc

14

ani,

Ior'ttit'slc <'u

cl.

81

li

n

Page 43: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 43/169

82

CnnnaNur BAML0R

Obignuia

sa-mi spuni:

,,Nu

am de ce si-mi

fac

griji. Sunt

inci

tinir.

Am

destul timp."

Mi

intreb

daci, acum,

mai spune

acelagi

lucru.

Dupi

pirerea

lnea,

ar trebui

sa

depuna

eforturi

serioase

pen-

tru

a se

muta,

cit

mai

repede,

in

unul dintre

cadranele

,,P"

sau

,,I".

Are

nevoie

de

o

noui

atitudine

si

trebuie

si

se

supuna

unui

nou

proces

educagional.

Daca

nu

di

norocul

peste el

gi nu cfutigi

la loterie sau daci

nu intilnegte vreo femeie

bogati

cu

care si se

cisitoreasci",vafi

nevoit

si trudeasci pentru

tot

restul vieqii.

Totul

pe

cont

propriu

,,'4"-Lrl.

dewine

,,L"

Un alt model comun

este

cel al unei persoane

care

din

,,A"

devine

,,I-".

in

cursul acestui proces

masiv de

restringere

pro-

fesionali, mulgi

incep

si

ingeleaga mesajul

9i

si-gi

pardseasci

slujbele

la marile

cornpanii,

alegind calea lansirii unei afaceri

proprii.

itr

prezettt,

are

loc

o adevarati

explozie a aga-ziselor

.afaceri

de

acasd". O

mulgime de

oameni

au

luat

decizia

de

,,a-gi

incepe

propria afacere"

,

de

,,a

face

toml pe cont

propriu"

gi

de

,,a

fi propriii lor

sefi".

Drumul

carierei

lor

arat5.

asa:

Ds

ce

nr.tc

oAMENrr

STGURANTA

il,rrruln,q

rtsERrAlt

?

Dintre

toate

ciile

ce

pot

fi

urmate

in

viaqi,

aceasta

imi

produce

cele

mai mari

ingrijorari.

in

opinia

rnea,

a

fi

un

,,L"

poate

fi

o

activitate

plini de

satisfacqii,

dar

gi

de

mari

riscuri"

Cred

ci

,,L"

este

cel

mai dificil

si

mai

dur

cadran

dintre

toate

cele

patru. Exista

toate circumstantele

pentrx

esec.

Iar

daca totugi

rdzbigi in

acest

cadran,

succesul

poate

fi

mai rau

decit

egecul.

Asta

pentru

cd"

dacd.

sunteqi

un

,,L"

de

succes,

ve[i

munci r-nai rnult decit

aqi

fi ficut-o

in

toate

celelalte

trei

cadrane...

iar

acest

lucru

se

va

intirnpla

pen-

tru

o

lungi

perioadi

de

timp.

Pe

intreaga

durata

a succesului.

Motivul pentru care munca unui

,,L"

este

cea

mai

grea

dintre

toate este

acela ci

oamenii

din

acest cadran

sunt, cum

se

spune

in

zicala,

,,s,i

bucatari,

gi spalatori

de

vase".

Ei trebuie si

indeplineasci

sau sa

fie responsabili

pentru

toate activitiqile

care,

intr-o

mare

companie,

ar intra

in

sarcina

rnai rnultor

mana-

geri gi

angajati.IJn

,,L"

care

abia

si-a ?nceput adacerea se ocupi

singur

de

o rnulqime

de lucruri: raspunde

la

teiefon,

plategte

fac-

turile,

da

telefoane

pentru

a-si

promova produsul,

incearci

si-;i

faca

publicitate cu

un buget

redus,

se

ocupa de clienqi,

face

anga-

jari,

concedrazS,

angaiati, preia responsabilitngile

angajaqilor

ltunci

cind

acegtia

lipsesc

de

la

munci,

discuta cu perceptorul,

se

confmnti

cu inspectorii

guvernamentali

gi

aga

mai

departe.

Personal,

md ingrozesc

ori de cite ori

aud

pe

cineva

ca

intentioneaza

sa-si lanseze

propria

afacere.

Le

doresc tot binele

din lnme,

degi mi-e foarte

teami

pentru

ei"

Am

vdzut atitea per-

soane

,,L"

care si-au

folosit

econoneiile de-o viaqa sau

s-au

imprurnutat

la

prieteni

gi la

rude

pentru a-gi

?ncepe

propria

afacere.

Dupa

ciqiva ani de

eforturi si

munca intensi,

afacerea

?gi

da

duhul

si,

in

locul

economiilor

facute de-a

lungul

viegii,

acesti

oameni

se trezesc

cu

datorii pini peste

cap.

Fe

plan national, noua

din

zecc afaceri

de acest tip

egueazi

in

primii

cinci

ani.

Dintre cele

care supravietuiesc,

907o

dau

fali-

rncnt

in

urrnatorii

cinci

ani. Cu alte cuvinte,

99%

dintre micile

,rfeccri

clispar

in

decurs de 10 ani.

(lrccl

r:ir principala

cauzd.

a

egecului ior

in

primii cinci ani

t:t'xrstri

in lipsa

dc cxpericnta si

de capital" Cauza

egecului pe

care

il

iru"cl3istr-crrzi,

in

ur nrirtorii

cinci

ani, cclc carc

supravicquicsc

rrrr

colrstir irr

lips,r

<lc

crrpitrr.l,

ci

in

ccrr

<l<'crrcrgic.

()rclc

lLrngi

;i

Page 44: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 44/169

84

Clonauut

sAMLoR

grele de

trud;

ajung sa il

epuizeze

pe proprietarul

afacerii

cu

p_ricina.

Mulqi

dintre

micii

intreprinzdtori

devin,

pur

gi

simplu,

sleiqi.

Acesta

este

qi

motivul

penrru

care

liber-profesioniEtii

cu

studii

superioare

se muti

de

la

o

firma la

alta,incearci

sa

inceapi

ceva

nou

sau,

pur gi simplu,

se

sting

diri

viaqa.

Poate

ci

gi de

aceea

speranqa

de viata

a

medicilor

sau

avocaqilor

se

afla la un

nivel

mult mai

scizut

decit

a celorlalte

categorii

profesionale.

Speranta

medie

de

viaqd.

a

acesrora

este

de

58

de

ani.

Pentru

togi

ceil3lgi,

ea

se

situeazaundeva

in

jurul

virstei

de

ZO

de

ani.

in

cazul

celor

care

totusi supraviequiesc,

acestia

par

si

se

fi

obignuit

cu

ideea de

a se trezt

de dimineagi,

de

a

merge la

serviciu

gi de

a munci

toat;

viaqa.

Existenqa lor

se

reduce

la

aceasti

rutina.

Situagia

in

care

se

afld.

piringii

unui

prieten

este

edificatoare in

acest sens.

De

mai

bine

de

45

de ani,

ei

perrec

ore

intregi,

in

fiecare

zi,

in magazinul

lor de

biuturi

alcoolice,

situat la colq

de

strada.

In

contextul in

care infracqionalitatea

a

crescut

in

cartierul

in

care

se

afla

magazrnul,

au

fost ncvoiti

sa se

baricadeze

cu

gratii

de oqel

la

ugi

;i

la ferestre.

Astazi,banii

cu

care clientii

le

cumpara

marfa

sunt

strecurati

printr-o

nrica

deschizaturd,,

ca la

banci.

Trec

ocazional pe la

ei, pcntru

a vedea

ce

mai

fac.

Sunt

niEte

oameni minunaqi

gi buni

la

suflet, dar ma intristeazi

si-i

vad

pri-

zonrert

ai

propriei

afaceri,

stind

de

la

10 diminea\a

pind"

la

2

noaptea

in magazin,

privind in

gol

din

spatele

grariilor.

Inainte

de

a ramine

fd.ra,,combusribil",

mulgi

dintre micii

intreprrnzatori

istegi

?9i

vind

afacerea,

atunci

cind aceasta

atinge

apogeul,

unei

persoane

pline de

energie gi

cu

destui

bani

la

indemina.

Isi

aloci

o

bine meritata

pauzd.,

dupi

care

o

iau

de

la

capit,

cu

o

noui.

afacere.

Adora saiaca

totuf

pe

cont propriu.

Important

e, insi,

sa

;tie

si se retraga

la timp.

Cel mai

prost

sfat

pe

care-l

pwte{i

da copiilor

Daci

v-agi

niscur

inainte

de

anul

1930,

sfatul

,,Mergi

la

gcoala,

obgine

nore

bune gi

gasegte-qi

o

slujba

stabili

si

siguri"

era

unul

demn

de urmat.

Dar

daci

ati

venit

pc

lurnc

dupi

accl

an,

sfatul nu

este

deloc

unul

bun.

Dccc?

Dr

ct amc

oAMEMT

srcuRANTA

irqerlrEa

ustRtAtrr

?

Rispunsul

se

afli

in:

1.

Impo

zite.

2.

Datorii.

.Penlru

persoanele

care

igi

obqin

rrerritul

din

cadranul

,,A..,

nu

cxisti,

in

mod

norma.l,

nicio

derogare

de

tu

pl",u

i-p

Jiaor.

Astazi,

in

SUA,

a fr

angajat

inse"amni

u fi

ir.tr_o

ielatie

de

parteneriat

50/50

".,

gurrein,rl.

Acest

lucru

inseamni

ci

statul

va

lua

50a/o

sau

chiar mal

-rrlt

din

cigtigurile

salariat"i"i,i"";"r.

."

xcesta

si-gi

poatd vedea

banii.

.

Daci

ne

gindim

ci

guvernul

va

oferd,

derogiri

de

la

plata

impozitelor

doar

p.nt..,

"

va

afunda

si

mai

-.rlt"in

a",oni,

a.,r-

rnul

spre

libertatea

financiara

este

pracri.

i-poribii'Jl-.rr*",

pentru.majorirarea.p--ersoanelor

din

cadrarrel"

,,h...

gi

,L...

ii

aud,

deseo',

pe

contabili

cu.m

igi

sfatuiesc

clienqii

care

incep

si

obqini

un

venit

sporit

din

cadranul

,,A..

sa

?gi

curnp...

o

""ra

nar

mare'

pentru

a

beneficia

de

derogiri

mai

s'bstantiale

de la

plata

impozitelor.ln

timp

ce

acest

,[u]t

^rpurea

par."ilgi.

p.r,

tlu.o

persoana

aflatd.

in

parrea

stinga

^

eadroirlui

Ba"nilor,

el

dcvine

lipsit

de

r.n,

pu.ri*

cineva

dln

p"rt."

clreapti.

Cine

pldtegte

cele

mai

mwlte

impozite

Cei

bogagi

platesc

pugine

impozite.pe

venit.

De

ce ?

pur

si

simplu

pentru

ci

nu

igi

cigtigi_banii

din

caritarea

de

angajagi.

cei

foarte

l)ogatr

gtru

ci

cea

mai

buna

cale

legari

de

evitaie

a

taxelor

este

cea

care

presupune

generarea

venitului

din

cadranele

,,p.,

$i

,,I...

Pentru

cei

care

i9i

cfutigi.

banii

in

cadranul

,,A:;,

,irrg,r.u

rlcrogare

de

la

plata

,ipJzitelor

se

aplici

utrrrr.i

'.i"i

ir;

cumpira

o

casi

mai

spatioasi

si

se afundi,

astfcl,

in

datorii

si mai

rrrari.

Pentru

partea,dreapta

a

Cadranwlui

Bonilor,

"."r,

p",

,r'

cste

considerar

unul

prea

inteligenr

din

puncr

de vedereiirrar,-

,,iar.

in

vrztunea".lo.

di'

parttaJr""pl,

e

ca

qi

cum

ai

spune:

,,D;-mi

1

dolar,

iar

eu iri

vti

da

50

in

s.hirrrb..,

Impozitele

surct

nedrepte

Dcseori,

;rud

oameni

spunind:

,,Nu

sti

in firea

un,i

adevarat

;rrncrican

sa nu

plitcasci.

irnpozite.,.

A'rcricarrii

carc

afirmi

asa

ceva

par

si-gi

fi

'itat

istoria.

Arrrc.ic.

s-rr rrriscnt

t.crrai

di,r

lrrotcsir-rl

irrrp.tr.iva

trrxcl,r..

Au

jr

Page 45: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 45/169

86

CloneNur BANTLoR

uitat

ei,

oare,

de

,,infamul"

Boston

TeaPartyl

din 1773

-

rebe-

liunea

care

a

dus la

ri.zboiul

ce

a separat

coioniile

americane

de

impozitele

opresive

din

Anglia ?

Aceasti

revolta

a

fost

urmari

de

Rebeliunea

Diligenrelor,

Rebeliunea

\Whisky-ului,

Rebeliunea

lui

John

Fries,

Rizboaiele

Tarifelor

si

multe

alte

asemenea

revolte

ce

au

marcat

istoria

suA.

Mai

existi

alte

doui renumite

revolte impotriva

impozirelor

care

nu

au

fost

americane,

dar

care

au demonstrat

inflicararea

cu

care

oamenii

se

opun

taxelor:

Povestea

lui

\Tilhelm

Tell este

povestea

impotrivirii

in

faqa

impozitelor.

De

aceea

a

gi fost trasi

sageata

in mirul

de pe

capul

fiului

siu.

Taxele

il infuriase

ri., iar

el a riscar

vi"q" propolului

fiu

in

semn

de

protest.

La fel

stau lucrurile

gi

in

cazul

Domnigei

Godiva,

care i-a

cerut

sogului

siu,

Lordul

Leofric

Danezul,

sa reduci

din

povara

fiscali

pusi in circa

oamenilor.

Dupa

un

pariu

ficut

cu acesta,

Lady

Godiva

a

strabirur

ror

orasul

fira

haine

pe ea,

forlindu-l

pe Leofric

si

reduca

taxele.

Avantaje

fiscale

Multe

avantaje

$

utine

avantaje

l.Eveniment

ce

a

declansat Rizboiul

Revolulion.rr,

inccput

cu

risrur-n:rrcrr

vaselor

cxre tlxnsportau

celi in

portuJ Bostorr,

in

contcxtul'nronop,rlrrlui

bri-

t:tnlc

xsuprr

comcrqului

cll

:lccst pr-odus

-.-

n.

tr.

Dp

cr

nrEG

oAMENrr

sTGURANTA

iN,qtNrna

LTBERTATTI

?

g7

Impozitele

sunt

o

necesitate

a

civrrtzatiei

moderne.

probrema

epare

atunci

cind

ele

devin

abuzivesi

prosr

gestionate.

in

urmi-

torii

ani,

milioane

de

reprezentanqi

,i

gerrer"gier

,,Baby

Boom..

vor

iesi

la

pensie.

Din

plititori

de

taxe,

ei

vor

deveni

pensionari

aceasti

schimbare.

Arnerica

si

arte

mari

state

vor

inregistra

un

declin

financiar.

Persoanele

cu

venituri

mari

vor

p;r;"si

aceste

tari,

in

ciutarea

altara

care

ii

vor

primi

cu

bratele

deschis,

fira

a-i

penaliza

penrru

faprul

ca

au

bani.

O

mare

gregeald

La^inceputul

acestui

an,

am

fost

intervievat

de

un

reporter

de

z'iar-

in

timpul

interviului,

rn-a

inrrebat

citi

bani

arn

ficut

in

cursul

anului

rrecut.

Am

raspuns:

,,Aproape

1

milion

de

dolari...

,,$i

cit

aqi

pl;tit

in

taxe ?..,

a fost

urmitoarea

sa

i'trebare.

,,Niciun

ban",

i-am

spus.

,,Acesti

bani

au

provenit

din

acu_

rnulari

de

capital,

motiv

pentru

care

am

putur

evita

plata

i.rpozitelor'

Am

vindut

trei

proprietegi

irnobiliare,

trecindu-le

prin

secqi'nea

tr031

di'

codul

Lnpozireror.

Nici rnicar

n-am

;rtins

acei

bani.

I-am

rei'vestit

i'tr-o

proprietate

mai

mare...

I)upa

citeva

zile,

cotidianul

respectiv

o p.rbli.at

un

arricol,

care

:rvca

drept

titlu

,,IJn

bogatag

care

afdcut

tr

milio'de

crorari

?ntr-un

rrn a

recunoscut

ci

n-a

platit niciun impozit.*

Declarasem,

intr-adevd.r,

ceva

de

genul

acesta,

dar

afirmagia

l'uscse

scoasi

din

context,

distorsionlnd

asdel

*"s"jur.

Nu gtiu

<laci

reporterul

a fost

rau

intenfio'at

sau pur

si

simplu

n-a

gtiut

.c

irrscamni'

o

tranzacgie

efcctuati

sub incid."qo

,u.qirnii

1031.

l'clifcrcnt

dc

motivul

trunchierii

spuselor

mcle,

a

fost

un

exem-

1'lu

cr,nclu.lcnt

al

diferitelor

viziuni

gerlcrate

de

cere

patru

ca-

rlr':rrr..

As:r

cu'r:rrn

mai

spus,

nu

toatc

vcnit.,ril".r*.,t

cg:rlc.

I

Jrrc'1t..

srrrrt

irrrpozitrrtc

rn:ri

pr-rtin

<lcr:it

,rltclc.

I

I

i

,

I

ti

Page 46: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 46/169

88

Ceon,tlrut tsANrLoR

Majoritatea

oamenilor

se

dxeazd pe

venit,

nu

pe

tnuesh(tt

Reporteruligi

obgine

venitul

in

ace

asti

coloani.:

Reporter

Llu

cistig

bani

in

aceasti coloani:

El igi

obgine

banii

in

acest

cadran

Eu

rni*am

cistigat

milionul

in

acest cadran

Chiar

qi

in zilele

noastre

mai

aud oameni

spunind:

,,irni

f-rrc

masteratul

pentru

a

putea

primi

o

rnirirc

salariali"

sau

,,Muncesc

dir:r

greu pentru

a pntca obgine

o pr()nlovrlrc.<(

Acestea

sunt

cuvinte

sar-r

iclci

aic

unci

llcr.s()ru-rLf

c::u.c

i;i

:rxcaz.i

atctrtia

pc col<lene

clc vcrr it clirr rlecl:rrrrt

ir

l'irr;rnt'i;rr

ri

s:r

r r

pc

s(.qnl(,n

.

Eu

Declaratie

de

venit

Bilant

Dt,

ct

aLpc

oAMENrr

srGtrRAN,lA

iNerNlE,\

r.rB[RT.ATrr

?

gg

tul

,,A"

din

Cadranwl

Banilor.Acestea

sunt

cuvintele

unei

persoa-

l. :"o

va

renunqa

la

jumitate

din

venit

pentru

a i_o

da

guve.rrului

$1

care

va muncl'rar

mult

si

mai

intens

pentm

acest

deziod;mlnt"

in

capitolul

ce

urmeazi,

voi

e"plicl

ferul

i'care

oamenii

din

partea

dreapti

a

Cadranului

foloses.

irrrpozit.i"

.,

".ii".,

i"

timp

ce

pasivele

rarnin

pentru

majoritarea

celo, dirr-orr,.o

.stingd

a

Cadranului.

Accit

lucr.u

nuiemnifica

o

Upre

J"'pr*;_

otism,

ci

faptul

ca

e;ti

o persoani

care

prorestr^)e

qi.ir"

r"

,-i9r,rt*rrte

legal,

pentru

a-;i

apd.ra

dr"piul

a.

"

firrr"

.i,

,rrni

rnultr

bani

posibil.

I'divizii

gi

qirile

c"r. ,r,,

prores;eaza

irnporri-

va

taxelor

ce

le

sunt

irnpuse

sunt,

in

.."

*"i

-nr"

pirr"

n

cazurilor,

persoane

sau

qaii

a.,

o

a.orromie

precar

-

.

'-

-

r

*'

imbogdyi{i-ad

rdpid

Pentru

ca

eu

gi

soqia

mea

sa

trecem

rapicl

dc

la

situatia

de

a nu

avea

o

casi Ia

cca de

libertate

fina'ciari

a

trebuit

sa

ne

cistigam

Lranii

din

cadranelc

.P"

$i

,,I...

Aceste

."d"urr.

of"r;-rrri"

,rrr.;

imbogiqiri

rapide,

intr.r.at

p,r,,la

dispoziqi"

-"d;ii;;i

f.*"f"

a.

cvitare

a

impozitelo.r.

Prin

urrare,

rcugind

,i

p"rt,

an,

,r..,"?-ul1i

bani

si-

facind

astfel

incit

acegti

bani

sa

t".."1"

f.n;';;l;;;

:rtins

libertatea

financiari

intr-un

timp

scurt.

Cwm

sd,ud

eliberapi

Impozitele

gi

datoriile

sunt

doua

dintre principalel

e

cauze

pentru

care

oamenii

nu

se

simt niciodata

siguri

din

punct

de

vcdere

fi'anciar

si

nici

nu

reusesc

si

devina

fberi in

,J.r,

,.rrr.

I)ru,mul

spre

siguranra

sau

libertetc

sc

afle

i'p",.t",

Jr"^ora

"

adranului

Banilor.

Trcbuie

si

depasiti

sradiui

sigurantei

urrei

)]l

j

b",

A"

":Tjl

timpul

si

des.coperiqi

dif"r.r,q"

ai""r;.

;ig;ro,rqn

I rnancreri

gr

libertarea

financiard.

Care

este

diferen{a

dintre

I.

SIGURANTA

TJNEI

SLUJBE

2.

SIGUI{AN'I'n

ITTNANCIARA

si

.1.

l.llJllltl'n't'trA

trt

NnNCIARA

i

ll

iltl

rij

Page 47: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 47/169

CaoneNul

BANTLoR

Dupi

cum

aqi aflat,

tatil

meu

cel

erudit

avea

o

idee fixa

privind

siguranla

unei

slujbe,

asa

cum

se

intimpla

cu majoritatea

celor

din

genera{ia

sa. El

presupunea

ci

siguranga

serviciului

inseamni

siguranta

financiara...

asta

pina

cind

;i-a

pierdut

locul

de

munca

si

nu

a

rnai

putut gasi

altul. Tatal

cel bogat nu

vorbea

niciodata

despre siguranga

unei slujbe.

in

schimb, sublinia

intot-

deauna

importanfa

iibertiqii

financiare"

Rispunsul

la intrebarea

privind

gasirea

tipului

de

siguranqa

sau

libertate

pe

care

vi-l

doriqi

poare fi

oferit de

observarc;

modelelor

dtn

Cadranwl

tsanilor.

1. Modelwl

pentrw

sigwranla

wnei slwjbe

SCOATA

Oamenii

ca :e

se

incadreaza

in

acest model

sunt,

de obicei,

foarte

pricepuqi

la

activitatea

profesionaia

pe

care o desffuoara.

Mulqi

au

petrecut

ani buni

in gcoala

gi alqi

ani

la

serwiciu, acu-

mulind

experienga.

Problema

e ci nu

cunosc

foarte

rnuhc

despre

cadranele

,,P"

gi

,,I",

chiar daci

dispun

clc un plan

pcn-

tru anii

de

pensie. Acesti

oameni

se simt ncsiguri

clin purict <lc

vedere

financiar,

intrucit

au

fost

pregrititi

rrurrr.ri

l)(.rrrr

u sillu

ranta

unci

slujbr:,

sigu r-an

ta prtlfcsionelri.

Ds

ct .usc

oAMEMT srcuRANTA

ixerrutEe rmrnrATil ?

Dawd

picioare

sant

nxai

bwne

decht wnwl singwr

Pentru

a beneficia

de mai multa

siguranti

financtari,le

su-

gcrez

acestor

oameni

ca, pe

lAngi. indeplinirea

sarcinilor

profe-

sionale

in

cadranele

,,A"

gi

.L",

si-si

cultive aptitudinile nece-

r,rre

cadranelor

,,P"

$i

,,I".

Cigtigind

incredere

in

capacitatea

lor

<lc a

se

descurca

in

ambele parti

ale Cad.ranulwe,

se

vor

simqi, in

rrrod

natural, mai

siguri,

chiar

daca

banii

pe

care

ii

au

nu

sunt

l'oarte

mulqi.

Cunoasterea

inseamna

putere... gi

tot ceea

ce vor

t

rebui

si

faci

e

si

a;tepte momentul

potrivit

pentru

a-;i

folosi

t:unogtingele.

Apoi

vor

veni

gi

banii.

Acesta

este gi motir.'ul

pentru

care

Creatorul ne-a

inzestrat

cu

<loua

picioare.Dacd.

am fi

avut

un

singur

picior, ne-am

fi

simgit

tot timpul instabili

si

nesiguri.

Dispunind

de

cunogtinte

in

doui

c,adrane

diferite,

unul in

partea

stingi

9i

altul

in

cea

dreapta,

vom

avea

tendinga

si

ne

simtim

mai

in

siguranti.

Cei

care

au

cunogtinqe

doar

despre

slujba

sau specializarea

lor

sunr ologi.

Prin

urmare,

ori de

cite

ori va

sufla

vintul

economic, se

vor

clatina

mai mult

decit cei

cu doui picioare.

2. Modelul pentru

sigwran{a

financiard

Aga

arati

siguranta financiara

pentru

un

,,A":

L,

krc sa-.;i

dcpuna

banii intr-un

cont

de

pensie

;i

si

spere ca

totul

vrr [i birrc,

accrrsti

linic

curbata

scnrnifici

fapttrl ci.

oarncnii

91

Page 48: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 48/169

92

CeoReNur-

BANILoR

se

simt

increzatori

atunci

cind beneficiaza

de

instruire

atat

in

ipostaza

de investitor,

cit

gi

in

cea

de

angajat.

Asa

cum

la

gcoala

suntem pregitigi

pentru un viitor

ser-viciu.

tot

asa eu

vi

sugerez

si invagati

si

figi

un investitor

profesionist.

Reporterul

care nu

m-a

a\.'ut

la

inim5, intr-ucit

avearn tr

milion

de

dolari

in

coloana activelor, fara

a

pliti

impozite penrru

acegti

bani, a uitat

sa

mi

intrebe:

,,Curn

agi reusit

si faceqi

miiionul

de

dolari

?"

Pentru

mine,

aceasta era o

intrebare funclarnentala.

A

evita

in

mod

legal

plitirea impozitelor

este

un

lucru

usor.

Producerea

rnilionului

nu

a

fost la

fel

de

ugoari.

O

a

doua cale pentru

siguranta

financiari

ar

putea

fi:

Iar

asa arate

siguranqa financiari

pentru

un

,,I-":

Dl

cE at.r(;

oAMriNtr

slcuRANlA

ilarNlEa

lrsERrAll

?

93

Acest

model

este

descris

de

Thornas

Stanley

in

cartea

sa,

Milionarwl

de

al,ituri.

o

carre

exrraordinari.

Miiionarul

ameri-

can

rnediu.este

propriul,sau

angajat,

duce

o

viaqa

cumpitati

gi

tace

rnvestrqr

pe

rermen

lung.

Modelul

de

mai

sus refleiri

exacr

aceasti

cale

financiari.

_

Aceasti

cale,

dinspre

,,L."

spre,,p..,

este adesea cea

pe

care

o

aleg

mulqi

dintre

maril

antrepreirori,

cum

ar

fi,

de pilcra,

g'ii

G"t"s.

Mai

bine

dowd

decSt

wnul

singwr

A

avea

cunostinte

in

mai

rnulte

cadrane,

de

dorit

in

unul

din

partea

sti'gi

si

?n

unul

din

partea

dreapti,

ofera

mult

mai

multe

',sanse

de

succes

decir

atunci

cind

infoimagiile

degi'ute

se reduc

la

un

singu

r

cadran.

in

.capitolu

I

2, rn-am

referit

i"

f"f

r"i

.i

."i

ll"g-"]iigi

extrag

7Oy"

dinvenit

din

parrea dreapta

u

ioiro"rtr;

si

30o/"

din

partea

stingi.

A*

constJtat

ci indiferenr

car

de

multi

ba'i

obgin,

oamenii

r. ,ro,.

simti

intotdeauna

mai

in

,;".;il;

etr-rnci.cind

opereazd,

in

mai

muhe

cadrane.

Siguranqa

finianciara

sc

sprijina

pe

cire

un

picior

in fiecare

parre

a

Cidranului

Banilor.

Pompierii

milianari

Arrr

<l.i

prictc'i

carc

ilustrcazi

perfect

succesur

i'

rrnrbcrc

1r:irtirlc

()ulr"trtnl*.

Arr

Par"tc,rtit

dc.

sl.jbi

(,xtr-crr

rlc sigrrr-ii,

Page 49: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 49/169

CenRaNur BANILoR

cu

beneficii,

cit

gi

de o

avere

considerabili,

generata

de partea

dreapti

a Cadranului.

Amindoi

lucreaza

ca

pornpieri,

fiind

angajatr ai

statului.

Au salarii

bune gi stabile,

beneficiind

in

ace"lagi'timp

gi

de beneficii

9i

programe

de pensie

excelet

te.

in

plus, lucreazd.

doar

doua

zrle pe

siptamini.

Trei

zile

pe

sap-

L-arri

le aloca

activitiqii

de

investitor

pr:ofesionist.

in

cele

doua

zrle tdrnase,

se

odihnesc

9i

igi

petrec

timpul in sinul

familiei"

Unul dintre

ei

currrpari

case

vechi, le

tepari',

iar

apoi

le

inchtrraza. in *orn.ttul

scrierii

acestei

cargi,

acest amic

deqine

45

de

case

care ii aduc

un

profit

lunar

net de

10 000

de

dolari,

dupi

ce achita

datoriile,

impozitele,

asiguririle

gi

cheltuielile

de

intreginere

gi

administrare.

Ca pompier,

are un salariu

de

3

500

de

dolari,

ceea

ce

inseamni cd. are

un venit

lunar total de

peste

13

OOO

de dolari

gi

un

venit anual

de

aproximativ

150 000 de

dolari,

care tot

creste.

Fina

la

pensie

mai

are

cinci

ani,

iar scopul

siu este

de a

avea

un

venit

anual

de

2OO 0OO de

dolari

inainte

de

a

implini

virsta

de 56 de

ani.

Nu-i

riu

pentru un

angajat de stat,

tatd a patru copii.

Celilalt

prieten

isi

petrece

timpul

f;cind anahze

pentru

diverse companii

gi

operind

acti;

in dorneniul

bursie..

in

prezent,

portofoliul

sau depa;egte

suma

de trei

milioane de

dolari.

Daci

ar

incasa

acegti

bani

gi ar

obgine

o dobindi

de

10"/"

pe

an, ar avea un

venit

anual

de

300

000

de

dolari pentru

tot

restul

vieqii, asta,

bineinqeles,

daci

nu vor avea

loc schimbari

economice

majore. Ca

gi in cazul

celuilalt amic,

nu-i deloc

riu

pentru un angajat

de

stat,

tate

a

doi copii.

Ambii amici

dispun, din cei20

de ani

de investigii, de

un

venit

pasiv

care le

permite

si

se

pensioneze

lejer

la

virsta

de

40

de

ani.'.

amindurora

le

place,

insa, munc a

pe care o

fac,

motiv pentn'r

care

doresc

si

iasa

la

pensie

la virsta

maximi

gi

si

obgini toate

be-

neficiile

oferite

de stat.

Apoi vor

fi liberi, deoarece

vor

beneficia

de avantajele succesului

in ambele pirqi

ale Cadranwlwi.

Banii,

singwri,

nw

gdrdnteazd

siguranla

Am intilnit

multe pcrsoane

cu milioanc

clc dolari

irr conturilc

dc

pensii,

clar

carc

tot

sc

sirnt

in

ncsigurarrqi.

f)c

cc:?

I)crrtrtr

cri

DE

cp ernc

oAMEMI

sIGURANTA

INAINTEA

rtnlntAllt

?

95

lranii lor

sunt

generagi de

slujbi

sau de afacereape

care

o

deqin.

l)eseori,

ace$ti oameni

isi

investesc

banii

intr-un

cont

de

pensii,

dar au

cunogtinqe

precare despre

investiqii. Ce

se

vor

face

daci

acei bani dispar,

iar

ei

vor

fi deja

la

pensie

?

Atunci

cXnd au

loc schimbiri

economice

majore,

survin

transferuri

masive de avere.

Chiar

daci

nu

ave{i

prea

mulgi bani,

cste

important sa investigi

in

educaqia

dumneavoastri...

cici

atunci

cind

aceste

transformiri

vor

avea

loc, veqi

fi

mai

bine

pregitit

pentru ele.

Nu

vi

lisaqi

surprins

sau coplegit

de

temeri.

Aga

cum

am rnai

spus,

nimeni

nu

poate

prezice

ce se va

intim-

pla, dar, cu toate acestea,

e

bine

sa

fii

pregitit

pentru

orice.

Asta

inseamni

ci trebuie

si

vi

incepegi

instruirea

chiar

de

pe

acum.

3. Modelwl

pentrw

libertatea

financiard

Acesta

este

modelul

pe care tatil

meu cel bogat

m-a

indem-

nat

si-l

aprofundez.

Este

drumul citre

libertatea

financiari.

Aici

se

gisegte

adevl"rata

libertate

{inanci.ard.,intrucit

in

cadranul

,,P"

dispui de angajagi care

fac

treaba in

locul

tau,

in timp ce

in

ca-

dranul

,,I"

banii

sunt

cei

care muncesc

pentru tine. Ca

investi-

tor profesionist,

egti

liber

sa

dectzi

daci

vrei sau

nu

si

muncegti.

Cunogdnqele pe care

qi

le-ai

dezvoltat

in ambele

cadrane

iqi aduc

deplina

libertate

{agit de

munca

fizica.

Page 50: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 50/169

CeoRlxut

IlANn.oR

Daca

ne

gindim la

oamenii

extrem

de

bogati,

vom observa

ci

acesta este

rnodelul

lor

in

Cad.ran.

Linia

curbati

din

jurul

seg-

mentelor

.P"

$i

,,I"

reprezinta

modelul

de venituri

pentnr

oameni

precum

Bill Gates

de ia

Microsoft,

Rupert

Murdoch de

la

News

Corp.,

\(/arren

Buffett

de la Berkshire Hathaway

sau

Ross

Perot.

IJn

scurt

avcrtisment: cadranutr

,,F"

se

diferenqiazi in multe

privinte

de

cadranul

,,I".

Am

vdzutmulqi

,,P"

de

succes vinz?.n-

du-si afacerile

pentru

milioane

de

dolari,

dupi care,

vazindu-se

cu

ataqia bani,

li

s-a

urcat succcsul ia

cap.

Acegti

oameni ajung

si

creada

ci

dolarii

din

buzunar

sunr

rnisura

coeficientului lor

de

inteligenq5,

context in

care

incearci

sa faca

pe

grozavii

in

cadra-

nul

,,I"

si,

in final,

se trezesc in

sapa

dc

lemn.

Jocul

gi regulile

sunt diferite

in

toate cele

patru cadrane...

si, de

aceea, recomand

instruirea

inaintea

ego-ului.

Lafel

ca

gi in

cazul

siguranqei

financiare,

cunogtinqele

dobin-

dite

in

doua

cadrane

vi

oferi

o

stabilitate

mai

solidi in

lurnea

libertigii

financiare.

Alegerea

drumulwi

Acestea

sunt

ciile

financiare

pe

care

oamenii le

pot alege.

Din

pacate, cei

mai

mulgi

aleg

calea unei

slujbe sigure. Arunci

cind

economia

incepe

si

se clatine,

se agaqa in

disperare de

cauza

de

siguranga locului

de

munci.

Apoi

ajung

si-si

petreaca

toatd, vtata

acolo.

Sfatul meu

este sa vi

instruigi cel

puqin in privinta

siguranqei

financiare,

ceea

ce presupune o mai

mare incredere

atit in sluj-

ba

pe care

o deqineqi,

cit gi in

abilitatea

de a

investi,

arit

in

vre-

murile

bune, cAt

9i

in

cele

rele.

Marele

secret

este

ci

adevaragli

investitori

fac

cei

mai

multi

bani

in

pieqele

disfuncgionale. ,A.sta

se

intimpli

pentru ci

non-investitorii

intra

in

panici.

si

incep

si

vindi

cind

ar

trebui

de

fapt

si cumpere. Acesta

esre

$i

motivul

pentru

care mie,

de

pildi,

nu

imi e teami

de evcntu:rlclc

sctr-rim-

biri econornice...

caci

schimbarea

prcsupu lrc trrln.s [('r'tr

r-i nrasivc

de

avcrc.

Dt

cr erec

oAMENtr

sIGURANTA

iNruNtne

rrsrnrAnr

?

97

$tf"l

nw

0d

poate

face

bogat

Schimbirile

economice

care

au

loc

in

prezent

se

datoreazd",

lntr-o

bund

misu rd",

vi,nzirilor

gi

fuzionirilor

unor

firme.

ftecent,

un

prieten

si-a

vindut

compania.

in

ziua

ftanzactieiri,_

contul

siu

au

intrar

peste

15

milioane

de

dolari.

Angajaqii

care

lucraseri

pentru

el

au fost

nevoiti

sa-gi

caute

arte"lo.rrri

de

rrunci.

La

petrecerea

de rimas-bun,

s-au

virsat

multe

lacrimi

de

.egret,

dar

au

avut

loc

gi

ribufniri

de

minie

gi

resentimente.

cu

toate

ci.

primiseri

salarii

bune

de-a

lungul

anilor,

cei mai

mulqi

rlintre

angajagr

nu

o duceau

mai

bine

dii

puncr

de

vedere finan-

ciar

in

ultima

zi

de munc

ifaga

deprima

lor

zi

in

companie"

Mulqi

'w

realizat

cd

parronul

se

imbogifise,

in

timp

ce

ei

igipetrecuseri

toqi

acei

ani incasindu-si

salariile

gi

pl;tindu-gi

fact.rrile.

Realitatea

e cd. sarcina

gefului

nu

este

aceea

de a

vi face

bogat,

ci

doar.de

a

se

asigura

cd.vd.

primiqi

salariul.

Daci

vi

do.iqlsi

rlcveniti

bogat,

atunci

responsabilitatea

e numai

a dumneavoas-

tra.

Ea

incepe

inci

din

clipa in

care

v-ati

primit

sarariul.

Daci

'u

i

pricepeqi

la

adminisrrarea

banilor,

arunci

nici

toti

banii

din

lume

nu

v-ar

ajtta.

Dacd,,insi,

vi

gospodiriqi

bine venitul

gi vi

i.struigi

in

unul

dintre

cadranele

,p.,

qi

,,I.;,

atunci vegi

putea

spune

cd,

vd,

aflaqi

pe

drumul

cdrre

o

avere

uriasi

qi,

cei mai

important,

catre

libertate.

^.Tatd,l

cel-

bogar

obisnuia

sa

ne

spuni.,

mie

gi

fiului

siu:

',singura

diferengi

inrre

un

o-

bogat

si

unul

sirac

consri.

in

lucrurile

pe

care

cei

doi

le

fac

in

timlul

iib.r...

Sunt

intru totul

de

acord

cu

aceasti afirmagie.

constat

ci

.amenii

sunr

mai

ocupati

ca

niciodati

gi

ci

timpul liber

devine

rlin

ce i'ce

mai

preqios.

Cu

toate

acestea,

,9

,ri"

si va

sugerez

urmi.torul

lucru:

daca

tot

veqi

fi

ocupat,

fiqi

ocupat

i.,

"rib.le

lrirti

ale

cadranulwi.

Daca

veqi

proc;d"

nrtf"l,

veqi

dispune

de

,rai

'rulte

sanse

?enr,ru

a

vi

face

iimp

liber

gi

pentru

a vi

elibera

tlin

punct

de

vedere

financiar.

Cind v;

aflaijiaserviciu,

munciti

irtcrs.

Nu

citigi

'wall

Sueet

Jowrnalpe

banii

companiei.

$eful

vn

va

aprccia_.,si

rcspccta

r'ai

mulr.

ceea

ce veqi

facejdupi

serviciu,

.'tt

srrlrrriul

i;i

c:rr

tirrrPul

rlulrrncavoastri.

libcr

vi va

clctcnni,r,r

Page 51: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 51/169

98

CnnRnNur

BANTLoR

viitorul. Daci

munciqi

din greu

numai

pe partea

stange

a

Cadranwlui, veqi munci

o

vegnicie.

Daci munciqi

intens

pe

Fartea

dreapta,

veti

avea sansa si

gisiti

libertatea.

Calea

pe

care o

f,econnand,

Oamenii

care activeaza

pe

partea

stingi a

Cadranwlwi

imt

pun, rnai mereu,

aceasti

intrebare:

,,Ce

imi recomandagi?"

I-e

sugerez

aceeagi

cale

pe

care

tatal

meu

cel

bogat

m-a

indemnat si

merg.

Aceeagi

cale

pe

care

au ales-o

oarneni de

succes

precum

Ross

Perot,

Bill

Gates

gi

rnulgi

alqii.

Drumul

arata

asdel:

Ocazlonal, primesc

investitor."

asti

,,Dar

ag

prefera

si

fiu

La

aceasta, eu

rispund:

,,Atunci,

mutaqi-ve

?n

cadranul

,.

I'.

Daci

dispuneqi

de

rnulqi

bani gi suficient

timp

liber,

mergeqi

direct

in

cadranul

"

I

".

Daci

timpul

liber

;i

banii

pe

care

ii

avegi

nu

sunt,

insa,

din

belgug,

atunci

drumul pe

care

il recomand

este

mai

sigur."

in

cea

mai

mare

parte a cazurrlor,

oamenii

nu dispun

de

bani

;i

timp in

cantitiqi

foarte mari,

asa

ci

urmatoarea

intrebare

pe

care

mi-o

adreseazd

este:

,,De

ce?

De ce

recolnandaqi

mai intii

cadranul

..Pn?"

Explicagiile

dureazd,

de obicei

o

ori, ceea

ce

nu

se

va

intim-

..4

pla

gi

aici.

Imi voi rezvma argumentelc

in citeva

rincluri.

De

cr

ernc

oAMENrr

srcuRANTA

illelutre

rmanrATt

?

1'

Experienqi

gi

educafie.

Daci

obqinegi

succesur

mai

intii

din

ipostaza

de

,,P",

veqi

avea

ganse

mai mari

de

a deveni

un

,,I"

puternlc.

,,I"

investeste

in

,,P'..

Daci

vi-vegi

dezvolta.

mai

intii,

un

simg

sorid

al

afacerilor,

veqi

putea

deveni

un"invesriror

priceput.

v.q;

fi

capabil

g

ia.rr-

tificaqi

algi

,,P"

iscusiqi.

Adeviraqii

,,i..

irrrr"rr.r"

ii

,,p..

J.

,r"_

ces,

ce

detin

sisteme

stabile

de

afaceri.

Este

riscant

si investiti

intr-un

,,A"

sau

,,L",

care

nu

cunoa$te

diferenta

dintre

,irt"- gi

produs...

sau

care

nu

esre

inzestrat

cu

calitigi

o".pqi"""i"

i;

lider.

2. Fluxul

de

nurnerar.

Dacd.

deqinegi

o

afacere

care

funcgionea

zd.

eficient,ar

trebui,

atunci,

,;

dirprrr,.gi

de

tim_

pul liber

si banii

necesari

penrru

a

face

fu6

flrr"t,raqiilor

cadranului

,,I'".

s-a

intimplat

de

multe

ori

si intilnesc

oameni

aparqinind

c.adranelor

,,A"

_ti

,,L",

care

sunt

at6t

de

atasaqi

de ban'ii

pe

care

ii

au,

incit

nu

doresc.

sa-gi

permiti

nici

cea mai

mica

pierdere

financiari.

Nu

e

nevoie

decii

de

o

singuri

oscilaqie

a

piJqei

perr-

ly

.".

ace-sre

persoane

sa fie

desfiintate

din

punct-de

vaere

frnanciar.

Motivul

?

opereazd

rnereu

la

limita

.li";"i

rosii'..

Adevdrul

e

ci

investigiile

presupun

capital

gi

cunogtinqe

solide.

IJneori

e nevoie

d,

o grour;

d"

"up;rul

gi

d*p

numai

pentru

a

dobandi

acesre

".rnoqt1trq..

Mulgi

*nrre lrrr,esiitorii

de

succes

au

inregistrat

egecxri

repetate

inainte

de

a

ciqtiga.

oamenii

care

au

reugit

in

viaqi

gdu

ci

succesul

este

un

proi.i,

slab.

Gregelile

sunt

cele

din

care

se

trag

cele

-ri

.irloro"r.

inviqaminre,

iar in

cadranul

,,I"

greselile

cJst;

bani.

Daci

duceqi

lipsa

atit

de

capital,

cit

qi

de cinogtinre,

a incerca

sa deveniti

investitor

este

sinucidere

curati.

Cultivindu-vi,

mai

intii,-

aptitudinile

necesare

unui

,,p..

pri_

(-cpr.lt'

vcqi

proclucc qi

fluxul

de numerar

necesar

mutirii

in

ca-

tlr,rrrul

,,1"-

Afrrcr-r'cir

pc

carc

o clczvoltagi

di'ipclstaza

clc,,p,.

vil

l

ltr

L

ti

Page 52: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 52/169

100

CeoReuurBAMLoR

furniza

banii

de

care veqi

avea

nevoie in

timp ce

invigaqi

sa

deveniqi un bun

investitor.

Odati ce a\i

obginut

cuno;tinqele

indispensabile

unui

investitor

de succes,

veqi

inqelege

de

ce

pot

spune:

,,Nu

intotdeauna

ai nevoie de

bani

ca

si

faci

bani."

Ve;ti

bwne

Vestea

buni

este

ci, acum,

e mult mai

ugor

decit

inainte

si

obqineqi

succesul in

cadranul

,,P".

Aga

cum progresul

tehnolo-

gic a

facilitat

multe dintre

lucrurile

pe

care

le

facem,

tot aga el

a

ficut

ca

drumul spre

succes

in

cadranul

,,P"

si fie mai

accesibil.

Degi

nu

este

la fel

de usor precum

obtinerea

unei slujbe

cu

salariu

minim

pe

economie,

sistemele de astizi stau

la dispozilia

tot

mai

multor

oameni care doresc si

obtina succesul

financiar

in

cadranul

.P".

ststeme

Este

important

de ginut

minte

ci,

in

transferul

citre

cadra'ur

,,P",

scopul

dumneavoastri

este

acela

de

a

gestiona

un

sistem

si

de

a

avea

angajaqi

care

si-l

puni

in

*ig.nr"l

putegi

".i

.i

;;Ai

clumneavoastri

acest

sist.*,

ori

si

cumpiraqi

unul

deja

existent.

Gindiqi-vd

la

sistem

ca la

un

pod care

ri

r"

p"r-ite

si

treceqi

in

sigurangi

dinspre

parrea

stinge

a Cad.ranwlwi

Barilor

spre

par_

tca

dreapti...

puntea

durnr.e",roastri

citre

libertatea

financiari.

Exista

rrei

tipuri

principale

de

sisteme

de

afaceri,

des folosite

in

ziua

de astdzi.

Ele

sunt:

1.

corporaqiile

tradigio'ale

de

tip

c

-

in

care

va d,ezvortati

pro-

priul

sisrem

2.Francizele

-

in

care

cumpirati

un sistem

deja

existent.

3.

Marketingul

de

rerea

-

in

care

cumpiraqi

gi

deverrigi

parre

a

unui

sistem

deja

existent.

Fiecare

dintre

acesre

tipuri

are

slabiciunile

gi

punctele

sare

I,rtc,

dar,

pini

la

urmi,

toate

fac

acelasi

rucru.

Dri;

.rt.

admi-

.r.strat

corcct'

urr

astfcl

de

sistem

vafurnizau'flux

constant

de

vcrri[uri,

[i'i

prc,r

r.ulr

cf.rt

fizic

di'

p.r-rc:l

prr'prictarului...

CAPITOLUL

4

i

tipwri

de

de

afaceri

Cele

Page 53: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 53/169

102

CeoRe.Nur

BANTLoR

odati

ce este

lansat

gi

pus

in functiune.

Singura

sarcind

dificiln e

tocmai aceasta

-

de a-l

face

si

mearga.

ln

1985,

cind oamenii

ne intrebau

,,De

ce

nu

aveqi

casi?",

eu

gi Kim le rispundeam cu

rnult

calm:

,,Construim

un

sistem

de

afaceri."

Sistemul

nostru

era

unul hibrid,

care

imbina

o

corpora{ie

tradiqionali

de

tip C

cu o

{rancizd,.

A;a

cum

am

mai spus,

ca-

dranul

,,P"

necesiti

cunogtin\e

atat

asupra sistemelor,

cit

9i

asupra

oarnenilor.

Sisteme

Oameni

Decizta

de a

ne

crea

propriul

sistem

a

presupus

eforturi

intense

gi

munca susqinuti. Eu mai urmasem

aceasti

cale

9i

inainte,

dar compania

pe care

o fondasem a dat

faliment.

Degi

fusese de

succes

de-a

lungul

mai

multor

ani,

in

cel

de-al cincilea

a

sucombat

brusc. Succesul

venise in

intimpinarea

noastri,

dar

noi

nu

eram pregitiqi

cu un sistem adecvat.

Sistemul

a

?nceput si

dea

rateuri,

chiar daci,

angajaqii

nogtri

erau oameni

devotagi

gi

muncitori.

Ne simgeam

ca

gi

cum

ne-am

fiaflat

pe

un

iaht de

lux,

cate

ayea

insi

o

spirturi, pe

care

noi nu eram

in

stare s-o

depistam. Ne-am striduit

cu

to[ii si

descoperim

acea

fisuri,

dar

n-am reusit si scoatem

apa suficient

de

repede,

Pcntru

a

o gasi

gi repara.

$i

chiar

daci

am

fi gisit-o,

nu

eram

sigrrr-i

c:i

vor-n

sti

cu cc s-o astupim.

CErr rnpl

rrpuRr

DE

stsrEM[

DE

AFACERI

,,Existd.

riscwl

pierderii

a

dowd-trei

companif'

Cind

eram

in

liceu,

ratal

cel

bogat

ne-a

spus,

mie

gi

fiului

sau,

c_a

a

pierdut

o companie

pe care

a

deqinut-o1n

jurul

vlrstei de

20

de

ani.

,,A

fost

cea

mai

uritd,,

dar

gi

cea mai

p'ozitiviexperienqi

din

viaga

mea.

oricit

am

detestat-o,

am

inviqat

multe

in^cercind

si-repar

gregeala

ficuti

gi

si

o

transform

apoi intr-un

succes

uriag", ne-a

povestit

el.

$tiind

ca

eu cocheram

cu

ideea

de a-mi lansa

propria firmd,

tatal

cel

bogat

mi-a

spus

aga:

,,S-ar

putea

s6"

pierzi

doui. sau

trei

companii,

inainte

de

a

clidi

una de

succes,

care

si

reziste.,,

Pe

atunci,

ii instruia

pe

Mike, fiul

siu, in

ideea

ci

la

un

moment

dat

acesta

va

prelua

conducerea

imperiului

pe

care il

crease.

intrucit

tatal

meu

era

un angajat

la

si"t, .,

,r,i

urma

si

mostenesc

niciun

imperiu.

Trebuia

si mi-l

clidesc

singur.

Succeswl

este

un

profesor

slab

,,Succesul

este un

profesor

slab'.,

obfunuia

si-mi

spuna tatil

cel

bogat.

,,invdqim

mai

multe

despre

noi

arunci

cini

eguim...

aqa

cd

nu

te

teme

de

nereusiti.

E;ecul

este

parte

a procesului

de

oiing.r.

a

succesului.

Nu

poqi

avea

,.r"i.,

d".l

,r.,

cuno$ri

egecul.

oamenii

care

nu

gisesc

drumul

spre

succes

sunt cei

care

nu

au

eguat

nicio

datd"."

Nu

gtiu

d,acd

a

fost

una dintre

acele profetii

care

se

adeveresc

orice

ai

face,

dar,in

lg}4,compania

,^i

^dui

fuli*"rrr

a

fosr

cea

de-a

treia. Ficusem

milioane

de dolari

si

pierdusem

rot ati,tea,

iar

pe

Kim

am

cunoscut-o

tocmai

in

perioada

in

care

md

pregiteam

si

o iau

de ia capit.

$tiu

sigur

ci.

nu

s-a

cisitorit

cu

mine_pentru_bani,

pentru

cdla aceavreme

eram

in

sapa de lemn.

Cind

i-am

dezvdluit

ce

aveam

de

gind

sa

fac

-

si

lanse

z a{a-

ccrea

nr. 4

-

nu

s-a

speriat

si nu

a

dat inapoi.

^

,Te

voi

ajuta",

a

fost

raspunsul

ei;

gi

s-a

qinut

de

cuvint.

Impreuni

cu un

partener,

am construit

un

sistem

de afaceri

cu

11

filiale

in

intreaga

lume,

care

agenerat

venituri

indiferent

daca

n()r

lnunccam

sau

nu. Edificarea

acestui

sistem

cu

11

scdii,

ptlrnincl

<lc la

z,cro,

nc-A

luat

cinci

ani

dc

sud<'rarc:,

lacr.imi

Ei

103

Page 54: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 54/169

104 CalnaNur

BANILoR

singe...

dar a

funcqionat. Cei

doi

taqi

s-au

bucurat

pentru

mine

si

m-au

felicitat din

tot sufletul

(ambii

pierduseri bani

in exPe-

rimentele

mele

anterioare

de

infiinqare

a

unor companii).

Partea ced

ma,i grect

Mike,

fiul

tatilui

cel bogat,

imi

spunea

adesea:

,,Nu

voi

gti

niciodati daca

ag

putea

face

ceea

ce

ai

ficut tu sau

tata.

Sistemul

pe

care

il deqin mi-a

fost l6sat

mogtenire,

iar

tot

ceea

ce

a

trebuit

si

fac a

fost

sa

inviq

si-l

gestionez."

Eu

unul

sunt convins,

insi, c5'

ar

{i

putut

si-gi dezvolte

pro-

priul sistem

de afaceri,

intrucit

invaqase

tot ce

trebuie

de

la

tatil

siu.

Chiar

gi

aga,

inqeleg

ce

a vrut si

spuni.

Lucrul

cel

mai greu

in

construirea

unei

companii,

pornind

de

la

nimic,

este

{aptul ci

ai

la dispoziqie

doui

mari variabile:

sistemul

;i

oamenii

care

lucreazd,in sistem.

Daci

ambele

variabile prezintd'

fisuri,

riscul

de

egec

este

enorm.

IJneori,

este

foarte

greu

si-qi

dai

seama

daci

problema

vine

de

la

angajaqi

sau de

la

sistem'

inainte de

francize

Cind

tatil

meu cel bogat

a

inceput

sa

rni

instruiasci

in ideea

de

a deveni

un

,,P"

de succes,

exista

un

singur

tip de

afacete.

Genul

de afacere

mamut... o

corPoraqie

importantl'

cate

domina

un

oras

intreg.

in

oragul

nostru

din

Hawaii, plantaqia

de

zahdr

era ceacare

controla,

practic,

torul...

inclusiv

celelalte

mari com-

panii.

Agadar, erau

marile afaceri;i

cele de

tip

,,L"

-

modelul

mama-gi-tata

-,iar

intre

ele

mai

nimic.

A activa

la

nivelurile

cele

mai

inalte

in acele

companii

mamut

nu

era

deloc

un

qel

de urmirit

pentru oameni

ca

mine sau

tatil

meu

cel bogat.

Minoritiqile

-

precum

japonezn,

chinezii sau

hawaiienii

-

lucrau pe plantaqii,Idri

a

li

se

permite

vreodati sa

acceadi

in

funcqii

de

conducere.

Prin

urmare,

tatal

meu

cel

bogat

a

inviqat

tot

ce gtia

din

incerciri

gi gregeli.

Cind

am

intrat la liceu,

am

inceput si

tot

auz,im

dcspre

ceva

ce

se

numea

,,francizd",

dar niciuna

nu apirusc

in

lnicul n()strll

orai;. Nu auziscrn

tlcsprc

Mc'Donald's

;i

rrici .1.'spr,'

I(t'rrt"trcky

Cgre

tnrt

rrpuRl

DE

srsrEME

DE

AFAcERT

105

Fried

chicken

sau

Taco

Bell.

Ele

nu

erau

parre

a vocabularului

nostru'

pe vremea

cind

tatal

meu

cel

bogat

mr

inigia

in

lumea

afacerilor.

Cind

au

apirut

primele

,rro.rriri

despre

"..rt.

frnr,_

cize,

se

spunea

ci

sunt

nigte-firme

,,ilegale,

fraudrilo"se

si

pericu_

l:".r.:".

A;a

cum

ii

stitea

in

fire,

taul

clr

bogat

a

luat

"vionur

sp.e

california

penrru

avedealafagalocului

o

ilanciza.Nu

credea

in

zvonuri,

pind

nu vedea

totul

cu

ochii lui.

cind

s-a

intors,

tot

ce

a

spus

a

fost:

,,Francizele

sunt

afacerea

viitorului..,

clupi

care

a

cumpirat

drepturile

pentru

doui

dintre

ele.

Aver"a

i-a

crescur

vertiginos,

in

contextul

in

care

conceptul

defrancrzd.devenea

tot

rnai

interesant.

Apoi,

a vindut

drepturile

sale

altor

persoane,

pentru

ca

gi

acesrea

si

aibi

sansa

de a-si

porni

propriiG

afaceri.

cind

l-am

intreb

at

dacd"

ar

trebui

se

cuntpir

si

eu

una

de

la

cl,

mi-a

rispuns:

,,Nu.

$tii

suficiente

lucruri

p."rr"

a-qi

construi

propriul

sisrem

de

afaceri;

nu

te

opri

aici. Fiancizele

sunr

pen-

tru

cei

care

nu vor

sau nu

stiu

.,r-

sa-gi ridice

propriile

sisteme.

in

plus,

nici

nu

ai

cei

250

dOO

de

dolari

,r"".rrrl

currrpiririi

urr.i

francize

de

la

mine."

Multora

le

vine

greu

si-gi

imagineze

acum

un

oras firi

Mc'Donald's,

Burger

King

sau

piiza

Hut,

la fiecare

colq

de

strada.

$i

totugi,

a

fost

o vreme,

nu

cu mult

timp

in

urmi,

cind

acestea

nici

macar

nu

existau.

sunt

destul

de

b;trin

pentru

a-mi

aminti

acele

zile.

Cwm

tnveqi

sd. der.tii

,,P"

.

Eu

am

invigat

si

devin

,,P",

stind

pe lingi

tatil

meu

cel

bogat,_ciruia

i-am fost un

fel

de

ucenic.

F;ul

,;rr"gi cu rnine

eram

amindoi

,,A"

care

invitau

si.

devini.

,,p,,

.

Lafel

au

invagat

gi

alqi

.ameni.

Procesul

se

numeste

,,specializare

la

locul

de

munci.".

Este

modulprin

care

muhe imperii

de familie

sunt

predate

de

la

<r

generatie

la

alta.

Problema

esre

ci.

nu

mulgi

au

privilegiul

sau

norocul

de

a

invaqa

aspecrele

cadranului

.p-.

,,di;

spatele

cortinei...

Majoritatea

programelor

de

training

in

management

se

reduc la

trrr

singrr

lucru

---

cornpania

te instruieste

in

profesia

de mana-

gcr. Putirrc

tc irrvrr(i

c.

iqi

trclrrie

pc.tru

a

fi

un adcvirat

,,p".

ll

Page 55: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 55/169

106

CenReNur

BANILoR

Deseori,

oamenii

rimin impotmoliqi

in

cadranul

,,L"

in

tim-

pul cilatoriei

spre cadranul

,,P".

Acest

lucru se

intimpla

in

primul rind

pentru ci

nu iqi dezvolti

un sistem

suficient

de

solid,

sfirgind, in

consecin[i,

prin

a deveni

parte

integranti din

sistem. IJn

,,P"

de succes gtie

si

cladeasci

un sistem

care

va

putea funcgiona

gi

fari

irnplicarea

sa.

Existi trei

modalitigi

prin

care

puteqi

scurta

drumul

spre

ca-

dranul

,,P".

1. Gisirea

unui

mentor.

Tatil

meu cel

bogat

a

fost

mentorul

meu.

Mentorul

este

acea persoani

care a

ficut deja ceea

ce

tu vrei

sa

faci... gi a

obqinut

succesul.

Nu

vorbim aici

de un

consultant.

Consultantul

este

cel

care

iqi

spune

cum

sa

faci,

fdra a

avea

vreo

experienqi

in

acest

sens. Cei

mai mulqi

din-

tre

consultangi

provin

din cadranul

,,L".

Lumea este

plini

de

liber-profesionigti

care

incearca si

va

arate

cum

si

figi

un

,,P"

sau

un

,,I".Tatdl

meu

cel

bogat

era

un mentor'

nu

un

consultant.

IJnul

dintre cele

mai

importante

sfaturi

pe

care

mi

le-a

dat

a

fost

acesta:

,,Ai

mare

grrjdla

lucrurile

pe

care

te

indeamni unii si

le faci.

Pd,streazd,-gi

mintea deschisa,

fii receptiv,

dar

ia

aminte

intot-

deauna la

cadranul

din care

provin

sfaturile."

Tatil meu

cel

bogat

m-a

inviqat

multe

lucruri

despre srsteme

gi calitigile necesare pentru

a

fi

un

lider,

nu un

manager. In cea

mai

mare

parte a cazurilor,

managerii vad

in subordonagii

lor

nigte

persoane

inferioare,

pe cind

liderii trebuie si

coordoneze

persoane

care,

deseori, sunt

mai inteligente decit

ei.

Daci

doriqi

si

citiqi

o

carte

excelenti

despre

cunogtintele

de

bazi

necesare lansirii

propriului sistem

de afaceri,

ciutaqi

in

libririi

E-Myth,

scrisi de Michael Gerber.

Pentru cei

care vor

si

invege

si-gi

dezvolte

propriul

sistem, aceasti

carte

este

neprequiti.

O modalitate

tradiqionala de

a

inviga

despre

sisteme

estc

aceea

de

a

obqine MBA-ul

(Master

of

Business

Administration),

la o qcoala

prestigioasa

gi de

avd angaja

intr-un

post

c:rre si, vi

permiti si urcagi

rapid

pe scara

ierarhici a uut'i

c:orporaqii.

MBA-ul

cstc

important

irttrucit

invagaqi

l-urtrlrttnc'rttt'lt'

t't,ttt:rbi-

ritasii

;i

relasia

t'n:l;.

;,Jr.

;" ;"..i.

cu

toate

^"t0,J,

ea'

un

MBA

nu

vi

aduce

obligatoriu

si

competenta

necesari

administririi

tuturor

sub-sistemelor

care,

pina la

urrni,

alcitu-

iesc

un

sistem

complet

de afaceri.

P.entru

a

invdta.

despre

toate

sistemele

indispensabile

unei

rnari

companii, trebuie

si

perreceqi

1o-15

ani

lucrind in

cadrul

ci'

asimilind

toate aspectele

afacerii.

Abia

apoi

veqi fi

pregitit

sa

pirisiqi

acea

companie

si

si

va

intemeiagi

una

prop.i..

A l.r.rn

pentru.

o

corpora[ie

importanta

gi

de

succes

e

ca

si

cum

aqi

fi

phtit

de propriul

menror.

chiar

si

atunci

cind

existi

un

rnentor

care

si

va

indrume

.saulgi

g

co{p9r.1tie

in

care

si

acumulati

experienqa,

prima

erapi

consti

inevitabil

in

munca

intensi.

Penrru

ivd creaprop.iul

sis-

tem,

aveqi

nevoie

de numeroase

incerciri

gi

gregeli,

de

bani

cu

care-si

phtiqi

costurile

notariale

qi

de multi

Eirlogirie.

vi

vegi

.onfrunta

cu toate

acestea

in

acelagi

timp

in

.ar"

v"eqi incerca

si

va

formaqi echipa

de

angajagr

2.Francizele.

o

alti modalitate

de

a

inviqa

despre sisreme

e

aceea

de

a cumpira

o {rancjzd..

Atunci

cind achizitionati

drepturile

pentru

o

{rancizd.,

cumpirari

un

sistem

d.

op.-

rare

,,incercat

gi

dovedit".

Existi

numeroase

francize

care

funcqioneazd

excelent.

Alegind

si cumpiraqi

sisremului

unei

francize,

in

loc

si

vi

creaqi

propriul

sistem,

ve{i

avea tirnp

mai

mult

pentru

a vd

con-

centra

pe

racolare.a

unei

echipe

eficienG

de

angajagi.

cumpararea sistemului

inlitura

.r.ri

ditrtr.

cele

doua

marlvari-

abile

existente

atunci

cind

invigaqi

si

deveniti

un

,,p".

Morir.'ul

pentnr

care

muhe

dintre

binci

accepti

si

ofere

imprumururi

pentru

o francizd,,

dar

nu

qi

unei

rnici

afaceri,

este

aceli

caofiqerii

cle

credit

recunosc

importanta

sistemelor

gi

faptul

ci

un

sistem

cficient

micsoreazi

in

mod

considerabil

riscurile.

(Jn

cuvint

de avertismenr:

in

cazul

in

care

vi

gindiqi

sn

c_urnparagi

o

francizi.,

nu

actionagi

din

ipostaza

unui-,,L..

care

dorc;tc

si.

faci

,,rorul?n

fclul

sau".

Dacilchizigionaqi

J,r

sistem

<lc frarrcizi,

figi

prrccrrrn

Llr

,,A".

Rcspcctaqi

into.,-,-,"i

inclicatriilc

I

i

ilii,

tffi

Page 56: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 56/169

108

Cannatrul

BAMLoR

pe care

le

veqi primi.

Nimic

nu poate

fi

mai

urit

decit

acele

con-

fruntiri, la

tribunal,

intre

deqinitorii

francizer

gi

cei

care

o

cumpira.

Diferendele

^par,

de obicei,

atunci

cind

persoanele

care cumpiri sistemul

vor

si

faci totul

in

felul

lor, gi

nu

a$a

cum

recomandi

persoana

care a creat

sistemul.

Daci doriqi

totugi

sa

faceqi

lucrurile

in

felul

dumneavoastri, atunci momentul

potri-

vit este

abia

dupi ce

st;paniqi bine

atit sistemele,

cit

gi

oamenii.

Tatil meu

cel cu

studii superioare

a e$uat

chiar

gi

dupi

ce

a

cumpirat o

{rancizi

faimoasa

si

foarte scumpi,

de

inghegata-

Cu

toate

ca sistemul

era excelent,

afacerea

lui a dat

f"li*.ttt-

itt

opinia mea,

franciza

a

e;uat din

cauzd ci

partenerii

sii

prove-

neau

toqi din cadranele

,,A"

gi

,,L"

si

n-au

$tiut

ce

si

facd

atunci

cind

lucrurile

au

inceput sa scirgiie.

Apoi,

ei

nici nu

au

cerut

ajutorul

companiei

mami.

itttt-utt final, partenerii

au

inceput

si

se

certe

intre

ei,

iar afacerea a sucombat.

Au

pierdut

din vedere

faptul

ci un adevirat,,P"

inseamna

mai

mult decit un

sistem.

Acesta depinde

gi

de

oameni pricepuqi

care

si

opereze

in

sistem.

Bdncile

nw acordd

tmprwmwtwri

oamenilor

fdrd

sisteme

Daci

bincile

nu

acordi

imprumuturi

micilor a{aceri

fira

un

sistem,

de ce

aqi

face-o

dumneavoastri

?

Aproape

in fiecare

zi,

divergi oameni

vin la mine

pentru

a-mi prezenta

planuri

de

afa-

ceri,

sperind ca

le

voi

imprumuta

bani

pentru

ideea

sau proiec-

tul

lor.

De

cele

mai

multe

ori

ii

refuz,

dintr-un

singur

motiv:

cei

care

vin

si

ceara

bani nu

cunosc diferenqa

intre

produs

9i

sis-

tem. Nigte prieteni

(cintaregi

intr-o trupa)

mi-au cerut

si

investesc in noul

lor

CD,

in

tirnp ce alqii

m-au rugat

sa-i

ajut

financiar sa

infiinqeze

o organrzaqie

non-profit, cu

care

si

schimbe

lumea.

Oricit de

mult mi-ar placea

mie

aceste

pro-

iecte, produse sau persoane,

le voi

refuza intotdeaur-ra,

claca

cci

care

le

promoveazi

nu au experienga

in

crearer

gi administrerca

unui

sistem

de afaceri.

Doar pentru ca qtii

sa

cinqi utt inscamnri

ttcrrp:ir;tl <'ri

;i

irrtc-

lcgi

sisternul

rlc rnarkcting,

si.st<^rnttl

l'iscrrl

;i

t'ont:rlril, sislcrtrttl

Crre

rRei

rrpuRr

DE

srsrEME DE

AFAcERT

109

devinzari,

cel de racolare

gi

concediere

a angajagilor,

cel

juridic

si

alte multe

sisteme

fire

de care o

afacere nu

poate fi mentinuti

la

suprafagi

gi nici

nu

poare

avea succes.

Pentru

ca o

afacere

si

supravietuiasca,

iar

apoi sd, rdzbatd,

toate

sistemele

trebuie si

funcgion

ezela capacitate maximi.

Spre

exemplu:

{Jn

avion

este un

sistem

de sisteme.

Si

ne

inchipuim

ci

decoleazd,

si

sistemul

de

alimentare

cu combustibil

inciteazi

si

mai

funcqioneze.

Avionul

se prabugegte.

Acelagi

lucru

se

intim-

ph

gi in

cazul

afacerilor.

Nu sistemele

despre

care

averi

cunosdnqe

solide

sunt

cele

care cauzeazd,

prtrbusirea,

ci cele

despre

care

nu

gtigi

foarte

multe.

Organismul

uman

esre

si

el un

sistem

de

sisteme.

Mulqi

din-

tre

noi

au experimentat

moartea

cuiva drag, surveniti

in

urma

pribugirii

unuia

dintre_sistemele

corpului, cum

ar

fi

sistemul

sanguin,

care

transmite

boala

tuturor

celorlalte

sisteme.

De

aceea,

clSdirea

unui

sistem de afaceri

pebaza

procesului

incercare-greseali.

nu

este deloc

un lucru

usor. Tocmai

sistemele

despre

care uitaqi

sau

cirora

nu

le

acordagi

suficienri

atentie sunt

cele care

cauzeazd.pribusirea.

Acesta

este gi

motivul

pentru

care

rareori

investesc

intr-un

,,A"

sau

,,L"

care

imi

prezinti un

nou

produs

sau

o

noua

idee.

Investitorii

profesionigti

tind

si

investeasci

in

sisteme care

s-au

dovedit funcqionale,

cu oameni

care

stiu

si

le

administreze.

Agadar,

daci bincile

imprumuti

bani

numai in

cazul

sis-

temelor

,,incercate

gi

dovedite" si numai

dupa ce a analizatbine

persoana

care

urmeaza

sdle

conduci,

atunci

si

dumneav

oastri

ar

trebui

si

facegi

la

fel

-

asta

in

caz

cd.

doriqi

cu

adevirat

sa

fiti

un

investitor

inteligenr.

3.

Marketingul

in

re{ea. Mai

este

numit

si

marketing

multi-

level

sau

sistem

de

distributie

direcri. La fel

ca

gi

in

cazul

francizelor,

sistemul

juridic

a incercat,

iniqial,

si

scoati

in

afara

legii

marketingul

in reqea.

Chiar gtiu

citeva

tiri

unde

a

fost

considerat

ilegal

sau

resrrictionat

inrr-un

mod

destul

dc

brutal.

Oricc

sistcm

sau principiu

nou

trebuie, uncori,

sri

trcacii prirrtr-o

astfcl

dc

fu.iin

carc

i

sc atribuie

califica-

u

i

I

Page 57: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 57/169

110

CnnneNur BAMLoR

tive precum

,,ciudat

sau suspicios".

La inceput,

9i

eu

am

crezut ca

marketingul

in re(ea este

o escrocherie.

Dar, in

timp, am

studiat

numeroasele

sisteme

disponibile

in

acest

tip

de

afacere

gi

am

constatat

cum

mulqi amici

au gisit

suc-

cisul

prin

interrnediul sau.

De aceea,

parerea

mea

faqi

de

marketingul

in

regea

s-a

schirnbat.

Dupi ce

rni-am

lasat in

urmi

prejudeciqile

si

am

inceput

si

cercetez cu

atenqie

acest tip

de activitate

,,P",

am

descoperit

ci

existi

multe

persoane

care,

cu

onestitate

gi sirguinqi'

constru-

iesc

afaceri

de

succes

bazate pe

sistemele

sale. Cind

?i

intilnesc

pe acesti

oameni,

constat

impacrul pe

care

afacerea

lor il

are

asupra vielilor

qi viitorului

financiar

al

celor

din

jur.

Am

inceput

sa

apreciez

cu adevirat

valoarea

sistemului

promovat

de

mar-

ketingul in reqea.

in schimbul

unei

sume

rezonabile

ce trebuie

pbtit;

la

inscriere

(in

jur

de

200

de

dolari), oamenii

pot

achizr'

liona

,rtr sistem

deja

existent

gi

pot

demara

apoi

propria

afacere-

Mulgumiti

avansului

tehnologic

din

industria

computerelor,

aceste organizaqn

sunt

complet

automatizate,iar

durerile

de

cap

date de

hirqogarie,

procesarea comenzilor,

distribuqie,

contabi-

litate gi

feedback

sunt

aproape

in

totalitate gestionate

de sis-

temele

de

software

ale

marketingului

in

retea. Noii

distribuitori

igi

pot

concentra,

astfel,

eforturile pe consoli

darea afacerii

lor.

Ei

profita

de

oportunttatea

oferiti

de

sistemul

automatizat

al

r.q.l"i

gi

nu

mai sunt nevoiqi sa

se confrunte

cu

inevitabilele

b;t;i

de

cap date

de

orice micd afacere,infaza

de

inceput.

Unul dintre

vechii

mei prietenr,

care,in

1'997, a

obqinut

mai

mult

de

tr

miliard

de

dolari

in

valori

irnobiliare,

a

sernnat

recent

un

contract de distribuitor

in marketing

in

retea

gi

a

inceput

si-gi

clideasca

afacerea.

Am

fost

surprins

si-l

vad

lucrind

cu

atita

ardoare

la

construirea

noii

sale

afaceri,

qtiind foarte bine

ca

nu

se afla

in

situaqia

unui

om

care

sI

mai

aibl

nevoie de

algi

bani.

Cind

l-am

intrebat de ce se

irnplica

atit

de

mult, rni-a

rispuns:

,,Mi-am

facut studiile

in

ideea

de a deveni

un

CPA

(Certificd

Public

Accountant), iar acum

am

un

MBA

in

firrrrrrqc. Cincl

oamenii

mi

intreabi cum

am

reugit

sa obqin

()

ilv('rc etit

dc

rlarc,

lc

spun

atit clcsprc

tranzlcqiilc

cu

pl'()l)r

it't,rqi

irrt<lbililr-c

Crrp rRr,t rrpuRr

DE

srsrEME DE AFACERI

111

pe

care

le

fac gi

in

care

se

vehiculeazl. multe milioane

de

dolari,

cit gi despre

sutele de

mii

de dolari

din veniturile

pasive

care

imi

intri

anual

in

cont de

la

proprietiqile imobiliare

pe care

le

deqin.

Dupi

rispunsul

dat,

observ

ci

unii

bat ?n retragere)

oarecufit

jenagi.

Atit

eu,

cnt gi ei

ne

darn

seama

ci gansele

lor de

a

face, ca

rnine,

investitii

de

milioane

de

dolari

in

proprietdgile

imobiliare

sunt

aproape nule.

Nu

numai

ci

nu

au educaqia necesari pentru

acest

lucru,

dar nici nu dispun

de capitalul

necesar

pentru a

investi.

De

aceea,

am

inceput si

caut o cale

de a-i

ajuta

sa

obgini

acelagi

venit

din

pasive pe

care eu

il

extrag din

proprietiqile

imo-

biliare...

fara

a

fi

nevoigi

si-si reia

studiile

penrru o pcrioada

de

gase

ani

gi

sa petreaca,

apoi, alti

12

ani

din

viata investind

in imo-

biliare.

Cred

ci

marketingul

in relea

ofera

oamenilor

oportuni-

tatea

de

a

acurnula

venitul

pasiv

de care au nevoie in

intervalul

in

care

invaga

sa

devini

investitori

profesionigri.

Acesra

este

gi

motivul

pentru care

le

recomand

acest

tip

de afacere.

Chiar daci

nu

dispun

de foarte

mulgi

bani,

pot

investi

"

in

rimp

qi

eforturi

"

pe

o perioada

de cinci

ani,

generindu-gi

venituri

pasive

mai

rnult

decit

suficiente pentru

a incepe

si

investeasca.

Prin

dezvokarea

propriilor

afaceri,

acesti

oameni

vor

avea

timp

suficienr

si

inveqe

;i

vor

dispune

de capitalul

necesar

penrru

a

investi

alaturi de

rnine,

in

afacerile mele

mai

mari."

Dupi

ce a studiat

piaqa,

prietenul meu

s-a aliturat

unei com-

panii

de

marketing

in

re{ea,

ca

distribuitor,

.si a

demarat apoi

o

afacere

cu

oameni

care doresc

ca

intr-o

buna

zi

si

investeasci

alaturi

de

el.

Acum

se descurca ia

fel

bine in

afacerea sa

de mar-

ke

ting

in

reqea

ca

gi

in

domeniul investigiilor.

Mi-a

spus asa:

,,La

incelrut,

m-am

apucat

de

aceasti

treabd doar

pentru a-i

ajuta pe

oameni

sa

obqina

banii

necesari

invesdqiilor.

Iata

insa

cum,

firi

si

urmi.resc neapirat

cigtigul,

aceasti

afacere inediti

ma face gi

rnai

bogat

decit inainte."

O

data

la doua

simbete,

gine

cursuri

pe

teme

financiare.

La

pri-

rna

intilnirc,

ii introduce

pe

cursanti in

lumea

sistemelor de afa-

ccri

si

a

angajatilr)r

sau

ii

invaqa

desprc

cum

pot

evolua intr-un

,,P"

dc.succcs.

tr,1

cca

clc-a

cloua intilnirc,

ii

iniqiaza

in

tcrmi-

nologi,r

spcr:il'icri

si lc

v,rlbcstc

<lc.sprc

irrtcligcrrll

[irrlnciari.

li

Page 58: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 58/169

112

CaoReNur BANTL0R

vi

recornancl

o

orgarrizlrtic

llrrrr;i

crrr"c .sii

partcrr

drcrrpfi a.

Cttdr,ttrrr/rrr,

v

.r,

sl)un('

indeamni

si

fie

,,I"

pragmatici

gi inteligengi.

Numarui

celor care

participi la

cursurile

sale cresre rapid.

Modelul

pe care

el

il

recomanda

e

acelagi

pe care l-arn

prezentat gi

eu:

O

francizd

personald

Iata

de ce,

astdzt,le

recomand

oamenilo r

sd, analtzeze

o posi-

biln

implicare

in

markeri'gul

i're{ea.

cumpararea

drepturilor

unei

francize

renumite

costi un

milion

de dolari

sau

chiar mai

mult-

Marketingul

in reqea

e

ca

9i

cum

ati cumpira

franciza

per-

sonalS,

cu mai

pulin

de

200

de

dolari.

$tiu

ci

marketingul

in

rerea

presupune

multa

munci.

Succesul in

oricare

dintre

cadrane nu

poate fi

obqinut

fari

munci intensi.

Eu

unul nu-mi

generez

niciun

fel

de

venit

din

ipostaza

de

distribuitor

intr-o

companie

de rnarketing

in

regea.

Am

studiat

citeva

astfel

de companii

si

planurile lor

de

compen-

sa1ii. in

cursul

analizdrii

lo.,

m:am

insiris

in

unele

doar

penrru

ci

produsele

lor

erau

foarte

bune,

iar

eu

le

foloscam

c" o.i.,,

consumator.

Totugi,

dacd,

ar

fi

va

ajutc

sa vi

rnutati

sa

t

l-I

CEIE

tRr,r

lpuRl DE stsrEN{E

DE AFACERT

113

r:i

important

nu este atit produsul,

cit

instruirea

pe

care

o ofera

ircea organizatre. Unele

orgamzagtr de

marketing

in reqea

sunt

interesate

doar sd

va

determine si

le

vindegi sisternul

prietenilor

c{umneavoastri.

Altele

sunt

interesate

in primul

rlnd si

vi

instruiasca

9i

sa

va ajute

sa obqineqi

succesul.

ln

,rr*a

studiilor

mele

efectuate asupra

marketingului

in

l

ctea,

am

constatat

ca existi

doua

lucruri

majore

Pe

care le

putegi

?nviga

prin

programele

lor,

esentiale pentru

un

,,P"

care

doregte

sa

experim

enteze

succesul

:

1. Pentru

a razbr,

trebuie

si invaqaqi

sa

trecegi

de teama

de

a

fi

respins

gi

si

incetaqi a

vi

mai

ingrijora

pentru ceea

ce

vor

crede

ceiialgi despre

dumneavoastri.

Arn intilnit

mulqi

oamenl

care

au

ezttat sa

facl un

anume

lucru

pur

gi

simplu

pentru

ca

se

gindeau

la ce-ar

putea

spune prietenii

lor

despre ei.

Stiu

ce

e

in mintea

lor,

pentru

ci

;i

eu obignuiam

sa

fiu

la fel. Provin

dintr-un oras

mic,

unde

toati lumea

cunoatte pe

toati

lumea

gi

nimic

nu

poate

fi

ficut

farl

a

afla ceilalqi.Daca

unei persoane

nu-i place

ce faci, afla tot

ora;ul,

tar treaba

ta

devine treaba

tuturor.

Una dintre cele mai bune

fraze

pe

care

mi le-am

spus vreo-

data a

fost:

,,Nu

mi

intereseazd, ce

credeqi

voi

despre

mine. Cel

mai

important

este ce

cred eu despre

mine."

Tatal

meu

cel

bogat rn-a

indemnat si

lucrez, timp de

patru

ani, in

departamentul dc

vinzlri al

Xerox Corporation

nu

pen-

tru

ci

i-ar fi

placut

aga

rnult

copiatoarele,

ci

pentru

ca

dorea

sa-mi depigesc timiditatea

si

teama de a

fi

respins.

2.

invaqagr

sn

fiqi lider.

Coordonarea

oamenilor

-

care

au

obiceiuri

9i

personalitiqi

dilerite

--

este cel

mai

greu

lucru

intr-o

afacere.

Oamenii

de

succes pe

care i-am

cunoscut

gi

care

se

descurca

in

orice

tip

de afacere

sunt

cei cu abilitnqi

innascute

de

lider.

Capacitatea de

a te

inqelege

cu

oamenii

qi

dc

a-i

inspira

este nepretuiti.

Aceasta calitate poate

fi,

insai,

qi

irrvatati.

Asa

ctrrn

,rnr

rnai

spus, tralrsfcrul din partca

stingi

in

partc:r

rlrcrrlrtir

'.t,

O,ttlr,trtrrlui nu

rlcpin<ic

ttc:ip:irlt

tlc

ccce cc feci,

ci

clc

i

Page 59: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 59/169

114

CeoRexut

BAMLoR

ceea

ce

trebuie

si devii.

inviqaqi

si reacrionagi

pozitiv

in fata'

respingerilor,

sd nu

vi

lasagi

a{eciatde

ceea

ce ar purea

crede

alqii'

despre

dumneavoastri.

inviqaqi,

de

asemenea,

si

conducegi

oamenii

gi

veqi

gasi

prosperitatea.

Prin

urmare,

ofer

girul meu

oricirei

organizagri

de

marketing

in

reqea

care urmiieste,

mai

intii,

si va

dezvolte

ca

fiinti

umand

gi

abia

apoi

ca agent

de

vinzfui.

Eu,

unul,

a$

avea in

vedere

organrzatiile

care:

1.

Sunt

verificate,

avind

arit

un

palmares

de

succes,

cit

si

un

sistem

de disrribuqie

gi un

plan

de

compensarii

care

s-au

dovedit

eficiente

p.

p"r..tr*l

mai

multor

ani.'

2. Pre"intd,

oportunitagi

de

afaceri

in care

pureqi

obqine

suc-

cesul,

in

care puqeli

avea incredere

si pe

care ie

putegi

impirtigi

fira

problerne

celorlalqi.

3.

Dispun.de

programe

aflate

in

desfa;urare,

cu

acgiune

pe

termen

lung,

care

va

pot

dezvob.a

ca

fiinqi

.r-urrj.

incre-

derea

de

sine

este

vitali

in

partea

dreapti

a

Cadranului.

4.$y

un purernic

program-menror.

Vreqi

si

inviqaqi

de la

lideri,

nu

de

la

consultanti.

Ne

referim

atcilacei

care

sunr

deja

lideri

in

partea

dreapta

a

Cad.ranulwi

gi

care

vor

ca

dumneavoastra

si reugigi.

5.

1A."

oameni

pe

care ii

puteqi

respecra

;i

in

preajm

a

cd,roravd.

face

plicere

sa

vi

aflaqi.

Daci

organizatra

indeplinegte

aceste

cinci

criterii,

atu'ci

si

numai

atunci

luagi

in

seami

produsul

ei.

Mulqi

oameni

fac

greseala

de

a

se

uita

la

produs

qi

nu

la

sisternul

afacerii

sau

la

organizaqia

din

spatele

produsului.

unele dintre

organizatiile

pe

care

le-am

examinat

aveau

sloganuri

de

genul:

,,"produsrl

se

vinde.

singur'

Nimic

mai

simplu."

Dacddoiinqa

dumneavoasrri

este

de a

deveni

aqent

d,e

viizdri,

un

,,L..,

atunci

produsul

este

intr-adevir

cel

mai

imporranr

lucru.

Dar

daci

doriti

si

evoluati

intr-un.

,,I'

p€

terrnen_

lung,

atunci

sistemul,

irrrtr"ir""

,i

oamenlr

sunt

aspecte

mult

mai

importante.

IJn

amic,

care

in

acelasi

timp

imi

este

gi

colcg,

crnosciror

al

acestei

industrii,

mi-a

reamintit

valoare,r

timptj'ui,

urrrrl

rlintr-c

ccle

mai

prctioase

activc

alc

'<.rastrc.

o

p.rv.,,rt.

t.tr rr<rt,v.i.rrt

<lc:

Crrr,

tRrr npuRr DE stsrEME

DE AFACERI

115

succes

intr-o

companie de

marketing

in

retea

este

aceea

in

care

:rngajamentul

dumneavoastri,

in

timp

si

munci intensi

pe

ter-

rnen

scurt, produce venituri pasive

sernnificative, pe termen

Itrng.

Odatd.

ce aqi

reugit

sn

clndigi

o

organizagie solida,

puteqi

renunta la

munci, ffud,

ca

fluviul veniturilor

dumneavoastri si

inceteze

si

mai

curgi. Acest lucru

se datoreaze

eficienqei

cu care

funcqioneazd"

organrzatia construitS.

Cea

mai

importanti

cheie

a

succesului intr-o

companie

de

marketing in

regea rimine,

totugi,

angajamentul

dumneavoastri

9i

ai

organizaqter pe termen

lung,

astfel

incit

si evoluati

intr-un adevirat

lider.

Sistemwl este

puntea.

c&tre li.benarc

Statul

pe

drumuri nu este o

experienga

pe

care

a9

rnai

vrea s-o

traiesc. Cu toate

acestea,

pentru

mine

si

Kim, experienqa

a

fost

una

fira de care nu

am fi reugit

sa

ajungem

uude sunten

astdzr"

in

pr"t.nt,

libertatea

gi siguranga se gisesc

nu

neapirat in

ceea

ce

avern, ci

in

convingerea

si

increderea pe care o avem in

pu-

terea noastrd de a

crea.

De atunci, arn construit

sau

am ajutat

la

dezvoltarea

unei

companii

de

proprietigi

imobiliare, a unei cornpanii petroliere,

a

uneia

miniere qi

a doua

firme

de

?nvaqarnint.

Prin

urmare, pro-

cesul

de

invigare

a

modalitigilor

prin

care

poate

fi

creat

un

sis-

tem de succes

ne-a

fost

benefic.

$i

totugi,

n-ag recornanda

niminui si urmeze acest proces,

doar

daca

nu

cumva

acea

per-

soani

isi

doregte

neapirat

sa

treaci prin

el.

Cu

doar ciqiva

ani

in urn,i,

posibilitatea

c^

o persoani sa

obqini

sncces

in

cadranul

,,P"

era

rezewat:a

numai celor

care

erau

curajogi

sau

bogagi.

Se pare

ca

eu gi so{ia

mea am fost

cura-

jo;i,

caci bogaqi

in

niciun caz

nu

erarn.

Motivul

pentru

care

atiqia oameni

ramin

impotmoliqi

in partea stinga

a

Cadranwlui

este

accla c; se tem

de

riscurile

pe care

le

implici,

dezvoltarea

unui

sistem propriu,

considerindu-le

mult

prea

mari pentru

ei.

Accgti oarneni

consiclera

ci

e

rnai

intelept

sa-9i pistreze

o situ-

rrqic siguri,

agiqindu-se

dc o slujbn

stabili.

Astriz.i,

nrulqumiti

in

prin-rul

rind

avansului tehnologic,

riscul

l)('ciu'c

lpr-c'sr,rpunc

tlczv.lltrrca unci

,rfacct'i

clc

sttcccs

s-a

rcclus

Page 60: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 60/169

considerabil...

iar

oportunitdgile

de

a deqine

propriul

sisrem

de

a{aceri

au

devenir

disponibile

rururor.

Francizele

gi

marketingul

in

reqea

au inriturar

parrea

compri-

catd",

a

.dezuoltl'rri

propriului

sistem.

putegi

achiziqiona

dr.p-

turile

de folosire

a

unui

sistem

deja

verificat,

d,pa care

singura

sarcina

ce

vi

rimine

este

aceea

de

a vi

forma

o echipa

eficienti

de

angajaqi.

Gindigi-vi

la

acesre

sisreme

de

afaceri

ca

la

niste

pungi.

pungi

care

vd,

vor

permite

si

rraversati

in

sigurangi

dr'mul

dinspre

partea

stingi.

a Cadranulwi

spre

partea

dreaptd...

punqi

c;tre li_

berbtea

financiari.

116

in

capitolul

urmiror,

drepte

a

Cadranwlui,

,,Iu

CaoRluur

BAMLOR

voi

aborda

cealalti

jumitate

a

pirgii

-ul,

adica

investitorul.

CAPITOLUL

'

Cele

fepte

nivelwri

de

tn uestttort,

Mai

demult,

tatil

meu

cel

bogat m-a

intrebat:

,,Care crezt

ca

este diferenqa

dintre o

persoani

care

parrazi

la

cursele

de

cai

si

una

care cumpiri

acqiuni la bursi

?"

,,Nu

gtiu",

i-am rispuns.

,,IJna

nu

prea

mare", m-a

lamurit

el.

,,Si

nu fii

niciodati

per-

soana care cumpara

acqiuni.

Tu

trebuie

si

fii cel care

creeazd,

acea

acqiune

pe

care agenqii

de

bursi

o

vind,

iar

altii

o cumpiri."

Pentru

o

lunga

perioadi

de

tirnp,

nu am

inteles

adevdrata

semnificaqie a

spuselor

tatalui

meu

cel

bogat.

Asta

pAna

cind

am

inceput

eu

insumi

sa-i

instruiesc

pe

algii

in domeniul

investiqi-

ilor. Atunci am ingeles diferenqele dintre

diversele

tipuri

de

investitori.

Jin

si-i

multumesc

mai

ales

lui

John

Burley pentru

acest

capitol.

John

este considerat a

fi unul dintre oamenii

cu cele

mai

luminate mingi

din

lumea

investiqiilor

in

proprietigile

imobi-

liare. in

pragul

virstei

de

30

de ani, a

cumpirat

peste 130

de case,

fira a fi

nevoit

sa

apeleze la

economiile

sale. La virsta de

32 de

ani,

era

deja

liber din punct de vedere

financiar

si

nu

a

mai

tre-

buit

sa

munceasci vreodata.

itt

"c"st

context) s-a

decis, ca

gi

rnir-rc,

si

ii

invcqc

si pc alqii

calea spre

succcs.

Cunoqtinqcle

sale

llu

sc

rcT,ulttii

rlo:tr

Irt s['crt

proprictiqil,rr

irnohilitrc.

Si-a

inccpttt

Page 61: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 61/169

118

Cnonauur

BANTLoR

cariera

ca planificator

financiar,

motiv

pentru

care

este un

ade-

virat

maestru

in

lumea

finanqelor

gi

a

impozitelor.

in

plus,

are

o

abilitate

unici

de a

explica

ceea ce

srie

pe

ittqelesul

tuiuror.

Are

darul

de

a prezenta

un lucru

complex

g1

abstract ca

gi

c6nd

ar

fi

ceva

extrem

de

simplu. Prin

intermediul

cursurilor

sale,

a ajuns

si

dezvolte

o

-.todi

de impirqire

a

investitorilor

in

pase

cate-

gorii,

atit in

funcqie

de

complexttatea

investiqiilor

ficute,

cit

Ei

in functie

de

diferengele

de

personalitate.

Am

revizuit

si extins

numirul

categoriilor

sale,

ad^iugind-o

pe cea de-a gaprea.

utilizarea

acesrei

metode

de identificare,

in

conctrdanqa

cu

cadranwl

Banilor,m-a

ajutat

si le fac

cunosringa

cursanrilor

mci

cu lumea investitorilor.

Pe

misuri

ce vegi

citi despre

cele

gapte

niyslrrri,

vegi

recunoagte,

probabil,

la fiecare

treaptS,persoane

pe

care le

stiqi.

Exerciyiw

op{ional

de

tnadpare

La finalul

fiecirui

nivel,

am

lisar

un

spaqiu

liber,

astfel

incit

si

puteqi

ffece

acolo

numele

persoanei

sau

al persoanero

r

care,

dupi

pirerea

dumneavoastri,

se incadr

eazd"in

^categoria

respec-

tivi.

cind

vegi.gisi

nivelul

in

care

vd. aflaqr,ar

fi

binJ si

vi

scrieqi

numele

in

spaqiul

gol.

?"pl

cum

se

menqioneazi

gi

in

titlu,

este

doar un

exercitiu

opqional,

care

nu

are

,alt

scop

decit

acela

de

a vd

ajuta

si,

?ngelegegi

mai

bine

nivelurile

ce-urmeazd,

afiprezentate.

vlenirea

sa nu

este

deloc

aceea

de

a-i

desconsider"

,".,

jigni

pe prietenii

dumneavoastrS.

subiectul

,,bani"

este la fel

de

""'t"r;t

ca

gi

poli-

tica,

religia

sau

sexul.

Prin

urmare, recoman

darea

*."

.rt.^d.

o

vi-pistra

gindurile

doarpenrru

dumneavoastri.

spaqiur

gol

de la

sfirgitul

fiecirui

nivel

are

un

singur

obiectiv:

a..1,

d.

"

i;

npro-

funda

cunostinqele...

bineinq.l.s]

do",

in

cazul

in

care

veti

dori

si-l

folosili.

Apelez

deseori

la

aceasri

listi,

la inceputul

cursurilor

mclc

privind

investiqiile.

Prin

intermediul

ei,

fro.errrl

de

inviqarc

a

devenit

mult

mai

eficient,

ajutindu-i

pe

mulgi

dintre

cursanqi

si-gi

dea

seema

in

ce

categorie

se incadreazd,

pi

i'

carc

ar

cl'ri

.s;i

ajungi.

Crre

g,truE

NIVELURI

DE

lNvEsrlroRI

119

De-a lungul

anilor,

am

modificat,

cu

permisiunea.lui

John'

conqinuml

li"stei,

in

ideea

de a-l

adapta

experienqei

mele.

vd

rog

si

citiqi

cu

atenlie

cele

;apte

niveluri.

Cele

gapte

ni'ueluri

de

inttestitori

Niaelul0:

cei

cd.re

nw

aw

nici.un

ban

pentru

a

inuesti

Aceste

persoane

nu

dispun

de

banii

necesari

unor

investiqii.

l.lle

fie chiltuiesc

tor

ceeJ

ce

produc,

fie cheltuiesc

mai

mult

rlecit produc.

Sunt

mulqi

oameni

,,bogaqi"

,care

se

incadreazi

in

".""rrl

categorie,

intrucit

cheltuielile

lor

c{epigesc

banii

p.e care

ii produc.

bin

,r.fericire,

acest

nivel

inglobeazS'

aproximativ

50% din populaqia

adulta

a SUA.

Cunoagtegi

vreun

investitor din nivelul

0

?

(opgional)

Niaelwl

L: cei

cnre

se tmPrwmutd

Aceste

persoane

igi

rezolva

problemele

financiare

impru-

rnutind

bani.

Deseori,

se

intimpla

si

investeasci

tocmai

cu

banii

irnprumuragi.

Flanul

lor

financiar

consri

in

je{uirea

lui

Popescu

lr"irrru

a-l

pliti

pe

lonescu.

Ace;ti

oameni

act:weaz1"

in

lumea

t"rilor

prJ"rr-

strugii,

infundagi

cu capul

in

nisip, sperind

9i

.ugindu:se

ca

totul

sa

iasa

bine.

Chiar

daca

dispun.de

citeva

,r.rit",

nivelul datoriilor

care

ii

preseaza

este,

in

realitate,

mult

1rr"n

,i.li""t.

in

general,

acegti

oameni

sunt

un dezastru

la capi-

t<',lul

Itani,

cheltuindu-i

cu o

iresponsabilitate

crasi'

Oricc bun

de valoare

pe

care

il deqin

^re

ataq';td

o

datorie.

Se

IOloscsc

in

mod

impulsiv

de carqile

de

credit,

dupi

care

i9i

pre-

Iuugcsc

dat.riilc

i,it.*.,r-,

irnprumut

pc

termcn

lung

in care

i;i

Page 62: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 62/169

120

Cannewul.

BANTLoR

pun_

gaj

casa, in

ideea

de

a-gi

pliti restanrele

penrru

carqile

de

credit.

Apoi,

se

apuci

iari.gi

de alte

cheltuieli.

Daci

unlourr^

casei

cregte

,

mai

{ac

un imprumut

sau

isi

cumpari

o

casi

mai

spatioasi

gi

mai

scumpa.

convingerea

lor

este

aceea

cd.

valoarea

proprietiqilor

imobili

are

va

cregre

rnerelr.

Cuvintele

,,avans

mic,

rate

lunare

accesibile"

le atragintot-

deauna

atentia.

cu

aceste

cuvinte

in

minte,

isi

curnpiri

Jeseori

.|ucdrii"

a ci.ror

valoarea

se depreciazi

in

timp,

birci,

piscine,

vacante

gi

magini.

Trec.toate

aceste

jucdrii,

care

peste

ciiiva

ani

nu

vor

mar

avea

aceeasi

valoare,

in

coloana

de

active,

dupa care

mai

fac

un

drum

pini

la banci.,

penrru un

alt imprumui.

Mare

le

este mirarea

cind

sunt

refuzagi.

.

Cumpiriturile

sunt

sporrul lor

preferat.

igi

cumpara lucruri

de

care

nu au

nevoie,

spunindu-gi

in

sinea lor:

,,Dalda,

nu

mai

sta

pe

ginduri.

Merigi

si

ai

aga ceva"

sau

,,Ai

muncir

pe

brinci,

acum

e

poqi

rispliti."

Sau:

,,Daci.

nu

cumpdr

acum, i-",

prt."

si nu-l

mai

gi"sesc

niciodata

la

un

pret

atit

de

bun.,.

Ori:

,,E

la

reducere."

Sau:,,Vreau

ca

micutii

mei

si aiba

ceea

ce

eu n-am

avut

in

copilarie."

Ei

cred

ci

extinderea

impr-umuturilor

pe o lunga

perioada de

timp

e

o miscare

inteligenta,

iluzionindu-se

cd. voimunci

mai

mult

.gi vor

stringe

bani

penrru

a

pliti

datoriile

la

banci

din-

tr-un

singur

foc.

Cheltuiesc

tot

ce

produc

gi

inca

ceva

pe dea-

s_upra.

Sunt

cunosculi

sub numele

de consumatori.

proprietarii

de

magazine

gi

dealerii

de magini

ii

i'besc

la nebunie

f,e

".egti

ameni.

Dacd.

au bani,

ii

cheltuiesc

inrr-o

clipi.

Daci

ir,

"r,

,.

imprumuti.

Cind

sunt intrebaqi

de

ce

au

rlevoie

de

bani, raspund

ci

nu

cigtigi

suficient.

Lnpresia

lor

e

aceea ci

o

surni. niai

mare

de

bani

le-ar

rezolva

problema.

Indiferent

cit

de mulgi

bani ar

pro-

duce,

tot

s-ar

afunda

tn

datorii

din

ce in

ce

mai

mari.

putini

sunt

cei

care

realizeazd.

ca

banii

pe care ii

cfutiga

astazi

li

s-au

pirut

in

trecut

o

adevarati

avere,

un

vis. Dar,

de,si

ajung

sd

obqin;

ve-

nitul

la

care

au

visat,

tot

nu c.nsidera

ci.

au

sufici*enti

bani.

Nu

reusesc

si-qi dea

seama

ca

problema

nll

sc

afli in

venit

(sau

in

lipsa

lui),

ci in

obiceiurile

lo'lcgatc

dc

bani. LJrrii

clriar

ajung

si

creadi.,

in

adi'cul

suflctul,i,

cri

sit.etirr

l.r.

t.slr.

trrrrr

lip*

CerE

$aprr,

NTvELURT

DE INVESTIToRI

121

sita de speranqi,

motiv pentru

care

se complac

in

ea.

igi

afundi

gi mai adinc

capul

in

nisip

gi continui sa

faca

aceleagi

lucruri.

Deprinderile

lor privind

imprumuturile,

cumpariturile

gi

irosirea banilor

ajung si

scape

de sub

control.

Aga

cum

unele

persoane

mininca in

nestire atunci

cind

sunt

deprimate,

ei

chel-

tuiesc

tot

ce

au

atunci

cind

se

simt

demorahzatr.

Cheltuiesc,

se

deprima

;i

iar

cheltuiesc.

Cei

care

aparqin acestui

nivel se

ceartd,

deseori,

cu persoanele

dragi din

cauza

banilor, gisind

mereu

pretexte

pentru

a

cumpira un

lucru

sau altul.

Traiesc

intr-o

negare

financiari

totale,

pretinzind

ci,

intr-o

buna

zi,

problemele

lor

banegti

vor

disparea

in

mod

miraculos; ori

susgin

ci vor

avea

intotdeauna

suficiengi bani

pentru a cumpira

lucrurile rivnite.

Acest

tip de

investitor

poate

da

impresia

ci este

o persoani

bogata. Sunt oameni

care

pot

avea

case

impundtoare

gi rnagini

ultimul

ricnet...

dar daci

vi

veqi uita

mai

bine

la

ei, vegi observa

ci

toate

bunurile

pe

care

le degin

sunt

cumpirate

cu bani

impru-

muta{i.

Nu

conteazd. cd. unit

dintre ei obqin

venitttri

mari;

cu

toqii

sunt

la

doar un

pas

de ruina financiara.

La cursurile

mele a asistat, odati,

un

fost

om de

afacert..

Era

celebru

in

categoria

celor

care

,,fac

bani cu

duiumul

gi cheltuiesc

baban". Timp de

mai

mulqi ani,

fusese

proprietaml

unui

lanq

prosper

de

magazrne

de

bijuterii. N-a

fost nevoie decit de

un

mic

cutremur economic pentru

ca alacerea

sa si

fie maturati

de

pe faqa

pimintului.

Datoriile

sale,

insi,

nu

au dispirut,

ci au

rimas

aceleaqi.

in mai

puqin

de

gase

luni,

aceste

datorii

l-au

adus

la

sapi

de

lemn.

Se

gindise

si

asiste

la

cursurile

mele,

in

speranqa

ca va

gisi

noi

rispunsuri,

dar

respingea

ideea

conform

cireia el

gi

sogia

lui

erau

investitori

de

nivel

1.

Venea

din

cadranul

,,P"

gi spera sa

se

irnbogigeasca

in

cadra-

nul

,,I".

Era

ferm

convins

ca,

din

moment ce

fusese

un

om de

afaceri

plin

de succes)

nu

avea cum si

nu gaseasci

drumul

spre

libertatea

financiara.

Un

caz

clasic de

om

de afaceri

care

crede ci

poate

dcvcni

peste

noapte un

investitor

prosper.

Regulile din

lunrca

afaccrilor

nu sunt intotdeauna aceleasi

cu

cele

din

lurnca

invcstitiilor.

F

Page 63: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 63/169

122

celneruul

BANTLoR

Daci

acegti investitori

nu

sunr

dispugi

sa se

schimbe,

viitorul

lor

financiar

aratd"

sumbru...

doar daci

nu

cumva

se

cisitoresc

cu vreo

persoani

bogari,

pregititd

si

le

rolereze

deprinderile.

Cunoasteqi

vreun investitor

din nivelul

1

?

(opqional)

Ni,uelul

2:

cei cdre

economisesc

Acesti

oameni

pun

deoparte,

periodic,

o

,,mici"

sumi

de

bani.

Modahtatea

aleasi pentru

economisirea

acestor

bani

este

de

obicei

una

cu risc

redus

9i

cu

dobin da

scazutd",

cum

ar fi

de

pildi

un

cont

de

tip

money,rnarkerl

sau

un

certificat

de

depozit.

Daci

dispun de

un

Cont Individual

de

Pensii

(CIIj),

tl

au

fie

intr-o

banci,

fie

intr-un

cont

de

fonduri

mutuale.

Cel mai

adesea,

ace$ti

oameni

economisesc

pentru

a

con-

suma, nu

pentru

a

investi

(de

exemplu,

string

bani pentru

un

nou

televizor,

o noui

masina

sau vacanqi

etc.).

Sunt

adepqii

pHqilor

cu

banii

jos.

I-e

esre

reami

de

credire

gi

de datorii.

in

schimb,

adori

,,siguranta"

banilor

depugi

in

banca.

Chiar

;i

atunci

cind li

se

demonsrreazd"

cdin mediul

ecoilo-

mic

actual

economiile

oferi

un

profit

de

tip

negativ

(din

cauza

inflagiei

gi

a impozitelor),

ror nu

sunt

dispugi

se iigte.

puqini

gtiu

ci

dolarul

american

a pierdut,

din

1950

incoace, 90"/"

drn

va-

loarea

sa

gi

continui

si

piardi.

anual, la

o ratd

mai

mare decit

dobinda

pe

care

le-o

plitegte

banca.

cei rnai

mulqi

dintre

ei

isi

f

in

suA, fondurile

money-marker

sunr fonduri

de investiqii

i'

instru-

mente

financiare

de

credit

pe.te.me.r

scurr,

foarre.lichide,

cum

ar

I

a. piiJl

bonurile

de trezorerie

si

efeirele de

cornerl.

Ratele dobin.r;

"il;oil,rlt"l,

i"rn

valoaree

activuluj

ner per

unitare

.l-a""Lo"rtr"g,

a.

.trla

.i.l-a.r"..

n"

aceea,

xceste

fonduri

sunr cele

nrai

sigure

dintrc

roatc

ripurilc, fiirrcl

tlisponibilc

atit

in,varia.nri

inrpozabila,

cit si

in

ie.r

ncinrpozabili.

bivi.lc".lclc

srr,'rr

e;rlcr-r-

lete

zllnlc

sr

plitrte

seu lcinvcstitc

irr ficc.rr-c

lurri

-

n.

Lr..

CElr

saprs

NIvELURI DE rNvnsnroRr

123

fac asiguriri

pe

viaqa,

pentru ci

le

place

foarte

mult

sentimentul

de siguranqi.

Incercind

sa chiverniseasci

nigte

binuqi, persoanele

din

acest

grup iqi

irosesc

cel

mai

preqios

bun

pe

care

il

au

-

timpul.

Petrec

ore

intregi

decupind

cupoane

din

ziare, iar

apoi la

cozi,

in

supermarketuri,

unde

ii

fac

pe

cei

din

spate

si

astepte,

in

vrerne

ce

scotocesc

prin buzunare dupi

acele

,,uriase"

economisiri.

In

loc

sa incerce

si economiseasci sume

infime,

ar putea

si,

foloseasci

timpul pe

care

il

au

la

dispoziqie invigind

si

investeascd.Dacil,in

1954,

ar

fi

depus

10 000

de

dolari in fondul

lui

John

Templeton

si,

apoi, ar

fi

uitat

de acegti

bani,

in 1994

ar

fi

avut de

scos

2,4

r.-:rilioane

de

dolari"

Sau

daci,

in

1,969,

ar

fi

pus

aceeagi sumi

in

fondul

Quantum

al

lui

George

Soros,

in

1994

s-ar

fi

trezit

cu

un profit

de

22,1,

milioane

de

dolari. Din pacate,

nevoia lor

absoluti de a

se

simgi

in

siguranqd,

care

pleaci

din

teami,

ii

determini si economiseascd bani prin

investigii

cu

dobindi

mici,

precum certificatele

de

depazrt.

Deseori,

ace$ti oarneni pot

fi

auzigi spunind:

,,IJn

binuq

economisit

este un binuq

cigtigat"

sau

,,Pun

bani deoparte

pen-

tru copii."

Realitatea

este

insi

alta

-

un

sentiment

profund de

nesigurangi le

guverneaza decrziile;i

viaqa. Se

amigesc nu numai

pe

ei

iryigi,

dar

gi

pe cei

pentru

care

spun ci economisesc banii.

Sunt exact opusul

investitorului

de

nivel x.

Economisirea

banilor a

fost

o

idee buna

in Epoca

Agrari,

dar,

odatl, intragi

in Era Industriali,

n-a mai reprezentat

o

alegere

atit de

inqeleapti.

Stringerea

banilor

a devenit

o

decizie

mai

neproductivi

decit

oricind, in contextul

in

care

rezerva

de

aur

a

SUA

s-a

epuizat

si

ne-am

trezit

in

era

inflatiei, cu

un

guvern care

a

inceput

si tipireasci

bani

pe

bandi.

Cei

care

economisesc bani

in

perioade de

infiagie pierd

enorm. Desigur,

dacd"

am

intra

intr-o

perioada de

deflaqie,

ar

putea

iegi

invingi-

tori... doar dacd banii tipiriqi

mai au vreo valoare.

Este bine

si dispuneqi de

nigte bani

pugi

deoparte. Este de

dorit

sa aveqi

stransa

o sumi suficienti

pentru

acoperirea chel-

tuielilor debazape

o perioadi

de

gase pina

la

douisprezece

luni.

Dar

rlai

dcpartc, cxista

modalitaqi

mult mai

eficiente si

mai

si-

gurc

rlc irrvcstilic

dccit

clcpuncrilc

in banca. Pistrarca

banilor

in

Page 64: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 64/169

124

CnoRRNur

BANILoR

blycit,

unde

obqinegi

o dobind;

de

Sa/o,in

rimp

ce

algii

cigtigi

l5o/o

sau

chiar

mai

mult,

nu

reprezintd,cea

mai

inqeleapti

strate-

gie de investitii.

Daci,

insi,

nu

suntegi

dispus

si aprofundali

dorneniul

investigiilor

si

conrinuagi

si

triiqi

cu

reami

permanenri

de

riscul

financiar,

atunci

economisirea

este

o

al.gere

mai buna

decit

investigia.

Nu

trebuie

sa depunegi

eforturi

irrtelectuale

prea

mari

atunci

cind

nu

faceqi

akceva

decit

si

pastraqi

nigte

bani

in

banci.

in

plus,

bancherii

vi

vor iubi la

nebunie.

De

ce

nu

ar

face-o ?

1.t"..,

da

cu imprumur

10

sau

20

de

dolari

penrru fiecare

dolar

din

depozitul

pe care

l-ati

facut gi

soliciti

o

rati a

dobinzii

de

1.9'F.

+pgi,

se

?nroarce

la

dumneavoastra

gi

va

pliregre o

dobinde

de

5%"

sau

chiar

mai

pugin. Poate

ar

trebui

,i ,re

f"ce*

cu

toqii

bancheri

Cunoagtegi

vreun

invesritor

din

nivelul2

?

(opqional)

Niaelwl

3 : investitorii,,inteligenyi',

_

Existi

trei

_tipuri

diferite

de i'vestitori

in

aceasri

categorie.

Investitorii

din

acesr

nivel

sunt

congtienqi

de ,recesitatea

investiqiei.

S-ar

putea

chiar

sa gi

participe

la

programul

de

pen-

sii

al

companiei,

indiferenr

daca

*..rin

.rt.

+Ot1k),

SEp sa,

Superannuation.

IJneori, chiar

au investigii

externe

ficute in

fonduri

muruale,

acqiuni,

obligagiuni

,"r,,

firr',.

cu

ri.spundere

limitati.

De obicei,

sunr

oameni inteligenri,

cu

o

educaqie

solidi gi

reprezintd,

cam

doui

treimi

din

categoria

sociala

pe

care

o

numim

,,clasa

de

rnijloc".

Cu toate

acestea,

atunci

"arrd

,rirr"

vorbade.investiqii,

educatia

lor

e

de

cele

mai multe

ori

precari,

lipsindu-le

ceea

ce

industria

investiqiilor

denumeqtc

.sofisti-

care".

Rareori

citesc raportul

anual

al unei

con'rparrii .s.1,

vrcrn

prospect

al

acesteia.

Dar,

chiar

dac:i ar vrca

s:i

o

lrrt.ri,

()rlr.c)

rll-

i

Ceru

snprt

NIvELLRT

DL tNvEsrrroRt

12t

putea

?

N-au

fost instruiti

sa citeasc d

rapoarte fiscale.

Au

lacune

mari

in

domeniul

finanqelor.

Poate ca

au diplome

de

facultate,

poate

ci

sunt doctori

sau chiar

contabili,

dar puqini

dintre

ei

au

fost

invagati

sau

inigiagi

in

lumea

de cigtiguri/pierderi

a

investiqiilor.

Iati

cele

trei

subcategorii

principale

ale

acesrui

nivel.

Cei

care

se

incadreazi?n

ele

sunt, de

obicei,

oameni cu

studii

superioare,

care

dispun

de

venituri

substanqiale

gi

care chiar investesc.

$i

totusi,

existi

anumite diferenge intre

ei.

Nivelul

3-A. Reprezentanqii

acesrui nivel sunt cei a

ciror

devizd"

este

,,Nu

vreau

si

fiu

bitut la

cap".

S-au

autoconvins

c5.

nu

ingeleg

mersul

banilor

gi

ca

nici nu

o vor face

vreodate.ii

auzim f;cind

afirmatii

de

genul:

,,Nu

mi

pricep

deloc

la

cifre."

,,Nu

voi

inqelege

niciodati

cum sti treaba

cu

investiqiile."

,,Sunt

prea

ocupat."

,,E

prea

multi

hirqogarie."

,,E

prea

complicat."

,,Investitiile

sunt

prea

riscante."

,,Prefer

sa las

deciziile financiare

pe seama profesionistilor."

,,Nu-mi

place si mi

agit prea mult."

,,Sogul/sogia

se ocupi

de

investitii

in

familia

noasrri."

Acegti

oameni nu

se

preocupa

de

investitiile

ficute

gi nici

de

starea

propriului

fond

de pensie. De

obicei,

predau

banii

pe

care

ii

degin

unui

planificator financiar,

iar

acesra le recomanda

,,diversificarea".

Nu se

gindesc niciodari la

viitorul lor

finan-

ciar,

muncesc

din

greu

zi

de

zi

gi

isi

spun

in gind:

,,Cel

puqin am

Lln

program

de

pensionare."

Abia

dupi

ce vor

ie;i

la

pensie

se vor inreresa

de

investiqiile

facute

si

vor

verifica daci

au

dat

sau

nu

roade.

Cunoaqtegi

vreun

investitor

din

nivelul

3-A

?

(opqional)

F

Page 65: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 65/169

126

CanRlNur

BAMLoR

Nivelul

3-B.

Cea

de-a

doua

categorie

esre

cea

a

,,cinicilor""

Acesti

oameni

cunosc

toate

cauzele

pentru

care

o

investiqie

nu

va

fi profitabila.

E

periculos

sa-i

aveqi in preajmi.

Argumentele

lor

par a

fi

foarte

solide,

vorbesc

cu

autoritaten

au

succes

in

domeniul

in

care

activeazd.,

dar, in

realitate,

sunt doar nigte

lagi

ascungi

sub

o

masci

intelectuala.

Vi

pot

arita cu

lux

de

aminunte

cum gi

de

ce

veqi

fi

lisat

cu buza

urnflata in

orice

investiqie

posibiln

pe

aceasti lurne.

Daci le

cereqi pd,rerca

despre

o acqiune la

bursi

sau despre

o investiqie,

rispunsul

dat

vi va

face

si

vi simqigi

groaznic, cel

mai adesea inspaimintat

gi

plin de

suspiciuni.

Cuvintele

pe

care

vi

le

vor repera

in mod

obsesiv

vor

fi:

,,Ei

bine,

m-au

picilit

o dati.

N-am de

gind

sa

rni

se

intimple

din nou."

Apoi,

pentru

a

exemplifica,

aduc in

discugie

diverse nume

gi

spun

ceva de

genul:

,,Agentul

rneu

de

bursa de la

Merrill

Lynch

sau

de la

Dean

\(/itrer..."

Aceste

nume

ii

ajuti

sri-gi

ascunda

pro-

fundul

sentiment

de

nesigurangi.

$i

totusi,

ciudat

este

ci

tot ei

sunt

cei

care

urmiresc

cu sfinqe-

nie

evenimentele

din lurnea financiari.

La

serviciu, ii

vezi

intot-

deauna

citind paginile

financiare

ale ziarelor

sau

Wall

Street

Jowrnal.

Citesc

aceste ziare rar

apoi,

in

pauza

de

cafea,

povestesc

tuturor

ce

au

aflat. Vocabularul

le

este ticsit cu

cele

mai noi

expresii

din

jargonul

investiqiilor gi

cu

rermeni

care

mai

de care

mai

tehnici.

Palavrigesc

despre marile

afaceri,

dar

nu

se irnplica

niciodati

in

ele.

Sunt rnereu

in

ciutarea

actiunilor

la

bursi

care

ocupi

prima

pagina

a

ziarel.or,

iar

daca articolul respectiv le

recomandi,

nu

stau

pe

ginduri

si

cumpira" Problema

lor

este

ci

se

trezesc

prea

tarziu,

cici,

daca

atla

noutaqile de

la

bursa

din

ziare...

afli

printre

ultimii.

Investitorii

profesionisti

gi inteligenqi

au cumpi,rat

deja

cu

mult

inainte

ca

ziarul

si

recomande

acest

lucru.

Dar

cinicutr

nu

stie

asta.

Cind

se

abat asupra lor

vestile

proasre, incep

sa

critice

;i

si

spuni:

,,$tiam

eu "

Se

consideri

jucitori

activi,

dar, de fapt,

sunt simpli

spectatori,

care

privesc

jocul

de

pe

margine.

i;i ma-

nifesti

adesea dorinta

de a

participa

la

joc,

dar in

aclir-rcul

suflc-

tului se tem

teribil

de

egec. Siguranta

c

mult

rnei

irnporrarrra

decit

placcrea

de

a

juca.

CErl

gnlrr,

NIVELURI

DE INVESTIToRI

127

Psihiatrii

spun

ci

cinismul este

o

combinagie

dintre teami

gi

ignoranqi

care

dd,

nagtere

unei

atitudini arogante.

Ace;ti oameni

participi

adesea pree

tarztl

la

schimbirile

majore

ale

pieqei,

aqteptand

un

semn

de

la

ceiialgi

sau

o

dovad;

sociali care

si

le

"t.ri"

ca intenqia de

a

investi este una

corecte.

lntrucit

a$teapti

dovada sociala, cumpari tdrzru,la

prequri

mari,

qi

vind

la fel de

tirziu,

cind

se

pribugesc acqiunile,

la

prequri

mici.

Apoi,

se

pling c5" au

fost

,,piciliti".

Lucrurile de

care

se tem ci

se vor

intimpla...

se

intimpla... iar

gi iar.

Cinicii

sunt ceea

ce

investitorii profesionigti

numesc, adesea,

.porci".

Guiqa

mult,

iar

apoi se

arunci singuri

direct

in

brageie

micelarului.

Cumpiri

cind

valoarea

acqiunilor

e

mare

gi

vind

atunci cind aceasta scade.

De

ce

? Pentru ci

sunt

atit

de

,,inteligen1i",

incit

au

devenit precauti

peste

misuri.

Sunt

inteligengi,

dar

le

e

frica

si-gi

asurne

riscuri,

nu

cumva

sd

facl,

vreo gre$eali,

aga

cd. analizeaza

gi mai

mult

problema

gi

devin

gi

mai inteligengi.

Cu citaflamai

rnulte,

cu

atat mai

riscantalepate

situaqia, aqa

ci

incep

si

studieze

gi mai

intens.

Precaugia

lor scep-

tici

ii

determini

si

agtepte pini

cind

e

prea

tdrziu. Se

implici

abia

atunci

cind

lacomia

le

invinge,

in sfirgit,

teama.

Vin

la

troaci

impreuni

cu alqi

porci, iar acolo

sunt

miceliriqi.

Dar partea cea

mai proasti

in

cazul

cinicilor

e ca

ii

rnfecteazd'

qi

pe

cei

din

jur

cu

teama

lor

profunda,

deghrzati

in inteligenla.

Cind

vine vorba

de investiqii,

va pot

spune

ce anume

nu va

rnerge, dar

nu va pot

lamuri ce trebuie

si

faceqi

Pentru

a

reuqi.

Acaderniile,

guvernul,

grupurile

reiigioase

si

mass-media sunt

pline de

acest tip de oameni.

Se

bucuri

atunci

cind

afli

despre

dezastre

financiare

sau

fraude,

pentru

a

putea

rispindi

vestea

in

lume.

Cind

vine

vorba de

investilii, sunt

cel

mai edificator

exemplu aI

zrca\ei,,Dupi

rdzboi

mulqi

viteji se-arati".

Rareori

ii

auzi,

insi, spunind

ceva

bun

despre

succesul

financiar.

Unui

cinic ii

este

foarte ugor si

identifice

neajunsurile.

Acesta

este

felul lor

de

a masca

lacunele pe

care

le

au

in

acest

domeniu...

sau

lipsa

curajului.

La origine,

cinicii

au

fost o

secti

din

Grecia

antici,

disprequiqi

dc ccilalqi

din cauza arogantei

lor

;i

a

faptului

ca

sfidau

m-eritul

pcrsonal

;i

suc,ccsttl.

Au

fost

suprantrrniqi

,,oamcni-ciirri"

Page 66: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 66/169

128

CeonaNur

BANrLoll

(,,cinic"

provine

din

cuvintul

grecesc pentru

ciine).

Cind vine

vorba

de

bani,

lumea

e

plina de

oameni-ciini...

dintre

care

mulqi

sunt inteligenti,

erudiri.

Nu-i lisaqi

si vi niruie

visele

financia-

re.

E

adevdrat

cd.lumea

banilor

e

plini

de

escroci,

pungagi

gi

garlatani,

dar

care

domeniu

nu

e

?

.

E.ste

posibil

sa vi

imbogigigi

rapid,

cu

puqini

bani

9i

cu

riscuri

mici.

Este

posibil, dar

numai

daca sunteqi

dispus

sa puneri

umirul

pentru

ca aceastd"

probabilitate

sa

devina iealitate.

unul

dintre lucrurile

pe

care

trebuie

si

le

facegi

e si

va

pastraqi

mintea

deschisi.

gi-sa

vi

ferrgi

atit

de

cinici,

cit gi

de

escroci. Din

punct

de

vedere

financiar,

ambii

sunt periculogi.

Cunoagteqi

vreun investitor

din nivelul

3-B

?

(opqional)

Nivelul

3-C.

Cea de-a

treia

categorie

a

acesrui

nivel

o

constituie

,,pasionatii

de

jocurile

de

n-oroc".

Membrii

acesrui

grup

sunt

gi

ei

porecliqi

,porci"

de

catre investitorii

profesionigti'

Totusi,

in

timp

ce cinicul

esre precaur

pesre

misuri,

jucitorii

nu

sunr

indeajuns

de

precauqi.

Ei

se

gindesc

ra

bursi,

sau

la

orice

alti

piaqd de

investigie,

ca

la mesele"de

joc

de

la

Las

Vegas.

Totul

tine

de noroc.

Aruncd

zarul

gi

,o^gu-tr

l^

Dumnezeu.

Acesti

oameni nu

respecri

niciun

fel

de

reguli

sau

principii.

Vor

sa

ac\ioneze

precum

,,mah;rii",

inotiv

p.rtru

care'mimeazi"

acest

comportamenr,

pini

cind

cigrigi

sau

pierd torul.

ultima

variantd.

e

cea

mai

probabili.

Mere,,

p. ,rr-.le

,,secretului,.

investiqiilor

sau

a

,,sfintului

Graal".

M.r.r,

in

ciurarea

unor

metode

noi

gi

rniraculoase

de i'vesriqii.

Nu sunt

adepqii

sir-

guinqei

pe

termen

lung,

ai studiului

sau

ai cunoasterii.

bi

"".,t;

ntotdeauna,,ponturi"

si,,scurtituri".

Sunt

cei care

dau.b.u

znala

acqiunile

legate

de

bunurile

de

rarg

.ol:rl,

ofertele

publice iniqiale (IPO),

petrol

si gaze,

vite,

actil

uni ieftine

gi

orice

alta

investitie

curroscirta

pc

aclart,i

lrr'c.

Lc

place

sa

utliizeze

teh'ici

,,sofisticatc"

dc invcstiqic.

st,

;rvirrrrr

cu

Crre

gnrrE

Nlvr,LURr

DE

rNVESTrroRr

129

capLrlinainte

in

,,joc",

fard

a

gti

cine

sunt

jucitorii

sau

cine

face

regulile.

Acesti

oameni

su-nt

cei rnai

progti

investitori

pe

care

i-a

cunoscut

vreodata

planeta.

intotdeauna

incearci

r;

d."

marea

lovituri.

De

obicei,

marea

lovituri

e

un

mare

fis.

cind

sunr

inrebati

cum

se

descurci,

raspund

mereu

ori

ci

sunt ,,chit..,

ori

1t

sunl

,,puqin

pesre".

In

realitate,

au

pierdut

bani,

mulqi

bani.

De

cele

mai

muite,ori,

sume

uriage.

Acest

tip

de

investitor

pierde

bani

in

9oo/o

din

cazuri,

dar

niciodati

nu

vorbeste

despre

pierderile

suferite.

Povestesc

numai

despre

,,lovitura'"

pe care

au

dat-o

cu

gase

ani

in

urma.

igi inchipuie

ci

au avut

alel

succes

pentru

ci

sunr inteligenqi,

fer;

si-gi

dea

seama

ci

de

fapt

au

avur

un

noroc

chior.

Pdrerea

lor

e ca nu

au nevoie

decit

ie

,,marea

afacere",

dupi

care

drumul

spre

glorie

le

va

fi

pavat.

so"i.tut."

ii nume;te

,,jucatori

incurabili".-in

realitate,

itunci

cind vine

vorba

de

investiqii,

sunr

pur

si

simplu

lenegi.

Cunoasteti

vreun

invesriror

din nivelul

3-C

?

(op{onal)

Nivelwl4:

inaestitori

pe

termen

lwng

Acegti

investitori

sul1r

pe

depli'congtien{i

de

necesitatea

de

a investi.

sunt implicaqi

activ in

luarea

d'eciziilor

legate

de

investigiile

pe

care le

fac.

$i-au

elaborar

un plan

pe

,.r*""r,

lrrrrg,

clar

9i

bine

contu

rat,

cate le

va permite

si.l$i

atirrge

obiectivele

financiare'

inainte

de

a

se implica

l"

propri.,

irrti-o

investiqie,

i1ve1ges9

in

propria

educagie.

profiti-intotdeauna

de

oportu_

nitaqile

de

a

face

investiqii

periodice

gi,

ori de

cite

ori

esti

posi-

bil,

investesc

in

aga

fel

incit

si

fie

avantajati

din

punctul

de

vedere

al impozitelor.

$i,

ce

este foarteimportant,

soliciti

sfaturi

din^partea

unor

planificatori

financiari

compet.rrqi.

Si nu

va

faceqi

impresia

gregiti

ci

acesr

tip de investitor

ar fi

urul

cu g'cutatc.

Nici v<lrba.

Rarcor:i

sc intimpli

si

invcstcasci

Page 67: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 67/169

130

CntRaruul

BANILoR

in

proprietnqi

imobiliare,

afaceri,

bunuri

de

larg consum

sau in

orice

alt

dorneniu de amploare.

De cele

mai

rnulte

ori,

aleg

o

abordare

conservatoare,

pe

termen

lung,

recomandata de

investitori

precum

Peter

Lynch,

de

la

celebrul

Fond

Fidelity's

Magellan, sau

\(/arren Buffem.

Daci

nu

sunteti,

inci,

un investitor

pe termen

lung, deveniqi

unul

cit

mai curind

posibil.

Ce

inseamna

acest

lucru

? Inseam-

na

sd

vi

agezatila

birou gi si

schiqagi un

plan"

Jineqi-vi

sub

con-

trol

deprinderile

de cumpiritor

risipitor.

Reducegi-vi

la

maxi-

mum datoriile

gi

pasivele.

intindeqi-va

cit.

va

permite

plapuma,

dupi

care

faceli

astfel

incit,

tre2tat, sa

aveqi

una

mai

mare.

Calculagi

cit trebuie

si

investiqi pe

luni

gi cite

luni

va vor

tre-

bui, la o

ratd

realisti a profitului,

pentru a

vi

atinge

obiectivele.

Obiective

precum:

La

ce

virsti

intengionagi

sa

renungaqi

si

mai

muncigi

? De

cigi

bani

vegi avea

nevoie

lunar

?

Avind un

plan

pe

terrnen

lung

care

vi

reduce cheltuielile

de

consumator

gi

vi

ajuti

si

puneqi

deoparte

o

rnici

surni

de bani,

in mod regulat,

intr-un

fond

mutual

recunoscut,

veqi

avea

gansc

mari

si vi pensionagi

bogat,

cu condiqia

sa

incepeqi

devreme

9i

sa

verificaqi

constant

rezultatele

investigiilor

ficute"

La acest

nivel,

rezumagi-vi

la lucrurile

simple.

Nu

incercaqi

sa abordagi

strategii

cornplicate.

Uitaqi

de

investigiile

sofisticate.

Axaqi-va

atenlia

d"nt pe

acgiuni

solide

-gi

fonduri

muruale

de

investigii.

Invaqagi,

daci

nu aqi

facut-o

deja,

cum

sa

cumpiraqi

fonduri inchise

de

investiqii. Nu cautali

sa

piciliqi

piaga.

IJrllizagi

mijloacele

de

investigii cu

inqelepciune,

ca

metoda

clc

protecqie,

nu

de acumulare

de avere.

Un

fond

mutual

precum

Vatrguard

Index

500,

care

in

trecut

a surclasat

doui

treimi

din

toate celelalte

fonduri

mutuale,

merita

folosit

ca

punct

de

refc-

rinqi. in decursul

a

10 ani, acest

tip de

fond s-ar putea

si

vi

aduca

un profit

care

si

devanseze

veniturile

obqinute

de

90"1,

dintre

managerii

de

fonduri

mutuale

aga-zisi

,,profesionisti"'

Dar

nu

uitaqi,

nu

exista

niciieri

investiqie care

si

fie

100% si-

guri.

Fondurile pe

indice au

gi ele deficiengele

lor

inevitabilc.

Nu

mai agteptaqi

,,marea

afacere".

Intraqi

in

,,joc"

cu

mici

afacert

(ca

primul

tneu condominiu,

care

mi-a pcrrnis

sii

intru

itt

lumea

investiqiilor

cu

doar

ciqiva dolari). Nu

vri

gindiqi,

din

CErn

garun

NrwLURr

DE

rNVESrrroRr 131

rttrt,

ci

veti

gresi

sau

esua, faceqi pur gi

simplu

primul

pas.

Veli

,rvca multe

de

inviqat

odatl. ce

aqi

investit

cigiva dolari...

doar

.rtit

cit

trebuie

sa

intrati

in ritm.

Banii

au calitatea de a spori

i

r r

teligenqa

intr-un

timp

record

.

T eama gi

ezitirile vi, plafoneazd..

Vcqi

avea tot timpul

gansa

de a vi implica

in marele

joc,

insi nu

vcti

recupera

niciodata

timpul si

cunogtintele

pierdute

anahzA,nd

l,r

nesfirsit

dacd

e

bine

sau

nu

ce

faceqi,

sau asteptand

si

dagi

n)area

lovituri.

Nu uitaqi:

afacerile

minore

vi

conduc, deseori,

slrr-e

cele mari...

important

e

si

faceqi

primul

pas.

Incepeqi

chiar

astd,zi,

nu mai

goviigi. Renunqagi la

cirqile

de

t'r'cdit,

nu vi rnai ocupaqi

de

toate

fleacurile

9i

sunaqi

la

un

fond

rrrutual

respectabil,

firi

comision

(cu

toate

cI

nu

se poate

spune

crr

existi

fonduri

cu

adevarat

,,fdrd"

cornision").

Chemaqi-i pe

cei

rlragi

linga

dumneavoastri si elaboragi un

plan"

Apelagi

la

ser-

viciile

unui planificator financiar

sau

facegi

un

drum pini

la

I ibrarie

qi

citigi despre

planificare

a

financiard.,

in

tirnp

ce

incepeqi

s;i

puneqi

bani deoparte

(chiar

daci

sunt numai

50

de

dolari

pe

Irrrra).

Cu

cit bateqi

mai

mult

pasul

pe

loc,

cu atat

risipiqi unul

,lintre

cele

mai

valoroase bunuri

pe

care

le

deqineqi...

timpul,

i

ntangibil

si

nepretuit.

O precizare interesanti:

Nivelul

4

este

cel

din care

provin cei

rrrai

mulqi milionari

din

America.

Cartea

Milionarul

de aldtwri

.lcscrie milionarul

mediu

conducind un

Ford

Taurus,

avind

in

proprietate

o companie

gi

ducind un trai cumpitat.

Aceqti

.,,rrneni

studiazd

sau sunt

informagi in

privinqa

investiqiilor, au

un

plan

gi

investesc

pe termen

lung.

Nu

fac

nimic

sofisticat,

riscant

srm

sexy,

atunci

cind

vine vorba

de

investigii. Sunt adeviraqi con-

sr:rvatori si,

numai mulgumita

obiceiurilor

financiare echilibrate

l)c

care

le

au,

se

imbogagesc

gi

obqin succesul pe termen

lung.

Pentru

cei

cirora riscul nu le

suride

9i

ar

prefera

mai

degrabi

sri

se

axeze

pe

profesia, slujba sau

cariera pe

care o

au,

nu

si

aloce

()

n"rare

parte din timp

studiind

despre

invesdqii,

Nivelul

4

este

obligatoriu...

daci

doresc

sa

duca o

viaqi prosperi

gi

imbelgugati.

lrr

cazul

acestor

oameni, este

indicat

si

ceari sfarurile unui

plani-

licltor

financiar.

Acesta ii

poate ajuta sa-Ei

elaboreze

o

strategie

rlc invcstigii

;i

s;i

porneasci pe

drumul

cel

bun, cu

un model de

irrvcstilic

pc tcrrncrr

lung.

Page 68: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 68/169

132

C,lotr,tNur

BAMLOR

Investitorul

de

acest

tip

este

inzestrat

cu

rabdare

si

folosegte

avantajul

timpului. Daci incepeqi

devreme si

investiti

cu regu-

laritate,

pute{i

acumula

o avere fenomenald,.

Dacd,, insa,

intraqi

ti"rzru

in

lumea investigiilor,

dupi

virsta de

45

de

ani,

acest

nivel

se

poate

dovedi

nefuncqional,

mai

ales

in condiliile actuale.

Cunoasteqi

vreun

investitor

din nivelul

4

?

(opqional)

Nioelwl

5 : inpestitori sofistica;i

Acesti

investitori

isi

pot

,,permite"

sa dezvolte strategii

de

investiqii mai

agresive

si mai riscante

. De

ce ?

Pentru

ca

au

obi-

ceiuri financiare

pozitive,

cunostinqe

solide

despre

bani

9i

spirit

practic in domeniul investitiilor.

Nu

sunt

niqtc incepitori

in

acest

joc.

in

general,

isi

axeazaatenqia pe o anumita

afacere qi

nu

diversifici. Au

un palmares

bogat

de cigtiguri

consistente,

dar

gi

de suficiente

pierderi, prin

intennediul

cirora au dobindit

inqelepciunea

financiard... ci"ct, aga

cum am

mai spus,

numai

din

gregeli

invatim.

Acegtia

sunt

investitorii care,

in

cea

mai

mare parte .r

cazurilor, se

implici

mai mult

in

investigii

,,en

gros"

gi mai puqin

in

cele

,,en

detail".

igi

aduni afacerilela un

loc

sau sunt

destul clc

,,sofisticagi"

pentru

a

rntra

in

afacerile

demarate

de prietenii

lor'

de

la

Nivelul

6,

care

necesiti

capital.

Ce

ii face pe

unii si

fie

,,sofisticaqi"

? F'aptul

ci

au o bazi

financiari

solida,

ce

provine

din profesie, afaceri ori

venitul c{c

pensie sau

faptul

ci

au in spate investigii

durabile

gi

rentabilc.

$tiu

si

gini

sub control

raportul

datorii/dividende,

ccca

ce

inseamna

ca veniturile

le

depSgesc

cheltuielile. Sunt

,,nnsi

cr.r

toate

alifiile"

in lumea

investiliilor

gi se

intercscezi.

rncrcu

dr,

nouti{ile

din domeniu. Sunt prudcnqi,

dar nu cinici,

rncnqirrirt-

clu-sc

rncrcu rcccptivi.

Crlr slmr, NIVELURI DE rNvnsrrroRt IJ.'

Atunci

cind se implici in

investiqii

speculative, nu risca

rricirrdati

mai mult

de

2Q"/"

din capitalul

pe

care

il

au

la

dispo-

riqic.

De

obicei, incep

cu

putin, plasind

sume

rnici

de bani, ast-

l,'l incit

si

se familiarizeze

cu

investigiile, indiferent

daci

e

vorba

rlt' intrarea

pe

piaga

de

proprietigi imobiliare

sau de

cumpirarea

rurtrr

acqiuni,

a

unei

afaceri,

a

drepturilor

asupra

unei ipoteci

\.ir.m.d.

Posibila

pierdere

a

celor

20 de

procente nu

va

insemna

r

r

t

ragedie

pentru

ei

gi nici nu-i

va lasa

[Lra

m6,ncare

pe

masi.

Vor

privi

pierderea

ca

pe

o lecgie,

vor

inviqa

din

ea

si

se

vor

rein-

to;11gs

in

joc

pentru

a

inviqa

gi

mai

multe, gtiind

ci

esecul este

P;u'te

a

drumului

spre

succes.

Nu

le

place

deloc

si piardi,

dar

nu

,;('

tcm

de

acest

lucru. Esecul

ii

inspiri

si

meargi

mai

departe, si

nrvcte,

nu

si

dea

friu

liber

emo{iilor gi

sn-gi cheme

avocarul.

Oarnenii

sofisticaqi igi

pot

crea

propriile afaceri, cu

o

rati

a

lrr.ofitului

cuprinsi intre 25o/"

gi infinit.

Sunr

categorisiqi

drept

rol'isticaqi

intrucit

dispun de

acei

bani in

plus,

de o

echipi bine

,rlcasi

de

consultan{i profesionigti

gi

de

un

bilang care

le

rlovedeste

titulatura.

Dupi

cum am mentionat mai inainte, investirorii

de la acest

rrivcl isi

concentreazd.

afacerile intr-un

singur

loc.

Aga

cum

unii

,rrrneni

achizilioneazd"

computere

deja asamblate,

puse

la

v6,n-

zrrrc

in

magazrne,

tot afa

sunt

alqii cirora

le

place

si cumpere

('()mponente

gi,

cu

ele,

si-si puni la

punct propriul

sistem

per-

sonalizat.

Investitorii

de

nivel

5

igi

asambleazi investigiile

prin

.,'<,mbinarea

componentelor

de

care

dispun.

Acegti

investitori

sunt constien{i

de faptul

ci perioadele

eco-

rrornice

nefaste

sau

piegele

disfunclionale le

oferi

cele

mai

bune

t.rportunitiqi

de

succes.

Ei

intri

pe

piali

atunci

cind

ceilalqi

ies.

lrr

acelagi

timp,

gtiu intotdeauna

cind

sd,

renunte.

La

acest

nivel,

strategia

de iegire

de pe piaqi este

mai importanti

decit

cea de

i ntrare.

Nu deviaza niciodati de

la

,,principiile"

si

,,regulile"

pe

care

si

lc-au

impus

in

privinta

investiqiilor.

Pot frvd,zugi

implicin-

,lu-se in

tranzac{iile

cu

proprietati imobiliare

sau profitind

de

l)c

urma

unor

falimente.

Emisiunile

de

noi

actiuni

gi

afacerile

se

,rlli

si clc

pc

lista

lor

dc prioritaqi.

Cu

toate

ci

isi

asumi

riscuri

rrr,ri

rnari

tlccit

invcstitorii

obiq;nuiqi,

nu

suporrd

jocurilc

dc

Page 69: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 69/169

Page 70: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 70/169

135

Ceonexut

BANTLoR

Se

a;teapta

sa

obqina

profituri

dela lOOo/"

in

sus.

Asra

penrru

ci

stiu

cum

si

reduci

riscurile

si

cum

si faci

bani din

nimic. Au

aceasti.

capacitate

deoarece

sunt

consrienti

de faptul

ca

banii nu

sunt

un

luc.u,

ci

o

idee

nascuti

in

mingile

ior.

chi".

daca au

ace-

leagi

temeri

ca gi

ceilalti

oarneni,

se

folo.sesc

de teama

si o

con-

vertesc

in

entuziasm.

igi transformi

frica

in

cunoastere si

averc.

Jocul

vietii

lor

este

cel

al banilor

carefac

bani. lubesc

acesr

joc

mai mult

decit

orice

alt

joc...

mai mult

decit

golful,

gridiniritul

sau

lenevitul.

Acesta

este

jocul

care ii

intineregte,

ii

face

sa simti

ci

triiesc.

Indiferent

daca

pierd

sau

cistiga

bani, ii

veti

auzi

mereu

spunind:

,,Iubesc

la

nebunie

acest

joc."

De

aceea

sunt

adevaragi

capitaligti.

Ca gi

cei de la

nivelul

5,

investitorii

de

acesr

tip sunr

excelen[i

,,stewarzi

ai

banilor" . La

o

examinare

atentd a

acestor

oarneni,

veqi

descoperi

ci sunt

generogi

cu prictenii, familia,

biserica gi

sistemul

de invitimint.

Gindiqi-vi

la

doar

ciqiva

dintre

oamenii

faimogi

care au

fondat institutiile

repurare de

invitamint

din

qara

noastra.

Rockefeller

a

spriji'it

createa

Universitaqii

din

Chicago,

in

timp

ce

J.

P.

Morgan

a

participat la

infiinqarea

Universititii

Har-vard

cu

mai

mult

decit

doar

cu bani.

Alqii

;i-au

imprumutat

numele

instituqiilor

pe

care

le-au

sprijinit

financiar,

precum

Vanderbilt,

Duke

sau

Sranford.

Ei sunt

marii

cipita'i

nu

numai

ai industriei,

ci

si

ai

educaqiei.

Astazi,

SirJohn

Templeton

este

extrem

de

darnic

atunci

cind

vine

vorba

de

instituqiile

religioase

gi

spirituale,

in

tirnp cc

George

Soros doneazi"

sute

de

milioane

de

dolari

cauzelor in

care

crede.

Si

nu

uitam

de

Ford

Foundation,

de

Getty

Foundation

sau

de miliardele

de dolari

oferite

de

Ted

Tur.cr

Naqiunilor

Unite.

Prin

urmare,

contrar

pirerilor

exprimate

de

mulqi

dintre

intc-

lectualii

cinici

9i

criticii

din gcolile

noasrre,

din g'vern,

biserici

sau mass-media,

adeviratii

capitaligti

au

contribuit

pe nenu-

mirate

cdi

la

dezvcsltarea

societiqii,

fiind

cnpitani ai industrici,

creind locuri

de

munca

si producind

bani

cu roptanul.

Pcnrru

rr

crea

o

lume

mai

buna,

avem ncvoie

dc rnai rnult,i

caPit.irlisti,

nu

dc n-rai

puqini,

ag:r cunl

inccarcii

si vii

convirrgri

cirrir.ii.

i

i

CprE

sapm

NTvELURI

DE INvESTIToRI

137

Realitatea

e ca

exista

mai mulqi

cinici decit capitaligti.

Cinrcu,

.'are

fac

mult

zgomot

;i

ii

menlin pe oameni

intr-o

stare de spi-

rit

plini

de

teami,

cauta

siguranqa

in

locul

libertiqii.

Sau,

aga

cum

spunea bunul

meu

prieten Keith

Cunningham:

,,Nu

am

viz.ut

niciodati

o

statuie

ridicata in numele

unui cinic

sau vreo

r-rniversitate

fondati de

un

cinic."

Cunoagtefi

vreun

investitor din

nivelul 6 ?

(opqional)

inainte de a

citi

mai departe

Aici se incheie

partea explicativa

a

Cadranulwi

Banilor.

Acest

ultim capitol

a abordat r". irrtr"n

,,I"

a

Cadranului..

inainte

de

a

trece

mai

departe,

iati

o

alta

intrebare :

1.

Ce

fel

de

investitor

sunteti dumneavoastri?

Daca

va

doriqi

cu aclevarat

si

vi

irnl'ogaqiqi

rapicl,

citiqi

gi apoi

recititi

cele

gapte

niveluri.

Eu, ori de cite ori

le

citesc,

mi

reg5-

sesc, cite

pulin,

in fiecare

dintre ele.

Recunosc nu numai punc-

tele forte,

ci si

,,defectele

de

caracter"

(aga

cum

spunea

ZrgZrglar)

care mi

gin

pe loc.

Calea

cea

buna

citre

marea

prosperitate

l'inanciari

este

aceea

de

consolidare

a punctelor

forte

gi

de

corectare

a

defectelor

de caracter.

Iar pentru

a

{ace

acest

lucru,

trebuie

mai intii

si recunoasteli

ci ele

existi,

gi

nu

si

vi prefaceqi

ca

suntegi perfect.

Cu toqii

vrem si.

avem

o

pirere buna despre

noi ingine. Eu,

unul,

am

visat

toati

viaqa

si devin

un capitalist de

nivel

6.

Arn

stiut

ci asta

imi

doresc inca din mornentul

in

care tatal

rneu

cel

bogat

mi-a

explicat similitudinile

dintre

un

jucator

la

bursa

9i

o

lrcrscrarri

care pariaza la cursele de cai.

Dar

dupa

ce

arn anahzat

rrivclulilc prcz.cntiltc

antcrior, arn

rcusit si idcntific

cleficiengelc

dc:

('ilr'11(rtcl'

c:rrc

rttri

irtl'r irtrru.

(lu

ttxrtc cI

rrst:izi act;()llcz rlirr

ip<l.stlzrt

Page 71: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 71/169

138

CelneNur-

BAMLoR

unui

investitor

de

nivel 6,

continui

si

citesc

si

recitesc

cele gapte

niveluri

9i

sa incerc in mod

constant

si

mi

perfecqionez.

Am

descoperit defecte

proprii de

caracter in

nivelul 3-C.

Ele

iegeau

la iveali,

cu

capetele

lor

urite, in momentele

de

mare

ten-

siune.

Jucitorul

din

mine era

gi

bun, si

rau.

Totugi,

cu

ajutorul

soliei

qi

al prietenilor, dar gi

al

instruirii suplimentare,

am

inceput

si-mi

corectez

deficienqele

de

caracter

Ei

si

le

transform

in

puncte

forte.

Eficacitatea mea la nivelul 6

s-a

imbunitagit

imediat.

Iati

o

alti intrebare:

2.

Ce fel

de

investitor

va doriti

sau credeti ci trebuie

si

fiti

in

viitorul

apropiat

?

Daci rispunsul

la

intrebarea

nr. 2

e

acelagi cu cel

oferit

la

intrebarea nr.

1.,

atunci

vi

aflaqi

la nivelul

care

vi

se

potrivegte

cel

mai

bine. Daci

sunteqi

fericit

acolo unde vi

aflagi,

referitor la

calitatea

de

investitor,

atunci

puteqi

pune

aceastd,

carte deopartc,

cici

nu mai

e

nevoie

si

citiqi.

De

exemplu, daci sunteti

un

investitor

solid

de

nivel 4

si

nu

avegi nicio

dorinqi de

a

evolua

spre nivelul 5

sau

6,

atunci

opriqi-vi

aici. Una dintre

marilc

bucurii

ale

vietii

e aceea de a fi

fericit

acolo unde egti.

Felicitdri

Aaertisment

Toqi cei

care intentioneazd"si

devina

investitori

de nivel

5

sau

6

trebuie, mai intii,

si-gi

dezvolte la maximum

apri-

tudinile

de

investitor,

la nivelul

4.

Acest nivel nu

poate

fi

sarit,

in

drumul

spre 5

sau

6.

Oricine incearci

si ajr:ng;

irt

nivelul

5

sau 6 fdrd

a

beneficia

de

aptitudinile necesarc

nivelului

4

este,

de

fapt,

un investitor

dc nivcl

3...

un

juci-

tor

de

jocuri

dc

noroc.

Crre

g,truE

NTvELURT

DE rNv[srrroRr

139

Dac.i

d.o*i

gi

simqiqi

totugi

nevoia

de

a vi

aprofunda

cuno$tinqele

financiare

gi

de

a va

continua

drumul

spre iibertatea

linanciara,

citigi

mai

departe.

capitolele

urmitoare

se

vor

axa in

special

pe

caracteristicile

celor din

cadranele

,,F..

$i

,,I...

in

aces-

rc

capitole,

vegi inviqa

curn

si

vi

transferaqi

din

partea

stingi

a

Cldranwlwiin ptartea

dreapti,

cit mai

facil;i

c'^.isc.rri

cit

rnai

rnici.

Trecerea

din

partea

stingi in

partea

dreaptava

continua

si

sc

concentreze

F,e

activele intangibile

care

fac

posibili

existenqa

,rctivelor

tangibile

din

partea dreapta

a

Cadraiwlui.

trnainte

de a

continua,

mai

am o

ultimi intrebare:

Ce fel

de

i'vestitori

credegi

cI

a trebuit

si fim,

eu si Kirn,

pentru

a

ne

transforma,

intr-un

interval

de 10

ani,

din

nigte

oa-eni

firi

casi

in

rnilionari

in

dolari

?

Raspunsul

poate

fr

aflat in

urmitorul

c'apitol,

unde

voi

impirtigi

o parte

din

experienra

acumulari

in

cilatoria

rnea

spre

libertatea

financiara.

Page 72: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 72/169

CAPITOLUL

5

Banii

nw

pot

fi

wdzwti

cM

ochii

Spre

sfirgitul

anului

1974,

an achizitionar

un

mic

condo-

rrriniu,

la

periferia

oragelului

\flaikiki,

ca

una

dintre

primele

rnele

investiqii

in

proprietagile imobiliare.

Suma

pl;tita a

fost

de

56

000

de

dolari,

penrm

doul

dormiroare

drigule si

o baie,

intr-o

clidire

de

nivel

mediu.

Era

o

locuinti

perfecti

penrru

inchiriat...

iar

eu

gtiam

ci nu voi

a$tepra rnult

pini

voi

primi cereri in

acest

.scns.

Am

plecat in

graba

spre biroul

tatalui meu

bogat,

entuziast si

rreribditor

si-i spun

despre

noua rnea

afacere. A

aruncat o

pri-

vire

asupra

documentelor

si, dupi mai

puqin

de un

minut,

s-a

r-ritat

la

mine

si m-a

intrebat:

,,Citi

bani pierzi

pe

luna ?"

,,Aproximativ

100

de

dolari",

i-am rispuns.

,,Nu

fi

naiv",

a

fost

replica

sa.

,,Nu

m-arn

uitat

foarte

atent

peste

cifre,

dar

irni

pot

da

seama

deja,

din

aceste

documente,

ci

pierzi

mai

mult

de

atit.

$i

apoi,

oare de

ce

a

trebuit

sd

investegti

cu buna

gtiinqi

in

ceva

care igi

aduce pierderi ?"

,,Pii,

mi-a

plicut

cum ardta

apartamentul

gi

am

crezut

c5"

va

{'i

o

afacere

buna.

Pugina

vopsea

si

va arita

ca

;i

cum

ar fi

nou",

i-am

rispuns.

,,Asta

nu

justifica

pierderea

cu buni

stiinti

a banilor",

a z,A,nt-

bit

cl ironic.

Page 73: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 73/169

142 Ca,oRexur

BANTLoR

,,Agentul

meu

imobiliar

m-a

asigurat

ci

nu

voi pierde bani

in

fiecare

luna.

Mi-a

spus

ci,

in

ciqiva

ani, pretul condominiului se

va

dubla gi,

in

plus, statul mi va

scuti d;

impozite

pentru

banii

pierduqi.

Era

o

afacere

atit

de buni,

incit mi-a fost

teama ca

mi-o

va lua altcineva

inainte."

Tatdl cel

bogat

s-a

ridicat in

picioare

.si-a

inchis

uga

biroului.

Am

stiut

imediat

ci

urma

sa

{iu

mustrat

aspru

gi

si

mi

se

dea

o

lecgie

importantd,.

Nu era

pentru prima

oari cind

aveam

si trec

prin

astfel de

sesiuni

educagionale.

,,Ciqi

bani

zici

cd, pierzr

pe

luni

?",

m-a ?ntrebat din nou.

,,Cam

100

de

dolari", i-am raspuns, timorat.

S-a

uitat

iaragi

pe documente,

dAnd din cap

in

semn

dezapro-

bator. Lecqia

statea si

inceapi.

itt

acea

zr,

aminvigat

mai multe

despre

bani gi

investiqii

decAt

in

togi cei 27

de ani

pe care

ii

triisem

pini

atunci.

Tatil

meu

cel bogat

era multumit de faptul

cI

luasem

iniqiativa

si

investisem

intr-o

proprietate...

insi

ficusem

citeva

gregeli

grave

care

ar

fi

putut

provoca

un dezas-

tru

financiar.

Pina

la

urmi,

lecqia

pe

care am

invaqat-o

din

acea

investiqie

mi-a adus

milioane

in

anii ce

au

urrnar.

Banii

se

vdd

cu mintea

,,Nu

conteazd,

ce

vezi

cu

ochii", a spus tatal cel

bogat.

,,O

proprietate imobiliara

e doar o

proprietate

imobiliara.

Certificatul

de

acqiuni

al unei companii esre

doar un certificat de

acliuni. Lucrurile

astea pot

fi

vazute

usor.

Dar important

e toc-

mai ce

nu po{i

vedea.

E

vorba de

afacere,

de acordul financiar,

de

piaqi, management,

factorii

de

risc, fluxul

monetar,

structura

corporaqiei,

legislaqia

privind

impozitele si o mie

de

alte

lucruri

care fac

dintr-o investigie

una

profitabila

sau

nu."

Apoi,

a

inceput

sa descoasa

afacerea pe

care o

ficusem,

cu

intrebari:

,,De

ce

ai pl;ti

o

rata

a

dobi,nzir

atdt de mare?

Cc

profit crezi

cd"

vei

obqine de pe

urma

acesrei

investiqii?

Cum

sc

integreazd

aceasti investitie

in

strategia ta

financiarl

pe rcrme

n

lung

?

Cit estimezi

cd,varamine

neinchiriat

aparramcntul

?

Carc

este rata

de

captalizare

?

Ai

verificat

bilangul

clc

cvaluiri

al asr',-

ciaqiei

? Ai

luat in

considcrerc co.strrrilc <lc intrctincrc

r

BRNrr

Nu

lor

lt

vAzult

ctr

ocHll

143

locuintei ?

Ce

procent

ai calculat

pentru

acoperirea

repara(iilor

?

Stiai

ci

municipalitatea

tocmaia

anunqat

ca va

efectua

lucriri

de

refacere

gi

modificare a drumurilor

si

ci

traficul din

zoni

va

fi

modificat?

$tiai

cd

a

arterd, principali

va trece

prrn{ata

clidirii

in

care

se afla apartarnentul

? Locuitorii

din zoni se

muta

Pen-

tru a

nu fi

afectaqi

de acesc

proiect,

care

va dura

un an

de

zrle.

$tiai

toate

astea

?

inqeleg

ci

existi

o

tendinqa ascendenti

pe

piala

imobiliarelor,

dar stii

ce

anume

determina aceasti

tendinqa

?

llconomia

afacerilor

sau

lacornia

?

Cit

crezt'ci

se

va mai

mengine

ecest

curent

ascendent

?

Ce se

va intimpla

daca

nu vei

reuqi

si

inchiriezi

locuinga

? in

cazul

in

care

va

exista

o asemenea

situ-

aqie,

cit

timp

estim ezi

cd.

vei

avea

bani pentru

a-l

pistra

?

$i

inci

o

dati,

ce

gi-a

trecut

prin

cap

cind

ai

creztrt

ca

a pierde

bani

este

t>

afacere

buna

?

Lucrul

asta

chiar

mi

ingrijor

eazi."

,,Pirea

o

afacere

buni",

i-am

rispuns,

deziluzionat.

Tatil

cel

bogat

a

z6.rnbit, s-a

ridicat

si

mi-a

strnns

mina.

,,Mi

bucur

ca

ai

facut

primul

pas",

azis.

,,Exista

mulqi oameni

care

se

gindesc

si-l

faca,

dar

ramin

la

acest

stadiu.

Atunci

cind

ac{ionezi, se

intimpla sd

faci

gi

gre;eli;

qi din

gregeli invaqim

cel

mai mult.

Nu

uita

ci

lucrurile

importante

nu

Pot

fi invagate

la

gcoali.

Ele

trebuie

invagate acgionind,

ficand gregeli

gi,

apoi,

corectandu-le.

Aga

se

dobindegte

inqelepciunea."

Ma simgeam

deja

mai bine

gi

eram

pregitit

sa

invag.

,,in

general,

oamenii

investesc

95"/"

cu ochii

9i

doat

5o/"

cu

rnintea",

a adaugat tatal cel bogat.

Apoi,

rni-a

explicat

faptul

ci

oamenii

se

uiti

la

o proprietate

irnobiliari

sau

la numele

unei

acgiuni

gi,

deseori,

se

decid

in

funcgie de

ceea ce

vid,

de

ceea

ce

le spune agentul

de bursi

sau

de

un pont

primit

din

partea

unui

coleg

de

la

ser-viciu.

De

cele

mai rnulte

ori,

ei curnpiri emolional,

nu ra{ional.

,,Asta

este

;i

motivul pentlu

care

9

din

10

investitori

nu

teusesc

sa faci

bani",

a

mai

spr.ls

el.

,,Nici

nu pierd

bani,

dar

nici

nu

cistiga. E

ca

gi

cum

ar

juca

la scor

egal,

obginind sume

mici

si

picrzind tot cam atit.

Acest

lucru se

intimpla

dtn

cauzd"

c5"

invcstcsc

cu ochii

gi

cu sentimentele,

nu cu

rnintea.

Mulqi

invcstcsc

pcntru ci

vor si se

imbogaqeasci

rapid.

Prin

urmare,

in

loc:

s:i dcvirri

irrvcstitor"i, sfirgcsc

prin a

rintinc

le

stadiuldc

visa-

F

Page 74: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 74/169

144

CaoRawul

BANrr.oR

ton,-

gmecheragi,

jucitori

sau

escroci.

Lumea

e

plini

de

ei.

Asadar,

hai

si ne

agezim

gi

si

analizim

mai

atefi;facerea

asta

piguboasi

pe

care

tocmai

ai

cumpirat-o,

pentru

a

te invita

cum

si o transformi

inrr-una

profitabili"

voi

incepe

prin

a-qi

instrui

mintea

si

vadi

ceea

ce ochii

nu

por

vedea...

De

k rdw

la

bine

A

doua

zi

dimineaqi,

m-am

inrors

la

agentul

de

proprietiqi

imobiliare,

am desfrcur

conrracrul

gi

am redeschis

negocierile.

N-a fost

un

proces

prea

placut,

dar

am avut

multe

de inv;tat

din el"

Trei

zile

mai,

tirziu,l-am

revazur

pe

tatil

cel bogat. Frelul

locuintei

rimdsese

acelagi,

iar

agenrul

gi-a

primir

comisionul

intreg,

intrucit

il meritase

pe

deplin.

Muncise

din

greu

pentru

el.

Dar

in

vrerne

ce

prequl nu

se

schimbase,

rermenii invesiiliei

erau

total

diferiqi.

Prin

renegocierea

rarei

dobinzii,

a

rermenelor

cle

plati

9i

a perioadei

de

amortizare,

in

loc

si pierd

bani,

eram

acurn

asigurat

ca voi

obqine

un

profit net

de

80 de

dolari pe

luna,

chiar

gi

dupi

ce

am luar

in

calcul cheltuieliie

de

intrefinere

gi

perioada

in

care

apartamentul

va

rimine

neinchiriat.

Daca

piaga

ar

fi

mers

prost,

avearn

chiar

posibilitatea

de a

micgora

chiiia

.gi

de

a

cfutiga

in

conrinuare

ceva

bani

in

plus. Dar

daca piaga

ar

fr

mers

bine,

as

fi

crescur

imediat

chiria.

,,Conform

estimirilor

mele,

ai fi

pierdut

cel

pugin

150 de

dolar

pe

luni.

Poate

chiar mai

mult.

Daci

ai fi

continuat

sa

pierzi lunar

aceasti sumi.,

cite

alte astfel de

afacerj qi-ai

mai

fi

permis,

avind in

vedere

salariul

tiu si cheltuielile

pe care lc

faci

?",

m-a intrebat

ratil

cel

bogat.

,,Nici

micar

una",

i-am

raspunr.

,,in

majoritatea

lunilor,

nu

ag

fi

avut acei

150

de

dolari in

plus. Daca

as,

fi

ramas

cu

afacerca

in

forma

ei iniqiali,

m-ag

fi chinuit

din punct

de

vedere

financiar

in

fiecare

luni.

chiar,si

dupi

ce

a;

fi

beneficiat

dc scutirca

dc

la

plata

impozrtelor,tor

ar

fi

trebuit

si-mi

iau c,

a

cl.ua

sltrjbri

pcn-

tru

a

sustine

financiar

aceasti

invcstiti<'."

,,Iar

acum,

cind

ai la

dispoziqie

un

profit lunar

de

g0

de

c{olari,

cite

astfel

de afaceri

crez.i

ci,iti

permiti

?",

a

?nrreb

at

tatdl

cel

bogat.

Am

zimbit

si

am raspun.s:

,,C6.re

irni

cad

in

mini.,.

Tatil

cel

bogat

a

dar aprobator

din cap.

,,Atunci,

du-te

si

pune

mina

pe

cit mai

multe."

ciqiva

ani

mai

tdrziu,

prerurile

proprietatilor

imobiliare

din

Hawaii

au

explodat,

iar

eu,

in

loc

de o

si'guri

proprietate

a

carei

valoare

crescuse,

degineam

acum

fapk,

.r.l

valoa"e

dubln.

Aceasta

este

purerea inteligentei

financiare.

,,Ir{w

pogi

face

dsta"

o

menqiune

irnportanti

referitoare

la

prirna mea

invesriqie

in

proprietiqile

imobiliare

:

cind

i-arn

prezenrar

agenrul,i

imobi-

liar

noua

mea

oferti,

singurul

l,r.r.,

pe

care

mi l--a

spus

accsta

a

fost:

,,Nu

pogi

face asta."

Am

avut

nevoie

cXe

o grirnada

de timp

pcntru

a-l

convinge

sa

se gindeasca

la

cum

am

putea

face

ceea ce

voiam..r.

i'

ottce

caz,

am

avut multe

lecqii

de

?nvaqat

din

aceasti

singuri. invesriqie,

iar

una

dintre

ele

a fost

aceea in

car{,

arn realizatci,

atunci

cnni

cine-

va ?ti

spune

,,Nu

poti

face

astao',

indreptind

un

deget

ameninti_

tor

spre

tine...

celelalte

trei

degete

sunt indreptate

spre

el.

Tati.l

cel

bogat

m-a

invirar

ci

,,Nu

pogi faie

urrui.

"r.,

?nseam_

na

neapirat

ci

,,tu

nu

poti",

ci

ci

,,ei

nu

pot.,"

{Jn

exernplu

clasic

a avut

loc

in urmi.

cu mai

mulqi

ani,

cind

oarnenii

le

spuneau

fralilor

wrightr

:

,,Nu

puteqi face

asra."

Siava

Domnuiui

ca

fraqii

Wright

nu i-au luat

in

seami..

1,4

trilioane

de

dolari

cdelt&.

s

cdsd

in

fiecare

zi,

1.,4

trilioane

de

dolari

orbireaza,

virtual,

in

jr-rrul

pla'etei, iar

srlma

se aftra ?'conrin*a

crertere"

Astizi,

se

Brrmt

ruu

po'l

pr

vAzutr

cu

offul

145

l.

Arrrcric.rrrii

()nill.'

(j567-19

l2)

ti

Wilbur

llSZt-r9^lS)

Wriqlrr,

q,rirrrii

.nr'cr"ri

dirr

lu'rc

crlr'c

rlr

proiccl.:rt

1i

lrii<rt;rt,.,,r

.1r.,,-.,r

rlc rl.,r,.,''''.i'11..*,',l".it

,r<'r'rrl

---

n.

tr'.

Page 75: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 75/169

146

caoR,qlqur

BAMLoR

qeeaz|

gi

sunt disponibili

mai multi

bani

decir oricind.

Problema

este

ci

acegri

bani

sunt invizibili.

in Era Infor-

mationala,

cea

mai mare

parte a lor

se

afla sub

forma

electro-

nica. De

aceea)

atunci

cind oamenii ii

cauti

cu

ochii,

nu

reusesc

si

vadi

nimic.

Cei

mai

mulqi

dintre

noi

se srriduiesc

sa

supravie{uiasci

de

ia

un

salariu

la

altul, cind ,4

trilioane

de

dolari

zboard,

in

jurul

lumii zi

de zi,

cautindu-

i

pe cei

care

vor

si

ii

aibi;

ciutlnd

pe cineva care

si srie

sa

aibi

griji

cle ei, sa-i

creasci

gi

sa-i inmulgeascd..Dacd.

stiti

cum si

aveqi grija

de

bani,

ei

se

vor imbulzi

spre dumneavoastri

si

vi se

vor

arunca

in

brale. I-umea

va va ruga

si-i

luaqi.

Dar

daca nu gtiqi

si

aveqi

grijn de bani,

ei vor

sra

departe

de

dumneavoastri.

Aminrigi-vi

definigia pe

care

raril

cel bogat

a

dat-o inteligenqei financiare:

,,Nu

conre

azd neapd.rat

ciqi

bani

faci,

ci ciqi

poqi

pistra,

cit

de

bine

muncesc

acesria

penrru tine

;i

cite generagii

vor

putea

beneficia de

ei."

Orbwl

care

tl gltideazd pe

orb

,,O

persoana medie

este

95o/"

ochi

gi

doar

5o/"

rninte,

atunci

cind

investegte",

spunea tatal

cel bogat.

,,Daci

igi

doregti si

fii

un profesionist

in

unul

dintre

cadranele

..

P

>,

sau

..

[

,r,

din

partea

dreapta

aCadranulwi,trebuie

sa-giinveqi

ochii

si vadd.doar

5o/o

.si

mintea

si

se ocupe

de

restul

de

95"h."

Apoi,

continua,

explicindu-mi

ci oamenii

care igi instruiesc minrea

sa

vadi

banii

au

o putere nemirginiti

asupra

celor

care

procedeazi invers.

Mi

avertiza

intotdeauna

si,

am

mare grija

la

sfaturile financia-

re

pe care

le

primesc

de la

ceilalqi.

,,Motivul

pentru care

oamenii

au

probleme financiare

este

acela

cdurmeazS,

sfaturile

unor

per-

soane

care, la

rindul

lor,

sunt

oarbe,

din

punct de

vedere mcn*

tal,

in faga

banilor. E

povestea

clasici a

orbului

care

ghidea

zi

ah

orb.

Daca

vrei

ca

banii

si vini

spre

tine,

trebuie

sa gtii

cum

sir ai

griji de

ei.

Daci

banii nu

se

afla

mai

intii

in mintca ta, ci

nu-tri

vor ajunge niciodati

in miini.

Daci

nu

;tii

sri-i

rrtrrrgi,

:rtunci

ci

vor

sta departe de tinc, la fcl

ca si oaurcrrii

c:rr

lr,rrri."

BnNrr

wu

por

Fr

vAzurr

cu

ocHrr

147

fnvdyaqi-,ud

creierwl

sd

aadd

banii

Asadar,

care

e primul

pas

pe care

trebuie

sd-l

faci

atunci

cind

doreqti

sd-gi

obignuiegti

ireie.ul

sa vadr

ba'ii ?

Rispunsul

este

destul

de simplu:

studierea

finantelor.

,\cest

pr"..,

incepe

cu

ingelegerea

cui.irrtelo,

si

a sistemeltr

ru-eri..'.,,

."r"

opirroze

capitalisrnul.

Daca

.nu

priceperi

aceste

cuvinre gi

cifre,

e

ca gi

curn

aqi

auzi

o

limbi

straini

pe

care nu

o

ingelege{i...

caci,

in

rntrlte

cazuri,

fiecare

cadran

reprezinta

o

alta

limbi.

Daca

vi uitari

la

Cadranwl

Banilor,

veti

observa

cr fiecare

cadran

pare afi

o

gara

diferiti.

Niciuna

nu

folosegte

acelea;i

cuvinte, motiv

pentru

care,

claci

nu

inqelegegi

cuvintele,

nu

veqi

ingelege

nici

numerele.

.

De

exernplu,

daci

un doctor

vi

spune

,,Aveqi

o presiune

arte-

riala

sistolica

de

120

gi

una

diastolica

de

B0'n,

ce

irrqel"gegi

prin

asta ?

E

bine l

E riu

?

Esre

ror

ce trebuie

si

gtiqi

despie

srarea

sinatigii

durnneavoastri

?

Evident,

rispunsul

este

,,nu.."

$i

totusi,

e

un inceput.

Ii

ca gi

cum

aqi

intreba:

,,Actiunile

mele

au

un

indice

p/e de

12,iar

rata

dc

capitalizare

a

casei

mele

este

tot de

12.

Asta

e

tot

c('trcbuic.srr;tiu

clcsprc

avcrca

mca?o'.

f)in

nou,

rispunsnl

este

,,rttr",

<lrrr

c urr

inct:Ptrt.

(lcl

pr.r(irr ?nccpcrrr

si ro.stlln

acclc,rsi

l

I

_

Page 76: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 76/169

148

C,ron,q.ruur

BAI.{LOR

cuvinte gi

sa

folosirn

aceleagi cifre.

Aici

incepe specializarea

in

lumea finangelor,

car

e r epr ezrnti' b

az,a

inteli

genqei

financiare.

Ea

incepe

prin

cunoasterea

cuvintelor

9i

a cifrelor'

Medicul vorbegte din

cadranul

,,L",

in

timp

ce

celalalt

uti-

liz,eazacuvintele

gi

cifrele

cadranului

,I".

E ce si cum

cei

doi

ar

vorbi limbi diferite.

ii

contrazic

imediat pe

cei care

imi

spun

ca

,,e

nevoie de bani

pentru a face

bani".

Dupa

parerea

mea, abilitatea

de a

face

bani din

bani

incepe

prin

inqelegerea

cuvintelor

gi

a cifrelor.

Sau,

aga

cllrn

spunea

txtil

meu

cel

bogat:

,,Daci

banii nu

sunt

rnai intii

in

mintea ta'

ei

nu- i

vor

ajunge

niciodati

in miini."

C

wn

o a;t

epi

a d e'u drat

wl

risc

Al

doilea

pas

in

procesul

cle

invaqare a

minqii

sa vada

banii

este

cel

care presupune

recunoasterea

adevararultli

risc.

Cind

oamenii

imi

zic

ca

investiqiile sunt

riscante,

le spun urmatorul

lucru:

,,Investitiile

nu

sunt

riscante.

r\ fi

neqtiutor

e riscant."

A investi

e

ca

gi

cum

ai pilota

un

avion.

Ai urmat

cursuri de

pilotaj

9i

ai petrecut

ani

buni de

zile

acumulind

experienqa,

iar

acum

zborul

ti

se

pare distractiv si

interesant.

Dar

daci

n-ai par-

ticipat la

niciun

curs

de pilotaj,

e

recom:tntlabil

si

lagi pe

seama

altcuiva pilotarea

avionuiui.

Sfatwrile

proaste

swnt

riscd.nte

Tatil cel

bogat

credea

cu tarie

ca

orice sfat

legat dc

finante

e

mai bun

decit

niciunul. Era

o

persoani

receptivi.

Era manierat

gi-i

asculta

cu atenqie pe toqi.

Il)ar,

in final, anrnci cind

lua

o

decizie,

sebaza

numai pe

propria

intelig<,:nqi

financiara.

,,I)aci

nu

ttii

nimic, atunci orice sfat

e

mai

bun

clecit

nicitrnul. I)ar

daci

nu

poli

face

diferenta

dintre

un

sfat

bun

gi

unul prost,

atunci

e

riscant."

T'atal cel

bogat

avea

convingcrea

ci

oatrrenii

,tt-t

prrc,blctttc

financiare drn cauzd.

c5. opereaz,,i

ctt

inforrr-raqii

{:irrrrrrcitrc

trlrtls'

mise din

gencraqic

in

t:;e'ncr-ltic...

?lt colttcxtttl

itt

t.trr'

.''<'i rtl,.ti

B,rlrn nu

por

n vAzutr cu ocHrr

149

rnulgi

dintre

ei nu provin

din

familii

cu o baza financiara

solidi.

,,Sfaturile

financiare

proaste

sunt

riscante,

iar

cele mai multe

dintre

ele

sunt

prirnite

acasi", spunea

el adesea.

,,Nu

din

cauza

celor

auzite,

ci din

cauza

celor

vizute, caci copiii

invaqi rnai

mult

din fapte decit

din

cuvinte."

Consilierii

trebwie

sd

fie

la

fel

de inteligen{i

c6

dumneavod.strd.

Tatal

cel

bogat spunea:

,,Consilierii

tii

nu

trebuie si

fie

mai

inteligengi

decit

tine. Daci

nu

esti destept,

nu

iqi

pot spune

prea

multe. Daci

egti

bine

instruit

din punct

de

vedere

financiar,

con-

silierii

competenqi igi

pot

oferi sfaturi mai sofisticate.

f)aci

egti

nestiutor in ale finantelor,

ei sunt

obligaqi,

prin

lege, si-gi

pre-

zinte numai

acele strategii financiare

care

sunt sigure.

in

cazul

in

care nu

e$ti un

investitor

sofisdcat,

nu-qi

pot

propune

decit

investitii

cu

riscuri

mici gi

profituri scizute.

Investitorilor

nesofisticali le

recornanda, de

obicei,

diversificarea.

Puqini

con-

silieri isi

vor

ripi

din

timp

pentru

a

te

invaqa

ce

si

cum si

faci.

$i

pentru

ei timpul

inseamni. bani.

Prin urmare, daci-qi

asumi

sarcina

de a

deveni instruit

in

lumea finantelor

Ei

de

a-qi

gospodari

bine banii,

un consilier competent te poate

informa

clespre

investigii gi

strategii

pe care

pulini

au

;ansa

si

le

vada.

Mai intii, insi,

trebuie si-qi

faci

partea ta

de

treabi

gi

sn-gi

imbunitagegti

cunogtinqele

in

domeniu.

Nu

uita:

consilierul tiu

nu

trebuie

sa fie

niciodata

mai inteligent declt tine."

Vd

rninte bancberwl

Tatal

cel bogat avea cigiva

bancheri cu care

lucra. Acegtia

reprezentau o

parte

importanti

a

echipei sale

financiare.

Chiar

daca

era bun prieten cu

acegtia

gi ii

respecta,

a

simqit

intotdeau-

na

ci

trebuie

sa fie

cu

ochii in patru,

pentru a-9i apara

interese-

1c...

,stiind

ca bancherii au

in vizor

acelagi

trucru

-

si-;i

trrmircasci

propriile

interese.

I)r-rpa cxpericnta pc carc arn

avut-o

in 1974

cu

prima

tncir

irrvc:stitic, rrri-,r pus

rrrrrririto.rrca

irrtrc:lrrrrc:

,,()c:

crczi,

c:irtcl

ttrt

Page 77: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 77/169

150 CeoR,rrvut

BAMLoR

bancher

iqi

spune

ci

locuinqa

pe

care o deqii

este

tln activ,

spune

adevirul ?"

Din

moment ce

mulqi

oameni

nu

au cunoftin{e

financiare

solide

si sunt straini

de

jocul

banilor,

sunt

nevoiqi

adesea si

asculte

opiniile

gi sfaturile unor oameni

in

care

tind

sa aibi

incredere.

Daci nu

sunteqi specializat

in domeniul

financiar,

n-aveli

incotro

gi

trebuie

si

aveqi

?ncredere

in

cineva

despre care

credegi

ci

este. Mulgi oameni

investesc sau

igi administreaza

banii

bazindu-se

pe

recomandirile

altor

persoane.

Acest

lucru

este

riscant.

Nici nw mint... dar

nici adendrwl

nw ai-l

spun

Adevirul

e

ci, atunci

cind

un

bancher

va

spune

ci

l,rcuinqa

pe care

o

deqinegi

e

un activ,

nu vi

minte'

Doar ca

nu vi

face

cunoscut

intregul

adevir.

Casa

este

intr-adevir

un activ,

doar

ca

bancherii

nu vi

spun

al

cui

activ

este.

Cici,

daca a1i

citi decla-

raqiile financiare, aqi putea

observa

cu

uguringa

ca

locuin[a

nu

este activul

dumneavoastri.

Este activul

bancii'

Aducegi-vi

aminte

de

definiqia pe

care

tatil

meu cel bogat

o didea

activelor

Ei

pasivelor,in Tatd

bogat,

tatd

sdrac:

,,Activele

irni

umplu

buzunarele

de

bani.

Pasivele imi

golesc

buzunarele

de bani."

Persoanele din partea

stingi

a

Cadranului

nu trebuie

neapirat

si

cunoasci

aceasti

diferenli.

Cei

mai

mulqi dintre

ei

sunt

fericiqi si

simta

cd au

o slujbd

siguri

;i

o

casa

frumoasi

despre care

si creadd, ca

le

apargine

Ei

de

care

si

fie

mindri,

avind

impresia

ca

o

qin

sub

control.

Nimeni

nu le-o

va

lua

atita

vreme

cit

igi plitesc

ratele la

timp.

$i

atita

vreme

cit

muncesc

pentru a

avea

cu ce

si pliteasci acele

rate.

Dar persoanele

din

partea

dreapti

a

Cadranulwi

tebute

sifie

congtiente de aceasta

diferenga.

A fi bine

instruit

in finanqc

9i

a

avea

inteligenqi financiari

inseamni a

fi capabil

si

inqclcgi

marele

tablou

al

banilor.

Oamenii iscusigi

din

punct

de

vcclerc

financiar stiu ci o

ipoteca

nu

poate

apirea

ca un activ

pc

foaia

dc

bilanq, ci doar

ca un

pasiv. Ea figureazi.

ca

activ pc

{'oaiir tlc

l>ilan1

a

bincii...

nu

a dumncavoastri.

BeNu

Nu

Por

Fr

vAzurr cu ocHrr

Bilantul

dumneavoastri

,,Cc

sc

intimpla

daci

:rctiv ?"

151

Active

lPasive

lpotecd

Oricine

se

pricepe

cit

de

cit

la

contabilitate

gtie

ci

un bilanq

trebuie

sa

fie

echilibrat.

Dar

unde

se echilibreaza

?

Foaia dum-

neavoastri

de bilanq

nu

pare

deloc echilibrata.

Daca

priviti

foaia

de

bilanq

a bancii,

vegi

ingelege

adevirul

pe care

il

spun

cifrele.

Bilantul

bincii

Active

I

Fasive

lpoteca

durnnea-

voastra

Acum,

biianqul

este

echilibrat" Acum

toml capiti

sens.

Aceasta

este

contabilitate

de

tip

.P"

gi

,,I".

Altfel, insi,

se

predau

cunostintele

de baza

ale

contabiliteqii.

in

contabilitatea

traditionali,

,,valoarea"

casei

durnneavoastri este

prezentatd, ca

fiind

un

activ,

in

timp ce

ipoteca

face

parte din categoria

pasivelor.

Un alt

punct important

de

notat

este gi

cel

conform

caruia

,,valoarea"

casei este

un

factor

ce

fluctueazd"

adatd,

cu

pia\a,

pe

cind

ipoteca

este un pasiv bitut

in

cuie,

ce

nu

poate

fi

afecht

de piagi.

Pentru

un

,,P"

sau

un

,,I",

insi,

,,valoarea"

casei

rlumneavoastri

nu

este

un

activ,

intrucit nu

genereazd

niciun

fel

rlc profit.

Ce se

tntkmpld

dacd

ad

pldtigi

ipoteca?

Mr"rlti

lumc rni ?ntrcabi:

ipotcca ?

l)cvirrr'('irs:l nl('it

un

irni

plitcsc

-

Page 78: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 78/169

152

CauR,u.rur. tsANrLoR

Iar

eu raspund:

,,in

cele

rnai rmrlte

caz'uLrt,

nu.

Ea rimi.ne

tot

unpasiv."

In

sprijinul rispunsului meu

'rot

fi

aduse

nriri

multe

argllmente.

unul

este

cel privitor

la

costurile cle

intreqinere

a casei. O proprie-

tate

imobiliard

e

precum

o

magina.

Chiar

daca

este

pe

deplin

a

dum-

neavoastri,

ea tot vi costi

bani

l'rentru

a o

conducc-.

Apoi,

o<Iata

ce

incepe

si

se

strice o

piesi,

incep

si

se

strice toate

celelalte.

in

cea

mai

mare

parte a cazurllor,

cei

care deqin

rnasini

sau

case

incep

si

le

repare

sau si le

intregini

cu

banii

ce le

ramin

dupa

plata taxelor.

O

persoani din

cadranul,

,,P"

sau

,,I"

nll

include

o proprietate pe

coloana

activelor

decit daca aceasta

genereaz.dprofit pozitiv.

Tonrgi,

principalul n-rotiv pentn,r

care o

casi,

chiar si

cu ipoteca

platita, rimine

un pasiv

este acela

ca,

irr realitate, tot nu

se afli

in

proprietatea

dumneavoastri.. Guvernul

vi impoziteaza

chiar gi

dupa

ce vi

cigtigaqi toate

drepturile asupra ei.

incetaqi

sa rnai phtiqi

taxele

pe casa gi veqi

vedea apoi

cine

este

adevaranrl

ei proprietar.

De

aici

provin si

certificatele de

raxe

cu

drept de sechestru...

clespre care

arr

scris

in

Tatd

bogat,

tatd

sdrac. Aceste

certificate

sunt

o

modalitate

excelcnti.

de a primi o dobindi

de

cel puqin

16"/"

dtn

banii

dumneavoastri. Daca

proprietarii de case

nu-gi

plitesc taxele,

guvernul

ii

obliga

sa plateasca

dobinzi la

acesrea,

care varrazi

intre

10"/"

gr

50%.

Camata in

toati

regula f)aci nu

vi

phtiqi

impozitele

pe casi,

iar

cineva ca

rnine- le

plategte

in

locul

dumneavoastrS...

atunci,

potrivit

legilor

din

multe state,

imi

datorati

atit banii

de raxe, clt

gi dobinda.

Daci nu vi

pl;tiqi

impozitul

gi

dobinda

pini la

termenul limiti

fixat

de

stat,

eu

vi

pot

lua

casa

doar cu banii

pl;tigi pentru

acoperirea

datoriilor

durnneavoastra.

in

majoritatea staielor, impozitele

pe

propri-

etate

au prioritate la rambursare,

fiind

considerate chiar

mai

irnportante

decit ipoteca.

Am

avut

oportunitatea

cle a

cumpira

case,

platind

impozitele

clatornicilor,

cu

surne

chiar rnai

mici

dc

3

500

de

dolari.

D

efinipia

p

ropri

e t

dyii,

im ah ili are

Repet,

pentrLr

a putca

vecle,,L

l>anii,

trcbtric srr

vii lol<.l.siti

tnintcrr,

nu

ochii.

Pcntru

rl

vrr

lrrrtr'(:ne lrrirrtr.:r

s'r

v,r.l,r lllrrrii,

r.'

BRNrr

Nu

polFl

vAzurr

cu ocFlt

X53

necesar

si

cunoasregi

definigiile

reale

ale

cuvintelor

qi

ale

sis-

temelor

numerice.

_.

Daci

agi

citit

pini

aici,

ar

trebui

si

cunoa.sreqi

deja

difererrta

dintre

active

si

pasive,

dar

gi

defi'itia

rermenului

,,ipoteci..

(car:e

cste

,,un

acord pind

la

moarte")

si a

cuvintului

,,fiscalitate..,

care

inseamni

penalitagi"

urmeaza

sa

invi.taqi originea cuvintelor

,,proprietate

imobiliari"

si a unui instrument

financiar

foarre

popular,

denumit

,,derivate".

Mulqi cred

ci

,,derivatele"

sunt

ceva

nou,

dar, de

fapt,

ele

sunt vechi

de

secole.

O

definiqie

simpli

a

,,derivatelor"

este

aceasta:

,rceva

care

provine

din

altceva".

IJn

exemplu

de

clerivat

este

sucul de

pt>r-

tocale.

Sucul

de

portocale

este u'

derivat

al

frucml'i

de'umit

lrortocala.

Obignuiam

sa

cred

ci

,,proprietate

imobiliara"

(in

englezi,

,,real

estate")

se

referi

la

ceva,,real",

tangibil"

Tatii

rneu

cel

bogat

mi-a

explicat

ca igi

are

originea

in

cuvintul

spaniol

,,real",

care

?nseamni ,,regal".

El

Camino

Real

se

tradtrce

prin

,,drumul

regal".

Prin

urmare,

,,real

estate"

?nseamni

proprietate regala.

La inceputul

secolului

al

X\ri-lea,

oclati cu

sfirsitul tlrei

Agrare

si

inceputul

Erei

Industriale,

puterea

nu

s-a mai

bazat

pe

pamint

gi

agriculturl.

tr4onarhii

au realizat

ca

trebuie

si

se

supuni

ei ingigi

unor reforrne,

ca urmare

;r

reformci

ftrirciare

care a oferit

qiranilor

dreptul

de a

degine pimint.

in

acesr

con-

tcxt,

regalitatea

a

creat derivatele.

Acestea

erau

,,impozite"

pe

pamint

sau

,,ipoteci",

care

periniteau

oamenilor

de rind

si-;i

finan\eze

proprietatea.

Impozitele

gi ipotecile

sunt

derivate,

intrucit

derivi

din proprierarea

funciari.

Bancherul

dumnea-

voastri n-ar

numi

ipoteca

un clerivat;

el

ar spune

ci

e

,,asigurati"

rlc

pimint...

cuvinte

diferite, ?nqelesuri

diferite.

Agadar,

od:rti

ce

rcgalitatea

a

inteles

ci banii nu

mai

vin

din deqinerea

mo"giilor,

ci

tlin

,,derivate"

care

provin din

proprietatea

funciari,

monerrhii

eLr irrfiintat

banci

care

sa

administreze

afacerile

din

ce

in

ce

mai

nLuncroA.sc.

Astazi, pamintul

inci

este nnmit

,,proprietate

irno*

lrrlirrni"

(real

astate), intruc.tt

indiferent

cit <le

mult

irqi

pliti

pcn-

tru

cl,

nu

vi va

lparginc

nicioclati

cu lclcvir-irt.

F,l

inci

apartinc

,,r'r'gilor-".

Page 79: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 79/169

154

CanReNur

BANTLoR

Care

este r6te reald

a

dob&nzii

?

Tatdl

cel

bogat negocia

dur pentru

fiecarc

puncr

al

dobinzilor

pe

care le

piatea.

Odati, mi-a

pus aceasri

inrrebare:

,,Cind

un

bancher

iqi

spune

cd.

rata

dobinzii

tale

esre dc 8% pe

an... il

crezt?"

Arn

aflat

rispunsul

-

adica

,,nu"

-

dupi ce am

inviqat

si

citesc

cifrele.

Si

spunem

ci

vi

cumpi.ragi o casa

de

1OO

000

de

dolari,

platigi

un

avans

cle 20 000

la

banci

si

imprurnutagi

restul

de

BO

000

la

o

ratd,

a

dobinzii

de

8

procenre,

pe un

rermen de 30

de

ani.

in

cinci

ani, veri

pl;ti

bancii

o surni.

rotali

de

35

22A

de

dolari:31276

dobinda

9i

doar

3

944

penr.ru reducerea

datoriei.

Daci

platigi irnprumutul

la

terrnen, adica

intr-un

interval

de

30

de

ani,

r/e{i

phti

211

323

de

dolari

-

imprumutul

gi dobinda,

din

care

se scad

cei 80 000

pe

care

i-ati

primit. Prin

urmare,

dobinda

totali

pe

care

agi

plitit-o

a

fost

de

131

323 de

dolari.

Apropo,

suma

de 211323

nu

include

impozitele

pe

propri-

etate

si

nici

asigurarea

pentru

imprumut.

Ciudat

e

ci

suma

de

131

323

pare

sa depi;easci

,,purin"

B%o

din cei

B0

000

de

dolari.

Mai

degraba

se

apropie

de

1,60%"

dobindi

pe o

perioada

de 30

de

ani.

Dupa

curn

am

mai

spus,

bancherii

nu rnint...

doar

ca

nu

vi

spun

adevarul

cornplet.

Iar

daci

nu

;tiqi

si

citiqi

cifrele,

nu-l

veqi

afla niciodata.

Dar,

pina

la

urmi,

daca

sunteqi fericit

cu casa

pe care

o aveqi, de

ce v-ar

pasa

?

Poate

pentru

cd

bancherii gtiu

foarte

bine

ca

peste

ciqiva ani

veqi

dori

si

cumpirati

o casi

noui,

una mai

mare,

sall Llna mai mica

(de

vacanqi),

sau

vegi

decide sa

vi refinanraqi

iporeca.

$tiu

acest

lucru, ba chiar

se bazeazd,

pe

asta.

Media pe

indwstrie

in

industria

bancara

se

consideri

ci o

ipoteca

se

deruleaza,

in

medie,

pe

o durata de

gapre

ani. Acesr

lucru inseamna

ca

bancilc

se

asteapta

ca

o

persoani

medie

sa-si

cumpere

o

noui

casi

sau sli

semneze

un

contract

de refinantarc

la

ficcarc

1;rPtc.

rrni.

Prin

Llrmarc, conform

cxcnrpltrlui

drt rnai

srrs,

ll;irrt ilr.st'

.rstr.lrllti

sri

BRtrtrr

ltu

por

FI

vAzuTl

cu

ocHlt

1tt

prim-easca

inapoi

irnprumurul

de

g0

000

de

dorari,

plus

dobinda

de

43

29t,la

fiecare

gapre

ani.

De

aceea

se gi

numegte

,,ipoteca..

(in

englez6,,,mortage..),

cnvint

ce

provine

dinfranquzescul

,,mortir..

s"i

,uro,-in

c:azul

d,e

fata,

ar

insemna

,acord

"*lubil

pi,na'la

moarte...

Din

picate,

cei

rnai mulqi

oameni

vor

contin;a

sd munceasci

din

greu,

si

;rrirneasci

mariri

de

salariu

gi

si-gi

cumpere

case

noi...

"riipot."i

oi.

Pe

deasupra,

guvernul

acordi

scutiri

d.

tu"",

p"rrr*

o_i

incuraja

pe

plititorii

de

impozire

si_gi

crmprr.'"ur"

_ni

scurnpe'

ceea

ce

inseamna

taxe

pe proprietate

mai

rnari

si

bani

rnai

mulgi

la

vistieria

statului.

$i

s;^nu

uitam

asigur"r;t;.

;;;;

roare

agenqiile

de

ipoteciri

re obligi.

s;

o

pl;te,Jri

la

sei.rra""a

contractului.

ori

de

cire

ori

mi.

uit la

devizor,

vad

sporuri

publicitare

in

care

jucitori

profesionigti

de

basebalr

qi

jucatori

de

fotbal

aritosi

va indeamni,

zimbind,

si va

trarrsfor*"ti

datoriile

de

pe

*rrii"

cle

credit

?n

,,imprumuturi

cle

consolidare,,l.

ln

;;

f.L

;;;

putea

pliti

toate

datoriile

de

pe cirqile

de credit

si

ati

avea

un

nou

credir,

la

o

ratd

a

dobinzii

mai

mici.

Apoi,

vi'qi

spun

de

ce

cste

inreligent

din

puncr

de

vedere

financiai

si

facegi

'.".r,

pn*

,u'imprumut

de

consolidare

este

o

miscare

irt"rga

din

partea

dumneavoastri,

deoarece

statul

va

va

scuti

tle la

plar.

impozitelor

penrru

dobindi

in

contul

ipotecii...

-

Telespectatorii,

crezind

ci

au

dat

p.rtu

o mini

de aur,

dau

fuga

la.ban9i.,

igi

refinan-qeaza

impiumutul

penrru

lu*,

ig;

plStesc

datoriile

de

pe

cirtile

d.

"r.dit

gi

se

siriirrrelige.rti.

Citeva

saptirnini

mai

tirziu,

cind

merg la

cu*pa.ituri,

vad

rr rochie

noui,

o noui

magini

de

tuns iarba"sau

,e^iizeazebrusc

ca

cel mic

are

nevoie

de

o noui

bicicleta

sau

ci

ei inqisi

trebuie

sa. plece

in

vacangi,

pentru

ci

sunt

extenuati.

intimplarea

face

si

eiba

acu'r

un

card

de credit

curat...

sau

si fi

primit

de curind,

Prin

pogta,

unul

nou,

drept

rasplata

penrru

plata

datoriilor

la

cel

vcchi.

creditul

de care

dispu'este

nemaipo-.nit,

motiv

pentru

_'iat;;?;;it'i

*-p

csre

accr;r

de

a unifica

mai

murre

datorii

inrr-u'n

singr-r'i,

irr

irlccrr

'cr'luccrii

plilil.r'-

Iu,ra'c

1.rri,r

c*tiu4crc"

;,.,-,;-,;;;;i

i;":,;rl

n.

Ir.

Page 80: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 80/169

155

CnoRaNur

BANTLoR

care

igi

plitesc

facturile,

dupi

care

inirnioara

incepe si

ie tresaltc

in

piept,

ca

gi

cum

le-ar

spune:

,,Flaide,

nu

mai sta

pe

ginduri.

Meriqi

si ai asa ceva.

Vei

purea

pl;ri cltc pliEin

din

datorii

in

fiecare

luni".

Emoqiile

surclaseazi

logica

si noua

carte cie

credit, curari

ca

lacrima,

iese din

ascunzdtoare.

Dupi

cum

am

mai

spus, atunci

cind bancherii va

spun

ci

locuinga

pe

care

o

degineqi

este

un

activ... nu

minr.

Cind

statul

va

oferi

o deducere de la

taxe,

pentru

ci aveqi

ciatorii,

nu

o

facc

pentru

ci

se

ingrrjoreaza

nespus de

viitorul

dumneavoastri,

financiar,

ci

pentru

ca

il

preocupa

propriul viitor financiar.

Prin

urmare,

cind

bancherul,

contabilul,

avocatul

sau

profe-

sorii

de la

gcoala

vi

spun

ci

locuinga

pe

carc o

aveqi ftgureazi,

pe

coloana activelor,

ei doar

evita si menqioneze

ale cui sunt

acele

active.

Dar

economiile

?

Ele

swnt

active

?

Ei

bine, economiile

durnnearoastri

chiar

sunt active.

Asta

c

o

veste

buni.

Dar...

daca veqi

citi declaragiile financiare, veqi

intelege

tot

tabloul, in

ansamblu. E

adevirar ci economiile

dum-

neavoastri sunt

active, dar daca

veqi

analiza

hilanrui

bancii al

cirei client

sunteti, veti

constata ci acestea

apat in

coioana dc

pasive. Iati

cum apar

economiile gi

carnetul

de

cecuri

in

bilantul

dumneavoastri.:

Bilanqul

durnneavoastrX

Active

Econornii

Carnet de

cecuri

Fasive

Bamr

ruu

polFl

vAzurr

cu

octlrr

Irr

plus, birrr:ik.

nu

rlrl

ncvoic

<Jc

cccrnorniilc

Nrr lt'

trr.lrui<.

(l(,1.)()z,it(,

rrr.u.i

rlc,

lr;rrri,

irrtr

trr:il

157

,

,

$i

tr."."par

economiile

si

carnctul

clurn'eavoastri

dc

cec'ri

i'

l,ilanqul

bancii:

Bilanqul

bincii

De

ce

economiile

si

carnctul

de

cecuri

apar

ca

pasive

in

lrila'qul

bancii

?

Pentru

ca banca

trcbiric

si'a

p,iatcar.;'jot

a',,u

irr

c'ontul

lor.,si

pentru

ca

protejarea

lor

cosra;lti

bani.

.

Daca

reusiti

sa

descifragi

sem.ificaqia

tabeleior

si

cuvinrelor

,lc,mai

r.".s,

"qi

p"l:"

irrcepe

sa

inqelegeti

mai

bine

ce

nu

por

vcclea

ochii

in

jocul

baniloi.

De

ce

nu primi{i

o scwtire

de

taxe pentr,t

economii

?

Dupi

cum

ati

observat,

vi

se

ofera

o

scutire

de

taxe

pentru

t'umpi.rarea

unei

case

sau

pentru

clatoriile

pe

care

l"

arr"gi...

d",

rru

primiqi

nicio

deducere

penrru

pastrarea

banilor.

v-ati

?nrre-

lrrrt

vreodata

de

ce

?

-

\"

.u*

rS.spunsul exacr,

dar

pot

face

speculaqii.

Unul

dintre

rrr.tivele

principale

este

acela

ca

economiiG

dumneavoastri

apar

('x

pasive

pentru

ba'ci.

De

ce ar

solicita

acestea

guvernului

sa

'ril.pte

.o

lege

care

si va

i'curajeze

si

econo'risiii

ba'i...

bani

('rlrc

ar

intra

pe coloana

lor

de

pasive

?

Nw

aw

neaoie

de

economiile

dwmneaaoastrd

('lu

lnuc:rv()estri.

pot

rrrrrltiplicrr

Pasive

Economiile

dumnea-

voastrd

CamEu.rl

de

cecuri

Page 81: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 81/169

1t8

Ca,one.Nur- BANILoR

banii

de

cel

puqin

10

ori.

Daca

puneqi

un

singur

dolar

in

banca,

legea

ii

perrnite

acesteia

sa

imprumute

1O

sau,

in funcqie

de

limi-

tele

de rczervd,

irnpuse

de

catre

banca

centrali,

chiar

pina

la 20.

Acest lucru

insearnni

ci

un singur

dolar

se

transformi

brusc

in

10

sau

in

mai mulgi.

Adevarata

magie

Cind

tatai

meu

cel

bog-at

mi-a

explicat

acest

lucru,

In-am

indrigostit

de

aceasca

idee.

in

acel moment,

rni-arn

dat

seama cdvreau

si

deqin o

banci,

nu

si

mi

spetesc

la

gcoali

pentru

a deveni

un

bancher.

Pe

deasupra,

banca va

plategte

o

dobindi

de doar

5ok pen-

tru

acel

dolar.

Dumneavoastri,

consurnatorul,

vi

simgigi

in

si-

guranqi,

pentru

ci banca

va

Plate$te

nigte

bani

Pentru

cei

pe

iare

i-aqi depus.

Bincile

vad

aceasta

relaqie ca

fiincl

una

ideala

intre

ele

si

consurnator,

deoarece,

daca

aveqi

economii

ia

ele,

s-ar

putea

ca

imprumuturile

sa

le

{acegi

tot

de

la

ele.

Vor

ca dum-

neavoastri

t"

i*ptt

-utaqi,

intrucit

va

pot

lua

9"/o dobdnda,

sau

chiar

mai

mult,

pe banii

imprurnutagi.

Agadar,

in timp

cc

dumneavoastra

cigtig

agr

5Y"

Pentru

dolarul

economisit,

banca

poate

cigtiga

9o/o sau

chiar

mai

mult pe cei

10

ai

datoriei

pe

care

dolarul

dumneavoastri

i-a

generat.

Recent,

am prirnit

in cutia

pogtali

un

nou card de

credit,

iar

in

fluturagul

alSturat

se

anunqa

cu

surle

gi trirnbiqe

ca

dobinda

ceruti

este

de

doar

B,9o/o.

Dar cineva

care

ingelege

jargonul

juridic

din textul

fru-

mos

tiparit

i;i

dn

u;or

seama

ci

dobinda

reala

este

de

23%'

Nu

cred ca

mai

e

nevoie si spun

cd

acel card

de

credit

a fost taiat

in

doui

;i

expediat

inapoi.

Aw econorniile

d,wnane a'uo

a'strd,,

oricurn

Un alt

motiv pentru care

nu vi

se

oferi

deduceri

de

la

texc

pentru

economiile

facute

este

unul

destul

de

evident'

Daci

vi

pricepegi

la

citirea

cifrelor

;i

observagi

in

ce

direcqie

,,curg"

banii,

veti

constata

ci

econorniile

dumneavoastri

ajung

oricunr

la

banci.

Banii

pe

care

ii

economisiqi

in

coloena

activclor

provin,

de

fapt,

din cea

a

pasivelor,

sub

forma pllqilor

ratclor

lrr

ipoteci,

carc

^par

ca acrive

ale bincii.

Modclul

l'luxtrlui banil.rr

aratd, aga:

BaNrn

Nu

pot

n

v.[zutt

cu

ocHII

Declaragia

dumneavoastra

financiari

Declaratie

de venit

159

Venit

Chehuieli

.-*mwnffi

Dobenda\

Bilan

Active

Fasive

lpoteci

Declaragia

financiara

a

bdncii

Declaratie

de

venit

Actirre

I

Paslve

lpoteca

dumnea-

voastri

Page 82: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 82/169

160

CenR'rNut.

BANILoR

Iata

de

ce banciie

nu

au nevoie ca statul

sa vi

o{ere

scutiri

dc

la

taxe, astfel

incit si

va incarajeze

si

econornisiqi.

Primesc

oricurn banii

dumneavoastri...

sub

forma plegilor

la

datorii.

Politicienii n-au

de

gind

sa

se

puni

riu cu sistemui,

intrucit

bincile,

companiile

de

asigurari,

industria

construcliiior,

agenqi-

ile

de

brokeraj

gi mulgi algii

contribuie

cr.r

o mulqimc de

bani

la

campaniile

politice...

iar politicienii

stiu

nu'mele

jocului.

Nwmele

jocwlwi

in

1.974,tatal

rneu cel

bogat

s-a

suparat

pentru

ci

jocul

fusesc

jucat

impotriva

mea, iar

eu

nu-mi didusern

seama

cle acest

lucru'

Ficusem acea

investiqie

in proprietaqile

irnobiliare

9i

mti

plasasem

in

pozigta

celui

care pierde.."

in timp

ce

fusesem

ficut

si cred ca

voi

avea

numai

de

ciqtigat.

,,Sunt

bucuros

ci

ai

intrat in

joc",

mi-a spus

tatal

cel

bogat.

,,Dar,

din

cauzd

ci

nimeni nu

qi-a

expiicat

vreodati

ce

fel

de

joc

este,

tocmai

ai fost

picilit

gi

irnpins

in

echipa

care pierde."

Apoi tatal

cel bogat

m-a

lamurit

carc

sunt

r:egulile

de bazi

alc

jocului.

,,Numele

jocului

capitalismului

este

-

Cine

cui

estc

dator."

Odati

iniqiat

in

secretele

jocului,

a

mai

zis

el,

voi

putea

fi

un

jucitor

mai

bun...

9i

nu

unul care

ii lasa pe ceilalqi

sa

?l catrcc

in

plcroare.

Cw

cilt

e;ti mai

dator,

cu

ffiAt

egti rnai sd'rac

,,Cu

cit

existi

mai

multe

persoane

cdrora

le

egti

dator,

cu

egti

rnai

sirac",

mi-a

explicai

tatil

cel bogat.

,,in

schimb,

cu

existi mai multe

persoane

c^re

av

datorii

la

tine,

cu atat

egti

bogat.

Acesta este

jocul."

Aga cum am

mai

spus,

m-am straduit

intotdeauna

sa

fiu cit

rnai

receptiv.

Prin urmare,

am stat tacut

si am

ascultat

cu

atcn(ic.

Nu-mi spunea

toate

aceste

lucruri

pe

un

ton

maligios; pur

',si

simplu

imi

explica

jocul

a;a cum

il

vedca

el.

,,Cu

toqii

suntem

indatoraqi

cuiva.

Prcllllcrltclt:

sg

ivcsc atttrrci

cind

clatoriilc

su'rt

irr

cxccs.

I)irr pric:rtc,

s:ir':rt'ii

.tt'c'stt^i

lttrtti ,ttt

Baml

ruu

pol'Fr

vAzurr

cu ocHrr

161

Iost

atit

de

tare

calcagi in

picioare

de acest

joc,

incit

nici nu

se

pot

afunda

mai mulc

in

datorii.

Acelasi

lucru

esre

valabil

Ei

pen-

iru

qirile

sd.race.

Jariie

bogate

profita de

pe

seama

".1o,

.it"..,

slabe

gi

prost

pregitite

din

punct

de vedere

financiar.

Dacd esti

,rfundat

in

prea

multe

datorii,

lumea

iqi

ia

tot

ce ai... timpul,

casa,

nrunca,

viata,

increderea

gi

chiar

demnitatea,

daci. permiqi

acest

lucru.

Nu

eu

sunt

cel care

a

inventat

acest

joc,

nu eu fac

regulile,

<lar

il

cunosc foarte

bine...

gi

il

joc

foarre

bine. iti voi

explica si

1ic

curn

stau

lucrurile.

Vreau

si inveti

si

joci

acesr

ioc.

Apoi,

rlupi

ce

il

vei

stipini

la

perfecgie,

vei

putea'decide ce

vrei saiaci

.'u

informaqiile

de care

dispui""

Banii

swrct

a

datorie

Tatll

cel

bogat

a continuat,

explicindu-mi

ci

nici rnicar

mone-

,la

naqionali nu

este

un

instrument

de

echihte,

ci unul

de

?nda-

torare.

Fiecare

bancnoti

de

un dolar

era,

inainte,

sustinuta

de

aur

sau

argint, dar acum

este

un IOU

(in

engleza,,I

Owe

You",

adicd.

,,Iti

sunt

dator") garantat

de taxele

plitite dc

carre

contribuabilii

tlin

starul

respectiv.

Atita

timp

cit celelalte

qnri

igi

pastreaza

increderea

ca

platitorul

de

taxe american

va munci

si

va

pliti

pen-

tru

acest IOU

numit

bani, lumea

va

avea

incredere

si

in

dolar.

l)aca

elemenml,

cheie

al

banilor,

adici

,,increderea",

dispare

brusc,

,rtunci

economia

se

prabuge;te

precum un

castel

de carqi

de

joc...

i:rr

acest

castel

s-a darimat de mai

multe ori de-a lungul

istoriei.

Si luam,

de

pildi,

exemplul

mircii

germane

din timpul

rcpublicii

de

la

\ilfleimar,

care a devenit lipsiti

de valoare

chiar

inaintea

izbucnirii

celui de-al

Doilea

Rizboi

Mondial.

Conform

rrrrci

legende,

o batrina

a

fost

vdzutd

in

acele

vremuri

cirind

o

r <raba

plini

cu marci,

in

drum

spre magazin,

de unde

dorea

si

('umpere

o

piine.

La

un

rnoment

dat, s-a

oprit

pentru

a se odih-

rri

si s-a

intors

cu spatele

la

roaba.

Cineva i-a

furat

roaba,

dar

a

l:rsat

toati

grimada

de

bani

impristiata

pe

stradi.

Din

acest

motiv,

banii

din

ziva

de astdzi

sunt

cunoscuqi

gi sub

"trrnclc

dc

bani

,,fiat",

adica

bani care nu

pot

fi

convertiq;

in

ccva

r;rrrgibil...

cr-rrn ar

fi

aurul

sau arginrul.

Banii

au

valoarc

atita

t irrrlr

r:it

orrrncrrii

rrrr

irrcrr:rlcrc

in stetul

clrc

ii

cmitc.

(

)

alte

atat

cit

lTtal

'152

Page 83: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 83/169

C.qoR,qNur

BANILoR

definiqie

pentru

,,ftat"

este:

,,un

ordin

dictatorial

sau un decret

ernis

de o persoani sau

un grup

de persoane

p,e

baza uner

autorititi absolute".

in

zilele

noastre,

o

mare

parte a econorniei

globale

este

fun-

damentati

pe

datorii

;i

incredere.

Atita timp

cit

ne

sprijinim

unii pe alqii

gi

nimeni nu rupe

rindurile,

torul

va

fi

bine...

iar

cuvinrul

,,bine"

este

un

acronim

al

,,Bolii

Insecuritaqii

Neurotic-Emotionale".

,,Cine

tgi este dator?"

intorcindu-ne

la anul

974,

cind

am

?nvigat

cum trebuie

cumparat un condominiu

de

56 000 de dolari, tatal

cel

bogat

mi-a

oferit

o

lecqie

importanti privind structurarea

acordurilor.

,,Cine

cui este dator

?

Acesta

e

numele

jocului",

mi-a

spus el.

,,Cineva

tocmai

te-a

prins

intr-o

datorie.

E

ca

gi

cum

ai

merge

la

restaurant

cu 10

prieteni.

Te duci

la toaleta,

iar

cdnd

te

intorci,

nota

de

plata

te

a$teapta

pe masi, dar

prietenii

sunt togi

dis-

paruqi.

Daci

tot

vrei

sa te

implici

in acest

joc,

mai bine

ii

inveqi

regulile

gi

dedesubturile,

incepi

si

vorbegti aceeagi

lirnbi gi afli

cine

iqi

sunt partenerii

de

joc.

in caz contran

nu

tu

vei

juca

jocul,

ci

iocul

te

va

juca

pe

tine."

E

doar

un

joc

La inceput,

spusele

tatalui

meu

bogat

m-au

infuriat...

dar

am

ascultat

si rn-am

striduit

sa

inqeleg.

Intr-un

final,

mi-a

dat

un

exemplu

care

m-a

luminat

si

m-a

ajitatsi pricep

totul.

,,lti

placc

sd

joci fotbal,

nu

?"

-

m-a

intrebat.

Am dat

din cap,

in

semn

aprobator.

,,Da,

imi place

la nebu-

nie", i-am

raspuns.

,,Ei

bine,

jbcul

*eu este

cel al

banilor. Irni

place

la nebunic

si-l

joc",

a fost

replica

sa.

,,Dar

pentru mulgi, banii

nu

sunt un

joc",

am

zis eu.

,,Este

foarte adevirat",

a

confirrnat

tatal

cel

bogat.

,,Pcntru

majoritatea oamenilor,

este

un

joc

al

supravicluirii.

Pcntru ci,

banii

reprezinta un

joc

pc carc

surlt

forgagi sri

l

j<xtcc,

tl,rt"

1'tc

c,u't'

Bemr

xu nor

n

vAzug

cu

ocHn

rc3

rf

urisc.

Din

nefericire,

cu

cit

devenim

mai

c.irizati,

cu

atit

mai

,rrult

banii

devin

parte integ

rantd

avieqilor

noasrre.o.

Apoi

tatil

cel

bogat

a

deserrar

Cadranwl

Banilor.

,,IJiti-te

la

ceea

ce

am

desenat

ca

ra

un

teren

de

tenis

sau

de

lrtbal.

Dacd,

ar

urma

si_intri

in

jocul

banilor,

i"

";.J;;

ui,or.,

:i

fii ?

in

echipa ..

A-L

>>

sau

in

,.

p-1r,

?

Sau

in

care

dintre

lurnatiqile

terenului

aivrea

si

joci,

in

cea

din

dreapta

,l'i"

"""

lin

stinga

?"

Am

indicar,

desigur,

partea

dreapti

a

Cad,ranulwi.

?rwr"]rp;1i

calea

datoriitar

si

a

riscwtwi,

ar

*ebwi

,,Bun",

a zis

tatdl

cel

bogat.

,,Ar

trebui

si

inqelegi

acum

de

ce

ru

poqi

intra

in

acesr

joc

avindincredere

inrr-un

"g.?

dev?,,nzdri

t

.rc

iti

spune

ci a

pierde

150

de

dolari

pe

runi, titrip

de

30 de

ani,t"ste

o

afacere

buni...

penrru

ci sratul

o

si-qi

of.r".

scudr;

de

la

'leta

impozirelor

in

contul

banilor

pierduqi

g;

p.rri*

ci

se

'r:;tcapta

ca

preml

proprietaqilor

imobiliare

si

creasci.

pur

si

sim-

Plu,

e$ti

ca

gi

pierdut

daci

intri

in

joc

cu

aceasri

-.nr"rir"r..

 

llriar

daci

predicqiile

agentului

de vinzdrir_u,

prrr."

nJ..,.ri,

,r.,

'rsir

sc

practica

jocul

in

parrea

dreapti

a

cadrinulwi.

cineva

iti

:;l)un..

sa

tc

i'datorczi,

sa*gi

asumi

toate

,iscurile

gi

si gi

dai barri.

(

)arrrcrii

cli'

partca

r^ri'gi

a

cadranwrwi

cottsitleri

acea.sti

idcc

rrrrrr

burri...

rl,rr

rru

;i

cci

rlirr

pirrtca

<lrcrpti...

Page 84: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 84/169

164

CalnaNul

BANTLoR

Ceea

ce auzeamimi

dadea fiori.

,,Sa-qi

explic cum stau

lucrurile",

a

reluat

tatil

cel

bogat.

,,E;ti

dispus

si plategti

56

000 de

dolari

pentr"u

acest

condominiu.

Semnezi un contract

in

urma

caruia devii dator.

igi

asumi

riscuri.

Chiriagul

iqi va

pliti

o

chirie

mai mica

decit

te-ar costr

pe tine

sa traieEti acolo.

Prin

urmare,

subventionezi

traiul

per'

soanei respective

in

acea

locuinqi.

Ji

se

pare

ci. are

vreo logica

?"

Am

dat

din

cap.

,,Nu."

,,Nu

aga vid

eu acest

joc",

a

spus

tatal cel bogat.

,,De

acutlt

inainte,

daci

e

si te

indatorezi gi

sa-qi asumi

riscuri, atunci c

obligatoriu s; fii

plitit pentru

asta.

A.i

inteles

?"

Am

dat

afirmativ din

cap.

,,A

face

bani e un

lucru bazat pe

idei simple,

nu gtiinlir

spaqiali.

Din

pacate, cind

vine vor:ba de bani, sirnplitatea

nu

c

atit de

simpli

pentru

toati

lumea. IJn barrcher te

?ndeamna si tc

indatorezi

gi

iqi

spune ca statr-rl

te

va omite

de

la

plata

taxelor'

pentru ceva

ce

nu

are

niciun sens din punct

de

vedere econo'

mic.

Apoi,

agentul

imobiliar

iti

spune

si

sernnezi

contracnrl,

dindu-qi asiguriri ci

iqi va gisi un chiriag

care iqi

va

plati

mai

puqin decit ai

tu

de

plitit, doar pentru

ci prevede

el ca

pregurilc

vor

creste.

Daci

gi

se

parc ci toate acestea

au vreun sens, atunci

noi

doi

avem

viziuni

diametral opuse."

Am

stat

gi

am ascultat tot ceea ce

mi*a

spus

gi

a

trebuit

sri

recunosc

ca

mi entuziasmasem

atit

de

tare

cle

ceea

ce

arn

crezul

aIi o

afacere buni,

incit logica mea o

luase

razna. Acesta este

f

i

motivul

pentru care

nici

n-am mai

stat sa anahzez cu

atcnqi(:

toate detaliile afacerii. Mi s-a

.pirut"

o

afacere buna

;i

mi-ant

lasat

intelectul

condus de

lacomie gi

entuziasm.

$i

astfel

n-arrr

mai reugit

sa

aud ceea

ce

incercau

sa-mi

spuna

cifrele

si cuvintclc.

Atunci

a

fost momentul

in

care tatil

cel bogat

rni-a

dezviluit

o regula importanta,

de la

care

nu devia

niciodati:

,,Profiturilc

le

faci

atunci

cind

cumperi... nu

cind

vinzi."

Tatil

cel bogat se asigura

intotdeauna

ca,

indifercnt

cle'

datoriile

sau

riscurile

pe care

si

le

asuma, o

afacere trcbui:r

srt

aibi

sens inca

din prima 2i...

ea

trebuia sa

fic

profitabilii in orict'

condiqii

economice,

gi in

cele

fastc, si ir-r

cclc'

rrc'l.rrstc.

Nu

s

rt

implicat

niciodeta intr-o

,rfa<;c-'"r.'

lllzinrlrr

s{'

l)('

tr.rr..'trl

..lc.lttct'

Bnrurr

uu

pot

Fr vAzulr

cu ocHlr

16t

'ilor

de la impozite

sau

pe vreun

glob

de

cristal

care

prezice

viitorul.

o afacere

trebuia

si aibi

sens

din

puncr de

vedere

eco-

rrornic

si

in

vremuri

bune,

gi

in vremuri

rele.

Arn

inceput,

atuncin

si

ingeleg

jocul

banilor

asa

cum

?l

vedea

,'1. Iar

jocul

baniior

era

acela

de a-i

vedea

pe ceilalqi

datori

fati

rlc

tine gi

de a

fi foarte

arent cui

rei'datorezt.Parcd

gi

astiziil

,rtrd

spunind:

",Daci

iqi

asumi riscuri

9i

datorii,

asiguri-te

ci

vei

li

plitit pentru

asra."

Tatil

cel

bogat avea

si

el

clatorii,

dar

avea

rnare

griji

atunci

,'ind

se

indatora.

,,Fii

foarte

arent

arunci

cind igi

asumi

o

dato-

r ic",

nri

sfituia

el.

,,Daci.

urmeazh"

si

plitegti

singur

aceaste

rlrrtorien

ai

grrjd

ca

ea

si

fie

mica.

Daci

datoria

estguna

mare,

.rsiguri-te

ci

o

va

pliti

altcineva."

Vedea

jocul

banilor

si

al

datoriilor

ca

pe un

joc

care

se

joacd

;lsupra

dumneavoastri,

asupra mea,

asupra

tuturor. El

este

jucat

,lc

la

o afacere

la

alta,de la

o

garalaalta.

il vedea

doar ca

pe

un

j,rc.

Problema

e

ci,

pentru

mulqi oameni,

banii

nu

reprezinti

un

j.rc.

Pentru

majoritatea

oamenilor,

banii inseamni

supravie-

tuire...

uneori

viaqa

insigi.

Si,

pentru ci nimeni

nu

lc-a

explicar

jocul,

ei

inci ii

cred pe

bancheri

atunci

cind

acestia

le spun

cI

It>cuinga

pe

care

o

deqin

face

parte din active.

Realitatea

e

mai importantd

decfrt

opiniile

Tatil

cel bogat

si-a

continuat

lecqia:

,,Daci-gi

doregti si

obgii

succesul financiar

?n

partea

dreapti

a

Cadranwlui,

trebuie

sd,

cunosti

diferenta dintre

realtate

gi

opinii.

Nu poqi

acceptaorbegte

sltaturile

financiare,

a$a

cum fac cei

din

partea

stinga. Trebuie

si

irrqelegi

ce

spun

cifrele. Trebuie

sa cunogti

datele

problemei.

(iifrele

sunt

cele

care iti

dezvaluie

datele reale.

Supraviequirea

ta

lir-ranciara

depinde de

acesre

dare, nu de

opiniile

unui

prieten

sau

,rlc

unui

consilier

guraliv."

,,Nu

inqeleg.

De ce

e atat de

importanti

aceasri

diferengi

dintre

rletc

si

opinii

?",

Am

intrebat.

,,IJnele

sunt mai bune

decit

altele

?"

.NLl",

a

rispuns

tatal

ccl bogat.

,,Important

e si

stii cind

ceva

('stc

un

lapt

rcel

s,rrr

<l<-rel'o

<lpinic."

lrrc:r

rrcrlrrrrrc'r

il,

.rrrr

sl.lt

:t('()l(), in

l-.r1e

lrri, cu

()

cxprc.s;c

confuz.i.

Page 85: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 85/169

165

Ce,oReruur BANTLoR

,,Cit

valore azd"

casa

familiei

tale

?'",

m-a intrebat.

Dorea

si

apeleze

din

nou

la

un exemplu, pentru a

mi face

si

ingeleg.

,$tiu",

am

rispuns

precipitat.

,,Paringii

mei

se gindesc s-o

vinda,

aga

cd.

au

cerut

ajutorul

unui agent

imobiliar,

pentru a

facc

o

evaluare.

Acesta

a

spus

ci valoarea

casei este

de

36

0OO

de

dolari.

Asta

insearnnS"

cd.

tatdl meu ar

obqine

un

profit

de

16 000

de

dolari,

caci acurn

cinci ani, ci,nd

a

cumpirat-o, a plitit doar

20

000

de dolari."

,,Prin

urmare,

evaluarea

gi profitul

tatilui tiu sunt date

reale

sau opinii

?", m-a intrebat

tatil cel

bogat.

M-am

gindit

puqin si arn

ingeles

unde

dorea

si ajungi.

,,Ambele

sunt

opinii.

Nu-i aga?"

A

dat

afirmativ

din

cap.

,,Foarte

bine. Mulqi

oarneni

au

problerne

financiare

penrru

ci

isi

petrec

intreaga

viaqi

luind

decizirfinanciare

in funcgie

de

opinii

gi nu

de date

exacte.

Opinii

precum:

..

Casa

este

un

activ

rr,

..

Pre-

qurile

proprietaqilor irnobiliare

se

afla mereu ?n

crestere

", "

Acqi-

unile Blue

Chip sunt cea mai.

buna

investiqie

ce poate

fi ficuti

",

"

Ai

nevoie

de

bani

pentru a face

bani

r',

"

Actiunile

la

bursa au

surclasat

intotdeauna

proprietdqile imobiliare

>, <<

Portofoliul

tre-

buie

diversificat

r',

<<

Fentru

a te

imbogagi,

trebuie sa

faci

lucruri

rnurdare

t, ..

Investigiile

sunt

riscante

n,

..

Mergi

la

sigur

n."

Cele aflate m-au

pus

serios

pe

ginduri,

ficindu-ma

si

rea-

lizez

cd"

lucrurile

auzite acasi

despre bani erau de fapt opinii,

nu

realitigi.

,,Este

aurul

un

activ?",

m-a intrebat

tatdl cel bogat,

trezin-

du-mi

din visare.

,,Da,

fireste",

am raspuns.

,,Este

singura moneda

reall"

care

a

trecut

testul timpului."

,,Yezr,

faci

exact aceeaqi

greqeali'",

a zimbit tatal

cel bogat.

,,Nu

faci

decit si

repeqi

opiniile altora

in

privinqa activelor,

?n

loc si

verifici

tu insugi daci

lucrurile

stau

sau

nu asa."

,,Eu

definesc aurul ca

fiind un

activ

doar

dacd.

il

cumperi

cu

mai

puqin

decit

il

vinzr",

a

continuat

el.

,,Cu

alte cuvinte,

clac:ii

l-ai curnpirat

pentru

100

de

dolari

gi

l-ai vinclut pcntru

200,

atunci e,

intr-aclevil,

ttu

activ.

f):rr

dac:i

drri 200 ili: rl,,l,rli

pc, <,

Berur

uu

por

H

vAzuTr

cu

ocHtr

167

'r,'rcie

de

aur

si

apoi

o

vinzi

cu

1oo,

atunci,

in

aceasti

tranzactie,

,'l

clevine

un

pasiv.

in

ultimi

insranqa,

doar

cifrele

financiare

ale

rtrrnzac.gier

iqi

spun

care

e realitatea.

De

fapt,

singurul

lucru

care

1'rate

fi

un

activ

sau

un

pasiv

egti

tocmai

ru...

i"itrr"at

tu

egti

cel

i

.r-c

poate

face

ca

aurul

si

devini

un

activ

sau

un

pasiv.

De

aceea

.stc

atit

de

importanti

educagi

a

financtaru.

A-

vizut

o

multime

,1,'

oameni

care.

au pus

mana

p-e

afaceri

extrem

de avantajoase

sau

r'.'

proprierigi

imobiliare

profitabile

si le-au

tr"rrrfor-"t

inrr-un

( (

)smar

financiar.

Mu]1i

fac

acelasi

lucru

gi cu

viaqa

personali.

t

listigi

bani

munciqi

din greu

si

ii

transformi

in

p"rirr.

p.

viaqd."

Eram

si

mai

confuz,

un

pic

rinit

in

amorul

pr"prirrl

doream

,r.r-l

contrazic.

Tatil

cel

bogat

se

juca

..,

-i.rt.i

-"".

,

,,Multi

au

fo.st

prosrili

din

cauzdci

nu

cunosteau

datele

reale

'rlc

problemer.

zi de.zi

aud

povegti

de

groazd"

despre

persoane

(:lr-c

au rimas

fir;

niciun

ban,

pentru

.i

,r,

.orrfrrrrdai

opiniile

(

r r

ealitatea.

Nu zice

nimeni

ci nu

pogi

lua

in

considerare

opini-

ilc

celorlalgi

arunci

cind

iei

o

decizie

financiara...

dar

tre^buie

,cepirat

si

cuno;ti

diferenqa.

Milioane

de

oameni

au

adoptat

lr.tariri

cruciale

bazindu-se

doar

pe

opiniile

mosrenire

din

gene-

r.rtie

in

ge'eragie.

Apoi

se intreaba

d"

ce au

probreme

cu binii...

-Ce

fel

de

opinii

?",

am

intrebat.

Inainte

de a-mi

rispunde,

tatil

cel

bogat

a

ris

pe infundate,

(,r

pentru

sine.

,,Ei

bine,

hai

si-qi

dau

citeva.*.-pi.

dintre

cele

l)('

care

le-am

tot

auzit."

. .A

?ncepur

si

enumere

citeva,abia

stapinindu-se

sa nu

ridi

in

lr.lrote,

amuzat

fiind

de

cum

pot

gindi

unii

oameni.

ratd

citeva

,lirrtre

exemplele

pe

care

mi

le-a

dat

in

acea

zi:

1.

,,Ar

trebui

sa

te

casatoresti

cu el.

Va fi

un

sot

bun.,.

2.

,,Gasegre-qi

o slujbi

siguri

si

nu

te;;;rG

"i.ioa"re

e ea."

3.

,,Medicii

fac

o grd,madd"

de bani...

4.

,,Au

o casi mare.

Trebuie

ci

sunt

foarte

bogagi...

5.

,,Esre

plin de

mu;chi.

inseamni

ca

e

foarte

Jinitos...

(r.

,"Ce

marsina

frumoasa

Picat

ca

e condusi

de

o bitrini...

z-

"Nrr

cxi.sti

c{cstui

bani

pe'tru

ca

toari lumea

.si fic

b<lglrtli."

158

CEONENUT

BAMLOR

Page 86: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 86/169

8.

,,Pamintul

e

plat."

9.

,,Oamenii

nu vor

zbura

niciodati."

10.

,,E

mai

degtept

decit

sora

sa...

11.

,,Obligatiunile sunr

mai

sigure

decit

acgiunile.,.

1,2.

,,Oamenii

care

fac

gregeli

sunr

prosti...

13.

,,Nu

va

vinde

niciodata

la

un

preg

atit de

mic...

14.

,,Nu

va

dori

niciodata

si

aiba

o

relaqie

cu

rnine.,.

l5.,,Investitiile

sunt riscante.,'

16.

,,Nu

voi

fi

niciodati

bogat..'

17.

,,N-am

ficut

o facultate,

aga

ca

nu

arn nicio

sansi.,.

18.

,,Trebuie

si

vi

diversificati

investitiile.,,

19.

,,Nu

trebuie

si va

diversificagi

investitiile...

.

Tatil

cel

bogat

mi-a

oferit

exemplu

dupa

exernplu,

pini cincl

i-am

dat

de inqeles

ci

m-am

plictisit

auzindu-le.

^

,,Bine,

bine",

am spus

intr-un

final.

,,Arn

auzit

desftrle.

Carc

e ideea

?"

,,Credeam

ci

nu

ma

vei mai

opri",

a

glumit

el.

,,Ideea

e

cI

viala

majoritagii

oamenilor

este

g.t,r.rn"ti=mai

mult

de

opinii

gi

mai

puqin

de realitate.

Pentru

ca

viaga

cuiva

si se

schi*de,

acca

persoani

trebuie

mai

int6i

sa-si

schimbe

opiniile...

iar apoi

si

inqelea.gi.

faptele

concrere.

Daci

egti

in

srare

,i

cit";ti

o d"cia.agic

financiari,

vei fi

in

srare

si vezi

gi

realjtatea

nu

numai

in

caz|ul

unei

companii

de succes...

ci

gi

al

unui

individ.

Daci inlelegi

ce

spun

declaraqiile

financiare,

iqi

vei

da

searna

imediat

cle

srarca

financiari

a

unei persoane...

care poare

fr

altaclecit

cea

zugriviti

de

opiniile

taie

sau

ale

altora. Dupa

cum

am

mai

spus, ,r"i"irr-,,

nu

este mai

buni

decit

cealalta.

Dar

pentru

a

avea succes

irr

viaqa,

mai

ales

din-punct

de

vedere

finairciar,

treb'ic

sd

cunolti

diferenga

dinrre

ele.

Daci

nu

pod

verifica

ceva

ca fiind

rcal,

atunci

ai

de-a face

cu

o

opinie.

orbirea

financiara

are

loc

aruuci

cind

o

persoani

nu

$tie

si citeasci

cifrele...

motiv

pent^l

carc

este nevoitd

sd

apeleze

la

opinia

cuiva.

Nebunia

financiari

sc

instaleazd"

arunci

cind

opiniiL

sunt luate

drept realitate.

Dacri

i1i

d.ore.gti

si

acgionezi

pe

parrea

dreapra

a

cairanwrwi,

c

or'trig,,t+t

riu

.si

cunogti

diferenqa

dintre

"pi";;

si datc

c()r(:rcrc.

piiqi,rc

lecgii

sunt

mai importantc

dccit.,",r

p" cert

qi

rrrrr

<lrrt.o

:lt:unl.,.

Belryr

uu

por

FI

vAzu,rr

cu

ocHlt

Am

stat

acolo,

ticut,

ascultind

cu

atenqie

gi

stridui'du_rni

si

: ::.5g ::.:. ::^T-l'l_"*r.

E"id.,,

t,

",u

io,b

"

d esp

re

u

n

c onc

ep

r

sirnplu

si,

cu

roare

i..rr.",

pdrea

^'fi;r'r;-;;;;J;";;ff:i

nea^si-l

accepte

in

clipa

^"riru.

.

,,$tii

ce

inseamne

*

due

diligence

Irogat.

,

ffi-r

intrebat

tatal

cel

159

Am dat

din

cap

in

semn

ci

nu.

,,Dr:

diligencel

?nseamni,

pur

gi

simplu,

si

clescoperi

care

;ung

opiniile.

qi

care

su.tt

darcll

concrcre.

Cincr

vi,c

vr-,rba

rre

t)enr'

cer

mai

mulqi

oameni

sunt

fie

l-enegi,

fie

cautd

scurtituri,

('onrexr

in

care

nu

fac

investigagii

suficiente.

o.

.";rir;

parre,

s-Lult

cei

care

se

tem

atit

d"

tu.J

sa

nu

comiti

vreo

g."$.*;,

i".a,

f

ec

prea

multe

investigagii

gi

but

pn.rl

pe

loc.

Ab";i;;

Jr"

aiU_

Bcnce

se

mai

numegre

gi.,,paraliiia

anilizet,.

C.

;;

,i

rpr,

"

i

trebuie

si gtii

sa

cerni

opiniile,

sd

analizez;

a"r.f.,lo.

"poi

s;

ici

o

decizie.

Dupd..r.r,

-r,

*ni

,prr,

mulqi

oameni

au

astazi

r('cazuri

financiarc

din

cauza

ca

forosesc

pt".

-rir.

,.l,,ll*,ur;

,;

;rtlopti

hotiriri

cruciale

pebaza

orro,

opirrii

_

",I"r",,,ri

"l"

fu;

l)crsoane

din

cadranele

,,A..

gi

,,L,,

_,gi

nu in

ilil;;;;litate.

l)aci

igi

doregti

si fii

un

f

,,

sau

,rr,

,l;

de

succes,

atunci

e

impe_

rros

si

cunogti

diferenta

dintre

cele

doua.,

In

acea

zi

n-amapreciat

cunr

se

cuvi'e

lecqia

prir'it,i.

cu

toate

'rccstea'

putine

lectii

mi-au

servit

mai

bine

in

;iaqt

i..a,

..u

a.

(''|rre

am

?nviqat

si

deslusesc

diferenga

dintre

t.uil";;

;-opirii,

rrai

ales

arunci

cind

e

vorba

de

adminis;r";;;

p."prii";

frl*.

,,Asra.

se.

intimpli

aru.ci

cind

liber_prof"riorr{i;

U;""

ihr;qi

,ru

angajaqi

cu

salarii

T*j

_

pli.titori

a unor

sume

uria.se

drept

trrxe,

afu.ndaqi

adinc

in

datoriii

;i

".,

"ctive

;;;;;;'il;r;. i'

ll]l?l:ll:]i..0

si

ofere

celorlalqi

sfaturi

i,,

pri,,iiq"

i,r,,.rtiqi_

rr()r.

.tvlrlroane

de

oameni

vor

avea

de

suferit

p.rrtr,,

ci

au

urrnat

ttpiniile

unora

care

se

erijeazain

mari

cunoscitori

ai

realititii...

,

t'

consultnre.r

g

colaborarea

strinsi

clintrc

emitentul

unui

i'strunrenr

lrrr,rrciar

si

distribuitorul

e'risiu.ii,

.u"rr;'r'*q.

juridici

a

unui

consulrant

rrr

itJic

in

i'strurncntul

{rn-a*ciar

rcspectiv,

pentl'u

ca

errritc.tii

si

distrirruit,rii

.r

sc:isirjur.c

ca

ro.rrc

co,rditiile

l"g;L

r; i; .;;;;pl;"i;;,';r;";,.i"i".,1",;;r"

rrrr)()r'r.rrc

ctr

privirc

ra

cr.'isiu'c-au

fosr

incli,se

'i.

p.;;;.",r";;;i#;li:

lrltt'.i

sr

('ii.(.cst:1

rrr

c.rrgrrrc

llir'r:rqii

",,r,,aia-..,,".,,

1.,',,1.,,..t,,,..,trr.i,,t,..;;

irrltrrci:trc

viitrlr

ilor

inv(.sl

tl()l.r

,

n. tl..

til

Itr

i

l

170

Ceonnxut

Page 87: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 87/169

\Tarren

Buffett,

cel

mai

mare

investitor

al

Americii,

spunea

,,Dacd,

te afli

in mijlocul

unei

partide

de

pocher

gi,

dupi

20

de

minute,

inci

nu qi-ai

dat

seama

cine

e

ndtareul,atunci,n

.,rri acela.n

De

ce

au

oamenii

probleme

financiare

Am

aflat

recenr

ci

cei

mai

mulgi

dinffe

oameni

au

datorii

din

ziuain

care

rermini

gcoala

si pini

mor.

Serviciu

Asa arati

srtua{ra

financiari

a

americanului

din

clasa

mlrrocre:

BAMLoR

Declaraqie

de venir

Bilanl

Blmr

Nu

por

Fr

vAzurr

cu

ocHn

,rt

Foaia

de

bilany

a

altcuina

Daci

aqi

ingeles

in

ce

c.onsri

jocul,

atunci

nu

vi

va

fi

greu

.rlt

vi

daqi

seama

ci

acele

pasive

"rru',.r",.

mai

sus

trebuie

sl

"pari

e

foaia

de bilanq

a altiuiva,

in felul

acesra:

Declaraqie

de

venit

Venit

Cheltrieli

Ori

de

cite

ori

auziqi

aceste

cuvinre

,,Avans

mic,

rate

lunare

accesibile"

sau

,,Nu

vi ingrijoraqi,

statul

vi

va

oferi

o scutire

de

taxe

pentru

banii

pierduqi",

si

gtiqi

cd

cineva

vrea

si

vi

momeasci

?n

joc.

Dacd,

ceea

ce

cdutagi

e libertatea

financiard,

:rtunci

trebuie

si fiqi

suficienr

de

inteligenr

penrru

a nu

cidea

in

.rstfel de

capcane.

rn

cazul

multora,

nu

existi

persoane

care

si

re

fie

datoare.

Nu

dcqin

niciun

fel

de

acrive reale

(acel

ea

care

le

aduc

bani

in

lruzunare)...

si,

deseori,

sunt

datori

altora.Acesta

este si

motivul

pcntru.care

se agatd.

cu.disperare

de o

slujbi

siguri

;i

se

gisesc

'ereu

in

impas

financiar.

Daca

n-ar

avea'serviliu,

ar

ajuige

la

sapi

de

lemn

intr*o

miime

de

secundi.

se spune

ci

americanii

cle

'ind

se

afli

la

doar

trei

salarii

de falimcnr,

asra

p".,tru

"i

'ccarci

si

aibi

.

viaqa

mai

br-'ra

.,si

devin

victimc

aic

jocului.

oirqilc

su't

irrrpir'1itt:

i'

dcfrvoarca

lor.

tii

crcd

c,

iaric

cit

.

Plata

datoriilor

de

credit

.

Taxele

pevAnziri

.

intrelinerea

si

plata

.

Hrani

.

lmbriciminte

.

Distractie

.

Vacanp

.

Diverse

fleacuri

.

Etc.

hsive

1

.

lpoteca

.

lmprumutul

pentru

masinii

.

Datorii

pentru

consum

r

Datoriile

de

pe

cirtile

de

credlt

.

lmprumutul p€ntru

plata

rtudlllor

.

lmprumutul

pentru

masini

.

Datorii

pentru

consum

.

Datoriile

de

pe

cirtite

de

credit

.

lmprumutul

pentru

plata

studiilor

172

CRoneNur BANTLoR

Page 88: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 88/169

locuinla,

masina,

crosele de

golf, hainele,

casa

de

vacan\e

si

cele-

lalte

lucruri

pe care

le deqin

sunt active.

Au

aceasti.

convingere

pentru ci aga

le-a

spus

cineva.

Au

fost nevoiqi si creadi

aceaper-

soani,

pentru ci nu

se pricep

la

citirea cifrelor. Nu pot distinge

opiniile

de

realitate.

Cei

mai mulqi se

duc

la

9coali

si

invaqi

si

fie

iucitori,

dar

nimeni nu le explici in

ce conste

jocul.

Nimeni

nu

le-a

spus

ci

numele

jocului

este

,,Cine

cui

este

dator?".

$i pen-

tru

ci

nu gtiu

acest

lucru,

ei

sunt

cei care

devin

datori celorlalli.

Banii

sunt o idee

Sper ci

inqelegegi

acum

ideile

debazd, ale

Cad,ranului

Bani

gi faprul

ca

banii

sunt doar

o

idec

ce

poate fi

vazutl

mult

rnai

cl

cu

mintea decit

cu

ochii. invatarea

jocului

banilor

gi

a

regulil

sale este

o parte importantl

a

calatoriei

dumneavoastra

spre li-

bertatea

frnanciara.

Dar

gi

mai

important

este si

inqelegeqi

ce

tre-

buie

si deveniqi

pentru

a vi

muta ?n

partea dreaptd a

Cadranwlui.

Cea

de-a doua

parte a

acestei

cirli

se

va

ax

pe

modalitigile

de

,,scoatere

a

tot

ce e

rnai

bun

din

dumneavoastrl"

gi

pe analiza

formulei:

E$Tr-FACr-Ar

PARTEA A

II-A

Scoateti

la

iaealL

mt

ce

e

mdi

bwn'

tn

dwmnedaoastrd,

F

Page 89: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 89/169

CAPITOLUI-

7

Dewenits

cee&

ce

sr,tnteti

,t

,,Nu

conteazd,

cd,

acum

n-ai

casi",

mi-a

spus

tatil

cel bogat.

,,Conteazd,

cine

egti.

Continui si

lupqi

gi

vei

deveni

cineva.

l(cnunqi gi

tot

vei deveni cineva... dar

nu

aceeagi

persoand."

Scbimbdrile

prin

care

trece{i

Celor

care cocheteazS. cu

ideea

de

a trece

de

la

siguranga

unei

slujbe la

siguranla

financiari,

tot ce

le

pot

oferi

sunt cuvinte de

irrcurajare.

in

cazul

nostru,

al

meu gi

al

lui Kim,

a

trebuit si

rlminem farl,

casi

gi

si

ne

trezim intr-o

situagie disperati

irrainte de

a

avea

curajul

si

facem aceasti schimbare. Aga

a

fost

sa

fie

drumul

nostru,

dar

in

niciun

caz nut

trebuie

si

fie

gi

al

tlumneavoastri.

Dupi

cum am precrzat

mai

devreme,

exista

sis-

tcme puse dejala

punct,

care vi

pot ajuta

si

trecegi

punrea

spre

L)artea

dreapti

a

Cadranwlui.

Adevirata

problemi

consti

in transformarile

interioare

prin

carc

treceqi

gi in

ceea

ce vegi deveni in

urma

acestui

proces.

Pcntru

unii, drumul

sc poate dovedi facil.

Altora,

cilitoria

le

prrc

irnpositrila

F

i

176

C,ronetur

BANrr-oR

DrvErurlr

cEEA

cE

suNTETr

172

Page 90: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 90/169

I

I

t

h

M

H

t

t

i

I

i

I

i

l

I

I

Banii

sunt un

drog

Tatil

cel

bogat

ne

spunea intotdeauna, mie

gi lui

Mike,

ci

,,banii

sunt un

drog".

Motivul

principal

pentru

care

a

re{uzat

si

ne

plateasca

in

perioada in

care am

lucrat pentru

el

a

fost

acela ci

nu

dorea

si

devenim

dependengi

de

ideea

de

a munci

pentru

bani.

,,Daci

deveniqi dependengi

de

bani,

mai

tirzru

vi

va

fi

extrem

de

greu

si

invingeqi

aceasta dependenga",

ne-a spus

el.

Cind, adult

fiind, l-am

sunat

din

California

pentru a-i

cere

nigte

bani,

a tinut neapirat

si

respecre

principiul

pe

care il

apli-

case

fiului

sau

;i

mie

inci

de la virsta

de noui

ani.

Nu

ne

didusc

bani

cind

fuseserim

copii gi

nu

avea

de

gind

si

o

faca

nici cinc{

l-am

sunat.

in

schimb,

a

continuat

si-mi

dea

lecqii

dure

gi

si,

mi

qina

departe

de

ideea

de a

lucra

penrru bani gi

de dependenqa faqi

de

ei.

Numea banii

un

drog pentru

ci

vedea

oameni

care erau

feri-

ciqi

cind

aveau

bani gi nefericiqi

sau

imbufnati

arunci

cind

rimineau

firi

ei. La

fel

ca

si dependenqii

de

heroini

care

devin

euforici

atunci

cind igi

injecteazd.

drogul

gi

deprirnati sau vio-

lenqi

atunci

cind nu-l

au.

,,Pizeste-te

de

viciui

banilor

gi

de forqa

pe care o

poate

avea

asupra

tan, md.

averttza

el adesea.

,,Odati

ce

te

obignuiegti sa-i

primesti,

dependenta

te leaga

de modul in

care

ii

obqii."

Altfel

spus,

daci

cineva

primeste

bani

ca

angajat,

tinde

si se

deprindi

cu felul

in care ?i

obqine,

adici.

sub

forma

unui

salariu.

T)aca

o

persoani

obisnuieste

si-si

genereze

bani

din

ipostaza

clc

liber-profesionist,

ii

va

veni

greu

si

renunre

la

felul

in

care

iqi

cigtigd venitul"

Iar

daci

cineva ajunge

si

devina dependent

de

ajutorul

de la

stat, atunci

acest tipar e

si

mai

greu

de sparr.

,,Cea

mai

grea

parte

in

procesul de

transfer

din

partca stingi

in

cea

dreapti

a

Cad.ranwlui

este

cea

care

presupune renuntarcrl

la

deprinderile

privind felul in

care

igi cigtigi

banii",

rni-a cxpli-

c^ttatdl

cel

bogat.

,,De

fapt,

e mai

mult

decit

dcbara.s:1rca

dc

urr

obicei.

E

ca

gi

cum aipunc

cepat

unci

dcpcrrrlcrrqc:."

De

aceea,

a

insistat

mereu

cu sfatul

de a

nu

munci

niciodata

l)entru

bani.

Ne-a indemnat

sa invatim

si. ne

creim

propriile

sisteme

ca

mod

de

generare

a

banilor.

Tiparele

Pentru

mine

gi

Kim,

cea

mai

grea

parte

in

incercarea

de

a

pro-

cluce

bani in

cadranul

,,P"

a constituit-o

trecutul nostru,

care

ne

rrl"geainapoi.

A

fost

greu si ne

menrinem

pe

poziqie

atunci cind

prietenii

ne

intrebau:

,,De

ce faceqi

asta ? De

ce

nu

vi

luaqi

o sluj-

bi gi nu

rezolvati

odati

rorul?"

Ne-a

fost

cu

atat

mai

greu, cu

cit

o

parte

din

noi

dorea,

la

rindul

ei,

si

ne

intoarcem la

siguranqa

unui salariu.

Tatal

cel

bogat

ne-a

explicat, mie

gi fiului

siu,

ci lumea

bani-

lor

este un sistem

de

mari proporlii,

iar noi, indivizii,

inviqim

si

operim

cu

diverse

tipare

in

cadrul

acestui

sistem. De

exemplu:

,,A"

lucreazi

pentru sistem.

,rL"

este

sistemul.

,,P"

creeaza,

deqine

si

controleazi

sistemul.

,,I"

investegte

bani

in

sistem.

Tiparul

despre care vorbe

a talal

cel bogat

esre cel din orga-

nismul,

mintea

si

sufletul nostru,

cel

in

funcqie

de care

gravitim

in

jurul

banilor.

,,Atunci

clnd

simte nevoia banilor,

un

..

A

"

isi va

ciuta

o

slujba,

un

..

L

"

va

face

ceva

pe cont

propriu,

un

..

P

'

va

dezvol-

ta

sau

va

cumpi,ra un

sistem care

produce

bani,

iar

un

.,

I

'

va

cauta

prilejul

perfect

pentru a

investi in

active care

si

genereze

si

mai

mulgi bani", ne-a

lamurit

tatal

cel

bogat.

De

ce este

clificil

sd

schimbi

wn

tipar

,,Motivul

pentru

cate

e dificil

si

schimbi un

tipar este

acela

ci.,

astdzi,

viata noastrd

depinde de

bani. in Era Agrari,

banii

mr

crau

atat de

irnporranti,

tntrucit

pimintul

furniza

hrarra,

adi-

p<rst,

calduri

gi apa

fari

a

cere bani

in

schimb.

in

Era

Industriali,

oclatzt

cc

nc-.lrn

rnutrt

la orasc,

banii

au

cipitat

semnificaqie

viclii irr.scr;i.

irr zilclc

noir.strc, pina gi

apx

cosrx

bani."

178

C,qonaNur

BANTLoR

DEvENilr

cEEA

cE

suNrETt

Page 91: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 91/169

Tatil

cel

bogat

a

continuat,

explicindu-ne

ci

atunci

cind

pornegti

la

drum,

dinspre

cadranul

,A..,

sa zicem,spre

cadranul

uP",

partea

din

tine

care

esre

dependenti

de

condiqia

unui

,,A,,

si

care

va

crede

ci

acest

pas

va

insemna

sfirsitul

vietii

se

impotriveste

gi

face

tot

posibil,rl

pentru

a impiedica

-rr"r.".

n

precum

o

persoani

care

se

ineaci pi

care

di disperati

din

braqe

pentru

a rimdne

la

suprafaqa apei,

ori

un om

exrrem

de

flemind

careva

minca

orice

numai

pentru

a supraviegui.

-,

,,Aceasti

lupti

care

se

di inliuntrul

tau face

ca

transferul

si

fie

atit.

de

dificil.

Este

bitilia

dinrre

cel care

incepi

si nu

mai

fii

gicel

care

egti

pe

cale

si

devii",

mi-a

explic

at

tataicel

bogat

prin

telef-on.

,,Acea

parte

din dne

care

inc;

tinde spre

sigurarrql

,i

"fll

n

rizboi

cu.parrea.

care

igi

doregte

libertarea.

bo",

tu

poqi

decide

care

dintre

ele va

iegi

invingitoare.

Fie

vei

construi

o

afacere,fie

te vei

intoarce

la

cel

care

ili cauti

o

slujbi

,igrrre p.rr-

tru

tot restul

viegii."

Descoperirea

pasiunii

,,Chiar

vrei

si mergi

mai

departe

?..,

m-a

intrebat

tatil cel

bogat.

,,Da",

am rispuns

gribit.

,,Atunci,

ce mai

agtepqi

?

Ai

uirat

ce

igi

propusesesi

si faci

?

Ai

uitat

ce

pasionat

erai ?

Ai

uitat

ce

,.-"'"?.rr'in

aceasti

situaqie

grea ?",

m-a

intreb

at

tatdl

cel

bogat.

,,Pei...",

am

ingiimat

eu,

puqin

surprins.

IJitasem.

Am

rimas

a.ta,

cu

receptorul

telefonului

la

ureche,

incercind

sa_mi

hmpezesc

mintea

gi

si-mi

aduc

aminte

ce

anume

rn-a

adus in

situagia

neplicuti

in

care

mi

aflam.

*,,Hai

sa

te

ajut

eu",

a

reluat

tatil

cel

bogat

cu

o

voce

tiioasi.

,,Te

preocupi

mai

mult

supravieguirea

lersoarrei

tale

decit

menginerea

visului

in

viaqi.

Teama

qi-a

alungar

pasiunea.

cel

mai

h""_

-*

{e

.a

melge

mai

departe

e acela

i"

"1qi

p;rir"

opri.,st

Ilacdra

din

inimi.

Nu

uita niciodati

ce ti-ai

prop,r,

sa faci

ii

";

,e

vezi

ci'

drumul

va

fi

mai

ug-or.

Daca

tei

"orrtinr's;

te

,r"linigtcqti

de

propria

soarti,

teama

iti

va roade

sufletul.

Numai

p,rriurL"

dl

nastere

afacerilor

prospere.

Nu

frica.

Ai

ajurs

pin'a

aici. rr,qti

179

xproape,

nu

te intoarce

acum

din drum.

Adu-qi

arninte

ce te_a

rninat

pe

aceasti

cale. Pastreazd.

aceastd,

amintire

in

inimi

si nu

lasa

ilacara

si se stingi.

vei

putea

renun(a

oricind

vei

dori...

dar

cle

ce

si

renunqi

acum

?"

.

Spunind

toate

acestea,

mi-a

urat

noroc,

apoi

a inchis

tele-

fonul.

Avea dreptate. IJitasem

de

ce pornisem

in

acea

cdldtorie.

imi

uitasem

visul

gi

permisesem

fricii

si-mi

acapareze

mintea

si

lnlma.

cu

cigiva

ani in

urmi,

vizusern

un film intitular

Flash

Dance.

O melodie

din

coloana

sonori

spurlea

ceva

de

genul

,,Fii

pasion-

at

qi

implinegte-gi

visele".

Imi

uitasem

pasiunea.

Era

timp'l

sa-mi indeplinesc

visele

sau

si

las

totul

balti

si si

revin

la

ceea

ce

eram

inainte.

Am

stat

o

vreme

in

cabina

telefonici,

rernernorind

cuvintele

tatilui

bogat:

,,Vei

putea renunta

oricind

vei

dori...

dar

de ce

si ,errunti

acum

?"

Am

decis

si

fac tot

posibilul

pentru

a-mi implini

visele

gi

si

renunt

doar

daca

ele

se

vor

dovedi imposibile.

Profesar

;i

praprietar

al

wnwi sistenn

Agadar,

dupi

ce am pus telefonul

in

furcd,

am

mai

zdbovit

citeva

clipe

in

cabina

telefonici.

Temerile

gi

lipsa

succesului

mi

copleseau,

iar

visul imi

fusese

dat la

o parte. Visul

de

a

crea

un

aldel

de

sistem

educagional.

Un

program

penrru

cei

care

doresc

si

devina

antreprenori

sau

investitor:i.

Cum

stdteam

acolo,

am

inceput

si-mi

aduc

aminte

de

perioada

in

care erarn

in

liceu.

Pe la

15

ani, indrumitorul

rneu

din

liceu

rn-a

intrebat:

,,Ce

vrci

si

te faci

atunci

cind

vei fi

mare

?

vei

urma

calea

tatilui tiu

gi

te

vei face

profesor ?"

Privindu-l

drept

in

ochi,

i-am

oferit

un rispuns

franc,

ferm

gi

plin de

convingere:

,,Nu

voi

fi

niciodati

profesor.

Este

ultimul

lucru

pc

care

l-as face."

Nu-rni

displicea

.,scoala.

O uram.

Nu

putcam

suporta

idcca

dc

a

fi

obligat

sri stau

;i

sa

ascult,

luni

la rind,

o

persoana

clc

carc

rru-rrri

grlic,t'1,

pc

('ilr'c:

nu

()

putcrrD

r-cspcctlr

si

carc

v<lrbca

dcsprcr

180

C.,rntt,li Ur BAIilILOR

'l

I

i

I

I

DEvrNrl

cEEA

cE

suNTETr

181

Page 92: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 92/169

lucruri

deloc interesante

pentru mine.

Atunci

cind

nu

chiulearn

si rimineam

totusi

la

ore, ma foiarn, ma vinzoleam

si

faceanr

giligie in

spatele

clasei.

Prin

urmare,

in

clipa

in

care

indrumitorul

m-a

intrebat

daci

intengionez

si

urmez

pagii

tatalui meu

si si-rni fac

o carieri in

inviqimint,

aproape

ca

mi-am iegir

din fire.

Nu

prea stiam,

la

acea

vreme,

ca

pasiunea

este

Lln

melanj

dc

dragoste

gi

ura. imi placea

sa

inviq,

d",

,rr"-

gcoala. Detesranr

pur

si simplu

faptul

ci

eram

obligat sa

rna

prezintla lecgii

gi

sa

fiu

programat

sa

devin ceea

ce

nu-rni

doream. lrtru

cram singurul.

Citate celebre

despre

edwca{ie

Vinston

Churchill

a spus cindva:

,,Sunr

pregatit mereu si

invig,

dar nu intotdeauna

imi

place si rni invete

alrcineva."

John

Updike

a spus:

,,strirnosii

nostri

au

dccis,

in inqelcp-

ciunea lor,

cd.

rninorii

sunt

o pacostc

nefircasca pentru piringi.

De

aceea,

au inventat

inchisori numite

gcoli,

echipate

cu

un

instrument

de torturi numit

educatie.'"

Norman

Douglas:

,,Educatia

este

fabrica

de

stat in care sc

produc

ecouri."

i{.

L. Mencken:

,,f)upi

pirerea mea, anii

de gcoali sunt

cci

mai

nefericiqi

din

intreaga

existerrta

a unui

om"

Sunt

plini

dc

sarcini

plictisitoare,

aberante,

de

numeroase

ordine neplacute

gi

de

violiri

brutale

ale

bunului-sirng

si decenrei."

Galileo:

,,Nrl

pogi inviqa

pe

nimeni

nimic;

singurul

lucru

pc

care

il

poti

face

e sa-l ajuqi

si

gaseasca

acele

lucruri iniai-rntrul

siu."

Mark Twain:

,,1{u

am li.sat

niciodata

qcoala

si

se:rrncstccc irr

educatia

mea."

Albert Einstein:

,,E

prea

multi

ecluc:ttic, rn;ri

ales

in

.scolilc

americarte."

Un dar

din

partea

tatdlwi

lnew

erudit

Fersoana

care mi-a

imparta;it

rrccstc citatc a

fost tatiil rrrcu

cc'l

cu studii sttpcrio,trc,

rlar

siirat:. l)ispr

t'trrr:r

la

rirrrlrrl

s:irr sis

I

tc'rnul...

chiar

daci se

descurca bine

in interiorul lui.

Devenise

profesor

pentru

ci

visul sau

fusese

acela

de

a

schimba

un sistem

l)crimat,

vechi

de

300

de

ani.

Din

picate, sistemul

a fost cel care

,r

invins, zdrobindu-i

visul.

S-a

inarmat

cu pasiune si

a incercat

sri

promoveze

un

altfel de sistem, dar

s-a

lovit

de

un zid impe-

rrctrabil.

Sistemul era

unul din care scoteau

bani prea mulqi

oameni

si

niciunul

dintre

acegtia

nu dorea ca

el

si

fie schimbat...

tlcsi

se

vorbea mereu

despre nevoia de

schimbare.

Poate

ci

indrumatorul meu

a

fost

un

fel de

ghicitor, caci,

,'igiva

ani

mai

tirzru, chiar

am

urmat

calea tatilui

meu.

Numai

t'i

nu l-am

urmat in

cadrul

aceluiagi

sistem. Cu o

pasiune

,rseminitoare

cu

a

sa

mi-am

creat propriul sistem.

Din

aceasti

c'ruzd,

renuntasem

la

slujba

si

ramisesem

pe drumuri"

Visul

nreu

era de a crea

un

sistem educational

in

care oamenii si

in-

vcqe

altfel.

Cind tatal

cel

erudit a

aflat

ca

eu

gi Kim

avem mari

probleme

linanciare,

striduindu-ne

si.

punem

bazele

propriului

sistem

c'ducagional,

ne-a trimis

aceste citate.

De-a

lungul

foii

pe

care

le

rrsternuse,

scrisese urmatoarele cuvinte:

,,Nu

vi dagi bituqi Cu

tlragoste,

tata."

Pini in

acel

moment,

nu gtiusem

cit

de

mult

ura tatil

meu cel

cducat

sistemul

;i

ce

le

facea

acesta

tinerilor.

Dar,

dupi gestul

sriu

de incurajare,

lucrurile

au

inceput

si

capete

sens. Pasiunea

r:are

md mina

pe

mine

atunci era aceeasi pasiune care

il

inflicirase

pe

el cu ani

in

urmi. De fapt,

ii

semdnam foarte mult

tatalui meu

si, far;

se-mi dau seama, preluasem

torqa aprinsi

de

le

el.

in

adincul

fiingei

mele eram

tot

profesor...

gi

poate

acesta

cra

motivul

pentru care

uram atit

de

mult

sistemul.

Privind

retrospectiv,

reahzez

ci am

preluat

multe de

la

ambii

rrrei

taqi.

De la

cel

bogat am

inviqat

dedesubturile capitalismului.

l)c

la

tatal cel

cu

studii

superioare am

mostenit

pasiunea de a-i

irrviqa

pe alqii.

Si,

data

fiind

aceasta

combinaqie,

puteam

face

ceva

irr

privint:r sistcrnului

cclucaqional.

Nu dorearn

9i

nici nu clis-

l)uncarrr

<lc c,rpecitntc;r rlc a

schimba

sisternul dcja cxistent.

Avclrrrt insri cttrtoslirtqt'lc'

rr('ccsllr'(:

pcntl u

e <lczvolt,r

urrtrl

trott.

CeonlNur

BAMLOR

DsvnMr

cEEA cE

suNTETl

183

Page 93: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 93/169

Anii

de

instrwire

aw

tncepwt

sd

dea

rodde

Timp

de

mai mulqi

ani,

tatil cel

bogat m-a

pregatit si devin o

persoani

care

creeazi afaceri si sisteme

de

a{aceri. Afacerea

pe

care am lansat-o

in

1,977

consta intr-o companie

de

producgie.

Am

fost

printre

primele firme

care produceau

,,portofele

pentru

surferi",

confecgionate

din

nailon

si

velcro,

in

culorii

vii.

Apoi,

am

scos

pe piaqi un

produs

numit

,,buzunarul

pentru

pantofi"

-

un

portofel

in

miniaturi, ficut

tot din

nailon

si velcro, care

putea

fi

atagat

de

gireturile

pantofilor

sport.

in

1,978,joggingul

devenise

extrem de popular,

iar

cei

care

il

practicau doreau

str

aibi

un loc in

care si-gi

puni cheile,

banii sau

cirqile de

identi-

tate.

in

acest conte"t,

"-

venit cu

ideea

,,buzunarului

pentru

pantofi"

gi

l-am

comercializat

in

intreaga lume.

Succesul nostru fulminant

a

fost

fenomenal,

dar

nu

a

trecut

mult

timp si pasiunea

pentru

linia de

produse

si afacere a

?nceput

si dispari.

S-a stins odatd"

ce

mica

mea

companie

a

inceput

si

fie

zdrobitd,

de

concurenqa

striind.

ldri

precum

Taiwan,

Coreea sau

Flong

Kong

{dceau

export cu produse

iden-

tice gi

incepeau

si cucereasci pieqele pe

care

le

dezvoltaserim

noi.

Preturile lor erau atit

de

mici, incit nu aveam nicio

gansi

in

faqalor,

fiindu-ne

imposibil

si concurim

cu

ele.

Vindeau

pro-

duse

la

prequri

mult

mai

mici

decit

costurile noastre de

pro-

duclie.

Mica

noastrl

companie se confrunta cu

o

dilemi: si

ne

lup-

tdm

cu acegti concurenti

sau si ne alaturim

lor.

Partenerii

au

realizat

ci

nu puteam face

lata

competi{iei. Companiile care

inundaseri

pia{a

cu

produse

ieftine

erau

mult

prea puternice.

S-a supus

totul

la

vot

gi

am

hotirit

sd

ne

aliturim

lor.

Tragedia

a fost

ci, pentru a

reugi

si supravietuim,

a trebuit

si

renuntim

la o mare

parte din angajalri

care

se

dovediseri

loiali

gi

sirguinciogi.

Acel

moment mi-a frint inima.

Cind

am

fost

si

inspectez noile

fabrici

pe

care

le

contractaserim

in

Coreea

gi

Taiwan,

a

mai murit

o parte din

mine.

Condiqiile

in care acci

tineri lucratori

erau nevoiqi si munceasci erau

crude

gi inunrane.

Am

vizut

cinci muncitori inghesuiqi unul intr-altul

intr-un

spaqiu pe

care noi,

in SUA,

i

l-am

fi

ofcrit unuia

singtrr.

Congtiinqa a

inceput iarigi

sa rn; mustre. Nu

doar din

cauza

rnuncitorilor

americani

de

care

am

fost

nevoili

sd

ne

despirqim,

ci

gi

din

cauza

celor

striini

care munceau acum

Pentru

noi.

Cu toate

ci

solugionaserim

problema

financiari

a

con-

curentei

striine si

incepuserim si

obginem

profituri

mari,

inima

nu-mi

mai

batea

pentru acea afacere...

context

in

care

afacetea

a

inceput

si

dea

rateuri.

Spiritul

ei

dispiruse

Pentru

ci

acelagi

lucru

se

intimplase cu spiritul

meu. Nu

imi

mai doream

si

fiu

bogat

daci

acest

lucru

insemna

si

exploatez

o

mulgime de

muncitori

prost plitiqi.

Am

inceput si

mi gindesc

la un

nou

proiect,

unul in

care

urma

sd

ii

invil pe oameni

cum

si devini

patroni, nu

salariaqi.

La virsta de

32

de

ani, erarn

pe

cale de

a

deveni profesor,

insi

atunci

nu

realizam

acest

lucru. Afacerea

a

inceput si

regreseze

nu din lipsa

unui sistem,

ci

din lipsa sufle-

tului,

a pasiunii.

itt

-o-..ttul

in

care

eu

s,i

Kim am

pornit

intr-o

noui

aventuri

in lumea afacerilor,

compania

de

portofele

dis-

piruse

deja

de pe

piaqi.

Preaiziwni

swmbre: mdri

redwceri

de

personal

in

1983, am

fost

invitat

si

gin

un discurs

in{aqa unei

clase de

MBA

la Universitatea

din

Hawaii.

Le-am

expus punctele

mele

de

vedere privind

siguranqa unei

slujbe.

Nu

le-a

placut

deloc

ce

au

auzit:.in

ciqiva

ani,

mulqi

dintre

voi

i;i vor

pierde

locul de

munci

sau

vor fi

nevoiqi

sa

lucreze pentru

salarii

din

ce

in ce

mai

nrici, fdri

a mai

avea

pafte

de sentimentul

de

siguranqa

garantat,

de

slujbi."

Domeniul

in

care

activam

presupunea

si

cilitoresc mult

in

lume, context

in

care

amvdzutcu

ochii

mei

forga

Pe

care

o

Poatc

avea

combinagia

dintre

mina de

lucru ieftini;i

inovagiile

tehno-

logice.

Am

inceput

si-mi

dau

seama

ci muncitorii

din

Asia,

Europa,

Rusia

sau

America

de

Sud

se afla

intr-o

competitic

directa

cu cei

din

America.

Am

inqeles

ca

ideea

unui

salariu

rnare

qi

a unci

slujbe

sigure

gi

stabilc

pentru

muncitori

;i

manageri

sirnpli

cr:r

una

.nrc ap"rqirrea

cleia

trccutului'

ln

curincl,

Pcntru

"

put""

fi

c:ornpctitivc

pc

plarr

global,

rnrrrilc

cornparrii

vor

fi

F

184

C,lonrrNur

tlANlr.oR

DEvr,NrTt

cEEA

cE

suNTETt

185

Page 94: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 94/169

nevoite

si recurga

la

reduceri,

atit

in privinqa

'u'rirului

clc

angajatr,

cit

si

a

salariilor

oferitc.

N*am mai

fost

chemat

niciodata

si.

vorbesc

in

faqa

stu-

dentilor

de la

u'iversirarea

din

Hawaii.

ciqiva

ani

'rai

tirzitr,

restructurarea

a

devenit

o

practica

standard.

Ori

dc cite

ori

o

corrrpanie

fuziona

cu alta rnai

lrare,

iar

personalul

crestea

excc-

siv,

avea

loc

o

restructurare.

cu

fiecare

reducere

de

personal,

anr

obser-vat

ci cei

din

virful

pira"midei

se

imbogaqesc

tor

rnai

muh,

pe cind

cei

de

labazapldtesc

prequl.

Ori

de

cite

ori aud

pe

cineva

spuni.nd

,,imi

trimit copilul

l:r

o gcoali

buna

pentru

a

ave^

sanse

si obqina

o

slujbi sigura si

sra-

bili',

ma

infiorez.

A

fi

pregirtit

pentru

o

slujbn e

o

idee

buna pc

termen

scurt,

dar nu

suficienti

pe

ternlen lung. incet,

dar

sigur,

deveneam

profesor.

Constrwi(i

un

sistem

tn

jurwl

pasiwnii

dumneaaadstrd

Cu toate

ci

firma

de

producqie

pe

care

am

deginut-o qi-n

revenit la

un moment

clat

si

a

inceput

sa

fic

iaraqi

profitabili, imi

dispiruse

pasiunea.

Tatal

cel

bogat

rezumase

in

doar

citeva

cuvinte

sentimentul

mcu

de frustrar.e

atunci

cind

spusesc:

.$coala

e de

domeniul

trecutul'i.

Este

timpul

si

construiesti ,rr

sistem

in

jurul

i'imii

tale.

claclefre

Lrn

sisrem in

jurul

pasiu'ii

tale. Renunqi

la

compania

de

producgie

si

apuci-te

si consrru-

iesti

ceea

ce

iti

doresti

cu adevarat.

Te-am

i'vatat

tot

ce

qtiu,

dar'

?nca

egti

fiul

iatilui

t;,r. i,r

adA'crrl

sr"rflet,lui, tu

si tatil

r;.r r.,n.

tegi

profesori."

Impreund

cu

soqia mea,

Kim,

am

impachefat

totul

si

nc-:rrrr

mutat in

California,

unde inrentionam

si inviqam

noi

mcrodc

tk.

predare,

astfel incit

si ne

putern

crea

afacerca

in

jurr-rl

accst()r'

metode. Dar,

inainte

de a pune afacerea

pc

picioare,

arn

rinrfls

f;ri

bani

si ne-am

trezttfira

casi.

ce

rn-a

scos

cli'accesti

sitn-

aqie

mizerd?

Acel

telefon

pe

care

l-:r'r

clat tatil,i

brgrt,

s.1irr

care

a

fost

rnereu

alanrri

de

lninc,

supararca

pc nrirrc

insurrri

q;i

rcaprinderea

pasiunii.

Curind,

am inceput

si

construim

o

noui

companie.

Era

v.,rba despre o

instituqie

educaqionali

care

utiliza

rnetode

de

l.,rcdare

dil*"trd

opuse

celo,

foiosite

in gcolile

tradigionale-

itt

Ioc

sa

le cerem elevilor

si

stea cuminqi

in

banci,

ii

incurajam

si

lic

activi.

in

loc

sa

le

predam

prin

intermediul

lecturii,

facilitam

l,rocesul

de

invigare prin

diverse

jocuri-

in loc

sa

fie

plictisitori,

ii

inde*rram

pe

indrumatorii

nogtri

si

fie

plini

de

viagi.

Tn

loc

,lc profesori,

ant

angajat

oameni

de

afaceri

care

aveau

propriile

,',,mpanii gi

care

utilizau

stilul

nostru

de predat"'

it

loc si dam

,rote^studengilor,

acegtia

erau

cei

care

dideag

note

profesorilor.

l)rci

profesorul

.nu

era aprecia.t

de cursanqi

9i

primea

note

proaste, acesta

01 era Supus

unul program

de

training

inte:nsiv.,

ori

era rugat sa

plece.

Virsta,

trecutul

educagional,

sexul

sau

religia studenqilor

nu

irvcau

nicio

important;

pentru

noi-

Tot ceea

ce

Ic

ceream

era

,loringa

sinceri de

a

invaqa gi de

a facc

acest

lucru

repede'

Din

rrceasti pricina

am

gi

reugit

sa-i

invaqam

cunogtingele

cle con*

tebilitate

dintr-un

an

scolar

intr*o

singura zi.

Cu

toate

ci

studenqii

nogrri

erau

in

majoritate

adulqi,

la cursuri

sc

inscriseseri

gi

mulqi

tineri,

printre

care

9i

lnii

de

16

ani,

care

invagau alituri

de

directori

executivi

de

60

de

ani,

bine

pl;tiqi

gi

,,u

o

educagie

inaka.

in

loc

sa

le dam

teste

individuale

pentru

a

('oncura

unul

impotriva

altuia,

noi

le cerealn

si

coopereze

in

cchipe.

Apoi,

pebaza

aceluiagi

test,

solicitam

echipelor

si

con-

..,r"r.

it tte ele.

Echipele

nu concurau

pentrLr

note

bune,

ci

pen-

trlr

o

suma de

bani

pusa

la

bataie.

Cigtigatoarea

lua totul'

oompetiqia

gi

dorinqa

de a

fi cel

mai bun

erau

aprige.

Motivarea

,,ursa.rgilor

nu

mai

intra

in

responsabilitrtqile

profesomlui"

(

)data cu

startul

competiqiei, el

trebuie

sa

iasi

din

sceni

9i

si

tlcvini

un

simplu

obr.r,r"tot'

Spre

deosebire

de

testele

tradiqionale

d.rf5grrrut.

intr-o

linigte

deplini,

cursanqii

nogtri

:rvcau

voie

sa

gipe,

si

ridi

sau

sa

plingS"

Studenqii

veneau

plifli

tlc cntuziar*

l"

cursuri.

Erau

,,incitati"

de

ceea

ce inviqau"'

qi

voiau

si invcqc tot

mai

multe.

Nc-ant

lxat

cursurile

pc

doria

subiecte

majore:

antrcprenori-

rrr

;i

ir-rvcstiqii,

adici

scctoa..lc

,,F"

$i

,,I"

ale

Cadranului'

(

).rrrrcrrii r:rlrc, tl.rt'c,ttt

s:t clcvirlai

irlstrtliti

in

acc.stc

tlorrlcrlii

ptirr

l

186

CalRlxur

BANTLoR

DEvrNrp

cEEA

cE

suNTETr

187

Page 95: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 95/169

intermediul

metodelor

de

educaqie

pe care le promovam

se

imbulzeau

pur gi

simplu

la

scoala noasrri.

Nici

rnicar

nu

apelaseram

la

publicitare. Vesrea

s-a rispindir

in mod

narural,

din

om in

om.

Cei

care-gi manifestau

dqrinqa

de

a

se inscrie

la

cursurile

noastre

erau

cei

care

vroiau

si creeze locuri

de

munci...

nu

cei

care

ciutau

o slujbi.

in

u"."

seari,

in

cabina

telefonici,

dupi

ce

rn-am

hotarit

si

nu renunq,

lucrurile

au

inceput

si.

avanseze. in

mai

puqin

de

cinci

ani,

deqineam

o

afacere

de

milioane

de

dolari,

cu 11 filiale

in

diverse colguri

ale

lumii.

Construiserdrn

un

nou

sistern edu-

ca{ional, iar

piata il

adora.

Pasiunea

ne

transformase

visurile in

realitate,

cici,

cu

ajutorul

pasiunii si

al unui sistem

bun, teama

gi

valorile

nocive

inculcate

de

algii

por

fi

invinse.

$i

profesorii

pot

fi

bogaqi

Ori

de cite

ori

ii

aud pe

profesori

plingindu-se

de faprul

ci

nu

sunt

pHtiqi

suficient,

ii

compatimesc.

Ironic

e

insi

faptul

ci

profesorii

sunt produsul

sistemului

pe

care

il

perpetueazi.

lgi

vid meseria

din

perspectiva

unei

persoane din

cadranul

.A",

$i

nu

din cadranul

,,P"

sau

,,I".

Aducegi-va

aminte

ca

puteqi

fi

orice

va

doriqi, in

oricare

dintre

cele patru

cadrane...

chiar

gi

profesor.

Putem

fi

orice ne

d,orim

Cei mai

mulqi

dintre

noi

au posibilitatea

de a obqine succesul

in

orice

cadran. Totul

depinde de

cit de hotirigi

sunrem si

devenim

oameni

de succes.

Sau,

aga cum

spune

a

iatll

meu

cel

bogat,

,,Nu

tearna

construiegte afacerile, ci pasiunea".

Dificultnqile

cu

care ne

confrunrim

arunci

cind

dorim si

schimbim

cadranele

se

gisesc in rrecurul

nosrru. Mulqi

dintrc

noi

provin din farnilii

in

care senrimentul

de teama era

utilizat

ca prim

stimulent

pentru

a gindi

sau

actiona

intr-un

anurne

fel.

De

exemplu:

,,Ji-ai

ficut

temele

?

Daci

nu-qi

faci

remele, vei

fi dat afari

din

gcoali

gi

togi

prietenii

tai

vor

ride

pe

seama ra."

,,Dacd

vei continua

sa

te

strimbi, iqi va

riminc

fatra strirn[ri."

$i

clasicul:

,,Dacd.

nu iei note

bune,

nu

vei

purea

si-qi

gisegti

o

slujbi

sigura gi stabili,

cu

muke

beneficii."

Ei

bine,

mulqi

tineri obqin, astlz;,

nore bune la

gcoali,

dar

slujbele

sigure

;i

stabile

sunt

din

ce

in

ce

mai

pugine,

la

fel

ca gi

Itcneficiile,

cum

ar fi

de pilda

programele de

pensii. Tot

mai

rrrulqi

oarneni, chiar si

cei

cu

rezultate bune

la

scoala,

trebuie

sri-gi

urmeze

propriile

interese

si

nu

si

caute

o

slujbn unde

vor

scrvi

interesele

altora.

Partea

stkngd

e riscantd

Am

numerogi

prieteni

care

inci

se afli

in

ciutarea siguranqei,

irttr-o

slujbi sau

intr-o

funcgie

anume.

Ironia sorqii

face

ca

rrrarsul

tehnologiei si

avanseze

intr-un ritrn

din ce

in

ce

mai

rapid.

Pentru

a

men{ine

pasul

cu piala

locurilor

de

munci,

liccare

persoana

in

parte trebuie

si se

specializeze in tehnologi-

ilc

de

ultimd, ord".

Prin

urmare, dacl,

tot va

trebui

si

vi

re-specia-

lizagi,

de

ce

nu

v-a{i

aloca

o parte

din timp pentru ainviqa apti-

tudinile necesare

succesului

in

partea dreapti a

CadranwlwiT

l)aca

oamenii

ar putea

vedea

ce

vld eu in

cdlitoriile

pe care

le

l'ac in

lume,

si-ar

lua

gindul de

la

siguranqa

unei slujbe.

Siguranqa

e un

mit. invigaqi

ceva diferit si

incepeqi

si

cucerili

rrceasti

lume noua.

Nu

vi ascundeqi de

ea.

in

opinia

mea,

riscul

este enorm si pentru

liber-profesionigti.

[)aci

se

imbolnivesc

sau

se

rinesc, venitul lor

este primul

care

;rre de

suferit.

Pe misura ce imbdtrinesc,

intilnesc

tot mai mul1i

liber-profesionigti

de

virsta mea care

sunt

epuizaqi

psihic,

men-

tal

;i

emoqional

in

urma

muncii

intense

pe

care

o

depun.

Cu

cit

c

mai

mare oboseala

pe

care

o

resimte

o

persoani,

cu

atit

se

simte

mai nesiguri, in

timp ce

riscul

apariqiei

unei probleme de

sini.tate creste.

Partea

dreaptd

e muh mai.

sigwrd.

O alti

ironic

este

aceea

cd viaqa e

mult

mai

siguri

in par:tea

rllcapti

t

Cadran.ului.

T)c

cxcmplu,

daci

dispuneli

dc un sistctn

Page 96: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 96/169

Page 97: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 97/169

192

CeoRexur

BANtloR

Page 98: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 98/169

,,E

musai

si cumperi

acum, pentru

ca

prequrile

vor

cre$te

mereu.t'

ir

,,lmbogage$re-te cu

rabdare."

,,Intinde-te

doar

cititi

permite

plapurna.o'

Daca

veqi

acorda

o

parte

din

timpul durnneavoastri

studicrii

;i

dobindirii

aptitudinilor

necesare

pirqii drcpre

a Caclranului,

veti

constata

ca

afirmaqiile de

mai

sus

sunr roral

iipsite

de

sens.

Poate

cd ele au

logici

pentru

cineva

din partea stinga, nu

insa

Ei

pentru

cei

din

partea

dreapti. Faceqi

orice doriqi, acceleraqi

oricit

este

posibil

ritmul,

produceqi ciqi bani vreri,

dar

nu incer-

cati

si

evitaqi

sacrificiile.

Prequl

trebuie pl;tit. Puteqi

gribi paqii

oricit

doriqi,

dar

gineqi

minte:

nu exista

scurtaruri.

Aceasta

carte

nu

oferi

raspunsuri.

Aceasti

carte trateazfi,

provocirile

si

obiectivele

financiarc

dinrr-un

puncr

de

vederc

diferit.

Nu

se pune

problema

ca

un puncr

de vedere sa

fie

nrai

bun

decit

altul,

ci

ci

intotdeauna

e

bine sa existe

rnai multe

vi-

ziuni

asupra

unui

singur subiect.

Citind

capitolele urmi.toare,

veti

incepe

si

priviqi

finanqele,

afacerile

si viaqa

dintr-un

alt

punct

de

vedere.

CAPITOLUL

8

Cwm md

tmbogd,{esc?

Cind

sunt

intrebat:

,,Cum

agi

gisit

formula

imbogigirii?",

rispund

intotdeauna:

,Jucind

Monopoly

clnd

eram

mic".

Unii

cred

ci

glumes

c,

tar

alqii

agteapti

sa audi

poanta,

crezind

ci tocmai am

inceput si spun

un

banc.

$i

totugi,

rispun-

sul

meu

nu

se vrea deloc a fi o glumi, ci este cit

se

poate

de

sericrs.

Formula

imbogiqirii

drn

Monopoly

e simpli

gi

funcgio-

neazd.la

fel

de

bine

in

realitate pe

cit

o

face in

joc.

Patru

case aeni.... wn hotel

rogw

Poate

vi

amintigi

ci secretul

prosperitiqii

la

jocul

Monopoly

cste acela

de

a cumpira patru case

verzi,

care trebuie apoi

vin-

clute

in

ideea

de

a

obqine

banii

neces

ari achizigionirii

unui

mare

hotel roqu. Asta

este

tot

ce trebuie pentru a

avea

succes,

iar

eu

gi

sotia

mea

am utilizat aceeagi

formuli

de

investiqie

pentru a

ne

irnbogaqi.

Cind

piaqa

proprietigilor

imobiliare

mergea

prost, am

cumpirat cit

de

multe cisuqe am

putut

cu

fondurile

limitate de

carc dispuneam. Cind

piala gi-a revenit,

am

vindut

cele

patru

c:rsc

vcrzi

qi

am

cumpirat

hotelul

rogu si

impunitor. De atunci,

ruu a rnai

trcbuit si

muncim niciodata,

dcoarece

fluxul

monetar

T

$

i

94

CanRrrNur BANTLoR

Cuu uA

iunocAllsc ?

19t

Page 99: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 99/169

pe care

il

genereaza

hotelul,

cornplexeie

de

apartamente

gi

depozitele ne

susqine

financiar

stilul

de viaqi.

Fwnc{ianeazd

gi

cw ltanzburgeri

Daca

nu

vi

plac

pnoprietatiie

imobiliare,

tot ce

trebuie sa

faceqi

e

si

preparati hamburgeri,

si

construi{i

o

afacere

in

jurul

lor

;i

sa

lansagi

a

francizd.. in

ciqiva ani, profitul din

ce in ce

mai

mare

vi va oferi mai rnulqi

bani

decit

veqi putea cheltui.

Iati

ce

sirnpli

poate

fi, in realitate,

calea

cdtre

o

avere fabu-

loasa.

Cu

alte cuvinte,

chiar

daca

lurnea

de

astdzi este

ultra-

tehnologizatd,

principiile

imbognqirii rarnin

simple

9i

nesofisti-

cate.

Ag spune

ci acestea

sunt principii

de

viaga

elementare.

Dirr

picate,

atunci

cind vine

vorba

de

bani, chestiunile elementarc

devin

complicate"

Eu

unul, de pildi,

nu vad

niciun

sens

in a-i oferi unui

om

cr

scutire de

taxe

pentru a

pierde bani

gi pentru

a-gi trai tot

resrul

vieqii

in

datorii.

La

fel

de

f;ri

sens

rni

se

pare

si-qi consideri

casa

drept un activ,

cind de

fapt

este un

pasiv care te seaci

de bani

zi

de zi. Si

ai

un

guvern

care

cheltuiegte mai

mult

decit

colecteazi

din taxe

sau si

trimiqi

un

copil

la gcoala

pentru

a

studia

in spe-

ranga

obqinerii unei slujbe,

fira

a-l

invaga

absolut

nimic desprc

bani,

mi

se par

lucruri la

fel de ilogice"

E

wgar

sd

faci

ce

fac

cei bogali

Si

faci

ce

fac

oarnenii bogagi e u$or. Unul dintre

motivelc:

pentru care

existi atit

de

mulqi

oameni

instiriqi

care nu au avut

rezuNtarc

prea bune la

scoall

este acela

ci

partea

activi

din

prcr

cesul

de

imbogagire

este

extrem de simpli. Nu

trebuie sa

mergi

la gcoala

pentru

a

te irnbogaqi. Fartea

activi din

drumul

splc

prosperitate nu

este

nici

pe departe o

gtiinqa

astronomici.

Doresc

si vi

recomand

cartea

Tbinb

and

Gro'u Ricb

(Dc

l,t

idee

la bani)

a

lui

Napoleon

Hili"

Am

citit-o

in tincrcqe.si

e

:.Lvut

o

mare

influenqa asupra

direcqiei

pc carc am

unrrat-o

irt vi:r1:r.

Tatil

cel

bogat

a

fost

cel

care

m-aintlcntnrlt

s-()

citcsc, ilc('.rstrl

li

multe

altclc clc

fclutr

ci.

Existi

un motiv

bine

interneiat

pentru care

cartea se

inti-

tuleaza De

la

idee

la

bani

gi nu

,,De

la

munci

la bani"

sau

,,De

la

slujbi

la

bani".

Acela

e

ci

oamenii care muncesc

din greu

toata

via\a nu devin

niciodati

bogaqi.

Daca

vregi

sa va

imbo-

gigigi,

e

necesar

sa

,,g?ndigi".

GAndiqi

independent,

nu gregar.

Nu va luaqi

dupi

turmi..

In

opinia mea, unul

dintre bunurile

cele

rnai de preq ale

oamenilor

bogaqi

e

faptul

ci

gindesc aldel

decit

ceilalgi.

Daci faceqi

ce fac

toqi

ceilalgi,

veli

ajunge

si

aveqi

ce

are

toata lumea. Iar

cei mai mulqi au

doar ani

la

rind de trud5,

taxe

incorecte

gi

datorii pe

viaqa.

Cind

cineva

mi intreabi:

,,Ce

trebuie

sa

fac

pentru

a

mi

muta

din

pafiea stingi a Cadranwlui

in

partea

dreapti

?",

eu

raspund:

,,Nu

ceea ce

faci

necesita

o

schimbare,

ci

felul

in care

gLnde;ti.

Cu

alte

cuvinte,

e

vorba despre

ce

trebuie safii

pentru

e

putea

face

ce

trebuie."

Va doriqi

sn

fiqi

genul

de

persoani

care crede ca

achiziqionarea

I

patru

case

verzi

si, apoi,

a unui

hotel

rogu e

ugoara? Sau

vregi

si

figi cipul

de

om

care crede

ci

aceste

lucruri

sunt

dificil

de

rea-

hzat?

Cu ani

buni

in

urmi,

m-am inscris la

un curs

de

stabilire

a

.rbiectivelor.

Se intimpla

pe

la

jumitatea

anilor

'70

gi

nu-mi

venea

si cred ci

scot

din buzunar

150

de

dolari pentru

a-rni

petrece

superbele

zrle

de simbita

gi

duminici

invaglnd

cum

sa-mi

fixez qelurile.

Mi-ar fi

plicut sa

fac

surfing,

nu

si stau

pe

scaun

gi

si platesc pe cineva

pentru

a

ma invaqa

cum si-mi

sta-

bilesc

obiectivele.

Am

fost

cit pe

ce

si

renunq

de

mai multe ori,

dar

lucrurile

pe

care

le-am

inviqat

la

cursul acela

m-au ajutat

sa

rcaltzez

ceea

ce-mi doream

in

viaqa.

Instructoarea

a

scris

pe

tabli

aceste

trei

cuvinte:

E$Tr-FACr-Ar

Apoi, ne-a

spus:

,,Obiectivele

reprezintd. partea.Al

a

acestei

lrr'rrrulc.

Obiective precum a ayea un

corp

armonios,

a

avea o

r

clrrqic

idcala, a avea milioane

de

dolari, a deqine o

avere uriagi

siu"l

rl irvcil un rcl)Lu'nc.

Oclati cc

oarncnii

igi

dau seama

cc

vor si

:rill;i, e<licii

olrit't'tivul, irrccl'r.si

cnurncrc

ltrcrtrrilc pc carc

trcbuic

;

196

CRonenul

BAMLon

Cuu

mA

iMBociTESC? 197

Page 100: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 100/169

sa

le

facd.

De

aceea,

mulqi

obignuiesc

sa-gi ?ntocmeasci

listc

cu

lucruri

de

fcicwt.

igi

stabilesc

un obiectiv,

dupa

care

incep

s,r

treaci

la

actiune."

S-a

referit

mai intii

la

qelul

privind corpul

annonios.

,,1)c

obicei,

oamenii care

vor

si aibi

un corp

atragator incep

sa

qirrrr

un

regim

si

n-rerg

la

sala de fitness.

Toate

acestea

dureaza

ci.tcv;r

sdptimAni,

dupi

care cei

mai

rnulqi

dinrrc

ei

revin

la

vechile obi

ceiuri

alimentare, indopindu-se

cu

cartofi

prajiti sr pizza, iar

in

loc

sa se duca

la

sala

de fitness,

srau

in

fotoliu gi

se

uiti

la

telcvi

zor.

Acesta

este un

exemplu

de

a

face

?n

loc de

a

fi."

,,Nu

regimul

este important,

ci

ce

trebuie

si

fii

penrm ;l

respecta

acel

regim.

Cu toate accstea,

an cle an,

rniiioane

rlr,

oameni caut;

dieta perfecta

pe

care

si

o urrnezc

pentru

a shlri.

Se

concentreazepe ce

trebuie

sa

faca

si nu

pe ce trebuie

sa

fie.

IJn regim,

oricit

de

bun

ar

fi

cl,

nu

va

da nicioclati.

r:ezultate

dat'rr

mentalitatea

rimine

aceeagi", a

continuat ea"

Apoi

a

folosit

golful ca alt

exemplu:

,,Sunr

mulgi

cei carc

iqi

curnpari un nou

set

de crose de

golf

in

speranqa

ci

acestea

ii

vor'

ajuta sa-gi imbunatageasci

jocul.

Ei

nu

gtiu ca

atitudinea,

mcn

talitatea

gi

convingerile lor

sunt

cele care

conteazi

cu adevira(.

Un

jucitor

mediocru

cu

un nou

set

de crose rimi.ne

tot

un

jucli

tor

mediocru."

A

urmat subiectul

investigiilor:

,,Nu

puqini

sunt

cei care crcrl

ci vor

deveni bogaqi

odata ce vor incepe

si cumpere

foncluli

mutuale

sau

acqiuni la

bursa. Ei

bine, sirnpla

cumpirare

a un()r

acfiuni, fonduri

mutuale,

proprietati

imobiliare

sau

obligaqiurri

nu

vi.

face

bogat.

Facind

ceea

ce

fac investitorii profcsionisti rrrr

vi

asiguraqi

in

mod

obligatoriu

succesul

financiar.

O persc,,rrr,r

c^re

are

mentalitate

de

pierzitor

va

esua

intotdeauna, indifcrcrrt

ce fel

de acqiuni,

obligaqiuni,

proprietigi imobiliare

sau fondrn

i

muruale

cumpir5.."

Urmatorul

exemplu a fost

cel

privincl gasirca partcrrcrulrri

ideal

in

dragoste:

,,Foarte

mulqi

oameni

merg

in

barur:i,

la

scr-vi

ciu

sau chiar

la

biserici

in

speranta ci-gi vor

gisi

jurn:itatcrr,

l)(:r'

soana

la

care

au visat intotdeauna.

Asta

c crccll

cc

fat'.

Sc

ellrr

mereu

?n

ciutarea persoanei potriuitt:,

in

loc

sri

l)r,

ci

l)('r's()rur,l

;,rotriviti."

Iati unul dintre

exemplele

ei

despre

reiagii:

,,tn

rnariaj, unul

rlintre

cei doi

rnembri

ai cuplului

incearci

si-l schimbe

pe

,'clilalt,

in ideea

de

a

aveao relagie mai

buni.

in

loc

sa

incerce

si

,rrodifice

personalitatea

celuilalt, lucru care

duce de

cele

mai

,rrulte

ori

la

certuri,

mai bine

s-ar schimba

mai intii

pe sine. Nu

v:i

axagi

eforturile pe cealalta

persoani,

ci pe gindurile

pe

care

le

.rveli despre

ea."

+.

In

tirnp ce instructoarea vorbea despre

relagii, mintea mea

a

inceput

sa hoinireasci, f;cinclu-mi.

si

rna

gindesc

la numerogii

,rrmefli

pe

care

i-am

intilnit de-a

lungul anilor,

persoane

care

voiau

si

schimbe

lumea, dar care

nu

au

realizat.

nirnic in viagi.

l)o.r9au

si-i

faci

pe toqi

ceilalgi

sa se

schimbe,

nu

insi s,i

pe

ei

I

nslsl.

Cind

a

venit

vorba

despre

bani,

ne-a

spus

a$a:

,,in

privinga

l,anilor,

mulgi

oameni

incearci

sd

facd

ce

fac

cei bogagi

;i

si aibd

t'c

au cei

bogaqi.

Prin

urrnare,

igi

cumpari o

casi

gi

o

magini

care

1',ar

ale

unui om bogat,

iar pe copii

ii

trimit

la

gcolile unde

invaqi

liii

gi

fiicele

bogaqilor.

Din

aceastd

cauzd",

singurul lucru

care le

limine

de

fdcwt

e si

munceasca

9i

rnai

mult

gr

sa

aib,i datorii

gi

'nai

mari,

context

in care

sunt

nevoiti

si depuna

noi

gi noi

efor-

turi...

ceea ce oarnenii

bogaqi nu

prea

fac."

Am dat

aprobator

din

cap, de la

locul

meu

din spatele

clasei"

'l'atal

cel bogat

nu

folosise aceleagi cuvinte

pentru a-mi explica

irceste

lucruri,

dar

irni

spunea

adesea:

,,Oarnenii

cred ci, trudind

l)cntru

bani,

vor deveni

intr-o bund

zi

bogagi.

Itt

cea

mai mare

l)arte

a cazurilor,acest

lucru nu

se

intimpli. Munca

nu ii

va face

bogagi,

ci

obosiqi.

Ei numesc

asta

<<

a

line

pasul cu

familia

lonescu

din

vecini,r, dar,

dacd.

ar

fi rnai

atenqi, ar observa

ci

nrcrnbrii

acestei

familii

sunt

epuizali."

in

tirnpul

cursului

acela

de

weekend,

multe

dintre

sfanrrile

tatalui

rneu bogat au

inceput

si

capete

sens.

Pe

o perioadi

de

rnai

rnulqi ani, traise

modest.

in

loc

si

munceasca intens pentnr

.r-;i

plati

facturile,

muncea

pentru a achizigiona

active.

Daci

l-aqi

li

vizut

pc

stradi,

nu s-ar

fi distins

in niciun fel de

ceilalqi

<,rrrncui.

Nu

conclucca o

masini

luxoasi,

ci

o simpli camioneti.

Ayrcri,

intr'-o

lruni

z.i,

in

jurul

virstci dc

30

de

ani,

a

rizbrt,

irrtrinrl

pt'st't'rrir

l)r'('('un'r

o

trtlsini tlc

ficut lrani. A ficut

fur<lri

198

C,loR.q,Nur

BANTLoR

Cuu

uA

iunocAlrsc?

199

Page 101: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 101/169

atunci

cind

a

cumpirat

una

dintre

cele

mai valoroase

propriet{1i

imobiliare

din Hawaii.

Abia

dupi ce

i-a

apirut numele

in ziarce

oamenii

gi-au dat

seama

ci acel

b;rbat modesr

qi

ticut

deqincr

multe

alte

afaceri

si

numeroase

proprietiqi

imobiliare.

Nu vof-

bea

mult,

dar atunci

cind

o

ficea

bancherii il

ascultau. Puqini

au

fost

cei care

au vdzut

casa simpli

in

care locuia. Abia

dupi

cr

banii

au ?nceput

si-i

curga cascadi

in

cont,

a

cumpirat o

cagl

mai

mare pentru familia

sa.

Nu

s-a

imprumutat,

ci a

platit

cu

bani

gheaqi.

Dupi

acel

curs

privind stabilirea obiectivelor,

mi-am

dlt

seama

ca

mulgi

oameni

incearci

sa

facd

gt

sa

aibd

ceea ce

cred

ei

cd fiac;i

au oamenii

bogagi. Deseori, isi

cumpi.ri

case

mari

qi

investesc

in

acqiuni, intrucit

aga

igi inchipuie

ei

ci

fac bogaqii,

Ceea

ce

incerca

tatal

cel bogat

sa-mi spuni era

c5,,

daca aceqti

oameni ii imitd in

acqiuni

pe

bogaqi,

dar

rimin

la

mentalitatea

ti

credintele

unui

sirac

sau ale

unui individ

din clasa

de

mijloc,

vor

sfirgi

prin

a ayea

ce

au cei

siraci

gi

cei

din clasa

de

mijloc.

,,F,qti.

faci-ai"

incepea

si aibi

sens.

Cadranul

banilor se referd

la ceea ce egi... nu ld

f.

ceea

ce

lact

Transferul

din

partea

stingi

?n

partea dreapti

a

Cadranului

qine

nu

de

ceea ce

,,faci",

ci de

ceea

ce

,,e$ti".

Important

nll

e

ceea ce

fac

cei

din cadranele

.P"

gi

,,I",

ci

felul

irr

care gindesc,

ce

sunt

ei

in

adincul

sufletului.

Vestea

buna

e ci

nu vi costa

niciun

ban

si vi

schimbaqi felul

rlr,

a gindi. E gratis Vestea

rea

e cd,

uneori,

e

foarte

greu

si

rchimbi

acele

credinqe

adinc

inridicinate legate

de

bani,

rrrostenite

din

generaqie

in

generaqie, dar si cele predate de

citre

lrricteni, colegi

de la

locul

de

munci

sau

profesori,

la

gcoali.

$i

totusi,

schimbarea este

posibill.

Acesta

e

cel

mai

important

rrrcsaj

al cirqii pe care

o

aveli

in

fagi.

Nu e o

carte de

tipul

,,Cum

sii

faci"

sau

,,Ce

trebuie si

faci" pentru a

deveni

liber

din punct

rlc

vedere financiar.

Nu

va

spune

nici

ce

fel

de

actiuni

si

cumpiraqi sau

care

sunt

cele mai sigure

fonduri

mutuale.

Cartea

tlc

fagi se

referi in primul

rind la

consolidarea gindurilor

(11$TI),

astfel incit

sa

putegi

trece la

acgiune

(FACI)

gi

sa

<lcveniqi

liber

din

punct de vedere

financiar

(AI).

Sigwranga

-

problema

celor

din

cadrannl

,,A"

Generalizind,

persoanele care

cauti

si

se

instaleze

in

cadra-

rrul

,,A",

atunci cind

vine vorba

de

bani, apreciazd foarte mult

siguranqa. in

cazul

lor,

de cele

mai multe

otir.

intimpli

ca

banii

sri nu fie

la

fel de importangi precum

siguranga.

Igi

pot

asuma

r

i.scuri

mari in

alte

sfere

ale viegii, cum

ar fi

de

pildn practicarea

l)erasutismului,

nu insa

gi

atunci

cind

e vorba de

bani.

Perfecgionismwl

-

problemd

celor din cadranul

,,L'o

Din

nou,

generalizind...

persoanele

care actleazdin

segmen-

tul

,,L",

dar care

igi

doresc

si se

mute

in

partea

dreapti

a

Oadranwlui, au

o

mentalitate

de

tipul

,,Fi totul

pe

cont pro-

priu". Le

place

si

faci

totul

de

unii singuri pentru ci

simt

nevoia

si

se asigure

cd

treaba

este

ficuti

,,aga

cum

ffebuie".

Si, din mo-

n.rcnt

ce

le vine

foarte

greu si giseasci

pe

cineva care

sa faca

lr,rcrurile

,,asa

cum

trebuie",

fac

totul pe

cont propriu.

Pentru mulqi

,,L"

,

adevdrata

problemi.

este

,,controlul".

Simt

tot timpul

ncvoia

de

a

avea

situaqia

sub

control.

Nu suporti

si

Irca

grcqcli.

f)ar qi

rnai

mult detesti acele persoane

care

fac

grcr;cli

Ei

lc

pritcaz,i

rcputaqia.

l)c aceca, mulqi

,,1-"

ajung

si

2OO

CE,INENUT

BANILOR

Cuu uA

iMBocATEsc? )n't

-

l

i

Page 102: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 102/169

atinga excelenta

in

ceea

ce

fac

si

tot de aceea

ii

angajaqi

pentru

g

indeplini

anumite

sarcini.

Vi

doriqi ca

dentisrul dumneavoasrr.il

si

fie

un

perfecqionist.

Vreqi ca

avocarul la

care apelaqi

si fie

urr

perfecgionist. La

fel

gi

in

cazul unui

neurochirurg

sau al

unui

arhitect. Penrru

acesr

lucru

ii

pl;tigi.

Acesra

esre

puncrul

lor

forte.

Dar,

in

acelagi rimp,

esre

gi slibiciunca

lor.

Inteligen{a

emo{ionald

A

fi

om

inseamni,

in mare

pafte,

a fi

uman.

A fi

urnan

inseamni

a

avea

sentimente. Avern

toti

aceleagi

sentimcnte.

Cu

togii

simqim teama,

tristelea,

furia,

dragostea,

ura)

dezamigirct,

bucuria

sau

fericirea.

Ceea ce ne individuahzeaza

este

felul in

care

reactionim

in

fata acestora.

Cind vine

vorba

de

risc

financiar,

incerci.m

cu toqii

senti-

mentul

de

teama...

chiar

qi

cei bogaqi.

Diferenga consti

in

reacgin

pe

care

o are

fiecare

in faqa fricii. in

cazul

multor

oameni, sen*

za\ia

de teami

genereazi.

ginduri de

genul:

,,Mergi

la

sigur. Nu-1i

asuma

riscuri."

in

cazul

altora,

in

special

al celor

din

parrea dreapta

rr

Cadranwlwi,

teama

de

a

nu

pierde

bani

di

nastere

gindului:

,Joaci

inteligent. invaqa

si

minevrezi riscul."

Acelagi

sentimenq

altfel

de

ginduri...

un altfel de

a

fi.".

un alt-

fel

de

a

face...

un

altfel de a avea.

Teama

de a

nu pierde

bani

Dupd

pirerea me4

c^Ltza majora

a

problemelor

financiare <.:u

care se

confrunti

oamenii

este tearna

de a

nu

picrcle

bani.

l)in

pricina

acestei

frici,

ei

acgioneazd,

exagerar

de

precaur

sau

incearci

si

qini

torul

sub

control,

ori pur

gi simplu isi prccleu

banii unui asa-zis

expert,

dupi

care

se

roagi

si spera

ci banii vor

fi la

locul

lor

atunci cind vor

avea

nevoie

de

ei.

Daca

teama

vi

qine

prizonier in

unul

dintre

cele patr"u

ct,

drane

financiare,

vi

recomand

si

cttrqr

Emotional

Intelligent'r,

(Inteligenla

emopionald)

de

Daniel

Golen-ran.

in

irc:crsti

(-ar'[c,

autorul

oferi

rispunsul

la

o

intrebarc

vcchc

clc

scc<>lc:

rlc cc:

oamer-rii

care

obtin rczultatc

fclartc

btrnc

la sco,rl,i

rrtr sr.tlt:sc:rrr'..'rr

I

l

I

l

l

1rc

plan

financiar

in

lumea

reala?

Rispunsul:

penrru

cn le-ui

crnotional

il

covirseste

pe cel

rational.

Din

aceastd

cauzd.,

per-

soanele

care

isi

asumi

riscuri,

caretac

gregeli

iar

apoi

o

iau

Je

la

t'rpit

se

descurca

mai

bine

decit cele

care

au

invaqat

si

nu

faca

gregeli

si

si stea

departe

de tot

ce

e

riscant.

Prea

mulgi

oarneni

,rbsolvi

scoli cu

nore

mari,

fera

afi

pregntiqi

din

punct

de

vedere

crnotional

si-gi

asume

riscuri...

mai

ales

riscuri

financiare.

Motivul

pentru

care,

de

obicei, profesorii

nu

sunt

bogali

esre cj.

.rctiveaza

intr-un

sistem

care

aplici.

pedepse

celor

care

fac

greseli.

Mai

mult,

ei

insisi

sunt

oameni

guvernagi,

pe

plan

crnotional,

de teama

de a

nu

facc

greseli.

Dar

pentru

a

putea fi

liberi

din

punct

de

vedere financiar,

trebuie

si

invata'r

curn

sa

l'rcem

gregeli

si cum

si ne

comporr;m

in

fa{a

riscului.

Daci

oamenii

igi

perrec inrreaga

viati

sub presiunea

fricii

de

,r

nu

pierde

bani,

ternindu-se

sa

faca lucrurile

altfcl

decit

ccilahi,

rrtunci le

va

fi

imposibil

si se

imbogiteasci...

chiar daci

drumul

c

simplu:

cumperi parru

case

verzi

gi

le vinz.i

?n

schimbul

unui

hotel

mare

si rosu.

IQ-wl

emolional

e

mai

pwternic

Dupi

ce

am citit

cartea

lui

Goleman,

mi-am

dar

seama

ca Ie-ul

f

inanciar

este 90"/o IQ

emoqional

si

doar loYo

informaqie

rehnica

privind

finanqele

sau

banii.

La

un momenr

dat,

Goleman

il

ci-

tcazipe

Erasmus

din Rotterdam,

umanist

din

secolul

al

XVI-lea,

autorul

unei scrieri

satirice

pe

tema

conflictului

peren

dintre

raqiune

si

sentimente.

In

lucrarea

sa,

autorul

utrhzeazd,urr

raport

tlc

24la

1

pentru

a

compara purerea inteligenqei

emotionale

faqa

<lc

cea

a

inteligengei

raqionale.

Cu

alte

cuvinte,

cind

aring

o

irrtensitate

maximi,

sentimentele

sunt

de

24

de ori

mai

puternice

decit

ragiunea.

Ei

bine,

nu-mi

dau

seama

daca raportul

este

unul

corect

sau

nu,

dar

poate fi

relevant

in

compararea

putcr.ii

gindirii

emotionale

cu cea

a gindirii

ralionale.

24:l

I

ntcl

i

gcr r

1ri

c'rrroqio

nllri

:

I

r r

tcli

gcrrqi

rationrrli

202

C,toReNur

BANILoR

Cuu

ue insocATrsc?

203

Page 103: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 103/169

Suntem

fiinqe

umane

gi

nu cred

ca

existi

om

care

si

nu

{i

triit

momenre

in

viagi

cind

sentimentele

au

coplegit

gindirea

ralio-

nala.

Sunt

sigur

ci

mulqi

au

trait

clipe

in

care:

1.

Au

spus

la

minie

lucruri

pe

care

apoi

le-au

regretat'

2.

Au

f-ost atragi

de persoane

cu

care

igi

dideau

seama

ca

nu

se

potrivesc...

gi

a"

continuat

si

aibi

o

relagie cu

ea

sau,

9i

mai

grav,

s-au

cisatorit

cu

aceasta.

3.

Au

ilarr,

,"., at

vdzut

persoane

care

nu-gi

puteau

stipini

lacrimile,

pentru

ci

au pierdut

Pe

cineva

drag,

4.

Au

ficut

in

mod

deliberat

ceva

riu persoanei

iubite,

pen-

tru

ca

se

simqeau

riniqi.

5.

Au suferit

ditt

dtagoste

gi

n-au

reu;it

sa-gi

revini

decit

dupi

mult

dmp.

Acestea

sunt

doar

citeva

situagii

ilustrative

in

care

senti-

mentele

se

dovedesc

mai

puternice

decit

raqiunea'

Sunt

cazuri

in

care

serrti-errtele

depaqesc

raportul

de

24:1,

ele

fiind

denumite:

1.

Dependenqe,

Precum

mincatul compulsiv,

fumatul,

sexul,

mersul

la cumpirituri,

drogurile'

2.

Fobii,

precum

frica

de

gerpi, de

inalqime,

de spagii

inguste,

de

intuneric

sau

de striini.

Acestea

9i

alte tipuri

de

comportament

aseminitoare

sunt

guvernate

tOOy"

de^serrtiment..-i.,

cazul

dep-endenqelor

9i

al

iobiilor,

purerea

gindirii

ralionale

e

aproape

nule

in

faqa

gindirii

emotionale.

Fobia

de

;erpi

Cind

luam

cursuri

de

pilotai,

aveam

un

prieten

ciruia

ii

cr:t

foarre

frici

de

gerpi.

in timpul

unei

lecqii

despre

curn

si

supravieguim

in selbeticie

in

caztl

in

care

suntem

doborili,

prtfeso..rl

a

adus

in clasi

un

garpe

inofensiv

dc

gradina

pcntru

i

ne

ardta

cum

il putem

minca.

Prietelul

rtcLl,

()In

in t'ntit

firea, asarit

de

p"

,."rrn,

a

inccpttt

si

qipc

r;i

a

{:trgit

<lin strli'

Nrr

s-a

putut

controla in

niciun fel.

Nu

numai

ca

fobia

sa de

;erpi

era

{oarte

puternicd, dar gindul

ci

un

garpe

mai poate

fi

;i

mincat

l-a

afectat

atit

de

mult,

incit

i-a

fost imposibil

sd

mai

rimini in

clasa.

Fobia de

bani

Cind vine

vorba de riscul

financiar,

amvdzut

oarneni

care au

exact

aceeagi

reacgie. itr

loc

si

aprofundeze

subiectul

investigi-

ilor,

ei

sar

de

pe

scaun,

qipa

;i

fug cit

ii

qin

picioarele.

Cit

despre bani,

existi

multe

fobii emo1ionale...

prea

multe

pentru a le

enumera

atci.

Le am

gi

eu.

Le aveli

9i

dumneavoas-

tri.

Le

avem cu toqii.

De

ce?

Pentru cd,,vd"place

sau

nu, banii

sunt

un

subiect

emoqional.

Din aceastd"

cauzd.,

mulqi oameni

nu

pot gindi

raqionaL atunci

cind vine

vorba

de

bani.

Daci

nu

sunte[i de

aceeagi

pirere,

daci

nu credeqi ci

banii

sunt

un

subiect emoqional,

atunci

priviqi

ce

se

intimpl;

la bursi-

De

obicei,

toate

se

petrec acolo

fari

nicio

logica,

cele

care

faclegea

fiind

sentimentele

de

teami

gi

licomie.

Sau

privigi un

om

care

se

suie

intr-o magini

noui gi incepe si

miroasi pielea

de

pe

banchete.

Vinzatorului

nu-i

mai

rimine de

ficut decit

si ii

gopteasca

in ureche cuvintele

magice:

,,Avans

rnic,

rate lunare

accesibile."

itr

acel

moment,

logica poate

si-gi

faci

bagajele

gi

si plece

in vacanqi.

Gkndurile

emolionale

sund logic

Problema cu

gindurile emoqionale

profunde

e

aceea

ci

ele

par

si

aibi

logici.

in

cazul

unei

persoane

din

cadranul

,,A",

in

sufletul cireia teama

gi-a

facut cuib,

gindul

logic este:

,,Mergi

la

sigur. Nu-qi

asuma

riscuri."

Totugi, pentru

o persoani

din ca-

dranul

,,I",

acest

gind

nu

suna

deloc

logic.

in

cazul

celor

din

cadranul

,,L",

cind

se pune

problema

sa

incrcdinqeze cuiva

o

anumiti sarcini,

gindul

lor

logic

este

urmi-

torul:

,,Mai

bine

fac

eu

aceasti

treaba,

decit

sa-l

las

pe

altul."

Din

rrccst

lnotiv, rnultc

dintre

afacerile

de

tip

,,1,"

sunt afaceri

in

carc

sunt

irrrltlicaqi

rncrrrbrii

fanrilici.

Existi

un .scntimcnt

dc

r

204

CEON,TNUT

BAMLOR

Currr

lrA iunocATEsc

?

205

Page 104: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 104/169

incredere

mai mare in

familie.

Acestia

urmeazd.

deviza:,,Singele

ap; nu

se

face".

Agadar,

cadrane

diferite... logici

diferiti...

ginduri

diferite...

ac{iuni

diferite...

posesiuni

diferite... aceleagi

emoqii.

Iati,

deci,

ci

sentimentele

sunt

cele care ne fac

si

fim

fiinte

umane,

in

timp

ce recunoagterea

faptului

ci avem sentimente

este

o parte

importanti

din

ceea ce

inseamni

a

fi

om.

Acqiunile

ne

sunt

determinate de

felul in

care

reactionim

fiecare

in fap

acestor

sentimente.

N-am

cbef

Una

dintre modalitiqile

de a va

da seama cn gindiqi emolio-

nal

gi

nu

ragional

este

aceea

de

a

remarca

momentele

in

care

folosigi

cuvinte

precum

,,a

simti",

,,a

ayea chef",

,,a:'fr"

s.a.m.d.

De

exemplu,

multe

persoane

care sunt

guvernate de emotii sau

sentimente

spun

lucruri

de

genul

,,Nu

am

chef

si merg

azila

sala

de

fitness", chiar

daci,

raqional,

sdu

ci

ar

trebui

si

meargi.

Mulf

dintre

cei care

au

probleme financiare

nu-si

pot

con-

trola

sentimentele

sau

le

permit acesrora

si

le

dirijeze

gindurile.

Deseori,

ii

aud spunind:

,,Nu

am

chef si invit

despre

investitii.

Prea

complicat

pentrn

mine."

,,Simt

ci investiqiile

nu

sunt

pentru

mine."

,,N-am

chef

si discut

cu prietenii despre

problemele

mele."

,,LJrisc

si fiu respins

de

o alti

persoani.."

Pdrinte-copil-aduh

Acestea

sunt ginduri generate

mai mult

de

sentirnente decit

de raqiune.

in

psihologie,

acest

subiect e tratat

sub

forrna

con-

flictului

dintre

pirinte

gi copilul

siu. De

obicei, parintclc

vorbegte

in

termeni

de

,,trebuie".

De

exemplu,

pirintele

spunc

ceva

de

genul

,,Ar

trebui

si-qi

faci

remele",

in

timp

cc copilul,

ca

reacgie

la

solicitarea

pirintelui, rispunde

,,emoqional":

,,N-arn

chef

acum."

Din punct

de vedere financiar, pirintele

din dumneavoastri

vi spune:

,,Ar

ffebui

si economisegti

mai

mult." Dar

copilul

dinlSuntru

rispunde:

,,Dar

simt

nevoia

unei vacanqe.

O

si

acopar

cheltuielile

cu

cartea de

credit."

Cknd

sunteli

adwh ?

Cind ne mutim

din

partea

stinga

a Cadranwlwiin

cea dreap-

ti.

e

necesar

si

firn

adulqi. Trebuie

si

ne maturizdn

cu to[ii

din

punct de

vedere financiar. in

loc sa

fim

pirinqi

sau copii,

ar

tre-

bui

si

ne

gindim

la

bani,

munci

gi

investiqii ca adulqi.

Iar

a

fi

adult

inseamni

a

gti

ce ai de

ficut

si a

face

acele lucruri,

chiar

daca

poate nu

ai chef de

ele.

Dialogwri

ldwntrice

Pentru

cei

care cochercaza cu

ideea

de

a

trece

dintr-un cadran

intr-altul,

o

parte

importanti

a

acestui

proces

e

aceea

de a

fi

congtienqi

de

dialogul interior...

sau de conversaqiile pe care

le

poarta

cu

ei

insisi.

Nu uitaqi

ideile

debaza

din cartea

De

la

id.ee

la

bani.

E

extrem

de

important

si

figi

mereu

atent

la

gindurile

dumneavoastri

ticute, la

dialogul

launtric, gi

la

fel

de

important

e

sI pistrati in minte faptul

cd

ceea

ce pare

logic intr-un

cadran

poate si fie

total

lipsit

de

sens

in

alrul.

Procesul

trecerii

de la

siguran{a

financrard

sau a

unei slujbe

la

libertatea

financiari

este,

rnai

intii,

unul

ce

qine

de

schimbarea

felului

de

gindire.

Este

un

proces

in care

trebuie sa distingegi

gindurile generate

de

emogii

de

cele care

igi

au

sursa

in

ragiune.

Daci

vi

puteli

stipini

emogi-

ile

gi

luali

decizii

in

functie

de

ceea ce

$tiqi

ci

e

logic,

ave{i

$anse

sa incheiaqi

calatoria.

Indiferent

ce

vI spun cei

din

jur,

cea

mai

importanti

conversatie

e

cea pe care

o

ave{i cu dumneavoastri

insivi,

cea dinliuntru.

ln

perioada

in

care eu

si

soqia

mea am

rimas,

temporar,

pe

c{rumuri,

situalia

financiara

instabili

in care ne-am trezit

a

creat

contcxtul

propice pentru

pierderea sentimentelor de sub con-

trol.

De multc

ori,

gindurile care

ne

pireau logice

s-au

dovedit

a

fi, clc f:rpt,

pnr-c cnroqii.

Sentimentcle

ne

spuneatr acelcagi

Ce,oR,clrur

BANTLoR Cuna uA

iMBoGATEsc?

207

Page 105: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 105/169

lucruri

pe care le

auzeamde la

prieteni:

,,Mergeqi

la sigur. Luaqi-vl

fiecare

cite

o

slujbi siguri

9i

stabili gi

bucuraqi-vi de vtatl.."

Cu toate

acestea,

am

reusit

sa

ne

pistrim

hotirirea

gi

am

convenit

ci

libertatea

este

mult

mai importanti

pentru noi decit

siguranqa.

in

drumul nostru

spre liberta

tea

hnanciari,

am

gtiul

ci

vom

dobindi un

sentiment

de siguranqi pe

care un

ser-viciu

nu

ni l-ar

fi putut

oferi niciodati.

Aceasri

idee

avea sens

pentru

noi.

Singurele

obstacole care ne stiteau in

cale erau

gindurilc

generate

de

emogii.

Ginduri care

pireau

logice,

dar

care

pe ter-

men lung

nu

aveau

niciun

sens.

Vestea

buni este ci, odati. ce

arn

ajuns acolo

unde

ne

doream, vechile

glnduri

au amuqiq iar noile

ginduri

-

cele

ale

cadranelor

,,P"

gi

,,I"

-

au

devenit realitate.

Astizi,

inqeleg

stirile emotionale

prin

care trece

o

persoanl

care

sPune:

,,Nu-mi

pot asuma riscuri.

Am

o

familie

de care trebuie

str

am

grrja.

E

necesar

si

am

o slujbn siguri."

,,N-am

ganse

in

lumea

investigiilor.

E

nevoie

de

bani pentru

a

face

bani."

,,Voi

face

totul

pe cont

propriu."

ii

inqeleg

perfect pe acegri

oameni,

penrru ci si

eu am avut

astfel

de

ginduri.

Dar

acum,

cind am atins libertatea

financiari

ca

,,P"

gi

,I",

mi

uit la

Cadran gi

vi

pot

spune cu toati

sinceri-

tatea

cd,libertatea

financiari

iti

ofera

liniste

si

un

sentimenr dc

sigurangi

unic.

Diferenge

dintre

,,A"

si,,P"

Valorile

emogionale

debazadau

nastere

unor

viziuni

diferitc.

Dificultngile

de comunicare

intre

proprietarii

unei afaceri

qi

angajagii

acelei

af.aceri sunt,

deseo ri,

cauzate

de

diferenqelc

la

nivel de

valori

emofionale. A

existat inrordeauna

un

conflict

intre

angajati

si

patroni pentru

ci unul

vrea

un

salariu

mai

marc,

iar celilalt

soliciti

mai

multi

munca. Acesta

esre

si

rnorivul

pcn-

tru care,

de multe ori,

ii

auzim

pe oameni

plingindu-sc:

,,Sunt

exploatat

9i

pl;tit

sub cit ar rrcbui."

Din

partea

ceala\td,ii auztm

pe

patroni

intrebindu-se:

,,Ce

l)utem

face

pentru

a-i

motiva

si munceasci

mai

mult

9i

si

fie mai

Ioiali,

firi a

fi nevoie si

le mirim salariile

?"

Diferenge dintre

,,P"

si

,,1"

Un

alt mic

rizboi

se

di

intre

operatorii unei

afaceri

-

.P"

-

;i

cei care

investesc in

acea

afacere,

numigi

adesea

,,acqionari"

-

,,1".

IJnii doresc

mai

mulli bani

cu

care

si

oPereze,

in timp

ce

ccilalqi vor

dividende

sporite.

O

discuqie

la

o

intrunire

a

aclionarilor

ar

putea

suna astfel:

Managerii

companiei:

,,Avem

nevoie

de

un avion

particular

cu

care directorii

nogtri

si

poati

ajunge

mai

repede

la intilniritre

cle

afaceri."

Investitorii:

,,Numirul

directorilor

ar trebui

redus.

Dupi

rrceea,

nu vom

mai

avea nevoie

de

niciun avion

particular."

Diferenpe

dintre

,,L"

;i

,,P"

intranzacliile

de

a{aceri,de

multe

ori s-a

intirnplat

si

vid

un

,,L"

inteligent, cum

ar

fi un avocat,

de pildi,

ajutind

un

,,P"

si

obgini o

afacere

in valoare

de

milioane

de

dolafi,

iar

la

ftnalizarea tranzac\iet

si

fie

frustrat de

faptul cd'

acel client

se

irnbogiqegte,

in

vreme

ce

el nu cigtigi

decnt salariul

pe

o ori.

Cuvintele

lor

ar

putea

fi urmitoarele:

Avocatul:

,,Eu

am depus toate

eforturile,

iar

el a

obqinut

toqi

banii."

Patronul:

,,Cite

ore

ne-a

pus la plata avocatul

acela?

Am

fi

putut

cumpira

intreaga

firmi

de

avocatura

cu banii

pe

care

ni

i-a

cerut."

Diferenge dintre

,,A"

si

,,1"

Un

alt

exemplu

este

cel al

unui

manager

bancar

care acorda

un

imprumut unui

investitor,

in

vederea

cumpirarii

unei pro-

prictiqi

inrobiliarc. Invcstitorul

obqine

un profit

de sute

de

mii

ilc clolat,i

;i

br:rrcfici,tz.i dc scutirca

de

taxe, in

timp ce

banchcrul

F

CnouNur

BANILoR

Currr mA

innocAlnsc?

209

Page 106: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 106/169

primeste

un

salariu

impozitat

sever.

Avem

de-a

face

aici

cu o

relagie intre

un

,,A"

gi un

,,I",

care

ii

cauzeazd.primului

o

reaclic

de

tip

emoqional.

,,An

ar

putea

spune:

,,f-am

oferit

acestui individ

un impru-

mut

substangial,

iar

el nici

mdcar

nu mi-a

mulgumir.

Nici micar

nu

i-a

trecut

prin minte

cit

de mult

muncim

pentru

unul

ca

el,"

,,Iu ar

putea

spune: ,,Birocrati mai sunt 9i bancherii

agtia

I

Uite citi hirqogirie

trebuie si

adun

la

un

loc

penrru

a

obqine

un

amdrit

de irnprumut."

Un mariaj

cu twlbwrdri

emo{i,onale

Cel mai

zbuciumat

mariaj

din

punct

de

vedere

emo{ional

pe

care

l-am

cunoscut vreodati

a

fost

cel al unui

cuplu

in

care soqia

era

un

,,A"

de

esen{e

tare,

care

credea cu

convingere

in

sigtr"

ranta

financiari

si

cea

a

slujbei,

in

timp

ce soqul

se

considera

urr

,,I"

de rang inalt.

Se

credea

urmatorul

\flarren Buffett

al

Americii,

pe

cind,

in

realitate,

nu

era

decit un

comis-voiajor,

adici

un

,Lu

...dar

gi

un

jucitor

inveterar

in

adincul

sufletului.

Se

afla

mereu

in

ciutarea

investigiei

care-l

va

ajuta si

sc

,,imbogigeasci

instant".

Ciulea mereu

urechile

in

sperangir

afbrii

unei

oferte

noi de

ac[iuni,

a

unei

scheme de

investiqii

offshore

care

promitea

profituri

colosale

sau

a

unei

afaceri

cu

proprietigi imobiliare

in

care

s-ar fi

purur

implica.

Acesti

doi

oameni sunt

si acum

cisitoriti,

degi nu

pot

intelege

ce-i

gincr

impreuni.

Fiecare

il

scoate

din

sirite

pe celilalt.

Unul

rriieqtc

pe

marginea

pripastiei,

iar

celilalt foarte

departe

de

c,r.

Cadrane

diferite,

valori

debaza

diferite.

Un

mic

sfat

tn

cazul

tn care

sunteti

cdsdtorit

saw

implicat"tntr-o

relalie

amorodsd'

Daci

sunteqi

cisitorit

sau

sunreqi

implicat

intr-o rclaqic

amoroasi,

incercuigi

cadranul

care

vi.

genereazd"

cea

mai

rnarc

parte

a venitului,

iar

apoi

pe

cel din

carc isi

extregc

banii

partenerul

de

viati sau

iubitul/iubita.

Motivul

pentru

care v-arn

rr.rgat

si

faceqi

acest

lucru e

acela ci

tliscutiile

in

cuplu

se

transforma

de

multe

ori

in

certuri

atunci

cind

unul

dintre

parteneri nu

?ntelege

din

ce cadran

provine

cclilalt.

Bdtdlia

dintre

cei

bogayi gi

cei cu

studii superioare

Mai existi

un

clmp de

lupta

pe

care

l-am

observat, dar

de

(rare

nu

se

prea vorbegte

-

acela

unde se infrunti

punctele

de

vcdere

ale

celor cu studii

superioare,

pe de o parre, gi ale

celor

bogagi,

pe

de

alti parte.

De-a

lungul

anilor

in

care

am cercetat

diferenqele

dintre

cele

ltatru

cadrane,

i-am

auzit

deseori

pe bancheri,

avocati,

contabili

si

alqii ca

ei

bomL,inind

cum

ci,

degi

ei

sunr cei cu

studii

supe-

rioare,

tot

cei

negcoliqi

fac

avere.

Aceasta este

batilia pe care

o

vad

eu intre

cei cu

o

educaqie

superioara si cei bogaqi, care

con-

sta,

de

fapt,

in

diferenqele dintre

persoanele

din

partea

stinga

a

Oadranwlwi.si

cele

din

partea dreapta...

ori dintre armara

,A-L"

si

arm:rta

,,P-I".

Nu

c

vorba

dc faptul

ci cei

din

cadranelc

,,P"

si

,,1"

n-ar l'i

scoli1i...

cici

rnulqi

au

snrdii supcrioirre

;

doar ca mulqi

l

Page 107: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 107/169

F'

f

I

i

212

CRnR,twul. BAMLOR

I

Cum

rrrA

iunocApsc?

213

Page 108: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 108/169

i

emolional

fata

de

cigtig sau

pierdere.

Cigtigul

si pierderea

nu

sunt decat

o parte a

jocului."

Fdrdsire

a

slwj b

ei sigure

Prietenul

meu

Mike avea

deja

la

dispoziqie

un sistem.

il

con.

struise

tatal

siu.

Eu nu

am avut

un

asemenea

noroc.

Stiam

ci,

intr-o

bunl" zi,va

trebui

si pirasesc confortul

si

siguranta

cuibu.

lui

pentru

a

incepe

si-mi

construiesc

propriul

sisrern.

ln 1978,

mi-am

dat demisia

din postul full-tirne

de

la

Xerox,

f;cind

astfel

primul

pas inainte...

unul dificil, fari plasd

de

sigu.

rangi

dedesubt.

Teama

gi indoiala

imi

acaparascri mintea.

Frict

aproape

ci ma paraltzase

atunci

cind am

semnat clemisia,

mi-arn

luat

ultimul

salariu

gi

am

ie;it

pe usi.

ini.untrul

meu

se

facca

auzrti.

o

intreaga

orchestri

de

ginduri

si sentimente

autodis-

trugitoare.

Mi

mustram

atat de zgomotos

si cu

atita convin-

gere,

incit nu mai

puteam

auzi nimic

altceva.

I)ar

a

fost

un

lucru

bine-venit,

cici

multi

dintre

colegii

de

la serviciu spuneau:

,,Se

va

intoarce.

Nu

va rdzbate."

Problema

era cd.

aceleasi

lucruri

mi le

spuneam;i

eu. Cuvintc

de

indoiala

de

sine

care

m-au

bintuit

ani

de zile,

pini cind,

?mpreuna

cu

sogia mea,

am

obginut

succesul

atAt

in

cadranul

,,P",cit

siin,,I".

$i

astazi

mai

aud

acele

cuvinte,

doar ci acurrt

au

mai

pllqini

autoritate.

in

perioada in

care

am

incercat

sa-rni

depasesc

indoielile,

am

invigat

sd. creez

ake cuvinre...

cuvinte

de

incurajare,

afirmaqii

de

genul:

,,Pd"streazd.-ti

calmul,

ginde;te

clar,fii

recepriv,

nu

te opri

din

drurn,

cere

indrumarea

cuiva

care

a mai

rners

pe acest drurn

inaintea

ta, ai

incredere

si

pisrr

eaz6,-qr

cr:edinga

?ntr-o

forgri

supc-

rtoard.

care

doreste

tot

ce

e

mai

bun

pentru

tine."

Arn inviqat

sd.

creez aceste

cuvinte

de

incurajare

interioirrii

chiar

daci

o

parte din mine

era

ingroziti.

si renritoar

c.

$tiarn

ca

gansele

de reugita la

primul

pas

inrr-o

lumc nouir

erau

extrem

de

reduse.

$i

totugi,

sentimente pozitive

prcclull

increderea,

credinta,

curajul,

dar

gi

bunii

mci prictcni

m-au

lju-

tat si

merg

mai

departe.

Eram

consticnr clc faprtul

cri

vl

trc[rui

sa-mi

asum

riscuri.

$tiar:r

r:ri, riscinrl,

g,rcsc:lilc

surrt irrcvitrrtrilc,

rlar

si

ca

ele

duc

spre

inqelepciune

si cunoagtere,

lucruri de care

rluceam

lipsa.

Pentru

mine,

eqecul

ar fi insemnat

sa las teama sa

invingi,

context

in

care

am

decis

si-mi

continui

drumul, chiar

rlrci nu

aveam

nicio

garangie

ci.

voi

reusi.

Tatil

cel bogat

imi

insuflase

ideea

ci

,,egecul

este

parte a drumului

spre succes".

Cdldtoria

ldwnticd

Cilatoria

dinspre

un

cadran spre

altul este

una liuntrica.

Este

o

calitorie

de

la

un

ser

de

convingeri

gi

aptitudini

practice

la

un

nou

set

de

convingeri

9i

aptitudini

practice.

Procesul

seamani

l<rarte

mult

cu

invitarea

mersului

pe

bicicleti. La

incepu

t,

cizd.-

turile

sunt inevitabile.

De

cele

mai multe

ori, e frustrant gi umi-

litor, mai

ales

atunci

cind

prin

preajmi

se afli

prieteni

care

iqi

rrrmiresc

eforturile.

Dar,

dupi

un timp,

sirul

cdzdturilor se

incheie,

iar

mersul

pe bicicleti

devine

o a

doua

naturd.

Chiar

tlaca

se

intimpli

si

mai

cazi,

acest

lucru

nu

mai

reprezinti

o

tragedie,

pentru

ca,

inliuntru,

grii

ca

te

poqi

ridica

gi

continua

si

rnergi

mai

departe.

Procesul

e acelagi

atunci

cind

va despirgiqi

de

mentalitatea

emotionala

a

sigurantei

serviciului

gi

incercaqi

si

tlobindili

o menralitate

emoqionali

a

libert;qii

financia

re.

Odatd"

cc

eu

si

sotia mea

am

reusit

acest

lucru,

nu

ne-a mai fost

atit

de

tcami.

sa cidem,

caci

eram mult

mai increzdtori

in abilitatea

rroastri

de

a

ne

ridica.

Au

existat

doui

afirmagii

care m-au

ajutat

si-mi

conrinui

crilatoria.

IJna

a

fost

sfarul

tarilui

cel bogat,

oferit

in perioada

cind

eram

pe

punctul

de a renunta gi

de a ma

intoarce la

vechiul

stil

de

viaga:

,,Poqi

renunqa

oricind.".

de ce si renungi

tocmai

rrcum ?"

Aceste

cuvinte

mi-au

menqinut

optimismul

si

m-au

ajutat.

si-rni

stiplnesc

emoqiile.

Ele

mi-au amintit

ci

sunr

la

jumitatea

rlrumului

qi

ci

n-are

niciun

sens sd.

mi

intorc

cind

distanta

pina

l,r

punctul

din

care

plecasem

era aceeasi

cu

cea

pe

care o

mai

rtveam

de

parcurs

pinala

cadranul

din

partea

dreapti.

Era

ca

gi

.:um Columb

ar fi lisat

rotul

balta

si ar fi ficut

cale intoarsi

din

rnijlocul

Atlanticului.

in

orice

directie

as

fi

luat-o,

disranra

era

rrcccagi.

r

214

CanReuur BAMLoR

Cuu

mA inrsocATrsc

?

215

Page 109: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 109/169

Avertisment:

A fi inteligent inseamni

gi a gti

cind

sa

renunll,

Prea

des am intilnit

oameni atit

deindirjigi si

incapaqinaqi,

inclt

continue si

se

cramp

oneze

de un proiect, chiar daca

e evident

cl

acesta

nu

are

nicio

sansi

de

reugiti. Dilema

daci si

renunqi

sa{

sa

mergi

mai

departe este veche de

secole

Ei

cu ea se

confruntl

toqi

cei

care

igi

asumi riscuri. Raspunsul il

puteqi afla

apelind

lr

un

mentor

care

a reugit

deja

si

trayerseze ?n cealalta

partc

I

Cadranwlwi

si caruia ii

puteqi

cere

sfatul. O asemenea persoanl,

care

se

afll,

dejain partea

dreaptd,

vi

poate

indruma

cel mai [rirte,

Atenqie

insi la

sfaturile

primite

de

la

cei

care

doar au citit clrqi

despre aceast;

calitorie

gi

sunt platiqi

sa

susqini prelegeri

pe

marginea ei.

Cealalti

afirmagie

care m-a

ajutat,

in

multe

momente

sa mcrg

mai

departe a

fost:

,,De

multe ori,

gigantii merg

gi

cad.

Nu

9i

viermii, care nu l'Ac

decit si se

tirasci sau si

meargi

pe

sub

pimint."

Principalul

motiv

pentru

care

existi

atitia

oameni

cu

pro"

bleme financiare nu

e

acela

ci duc

lipsi

de

educaqie

sau ci

rtu

muncesc

suficient,

ci

ci se

tem

si

nu

piarda.

Daci

aceasti tcanttr

ii

qine

pe

loc,

atunci au

pierdut

deja.

Pgrdqnglj

tgi

reduc

ch;tigurile

;i

t;i

prelwngesc

prerdenle

Teama de

a

nu

fi

pierzatori

influenqeaza

acpiwnile oamenilor

intr-un

mod foarte

ciudat. Am cunoscut

persoane

care

ilu

cumpirat

acgiuni cu

20

de

dolari si

le-au

vindut cind

au ajuns le

30,

intrucit

se

temeau

foarte

tare

si

nu

piardi

acest

mic

ciqtig,

Apoi

gi-au

ros

unghiile

cind auvdzut ci pregul aurcat

la 100

<lc

dolari,

a

coborit

la

jumitate,

iar

apoi

a

urcat

din nou cu

1OO.

Aceleagi

persoane,

dupi ce

au cumpirat

ac{iuni cu

20

de

dolari, nu

iau

nicio

decizie

atunci cind prequl coboara

la

3

do-

lari,

sperind

ci, in

cele

din

urmi, prequl

va

creste...

si

rimin

cu

aceasti speranli

gi

cu

acgiunile

in

braqe

timp

de

douazcci

clc

erti.

Aceste

persoane,

temindu-se si

nu

piardi

sau

rcfr-rzirrcl

sil

recunoasci

faptul

ci

au picrdut, sfer$csc rncrcu

prin

a

pricrdc.

C

I;tigd.t9,rii

fti

re duc

catugunle

pierderile

;i

t;i

prelwngesc

Cigtigitoriifac

exact aceleagi

lucruri,

dar pe dos.

in momen-

tul

in

care

stiu

ci. vor

pierde

-

de exemplu

atunci

cind

prequl

.rcqiunilor

cumparate incepe sa

scada vertiginos

-

vind imediat

f

)cntru

a-gi

minimalizapierderile. Multora

dintre

ei

nu

le

e

deloc

r

usine

si spuni

ci au

pierdut,

pentru

ci

un

cistigitor gtie

ci

lricrderea

e parte

a

drumului spre

succes.

Cind pun mina pe

o

investiqie profitabila,

o storc

pini

la

trltimul

binuq.

Dar, in momentul

in

care

reahzeazd. ci aceasta

e

1'rc

cale

si-;i dea duhul

9i

ci prequrile

incep sa

scada, vind

tot.

Cheia succesului in lumea investigiilor este neutralitate

a

fatd,

.lc

cistig

si pierdere.

Doar

aga

veti evita si

lisaqi

gindurile

ge-

ncrate

de

emogii, precum

teama sau

licomia,

si

vi acapareze

nrintea.

Ferdanqii se

comportd

la

fel

gi

tn via;d

Persoanele

care se tem si

nu

piardi se comporti

la fel

gi

in

viaqa

personala. Cu

togii cunoastem

persoane

care:

1.

Prelungesc

un

mariaj in

care

nu

mai

existi

niciun fel de

iubire.

2.

Rimin in

slujbe

f;re

nicio

perspecrivi.

3.Pdstreaza

haine

vechi gi tot

felul

de obiecte pe care

nu le

vor

mai

folosi

niciodati.

4.

Continui si locuiasci in

orage

in

care

n-au niciun

viitor.

5.

Rimin

prieteni

cu persoane care

ii

trag

in

spate.

Inteligenqa

emolionald

poate

fi

controlatd

Inteligenga

financiara

se afla in

strinsi

legatura

cu

inteligenqa

crnotionali.

in

opinia

mea, majontatea oamenilor

sufera

din

pr.rr-rct de

vedere

financiar din cauza

ca emoqiile

sunt

cele care

le

controlcazi

gindurilc. Ca fiinqe umane, avem

cu toqii

aceleagi

crrr<rqii.

(l'crr

cc

rlctc'r'rrrirri

difcrcnqclc

in

ccc:r cc.facem qi

ccca

cc

F

215

C,toR,qr.tut. BANTLoR

217Cuu

ue

imnocAt, rsc ?

Page 110: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 110/169

a'uern.

in viaqa

este

felul

in

care

reactionin in

faqa

acestor

timente.

Senzagia

de

teami,

de

pildi,

ii

poate face

pe

unii dintre noi

sI

fie

lagi.

Aceeagi

senzatie, insa,

le

poate

inspira

altora curaj.

Din

nefericire,

cind

vine vorba

de bani,

cei

rnai mulqi mernbri

ai

societigii

noastre

au

fost

progremaqi si aibi

un

comportament

financiar

plin

de lagitate.

C6nd

teama de a

nu

pierde

bani

li

se

instaleazi.

in

suflete, mintea incepe

si

scancleze aceste

cuvinte:

t.

Mai

bine

,,siguranti"

decit

,,libertate".

2.

Mai

bine

,,evigi

riscul" decit

,,si

inveti

sa te descurci

tn

condiqii de

risc".

3.

Mai

bine

,,mergi

la sigur"

decit

,,si

joci

inteligent".

4.

Mai

bine

,,si

nu-gi

pogi

permite"

decit

,,si

te intrebi

ce-ar

trebui

si

faci pentru

a-ti

putea

permite".

5.

Mai

bine

,,sa-qi

spui ci

e prea scump" decit

,,sa

te gindcqti

la

valoarea

sa

pe

termen

lung".

6.

Mai

bine

,,diversificare"

decit

,,concenttrare".

7.

Mai

bine

,,iei

in

seami. ce spun

prietenii"

decit

,,si

pui bazi

pe

ce

gindegti tu".

inqelep

ciun e a

risc

ulwi

Existi o gtiinqi

a

asumarii riscurilor, mai

ales a

celor

finan-

ciare. IJna dintre

cele mai

bune

cirqi

pe

care

le-am

citit

despre

bani gi managementul

riscului

este

Trading

for

a

liaing,

cla

dr. Alexandcr

Elder.

Degi

a

fost

scrisi

pentru

per soanele a

ciror activitate

de

baz{

este negocierea

acqiunilor gi

opqiunilor

la bursi,

ingelepciuner

riscului

si managementul riscului

se aplica tuturor

domcniilor

financiare,

precum adrninistrarea

banilor, psihologia

individuaLi

sau investigiile.

Unul

dintre

rnotivele

pentr-u

care

cei carc

oblin

succesul

in

cadranul

,,P"

nu

se descurci la

fel

de bine

in

caclrn-

nul

,,I"

este acela ca

nu

inqeleg

pe

deplin psihologia

riscului.

(lci

din cadranul

,,P"

sunt,

incr-adevir,

farnilierizati

cti

riscul

crrc

implici

sisteme

de

afaccri

qi

angajaqi, clar nu

qi ctr

cclcarc trcbuic

asumat

in

sistemele

dc bani carc

l'ac

elti beni.

Rezumind,

trecerea

din partea stinga

in

partea dreapti

a

Oadranwlwi

qine

mai mult

de

stapinirea emoliilor

decit de

apti-

tudinile

practice.

Acesta

este

9i

motivul

pentru care

nu

reco-

rtrand

persoanelor aflate

in

imposibilitatea

de

a-9i

controla

rurogiile sd

intreprinda

aceasta

calitorie.

Persoanelor

din partea stingi

li

se

pare ci partea

dreapti

este

rnult

prea

riscanti

pentru ci

sentimentul de teama

Ie a{ecteazl"

gindirea.

Ei

cred ci

indemnul

,,mergi

la

sigur"

este o

idee

logi-

ci.

Nu

este.

E

un gind

emoqional.

$i

tocmai aceste ginduri

?i

rnentin

pe oameni

impotmoliti in

unul sau altul dintre cadrane.

Ceea

ce

fac

cei

din

partea dreapta

a Cadranwlui

nu

este prea

greu

de

f;cut.

Sunt sincer atunci cind spun

ci

e

la fel

de ugor

l)recum

cumpirarea a

patru case

verzi

la

preguri

mici. Totul

e si

.r$tepta{i

pAna igi

revine

piaqa,

iar

apoi sI

le

vindeqi

9i

s}.

cr-rmpiragi

un hotel

mare

si

rosu.

Pentru

cei

din

p^rtea

dreapta a

Cadranulwi,

vrata e un

joc

de

Monopoly.

Evident,

vor

e>rista

cigtiguri si pierderi,

dar

ele

fac

lrarte

din

joc.

in

vtagi, e la

fel,

uneori cigtigi, alteori

prerzi.

l)cntru

a avea

succes

in

partea dreapta a Cadranwlwi, trebure

s,I

f

ii

o

persoand.

cdrera

ii

place

acest

joc.

Tiger

\X/oods1 are

rnai

rrrulte

meciuri

pierdute decit

cigtigate, si cu toate acestea

con-

rinui

si iubeasci

jocul.

Donald Trump2

a

pierdut

odati

tot,

dar

s-a luptat

si

a revenit

glorios. Nu a

renun{at

pentru ci

a pierdut.

lisccul l-a

ficut mai inteligent

9i

mai

determinat.

Mulqi

oarneni

(':rre

acum au averi

fabuloase

au

dat.

faliment

inainte

dc

a

deveni

hogaqi.

Face

parte din

joc.

Daca

o persoana

permite emogiilor si

gindeasca

in

locul

siu,

t'lc o vor

orbi

gi

o vor

impiedica

si vadi

si

altceva. Oamenii

r

t'actioneaza la

gindurile

emogion

ale

fara

si gindeasci,

aga

curn

Sfip

Ani,re a,

emoliilor,

n?ai importantd de

c6t

aptttudmrle

practtce

l'Cclcbr'.r

jucitor

arnerican dc

golf

-

n. tr.

r'

Dorreld

John

Trump

Sr.

-

niscut la

14

iunie 1946

in

Queens,

New

Yolk. I;orrd:rtor'5i

<lircctor-t'xccutiv .rl

Tru'np

Orgarrization, cornp.inic

irupli-

c,rti

in

,rf,rccrilc inrobiliiuc. A tlcvcrrit

p,'rpulrr ca

urnrarc a

errrisiurrii

dc

tclc-

vizittrrc

'l'ltc

Altltrrttti((',

l)('\',llc.t

Prrrtlttcc;;i

prczinti

--

r-t.

tr.

218

CnoneNul

BANTLoR

Page 111: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 111/169

genunchiul

reactioneazi

la

reflexul rotulian fara

a primi

un

impuls

de la

creier.

$i

tot

acesre

glnduri

sunt

cele care ali.

menteazd,

disensiunile

dintre

reprezentantii

celor patru

cadrane,

Dezacordurile

sunt

cauzate

de

faptul

cd

au viziuni

emogionalc

diferite.

Reacqia

emoqionala

ii impiedici

pe

oameni

si vadi

cit

de

u;or,

gi

uneori

fira

niciun

risc,

se desfigoard

lucrurile

pc

partea

dreapta a

CadranwlwL

Daca

nu-si

pot

conrrola

gindurilc

emolionale,

gi mulqi

se afli

in

aceasra

siruaqie,

nu ar

trebui

sl

incerce

sa

treaci in

partea

cealalti.

Dar

dacd, vi

doriqi

cu adevirat sa

intreprindeqi

aceasti cilito.

rie,

sfatul

meu

este

sa

vi

asigurati. cd

veti avea in

jur

persoane

carevd,vor sprijini

pe

termen

lung,

dar si un mentor

-

aflat

deja

in

partea cealalti

-

care

si

vi

indrume.

Din

punctul

meu

dc

vedere, lupta

pe

care eu gi

soqia

mea

am

dat-o a meritat. Pentru

noi,

cel

mai

important

lucru in

trecerea

din partea stingi in

partea dreapti a

Cadtanwlwi

nu

a

fost

ceea

ce

aveam

de

fdcut,

ci

ceea

ce

am

deaenil

pe parcursul

cilitoriei. Pentru mine, e

ceva

de

nepretuit.

CAPITOLUL

9

Fiti

bd,ncd,, nu

banclterwl

Am

pus accentul pe partea,,E$TI' a

formulei

,,E$TI-FACI-

AI",

pentru

c6, {drd,

mentalitatea

;i

atitudinea

potrivita,

nu

veqi

fi

pregitit

pentru

transformirile economice majore

ce vor

avea

loc in

viitorul

apropiat.

Fiind

o

persoani

cu mentalitatea

gi apti-

tudinile

prevdzute

de partea dreapti a

Cadranwlwi, vegi avea

capacitatea

de

a

recunoagte

oportunitiqile

ce se

vor ivi

in

contex-

tul acestor

schimbiri

gi

veqi fi

pregatit

sa

faceyi

ceea ce va

con-

cluce la succesul

financiar

pe

care il

veqi

avea.

imi

vine

in minte

un t;lefon

pe care

l-am

primit de

la

ratal

rneu

cel

bogat spre

sfirgitul

anului 1986:

,,Activezr

pe piaqa afacerrlor cu

proprietiqi imobiliare

sau la

bursi ?", m-a intrebat.

,,in niciuna dintre

ele",

i-am rispuns. ,,Tot

ce

am

e

investit

in

construirea propriei

mele

afaceri".

,,Bun",

a spus

el.

,,Stai

departe

de

toate

piegele. Continui

si-ti

clidesti

afacerea.Urmeazi si se

intimple

ceva de mari proporqii."

in'acel

an, Congresul SUA

" "doptrt

legea

privind

,.for-"

taxelor. In

doar

43

de

zile,

Congresul a anulat

o

mare parte

a

,rcelor

deduceri de

taxe

pe

care

oamenii contau pentru a-si pro*

tcja veniturilc.

Cei

care

igi foloseau

,,pierderile

pasive" ca

scutiri

rlc

impozit

pc proprictate au constatat cu groazdci

pierderile

au

220

Calnarvur

BAMLoR

Fttr

s,{r.tca.".

NU

BANCI-IERUL

221

Page 112: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 112/169

I

rimas,

dar

ci,

avantajul deducerilor disparuse

ca urrnare

a

unci

hotiriri

statale.

Prequrile proprietaqilor

imobiliare

au

inceput

sl

scadi

vertiginos in

toati

America.

in

utrele cazun,

acestea s-au

micsorat gr

cu

7Q"/o.

Dintr-odati,

proprietagile

valorau

chiar

mei

puqin

decit sumele

pentru

care fuseseri ipotecate.

Piaga

propri-

etalilor

imobiliare

a

fost cuprinsi

in intregime de

panictr,

Bincile,

depozftele bancare si

imprumuturile

au

inceput

sa

nu

mai fie deloc sigure, iar multe

dintre

ele

chiar

s-au

niruit.

Oamenii

nu-gi mai

puteau

recupera banii din

banci,

iar

\7all

Street se

prabugise.

Lumea

intrase intr-o

criza

financiafi,.

Ce

a

ficut

legea

din

'86

privind

reforma

taxelor

?

A

anulat

multe

dintre

,,portiqele"

legale

de

eludare

a

taxelor

de care depin.

deau

cei din partea

stingi

a Cadranwlwi,

reprezentanqii sec.

toarelor

.A"

gi

,,L",

cu

venituri mari. Mulgi dintre ei

investiserl

in proprietiqi

imobiliare

sau

in

parteneriate

cu

raspundere

lirni.

tati, in ideea

de a

echilibra

balanga dintre

acele

pierderi

gi

cigtigu.

rile

generate

in

cadranele

,,A"

si/sau

,,L".

Chiar daci prabuqirce

piegei

si

recesiunea

r-a

afectat

gi pe cei

din

partea

dreapti

e

Cadranulwi

-

sectoarele

,,P"

$i

.I"

-,

multe

dintre

mecanismele

de

evitare

a taxelor

folosite de

acestia

au rimas

intacte.

in aceasti perioadi, cei din

cadranul

,,A"

au

inviqat

un

cuvint

nou

-

,,restructurare".

Ei gi-au dat seama

in

scurt

timp

ci,

in momentul

in

care erau anuntate concedieri

in masi, pretul

acqiunilor companiei

care fdcea acest anunq

cregtea.

Din

nefcri.

cire, mulgi nu

au

inqeles

de ce.

La

rindul lor,

cei

din cadranul

,,L"

attintimpinat

mari dificultiqi

in

timpul

recesiunii,

perioadl

in care

s-au striduit si

faca

faqi

regresului din lumea afacerilort

dobinzilor tot

mai mari

la

asigurari

gi

pierderilor

suferite le

bursi

9i

pe

piaga

proprietaqilor

imobili"t.. itt

concluzie, impre-

sia

mea

e

ci,

in

urma

reformei

taxelor

din

1986, indivizii

axaqi

pe

partea stingi a Cadranwlui au avut cel

mai

mult

de

suferit

gi

tu

inregistrat

cele

mai mari

pierderi

financiare.

Transferwl

de

avere

avut dc

,rPtt.)i

i

in

timp

ce persoanele

din partea

stingi

ett

mulqi

dintre cei

care opcrau in

scgrncntclcr

sufclit,

,,ltt

trlc

cadranwlul

se

irnbogiteau,

multumiti

guvernului

care

lua

cle la

unii

pentru

a

da

altora"

Prin

modificarea

codului

fiscal,

rogi

cei

care

cumpd.rau

pro_

prietaqi

imobiliare

ce

aduceau

pierderi

nu

au

mai

avut

niciun

motiv

si

investeasci

in

acest

domeniu,

ca urmare

a

disr:aritiei

,,trucurilor" de

eludare

a

taxelor.

tr{ulti

erau

angajati

cu

s;.larii

mari

sau

profesionigri

precurn

medicii,

"vorrgii

iontabilii

ori

proprietarii

de mici

afaceri.

inainte

de

adoptarea

regii,

venitul

lor

era impozitat

atit

de mult,

i'cit

consiiierii

i-ari

si;tuit

,e

cumpere.proprictagi

imobiliare

care

si

le

aduca

picrderi,

iar

apoi,

cu

banii

obqinufi

in

u.na

deducerilor,

sa

iniesteasci

in

ecgiuni

la

b,rsi.

Momentul

in

care

guvernul

a

adoptat

Reforma

Taxelor

si a

anulat

aceasti

,,portitt"

a

marcat

in^ceputul

unrri

transfer

masiv

de

avere.

Dup;

pir:erea

mea,

o

mare

parte

,:lin

everi

a fost

smulsi.

din

cadranile

,A..

$i

.L..

$i

pridati,

pe

rlproape

nimic,

celor

din

cadranele

,,p..

sl

,,I...

cind

economiile

si imprumururile

i-au

pribusit,

odari

cr.i

i'stituqiile

bancare care

le

idrninistra.,,

d.polir.

de

miliarde

de

dolari

au

fost

puse.

in

pericol.

Banii

trlebu^iau

inapoiaqi

fropri-

ctarilor

de

drept.

cine

a

rimas,

asadar,

sa

pliteasc;'-iliu.dele

d"

dolari_pierdure

in

econornii

qi

inchideri

de

ipoteci

?

oamenii

de

rind,

bineingeles.

Contribuabilii.

Cei

.ur.

'r.rf.."".,

a"p-d.

p"

rurma

reformei.

Pli.titorilor

de

taxe

li

s-a

pus

astfel

in

circa

o

noti

de

plara

de

miliarde

dc

dolari.

Poate

ca

vd.

amintiti

de

o

age'qie

guvernamentali

nurniti

l{csolution

Trust

corporation

i*

RT*c,

dupi

cum

era

ea

clr-

noscuti.

opiniei

pub.lice..RTC

era

agenqia

responsabili

cu

pre_

luarea

drepturilor

de

achitare

a

ipJt.cil".

di'bincile

care

se

lrribugiseri

si transferarealor

citie

cei care

se

pricepeau

si

le

.dministreze.

Pentru

mine

si

multi

di'tre

prieienii

ir.i,

o".r-

lc

transferuri

erau

o

binecuvintare

venita

din

,,cerurile..

f

inanciare.

^

Banii,

daca

va

amintiqi,

pot

fi

vazrqi

cu

rninrea...

nu

cu

ochii.

i'.r

acca

pcrioada,

"-oqiiL

s-au

acccntuat

si

'rulte

vederi

s-au

ircclog;rt.

oarnenii

vedeau

doar

ceea ce iuseseri

i'struiqi

si

v,rrli.

il'rci

]ucruri

rnajorc

li s-au

i'timplat

persoanelor

clin

l)rrrtca

sting:i

t

()adr,tr.tu

lu.i:

r

222

Ce.nnaNuL

BANILoR

Frrr

neNce...

NU

BANcHERUL

223

ili

Page 113: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 113/169

f

l

i

1. I-a cuprins

pe

togi panica.

Cind emoqiile

ating un

nivel

,rra*irn, it

teligettqa

financiari dispare.

intrucit

oamenii

erau ingrijoragi de

propriile slujbe,

de

sciderea

in

valoare

a

proprietigilor

deqinute, de

prabuqirea

bursei

gi de

regresul

general inregistrat

in

lumea afacerilor,

n-au

reugit si

vadl

oportunitiqile uriage

care se aflau

chiar

sub

nasul

lor. I-au

orbit gindurile

emogionale.

ltt

loc

si

tatoneze

terenul

gi

s{

meargd, mai

departe,

cei

mai mulqi

dintre ei s-au

retras

iu

pegteri

gi au ramas ascunqi

acolo.

2.

N-au

dispus de

aptitudinile

practice

reclamate de

partea

dreapti

a

Cadranulwi.

Aqa cum

un

medic trebuie

s6

cunoasci

toate

detaliile

tehnice

ale

rneseriei sale, ca

urmare

a

anilor de studii din

facultate

gi

a experienqei

dobinditc

lE

locul

de

munci, tot

a$a

persoanele

din

sectoarele

,,P"

9i

,,lo

ale Cadranulwi trebute

si

aibi aptitudini

practice

de

inaltA

specializare.

Aceste

aptitudini

includ

cuno;tinqe

financiare

solide,

cum ar

fi

stapinirea

la

perfeclia

a

vocabularului

de

specialitate,

gtiinqa

restructuririi datoriilor

si a ofertelor,

intelegerea

pieqei,

cunoafterea

modalitiqilor

de acumularc

a

capitalului

gi

altele

care

pot

fi

oricind

inviqate.

2.

Cind

RTC a

anunqat:

,,Avem

de

v6"nzare un

seif

bancar

in

care

se

afla

documentele

unor

proprietagi

care au

valorat

20

de

milioane de

dolari.

il

puteli

cumpara

azi

cu

a

mili'

oane",

cei

din pafieastinga

aCadranwlwihabar

nu au avut

cum

si adune

4 rnilioane

de dolari

pentru

a

pune

mina

pc

acest

cadou

picat din raiul

financiar

gi

nici

n-au

stiut

cLllll

sa

deosebe asch

afacerile

bune

de

cele neprofitabile.

3.

N-au

avut

la

dispozigie

o

,,magini

de

f;cut

bani".

i,',

".'ea

perioadi,

mulgi oameni

au

fost

nevoiqi si

munceasca <lirr

greu

doar

pentru

a

supraviequi.

DesfaEurindu-sc

in

scc

torul

,,P",

afacetea

mea

s-a

Putut

extinde

f'ati

ca c:u si

depun eforturi

ftztceprea

mari.

in

1990, efeccrc:r

Pc

carc

()

d. itt."-

mcrgca

brici

qi

sc

,rfla iu cxpatrsit',u"'

1,.t

lrrrrilc cc

au urmat

reformei,

ea

a

crescut

de

la

o

unitate

centrali

la

11 filiale

raspindite

?n

toati

lumea.

Cu

cit

se

exrindea,

cu

atir

depuneam

mai

puline

eforturi

fizice

gi

cu

atit

mai

mare

eraprofitul.

Cei

care

munceau

din

greu

erau

sistemul

si

oamenii

din

sistem.

Cu

banii

p.

."rJii

cigtigam

si

cu

timpul

liber

pe

careil

aveam

la

dispozigie,

eu

gi"rodr'_.;

puteam

perrece ore

in

gir

analizi,nd

oportuniti.qile

de

afa_

ceri...

gi

erau

o mulhme.

Aw

fost.cele

mai

bune

timpwri...

au

fost

cele

mai

rele

timpwri

Existi

o zrcala

care

spune:

,,Nu

ceea

ce

se intimpla

in

via{a

rrrrui

om

conteazd,...

ci

semnificaqia

pe

care

acel

om

o di.

celor

irrtimplate."

Pentru

unii

oameni,

perioada

cuprinsi

intre

anii

19g6

si

1996

,r

fost

cea

mai

proasr; din

viaqa

loi.

pentru

alqii,

a

fost

cea

mai

Iruni'

In

1986,

cind

am

primit

acel

relefon

ii'

p"rr.u

tatilui

lr.gat,

am recunoscut

oportunitatea

fantastici

pa

"rr.

aceste

r'a'sformiri

economice

mi-o

puneau

la

dispoziqie.

chiar

daca

ru

aveam

suficienqi

bani

la

acea

vreme,

am

reugit

si-rni

cteez

,r*ive,

multumiti

aptitudinilor

pe

care

le

aveam

in

cadranele

1f".$i

,,I".

spre

sfirgitul

acesrui

capirol

voi

descrie

mai

detariat

lclul

in

care

am

produs

acele

active

pri'inr.r-ediul

cirora

mi-am

cistigat

libertatea

financiari.

cheia

u'ei viegi

fericite

gi

pline

de

succes

esre,

prinrre

artere,

('rpacitarea

de

a fi

indeajuns

de

flexibil

pentru

a

,eacqiorra

pozi-

riv

la

schimbirile

care

apar

in

cale

-

,bilit"t.

a

de

alua

decizii

gi

rlc

a- rimine

optimist.

Din

picate,

oamenii,

in

majoritatea

ror,

nu

'rtr

fost

dotagi

cu

aptitudinile

necesare

pentru

a se

descurca

in

lrr(a

schimbirilor

rapide

din

economie

ce

au

avut

si vor

mai

avea

l.c.

Existi

un

aspect

care

reprezinti

o

adevirati'binecuvintare

l)c'tru

fiinqcle

umane:

in

general,

sunt

optimiste

gi

au

capaci_

t:rtca

dc

a

uita.

Dupi

aproximativ

lO_12

ani,

uit;...

corrt"*t

i'

,',rrc

lucrurilc

rcinccp

si

sc

schimbc.

i

/

l

'i

l

I

l

rir

224

Ceoneuur BANII-oR

Fril seNce...

NU BANcHERUL

225

Page 114: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 114/169

Istoria

se repet7

Astizi,

oamenii

au

cam uitat de legea din 1986

privind

refoF

ma

taxelor.

Persoanele

apargini,nd cadranelor

,,A"

gi

,Lr

muncesc mai

intens

ca

niciodata.

De ce

? Pentru

ca le-au

fort

luate

posibilitnqile

de eludare

a

taxelor.

Muncind

din greu pcn.

tru

a

recupera ce

au

pierdut,

economia

gi-a

revenit,

veniturilf

le-au

crescut,

iar

consultangii

au

inceput

si

le

;opteasci

iarigi

h

ureche aceleagi

cuvinte pline de

intelepciune:

,,Cumpiragi

o casi

mai

mare.

Dobinda

la

datoria

de

la

bancl

e cea mai

buni deducere de Iataxe. in plus,

casa

e un

activ

qiet

trebui

si

fie

cea

mai

mare investigie

a dumneavoastri."

$i

aga

se

lasi

atragi de

,,ratele

lunare

accesibile"

gi

se trezeco

afundaqi in

datorii pind peste

cap.

Piata

caselor

explodeaza,

oamenii au

venituri mai mari,

ratele

la

dobinzi

sunt

mici... Euforia

ii

cuprinde

gi

ii indeamni

s[

curnpere case mai

spaqioase

gi

sa achizitioneze

masiv acqiuni

lt

bursi in

dorinqa

de

a se

imbogiqi

rapid

gi de

a

face

investiqii

pcn.

tru anii de pensie.

Am

sentimentul

ci

ya

ayea

iarasi loc

un

transfer masiv

d€

avere.

Nu se

va

intimpla

in

acest an, dar

se va

intXmpla

cu sigu'

ran\d.

Evenimentele

nu

vor

semina

cu

cele

din

1986. Ceca

ce

urmeazd.

a avea

loc

va fi

ceva diferit.

De

aceea

m-a indemnet

tatil

cel bogat

sa

citesc cirgi

despre

istoria

economiei.

Econornil

se

schimbd, dar

istoria

se repeti.

Doar

ci

nu

urmeazd,

acelcaqi

tipare; diferi

circumstanqele.

Banii

continui si

curgi din partea stingi

spre

partea

drcaptl

a

Cadranwlwi.

Aga

s-a

intimplat

dintotdeauna.

Mulqi

oamcnl

sunt

coplesiqi de datorii

si,

cu

toate acestea,

continua si

vcrse

bani

in

cea mai infloritoare

bursi din

istoria lumii.

Cci clin

partea

dreapti

a

Cadranului

vor vinde atunci

cind

prequrilc

vor

atinge

nivelul

maxim,

adici

tocmai

c6"nd

cele

mai precautc per.

soane

din partea

stingi

igi

depigesc teama

gi intra

pe piagi.

Vor

avea

loc

evenimente de

mari proporqii,

piaga

se

va

prabugi,

ir:r

cind se va agterne praful,

investitorii

vor

intra

din

r"rou

in

acli-

une. Vor cumpira

inapoi ceea cc

au

vinclut

gi

vonr avca

iariqi

tttt

dt

transfer

masiv

de

avere

din

partea

stingi

in

partea

dreapti

a

Cadranwlwi.

vor fi

necesari

algi

12

ani

pentru

ca

cicatricele

emotionale

ale

celor

care

au pierdut

bani si

se vindece...

dar

rinile

se

vor

inchide

abia

cind noua

piaqi

va

aringe

apogeul.

Iar

atunci,

oamenii

vor

cita

din

yogi

Berra,

cel

mai

mare

jucitor

din

istoria

echipei

de baseball

New

york

yankees:

,,Am

iaragi

un

sentiment

de d6j)-vu".

O

conspiragie

?

Deseori

aud

oameni,

de

obicei

din

pafiea

sringi

a

Cadranwlui,

spunind

ci

exista

un

fel

de conspiraqie

globali

pusi

la

cale de

citeva familii

ultrabogate

"rr. "LnfflolJazi,

bnncile.

l)espre

aceste

teorii

ale

conspiratiei

se discuti

de

ani de zile.

Fxisti,

agadar,

o

conspiraqie?

Nu stiu.

Ar

putea

fi o

conspi-

ragie

?

orice

e

posibil.

$tiu

ci

existi familii

foarte

purernice

care

controleazi

sume

enorme

de bani.

Dar

si

fie

tare

condusi

lumea

de

un

singur

grup

?

Nu prea

cred.

Eu

vid lucrurile

altfel.

vid

un

grup de

oameni

intr-o

parre

a

cadranwlwi,

cu o

anumiti

mentalitatg

si

un alt

grup,

in

cealahi

parte

a cadranulue,

cu

o alti

mentalitate.

Toti

zunf implicagi

in

acest

mare

ioq

al

banilor,

insi

fiecare

cadranjoaci

potiivit

pro-

priei

viziuni

si propriului

set de reguli.

.

M"I_.l

problemi

esre

c;

persoanelor

din

parrea

sringi

le

este

irnposibil

si

vadi

ce

fac

cei

din

p^rtea

dreapti,

pe

cittl

cei

din

urma

gtiu

ce fac

primii.

Vkndtoarea

de

ardjitoare

Mulqi

dintre

cei

din

partea

stingi

a

cadranwlwi,inloc

si

afle

cc

ttiu

cei

din

partea dreapti

despre

ei,

pornesc

la

o vinitoare

tlc

vrijitoare.

cu

doar

citeva

secole

in

urmi,

cind

avea

loc

o

cpidcrnie

de

ciumi

sau

se intimpla

ceva

riu

in

comunirate,

.rigenii

sc

apucau

si vineze

vrijitoare.

Aveau

nevoie

de

cineva

l)c

carc

si

arunce

vina

pentru

izbucnirea

epidemiei.

Au

fdcut

irr:cst

lucru

pinri

cind

ptiinqa

a

inventat

microscopul,

care

le-a

l

ril

l

226

CerneNur

BANILoR

Frr

neuce... NU

BANCHERUL

227

Page 115: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 115/169

permis si vadi ceea

ce

nu

vedeau

cu

ochiui

liber,

adica

micro-

bii.

Ardeau vrajitoare pe

rug, crezS.nd

ca

as,a

igi

rezolvi pro-

blemele.

Nu

gtiau

ci

cele

mai

multe

boli

apireau

in

special

in

orage din cavza

gunoaielor

gi

a

lipsei

unui sistem

eficient de

eliminarc

;

.legeurilor.

Ei

iryigi erau cauza

nenorocirilor

care se

abiteau

asupra

lor

pentru cd trdiau

in condigii

neigienice...

nu

,,vrdjrtoarele"

.

Ei

bine,

vinitorile

de

vrajitoare

au

loc si astizi.

Nu

puqini

sunt cei

care cauti sa

dea

vina pe

altcineva

pentru

,,ciuma"

lor

financiari. itt .."

mai mare parte a

cazurilor,

ei

ii

tnvinovigesc

pe

cei bogaqi

pentru

propriile probleme

financiare

fete a

reahza

ci principala

cauzd

a

,,nenorocirii"

care

s-a abatut

asupra

lor

este

lipsa de

cunogtinle

in

materie

de

bani.

Eroii devin

persondje negd,tiae

Lahecare

cdqla

ani

apare cite

un

guru

financrar care

anun{i

ci

degine

formula

magica

pentru

imbogaqire.

La

sfirgitul

anilor

'70,

fra1ii Huntl

au

incercat

si

manipuleze prata

arginrului.

Lumea

ii

considera

nigte

genii.

Dar

n-a trecut

mult timp

;i

au

inceput

si

fie

vinagi precum

criminalii,

intrucit, dupi

ce

le-au

urmat sfaturile,

o

mulqime de oameni

pierduseri

sume

mari

de

bani.

La

sfirqitul

anilor

'80,

a

fost ,roiba

de

Michael Milken2,

,pirintele"

plasamentelor

cu

risc

9i

randament

ridicat.

A

fost,

mai

intii, slivit precum

un geniu

financiar,

iar apoi,

dupi

prabugirea

sistemului

creat,

hiituit

gi trimis

la inchisoare.

Alqi

oamenl,

aceeagr

poveste.

l'

Nelson si

William

Hunt

eu

urcat

pretul

arginrului

de

lt

2 dolari

pc

uncie,

in

1973,'la niveluri de 25 de

ori

mai mari gap"te ani

mai

tirziu.

in

19i9,

aiunsesera

si acumuleze,

impreuna

cu citiva

perteneri

din

lurr,ea araba,

junri-

tite din

rezervele

lumii. in

1980,

insd, atunci iand

prequl a

fosr

impins le pe-stc

50

de

dolari uncia,

bursa

de metale din

New

York^gi

benca

centrJli

a

Statclor-

U"it.

* i",.rlr.rrit

io

forqi,

reugind, mai

intii, o

injumitlgire

a preqului,

ie.r'

apoi

o

coborire

la lO dolari/uncie.

Pini

in 1986,

ergintul

a

revenii

la

5

doleli,

riotiu

p.nt*

care fragii

Hunt

au

inregistrat pietderlde

I

milierd dc

dolr''i.

I'r

august

1988,

cei

doi

au

fost

condamnagi

pentru asociere

in

vedcrel

manipu-

larii

oietei

-

n. tr.

2i

Cr.ttot

al

pieqei

de obligaliuni

sub

ratt

de

irrvcstilic, rllotiv

Pcrltru

cirrc

a

fost

condamnlt

la inchisoarc

-

n.

tr'.

Astazi avem

noi

genii

in ale investigiilor.

Apar la

emisiuni

de

televiziune,in ztare

-

sunt

noile

celebritiqi

ale

lumii

financiare.

Unul dintre ei este

Alan

Greenspan,

pregedintele

Federal

Reservel. Astazi

e

un

fel

de

Dumnezeu.

Lumea

crede

ci

lui

i

se

datoreazd,

modul

excelent

in

care

funcgioneazd. economra.

\flarren

Buffett

este

gi

el considerat

un semizeu.

Cind cumpiri

ceva,

toqi

se

imbulzesc

pentru

a-l

imita,

cumparind

acelagi

lucru.

Cind

\Tarren

Buffett

vinde, pregurile

se

prabugesc pur

gi

sim-

plu.

Bill

Gates este

gi

el

monitorizat

indeaproape.

Banii

il

urmeazd.

pretutindeni.

Daci

in

viitorul

apropiat

va avea

loc

un

seism

puternic

pe piaqi, eroii

financiari

de

astdzivor

deveni

per-

sonajele negative ale

ztleide

miine.

Daci va fi

sau

nu

aga, numai

timpul

ne-o

poate

spune.

La apogeul

fiecarui

ciclu economic

exista eroi,

la

fel

cum

existi riuficitori la

frecare

pribugire a

piegei.

Privind

retrospec-

tiv,

vom

vedea

ci

acegtia

au

fost unii gi aceiagi oameni.

Lumea

va

avea

intotdeauna nevoie de vrijitoare

pe

care

si

le

ardi

pe

rug

sau

de

conspiraqii pe

care

sa

dea

vina pentru

propria

lor

cecitate

financiara.

Istoria

se

va repeta

gi,

din

nou,

un transfer

uriag

dc

avere va

avea

loc. Cind acest

lucru

se

va

intimpla,

de care

parte

a

transferului

vi

veqi afla ?

Stinga sau

dreapta

?

Dupi

pdrerea

mea,

oamenii

nu

reu$esc

sa

inqeleagi

faptul ci

sunt,

toti,

participanqi

la

acest

joc

global

uriag...

un

cazinou

virtu-

al

in

inaltul

cerului.

Nimeni

nu le-a

spus ci

sunt

jucitori

impor-

tan{i

in

acest

joc.

Jocul

se

numeste

,,Cine

cui

este indatorat

?"

Fiqi

banca.,

nw banclterwl

La

virsta

de

25

de

ani, am

avut o

revelaqie:

bincile

urmau

sd

joace

pe cel

mai

important post al

jocului.

Dar

acest

lucru

nu

insemna

ci-mi

doream o slujbi

de bancher.

Cea mai

importan-

ta

parte

a

instruirii

mele

abia

incepea.

ttt

u.""

perioadi

tatil

cel

bogat

m-a indemnat

si

invdg

ce

inseamni

,ipoteci",

,,propri-

ctate

imobtliatd"

si

,,finante".

Incepeam si-mi antrenez

mintea

si

vadi ceea ce

ochii nu

puteau

vedea.

l'Banca

Ccntrrrli

l SUA, condusi,

in

prczent,

de

Bcr.r Bernankc

-

n.

tr.

228

CeoReNur

BANTLoR

Frfl nar.rce...

NU

BANCHERUL

229

Page 116: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 116/169

M-a incurajat

si

invig

gi

si inqeleg

jocul

9i

abia

apoi,

la

luminl

noilor

cunosdnqe, si

decid

ce vreau si

fac cu ele. Am

decis

s{

impirtiges

c ceea ce

Stiam

tuturor

celor care

se

vor arita

interesaqi.

M-a

indemnat, de

asemenea, si citesc

carqi despre

marii

lideri

ai

capitalismului

-

oameni

precum

John

D. Rockefeller,

J.P,

Morgan

gi Henry Ford.

IJna

dintre

cele

mai importante cirli

citite

a

fostTbe

Worldly

Philosophers

(Filosofii

lwmii)

de

Robert

Heilbroner.

Pentru

cei

care

doresc cu

adevirat

si opereze

in

cadranele

,,P"

gi

,,I",

aceasti carte

este obligatorie,

cici

ii

pre-

zinta

pe

toqi

marii

economigti

ai

istoriei,

incepind

cu

Adam

Smith,

cel care a scris

The

Y(/ealtb

of

Nations

(Aztw;ia

napiu-

nilor). E fascinant

si aflam

cum

au gindit unii dinre cei

rnai

importanqi

filosofi

-

economigtii. Acegti

oameni au

interpretat

evolugia capitalismului modern

de-a lungul

scurtei

sale

istorii.

Daca

vd, doriqi si

fiqi

un

lider

in

partea dreapti

a

Cadranwlui,

viziunea istorici

asupra economiei este

deosebit de

importantl

pentru

intelegerea

trecutului,

dar

qi

a

viitorului

nostru.

Dupi

Filosofii

lumii,

vi

recomand

si

citiqi

[]nlimited.Wealth

(Aoere

nelimitatd)

de

Paul Zane

Prlzer, The

Soaereign

Ind.iaidual

(Indfuidul

swaeran)

de

James

Dale Davidson, The

Crest of

the

'Waoe

(Creasta

aalulwi)

de

Robert

Prechter

gi

Tbe

Great

Boom

Abead

(Marele

bwm

iminent)

de

Harry Dent.

Cartea

lui Heilbroner

vi

dezviluie

originea

economici

a

lumii,

in

timp ce

ceilalqi

autori

isi

expun viziunile

privind

direcqia in

care

mergem. Punctele

lor

de

vedere,

care de

multe

ori se

con-

trazic, m-au

ajutat

sa

vid

ceea

ce

nu

puteam

vedea cu

ochii...

ceva

numit

viitor. Citind

astfel

de

cirqi,

am

avut

;ansa

de

a

inqelege mai

bine

suisurile gi coborigurile

ciclurilor

gi

tendin-

qelor economice.

O

temi

comund

in

toate

aceste

cirqi

este

cca

referitoare

la faptul

ci

o schimbare nemaivdzutd,

pina acunr

pindegte

dupi colg.

Cwm

sA

figi

banca

Dupi

adoptarea

legii privind

reforma

taxelor

din

1986,

opor:-

tunititile

puteau fi gisite pretutindeni.

Nurncroasc proprictili

imobiliare,

acqiuni gi

afaceri crau

disponibilc Ia

prcluri cxtrcnr

cle mici. in

timp ce

pentru majoritatea persoanelor

din partea

stingi

a

Cadranului

a

fast o

perioadi

devastatoare,

pentru

mine

,r

fost

una

minun atl",

cdcr

mi-am

putut pune

in

aplicare

aptitu-

dinile

previzute

de

cadranele

,,P"

$i

,,I"

pentru

a

profita

de

qansele ce

mi

se

iveau

in

cale.

In loc

sa

fiu lacom si si

incerc si

pun

mina

pe

tot

ce

pirea a

fr

o afacere

profitabil5,

am decis

si

m6"

axez

pe

proprietiqile

imobiliare.

De ce proprietiqi

imobiliare

?

Din cinci

motive

foarte

simple:

1.

Prequrile.

Pregurile

proprietigilor

imobiliare

erau

atit de

scizute,

incit

pHqile

pentru

ipoteci

ajunseseri si

fie mai

mici

chiar

;i

decit chiriile.

Cumpirarea

acestor proprietigi

era

absolut

logici

din punct

de

vedere economic...

ceea

ce

insemna

ci

riscurile

implicate

erau

foarte

reduse. Era

ca

gi

cum

m-a; fi

dus

la un hypermarket

unde toate produsele

ar

fi fost

la

prequri

cu

50"/o mai

mici decit cele

normale.

2.

Finantarea. Bincile

acceptau sa-mi

acorde

un imprumut

pentru

proprietigi imobiliare, dar

nu gi

pentm cumpirarea

de

acliuni.

Din

moment

ce

imi doream si

cumpir cit

de

mult

puteam,

cit economia

erainci

la

pimint,

m-am

decis

si

mi

implic

in aceasti

piatd,,intrucit puteam

face

achizigii

atat cu

banii pe

care

ii

aveam

la

dispozigie,

cit

gi cu

cei

primiqi

de

la

banci.

2.De

exemplu:

Si spunem

cd

aveam economii

de

10

000 de

dolari

pe

care

le-ag

fi

putut

utilizain

investiqii.

Daci

m-ag fi

decis

sa

intru

pe

piaqa

acqiunilor,

n-ag

fi

putut

face

achiziqii

decit

in

valoare

de 10

000 de

dolari.

As

fi

putut cumpira

in

marja(cind

cumperi

in marji,

plitegti doar

o

parte din

cos-

turile

totale,

iar

restul

qi-l

imprumuti

agenqia

de brokeraj),

dar

nu

eram

suficient

de

puternic

din punct

de

vedere

financiar

pentru

a

risca

o

evolugie

nefericiti

a pieqei.

2. ln schimb,

cu 1O 000 de dolari

gi

un

imprumut care

impli-

ca

o surnii

rlc

rrorri

ori

mai

marc,

imi

putcam

permitc

si

r'

230

Clonauur

BANILoR

Frrr

seltce...

NU BANCHERUL

Page 117: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 117/169

cumpir

proprietaqi imobiliare

in

valoare

de

100 000

de

dolari.

2.in

cazulin

care ambele

piete

ar

fi

urcat

cu

10o/o,

ag

fi

ob1i.

nut

un

profit

de

doar

1 000

de dolari din

actiuni

si

unul

de

10

000

din proprietigile

imobiliare.

3.

Taxele. Daci

a9

fi

ficut

un

profit

de

1

milion

de dolari

din

acliuni,

as fi

fost

obligat

si

plitesc un

impozit

de

aproapc

3O%o

pe acumulare

de capital. in

domeniul

proprietagilor

imobiliare,

insi,

acel milion

ar

fi putut fi

reinvestit, intact,

intr-o

noud

tranzac\ie, flra

ca

taxele

s5-l

trunchieze.

Pe

deasupra,

a; fi

putut deprecia

valoarea

proprietaqii pentru

beneficii

gi

mai

mari

in

privinga

impozitelor.

2. O

precrzare

important;:

Pentru

a

mi

decide si mi

implic,

investiqia

trebuia

sa

fie

logica din punct

de vedere econo-

mic,

nu

numai

avantajoasi

din perspectiva

eludirii

taxelor.

Beneficiile pe

plan fiscal nu

fac

decit

si

adauge un

motiv in

plus

pentru

r

ealizar

ea

investiqiei respective.

4.

Fluxul

de

numerar.

Chiar daca

prequrile proprietdqilor

imobiliare

s-au

pribusit,

nu

acelagi

lucru s-a intimplat gi

cu

chiriile. Aceasti

stare de

fapt

mi-a

adus o

mulgime

c{e

bani in buzunar,

m-a

ilutat

sa

plitesc ipotecile gi,

cel

rnai

important,

mi-a

oferit

posibiliratea

de

a

prevedea

evoluqi-

ile pieqei

;i

de a astepta

momentul oportun.

Chiriile

mi-au

dat

rd,gazul

si

agtept

pini

cind

prequrile

proprietiqikrr

imobiliare

ar fi

crescut

din nou.

Cind

s-a

intimplat

accst

lucru,

am vindut.

Cu

toate c5"

mhindatorasem

sever,

accst

lucru nu m-a

afectat in

niciun fel,

cici chiriile

erau

mult

mai mari decit

ratele la imprumutul

facut.

5. Oportunitatea

de

a

deveni

banci. Proprietiqile imobi-

liare

mi-au

permis

sa

ma

situez

in

poziqia unci banci, aclic;t

exact ceea

ce-mi

doriscrn inci din

ltnul1974"

Figi

banca,

nu bancherul

in Tatd

bogat,

tatd sdrac, am

scris despre

cum

cei bogagi

pro-

duc bani

si

joaci,

adesea,

rolul

unei

banci. IJrmitorul

exemplu

poate

{i

pus

in

aplicare

de

aproape

oricine.

Si

ne inchipuim

ca

gdsesc o casi care

valoreaza IAO OOO

de

dolari

si reugesc

s5.fac

o afacere

minunati,

cumpirind-o

cu

doar

80

000

de

dolari

(10

000

bani

gheaga,

plus

70

000

ipoteca,

p€ car€

rni-o

asum).

Apoi,

public

un anunt

in

care

prectzez

ci vind

acea

casi pen-

tru suma

de 100

000

de

dolari,

pre{

estimativ,

gi

folosesc

cuvin-

tele

magice:

,,Casi

de vinzare.

Nevoie

urgenti

de bani.

Fira

restricqii

bancare. Avans

sci.zut,

rate lunare

accesibile."

Telefonul incepe

si

sune

in

nebunie.

Casa se vinde

prin

metoda

,,'wrap"

(la

pachet)

sau

printr-un

contract de

achi-

'zrlronare

in leasing,

in functie

de

fiecare

tarainparte

9i

legile ei.

In termeni simpli,

vind casa

pentru

100

000

de

IOU

(I

Owe

You

-

Iti

sunt

dator).

Iati

cum

aratl"tranzacqia:

Bilant

Active

I

Pasive

100 000$ IOU

|

70

000$ ipocci

pe

foaia

de

bilanq

a

cumpiritorului:

Bilant

Active

I

Pasive

I

t00 000$

lou

Tranzactra

este

apoi

inregistrati

la un

birou

de angajamente

scrise,

care, de

obicei,

se

ocupi gi

de efectuarea pla{lor. Daci

pcrsoana

respectivi

nu igi

indepline;te

obligaqiile

contractuale,

ii

,rnulez

drcptul

dc achitare a

ipotecii

gi vind proprietatea

urmi-

toarci

pcrs()ilno clrrc

dorcEtc

sa

cumpere

o

casi, cu

,,avans

scizut

pe foaia mea

de

bilang:

232

CeoReNut

BANTLoR

si rate

lunare

accesibile".

FltI

s,{}tce...

NU

BANCHERUL ZJJ

Page 118: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 118/169

Oamenii

stau

la

coada

pentru

a

profi.

ta

de

oportunitatea

cumpirarii

unei

locuinte

in

aceste

condigii,

Efectul

net

este

acela

cd,

am adiugar

30 OOO

de dolari in

coloana de

active

pentru

care mi

se

plitegte dobinda, la fel

cum

o

banca

incaseazd,

dobinzi

pentru imprumuturile

pe care le

acordi.

in.epe"-

sa

joc

rolui bincii

gi

imi

plicea

la nebunie.

Daci

vl

mai

amintiqi,

in capitolul

anterior

tat6l

cel

bogat spunea:

,,Ai

griji

atunci

cind

te indatore

zi. Dacl. wrmeazl.

si plitegti singur

aceasti datorie,

argrljd

ca

ea si

fie

mici. Daca

datoria

este

unq

mare,

asiguri-te

ci o

va

pliti

altcineva."

Conform limbajului

specific

pnrqii drepte

a

Cadranului,

m-am

,,debarasat"

de

risc

sau

l*am

,,arttncat

in

curtea unui

alt

cumpiritor".

Acesta

este

jocul

in

lumea finangelor.

Astfel

de

tranzacgii

se

fac,

zi

de

zr, in

toati

lumea.

Cu toate

acestea,

oriunde

mi

duc, oarnenii vin gi imi

spun

cuvintele ma-

gice:

,,Acest

lucru

e

imposibil

aici."

Ceea

ce majoritatea

micilor

intreprinzirori

nu

reahzeazd.

e

ci

multe

dintre marile

clidiri

comerciale sunr

cumpirate

gi vindute

exact

in

maniera

descrisi

mai

sus. {Jneori aceste

tranzac\ir

au loc

prin

intermediul

unei

binci,

dar,

de cele mai

multe

ori,

sistemul

bancar

este

evitat.

Economii

de 30 000

de

dolari

fdrd

a.

economisi

Daci

vi

amintiti,

intr-un

capitol

anterior enumeram cauzcle

pentru care

guvernul nu

oferi

deduceri

de

la

taxe pentru

economisirea

banilor.

Ei

bine,

ma

indoiesc

ci

bincile

vor

solici-

ta

vreodati

guvernului

sa

faci

invers,

intrucit

economiile durn,

neavoastri

ar deveni

pasivele

lor.

Motivul

pentru

care

SIJA au

o

rati,

scl.zuti

a economiilor

este acela

cd bancile

nu vi.

dorcsc

banii

la

pistrare

qi

nici nu

au nevoie

de economiile dumneavoas-

tri

pentru a

se

descurca.

Agadar,

exemplul de mai

sus vi

prezin

ti una dintre modalitiqile

prin

care

pure{i

juca

rolul

bincii,

ast-

fel incit

si vi

sporiqi

economiile feri

prea

muk

cfort.

Fluxul

celor

30 000

de

dolari arati

asdel:

Declaraqie

de venit

Active

I

Pasive

30

000$

Sunt citeva lucruri

interesante in

aceasti

diagrami:

1.

Cel

care

hotirigte dobindala

cei

30 000 de

dolari

sunt

eu.

De

obicei, este una

de

10o/".

Bincile care

vd,

platesc

mai

mult

de

5oh

pentru

economiile

facute

pot

fi rum;.rate

pe

degetele

de

la

o singura mina. Agadar,

chiar daci

mi-a;

folosi

cei 10 000

de

dolari pentru

a platr

cu bani

gheaqa,

ceea ce in mod normal

incerc

si

nu fac,

dobinda pentru ei

e

mai

avantajoasd, decit

cea

oferiti de

banca.

2. E

ca

gi

cum as crea 20

000 de

dolari

(30

000 minus

cei 1O

000)

care

nu

au existat

inainte.

Acelagi

lucru

il face

gi banca...

creeazd,

un activ,

dupa

care cere

dobinda

pentru el.

3. Acegti

20 000

de

dolari nu

sunt

impozabili.

O

persoani

normali

din cadranul

,,A"

ar

fi

trebuit si

cigtige un salariu

de

40 000

de

dolari pentru

a putea pune deoparte

20 000.

Venitul cistigat

ca

angajat este

o

schema

de

50-50,

statul

,,amput6.nd"

jumitate

din

salariu

inainte

ca

angajatul si

poata vcdca acci

bani.

r

234

Cloner.rur BANTLoR

4. Taxele

pe

proprietate

Fll snucl...

NU BANcI{ERUL

235

l.Protejarea

activelor.

Atunci

cind

egti bogat,

ceilalgi

Page 119: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 119/169

;i

costurile de inrretinere gi

adminis-

trare

a

casei

nu se

mai

afli in responsabilitatea mea,

ci

a

cumpiritorului.

5.

Plus

multe

altele. Se

pot

imagina

si

face

multe

lucruri

pe

partea dreaptd,

a

Cadranului

pentru

a

crea

bani din

nimic...

doar

jucind

rolul bincii.

O

tranzacgie

precum

aceasta ar

putea

necesita

o

siptiminl

sau

cel

mult

o

luni. Intrebarea

care

se

pune

e

c6t timp

i-ar

tre-

bui

unei

persoane

din partea

stingi a Cad.ranwlwi

sa

cigtige

40

000

de

dolari

astfel

incit

sa poati economisi 20 OOO

dupi

ce

plitegte toate taxele

si

face

roate

acele cheltuieli implicate in pro-

cesul

de

cigtigare

a banilor.

Declaraqie

de

venit

Venit

,O

000$

ri

fr

Chehlieli

S

lmpoz'rte pe

salariu

#

(asigurare

sociali, asisten$ rffirdicali)

lmpozite pe

venit

tr

Bilant

Actve

20

000s

lasve

Flwxwl

aenitului

este

apoi protejdt

in

Tatd

bogat,

tatd sd,rac,

am

prezentat

pe

scurt

nrotivcle

pentru

care cei

bogagi folosesc

corporaqi;lc:

incearca

si te deposedeze

de

ceea

ce

ai

prin

intermediul

litigiilor.

Metoda se

numeste

,,Cauti

pe cineva

cu

buzunare

adinci".

De

aceea, cei bogaqi

rareori

degin ceva

trecut pe

numele

lor. Ei

isi

pastreazi activele

in trusturi

gi

corpora{ii, unde

se afld,la

adipost.

2. Protejarea venitului. Trecind fluxul venitului

generat

de

active prin propriile corporaqii, o

mare parte din

ceea

ce

revine in

mod

normal

statului poate

fi pistrat

in

afara

sfe-

rei

de acqiune

a

acestuia"

Cruda

realitate:

daci sunteqi

un angajat, etapele

sunt

urmi-

toare:

SALARIU-TAXE-CHE

LTTJIELI

Ca angajat, cigtigurile

dumneavoastri

sunt

impozitate

qi

,,ciuntite"

inainte

de

primirea starului

de

plati.

Prin

urmare,

daci un

angajat

e

plitit

cu

30

0OO

de

dolari pe

an,

dupa

ce

statul

igi face

treaba,

acestuia

ii

mai

rimin doar

15 000. Din

ace$ti

bani, trebuie apoi si vi

plitiqi

ipoteca.

(Cel

pugin,

insi,

obgineqi

o scutire

de

la

taxe

pentru

dobinda pletite

pentru

ipoteci...

gi

iati

cum

banca

vi

convinge si cumpiraqi

o

casd

mai

mare.)

Dacd.

facegi

astfel

incit

venitul

dumneavoastri

sa

circule

mai

intii

printr-o corporagie,

etapele

ar fi urmitoarele:

CA$TIGURI-CHELTUIELI-TAXE

Trecind

fluxul

venitului

generat

de

cei

30

000

de

dolari

printr-o

corpora[ie,

puteti

,,cheltui"

o

mare

parte

din

cigtig

inainte

ca

statul

si pund

mina

pe el.

Atita timp cit degineqi

o

corporatie,

dumneavoastri sunteti

cel care

face

regulile... cu

condiqia,

desigur, si

respectaqi

codul

fiscal.

De

exemplu, daci

sunteqi proprietarul unei corporaqii,

puteti

scrie in

reglementarile

juridice

ale companiei

ca asistenqa

copilu-

lui

facc

partc

clin pachetul de

angajare. Prin urmare, compania

l)oiltc

pLiti 4OO

rlc

dolari pe

luni

pcntru

asistcnqa

minorului

din

235

C,qoR.tuur

BAMLoR

banii

pre-impozitati.

Daci

aceasta

ar

fi

pletiU cu

bani

post

Fril

reNca....

NU BANCHERUL

237

rie,

ai grijd"

ca

ea

s5.

fie

mici. Daci

datoria

este una

mare, asigura-te

Page 120: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 120/169

impozitaqi,

aqi

fi

obligat

si

cistigaqi 8OO

de dolari

penrru a

rimine

cu suma necesari.

Lista e

lunga, iar

exemplele pot

vari,r

in

funcqie

de

posibilitiqile

pe

care

le

are proprietarul

unei corpo.

raqii

9i

de care

un

simplu angajat nu

poare beneficia.

Chiar qi

unele cheltuieli

de

cilitorie

pot

fi

reduse

prin folosirea

banilor'

pre-impozrtaqi, atita

timp

cit

demonstraqi,

cd.

aceacilitorie

e

unrr

de

afaceri

(o

intrunire

a directorilor,

de exemplu).

PAna

;i

pro

gramele

de

pensii

ale proprietarilor

unei companii

diferi

faqi

dc

cele

ale

angajagilor.

Important

e si

respecra(i regulile.

Dacii

urmiriqi

sd. vi

reduceqi

chelruielile

prin astfel

de

merode,

e

obli

gatoriu si va

conformali legilor.

Cred

in

avantajele

furnizate

clc

deducerile

legale

permise

de codul

fiscal,

insi

nu

recomanrl

nimdnui

sa incalce

legea.

Repet,

posibilitate

a

de

a

profita

de

avantajele

descrise mai sus

depinde

de

cadranul

din care vi

cigtigagi

venitul. Daca

intregul

dumneavoastri

venit

provine

dintr-o slujbn

la

o

companie pc

care

nu o defnegi

sau

controlari, nu

prea exista

nicio

cale

legalir

de a

vi

proteja cigtigurile

sau acrivele.

De aceea,

in

cazul in

care

sunteqi

un angajat, vi

sfituiesc

urmitorul lucru:

pistrati-va

slujba,

dar

incepeqi

sa

activagi si ?rr

cadranele

,,P"

fi

,,I".

Drumul

catre

libertate

trece

prin acestc

doui.

cadrane.

Secretul

siguranqei financiare

este acela de

l

acqiona in

cel

pu{in

doui

cadrane

deodati.

Teren

grdtis

in

urmi

cu

ciqiva

ani,

eu gi

soqia mea

ne-am

gAndit

sa curnpri

rim

o

casi, undeva departe de

agitagia

gi

tumulnrl

mulqimii.

Nc

doream nespus

si

deqinem

cigiva

acri cu stejari inalqi

qi

un riulcl

care

si

gerpuiasci

prin zond,.

Voiam, de

asemenea, intimitate.

Am

gisit

un

teren de 20

de

acri, evaluar la 25 000

de

dolar i.

Vinzitorul era

dispus

si accepre

un

avans de

lOo/"

gi re.stul

sa

i I

plitim

cu

o dobinda

de

laY".

Era

o

tr^nzactie

convcnabil,i.

Problema

era ca

incalca

regula

privind datoriilc,

pc

carc reril

ccl

bogat m-a

sfituit

si o urmez intotdeaun,r,

aclici:

,,Ai

griji

arurrc.i

cind

te

indarcrez.i.l)aci.

urmc:tz.t siplirtcsti

sirrgrrr

rrr-t';rsl:i

rlrrtrr

c5.

o

va

plati altcineva."

Am renuntat

la

terenul

de

75

000 de dolari si

am continuat si

cautam unul care sa

ne dea

sentimentul

ci

facem intr-adevir

o

afacere

buna. O datorie de

75 000 mi se

pirea

mult

prea

mare'

intrucit fluxul nostru monetar

ar

fi ardtat

astfel:

Pasive

7s 000$

lpotecn

Nu

uitagi

de

o alti

regula a tatalui

meu cel bogat:

,,Daci.iqi

asumi

riscuri

gi

datorii,

atunci

trebuie

sa

fii

platit."

Ei

bine,

in

aceasti

tranzactre,

rni-ag

fi

asumat

atit datoria,

cit

gi

riscul,

gi

tot

eu

ag

fi

fost

cel care

plitea.

O

luna

mar

tirztu,

am gasit

un teren

si

mai frumos

decit

celalalt.

Avea 87

de acri,

o mici pidurice

de stejari,

un

riuleq qi

o

casi

deja construita pe el.

Prequl

-

115

000

de

dolari.

I-am

spus.vinzatorului

ca-i

voi

pleti prequl

cerut dac;

va accepta

ter-

nrcnll

mel...

ceea

ce

a

gi

ficut. Pentru

a scurta povestea,

am

chel-

tr-rit citivir

dolari pcntru

micile

reparaqii efectuate

la

casa,

dupa

crrrc

ilr.n

virr<lrr1

o,

it.nprcutta

cu

30 dc acri,

la

prequl

de

215

OO0

<lc rlr.rler

i. I,l,'.'.t

lolositi :r lirst

rrcccasi ca

;i

in trcctlt:

,,Avrrtls

Declaraqie

de

venit

Bilanl

238

CaoReNur

BANTLoR

scdzut,

rate lunare

accesibile".

Cei

54

de

acri

rimaqi i-am

pistrat

Fqr

nnuca...

NU BANCUERUL

IPO

Page 121: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 121/169

pentru

noi.

Iati cum

aratd

aceastd

tranzacqie

pe

foaia

mea

de

bilanq:

Bilanq

Active

I Pasive

2rs

000$

I

I t5

000$

Noul proprietar

era

incintat,

deoarece reugise

si cumpere cu

foarte

pujini bani pbtigi

in

avans o

casi

care

i-aplicut

de

cind

a

vdzut-o.In

plus,

o

cumpirase prin

intermediul

companiei

sale, in

ideea

de

a o

folosi

drept casi

de vacanqi penrru

angalagi. Acest

lucru

i-a

permis

si

micsoreze

prequl

total

de

cumpirare

gi

chel-

tuielile

de

intreginere,

trecind-o

in

coloana

de

acrive a

companiei.

Un alt

avantaj

major

a

fost

acela

cd a

putut obqine

o

deducere

de

la

taxe

ca urmare

a

pleqii dobinzii.

Ratele lunare

pe care mi lc

plitea

acopereau

firi

probleme

dobAnda

pe

care trebuia si

i-o

plitesc eu proprietarului

iniqial.

Dupi

cigiva ani, a

vindur

o

partc

din acqiunile companiei

sale

gi mi-a

achitat

imprumutul

in

intregime,

ceea

ce

mi-a

permis

sa-mi

platesc gi

eu datoria.

Scipasem

astfel

de

un

element

major

pe coloana de

pasive.

Cu profitul

de 100 000

de

doiari am

reusir

si plitesc

impozitele

pentru

achizitionarea

terenului si a casei.

Rezultatul

net a

fost

acela

c5,

aveam zero

datorri, un

profit

clc

ciqiva dolari

(15

000,

dupi plata

taxelor)

si un reren mirific

dc

57

d,e acri.Era ca gi

cum

ag

fi

fost

plitit pentru implinirea

unui

vis.

Astizi,

foaia

mea

de bilanq,

dupi

acea

tranzactie,

se

prezinti

astfel:

Active

I

Paslve

57

rcri de

teren

15

000$,

banl

gheap

Bilant

O oferti

publici

inigiali (IPO

-

Initial

Public

Offering)

sau

preluarea unei

companii

private

prin oferti

publici

de

acgiuni

sunt

metode

care

se

bazeazd, pe aceleasi

principii.

Chiar

daci

pia{a,

termenii

gi

jucatorii

sunt diferiqi, principiil

e

debaza rimin

aceleagi. Cind

organizagia mea

fonneazi,

o companie

in

vederea

unei

oferte

publice,

umflim

pu(in valoarea

acesreia, degi, ?n ge-

neral,

incercim

si

o

fundamentinn

pe

o opinie

corecti

a

valorii

sale pe

prags..Introducem

o{erta pe

piaqa

publici

si,

in

loc

si

o

predam

unei singure

persoane,

o

vindem citorva

mii

de oameni

sub

forma

de

acqiuni.

Valoarea

experien{ei

Iatd,,

agadar,

inci

un

motiv

pentru care

recomand

oamenilor

si se

,,cileasci"

in

cadranul

,,P",

inainte

de

a

incepe

sd

activeze

in

cadranul

,,I".

Indiferent

dacd

e vorba de investigii

in

propri-

etiqi

imobiliare,

acgiuni

sau obligatiuni,

pentru

a fi

un

investitor

solid

avegi

nevoie

de

acel

simq

fundamenral

qi

inefabil

care

este

un

ghid de incredere

in lumea

afacerilor.

Unii au

acesr

simq, in

timp

ce

algii, mulqi,

nu. De

ce

?

in

primul

rind

pentru

ca gcolile

ne

invati

si

fim

ultraspecializagi.. fd"ra.

a

ne

pregati penrru cele-

lalte

aspecte

ale

realitigii.

Inci

o precizare:

daci

v-aqi hotarit

si vi

mutati

in

cadranul

,,P"

sau

,,1" ,

ar

fi

bine

si

incepeqi

de Ia

nivelul

cel mai de

jos...

gi

si

nu

vi

gribiqi. Lansaqi-vi

in

afacerile

mari

doar

atunci

cind

acumulaqi incredere

gi

experienqi suficienti.

Nu uiraqi, singura

diferenti

dintre o

afacere

de

80 000

de

dolari

gi

una de

BOO

OOO

cste

un

zero

in

plus.

Etapele

micilor

:.lranzactii

sunt

aproape

identice

cu cele

ale

unei

oferte publice

de

milioane

de

dolari.

l)iferenga

e

doar

cd

sunt

implicagi

mai

mulli

oameni, mai

muhe

z.erourt

gi

mai multa distracqie.

Odata

cc

o persoani

acumuleazd experienqa gi

o

buni

re-

puta{ie,

arc

nevoie

de

tot

maipuqini

bani pentru

a crea investigii

clin

cc

in

cc

mai

importante.

In cea mai mare

parte

a cazurilor,

rru

ai

ncvoic

tlc

bnrri

c:a

si faci

lrani,

rntrlqi

[:ani.

Dc

cc

? Pcntru

ci

Page 122: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 122/169

F

242

CarRlNur

BAMLOR

Trebuia

si

inchidd

acea

,,portiqi",

pentru

a

stringe

mai rnulli

FrTr

saNc,{..,

NU

BANCHERUL

24J

rlintre reprezentantii

acestei

genera{ii

se

vor

trezt cu o

noti

de

Page 123: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 123/169

bani

de

pe urma

impozitelor. in

anii

ce

vor

urma,

multe dintrc

guvernele

occidentale vor

fi

obligate

sd

colecteze

taxe

din

ce irr

ce mai

multe, pentru a

indeplini

unele

dintre

promisiunile

for

mulate

in

urmi

cu

mult

timp. Promisiuni

f;cute

mai

multcr rni

lioane

de angajaqi, referitoare

la probleme

precum asistenlrr

rnedicali,

asistenqa

sociali

sau

pensiile

federale.

Probabil

t:rr

masele

nu

vor intelege

chiar acum ce

se

intimpla, insa

magni

tudinea problemei va deveni evidenta

pentru

toata

lurnea

pinit

in

2010"

Oamenii

vor

ingelege

ca administraqia SUA

nu po:rtc

r

ezolv a

aceste probleme.

Revista Forbes

a publicat

recent

un articol

in

care se

ficc,rrr

urmitoarele

predicgii

privind

escaladarea datoriei

SUA:

,,Daci

observaqi, are

un trend

descendent

pini

in 2010,

duprr

care

incepe

brusc si urce.

Ea

incepe

si

capete

o tendinqa

asccrr

denti exact

in

perioada

in

care

reprezentanqii

celei

nui

numeroase

generaqii

din

istoria

Ameriiii vor ie;i

la

pensie.

lrr

2010,

daci"

nu

chiar mai

devreme,

primii

niscuqi

ai

generalici

"

Baby

Boom

''

vor incepe si-gi

retragd.

banii

de

la

bursa.

Pina

irr

201,A,75

de

milioane

de pensionari vor decide

ca

cel

mai

m,rt'e'

<<

activ

'>

al

lor,

casa, este

mult

prea

mare, din moment

ce

copiii

gi-au

luat

zborul, iar

ei o

locuiesc singuri. Prin urmare, v()r'

incepe

si-gi vindi locuintele,

pentru

a se

muta

in

orase mai

mici,

unde

criminalitatea

este

redusi."

Brusc,

fondurile

curente

de pensii, precum

401(k)

in

America

sau Superannuation in multe

dintre

qarilc

Commonwealth-ului,

vor incepe

si

intre la

apa. Vor descrc;tc

ca urmare a

faptului

ci

sunt supuse

fluctuatiilor

pieqei... ccca

('c

inseamni

ci

urci

gi scad

odati

cu

ea.

Fondurile

mutualc

isi

v,rr

lichida

actiunile

pentru a

putea

plati

ordinele

de v6.nzare ccnrt('

de cei

din generagia

,,Baby

Boom",

care vor

iegi la

pensie

qi

v,tr

avea

nevoie

de

bani.

Dar

guvernul

nu

va

sta

degeaba si

ii

va

t;rx,r

la

singe pe

pensionari

pentru cigtigurile

de capital gcncratc

<le

retragerea

banilor din

fondurile

muruale. Acumularca clc crlrit,rl

va

proveni

dinvi.nzarea,

la

preturi foarte mari,

a

accstor

ecqirrrri

supraevaluate,

in

timp

ce

fondurile

vor

trccc

.lccstc

ci;tiguli

irr

contul rnembrilor

sai.

Prin

urmArc,

in

loc

dc barri

glrt":r1ri,

rrrrlti

plati

a

impozitelor pe acumuhri

de

capital, un

capital

pe

care nu

[-au

primit

niciodata.

htru

uitaqi,

perceptorul

este intotdeauna

primul

atunci

cind

vine vorba

de

incasarea

banilor.

in

acest context,

sanatatea

a

milioane

de pensionari

siraci

se

va

deteriora,

intrucit este cunoscut

faptul

ci

starea

de

sinatate

a

celor

siraci

a

fost intotdeauna

mai

precari

decit

a

celor

bogaqi.

Asistenqa sociala

va

da

faliment,

iar

apelurile

disperate

Pentru

un

sprijin

din partea

statului

se

vor accentua

pe

lntreg

cuprinsul

Statelor Unite"

Adiugaqi

la

toate

acestea

eclipsarea

Arnericii

de citre

China,

trlra cu

cel

mai

mare PIB

(Produs

Intern

Brut) din

lume gi

cu

,rpariqia

monedei europene.

Precontzez

cd.

atit

salariile,

cit

gi

preturile bunurilor

vor

fi

impinse

la

un

nivel

scizut...

in

timp

ce

lrroductivitatea

ar

trebui si creasci

intr-un

ritm ameqitor,

pen-

tru

a.putea

face

fataprovocirilor

acestor

doui mari

blocuri

eco-

lromlce"

Toate

acestea

se

vor ?ntimpla

pina

in

2010, an care

nu

e

deloc

rlcparte. Va

avea

lg.l:

nou transfer

masiv de

avere,

dar

nu

din

cartza

unel

consprratii, ci a

ignoranqei.

Era

Industriala

-

cu

rnentalitatea

ei

despre marile afaceri

gi

marele guvern

atotputer-

rric

-

isi da ultirna

suflare,

in

timp ce

Era Inforrnagional;

igi

face,

in

mod oficial,

intrarea

pe

sceni.

in 1989, Zidu|

Berlinului

a

c:izut.

in

opinia

mea,

acel eveniment

a

fost

la

fel

de

semnificativ

.',r cel

drn

1.942,

cind

Columb, aflat

in

cdutarea

Asiei,

a

nirnerit

irr

America.

Sunt

voci care

spun

ci

anu|

1942

a marcat debutul

,'ficial

al

Erei

Industriale.

Sfirgitul

ei a

fost

consernnat

?n

1989.

licgulile

s-au schimbat.

Istaria

e un ghid

Tatal

meu cel bogat

m-a

incurajat

sa

inviq bine

jocul'

Dupa

('('

Arrr

facut intocmai, am avut

posibilitatea de a-mi

folosi

t

unostintclc

in oricc

fcl

dorcarn.

Scriu

si

tin

cursuri

din

ingrijo-

r,u

c,

clin

scntirrrcrrtul ci oamcnii

trcbuic

si

;tie

cum

si

aibn

griji

,le

ci rlirr

l)ulr('t

..1..'t,..',lc'''c

lrirr:rnciar'... si

lrlt

si

clcvin:i dcpendenti

.1.'grrvt'r'tr

slrtt

rlt',,,.,nrlr,tttic c:rtrt'si

lc'lttigttrc'tr-liul.

244

CeoRnNur

BAMLoR

Sper

si mi

insel

in

privinga

previziunilor

mele

economicor

FIrr

naNce...

NU BANCHERUL

24t

supirati

pe

ei ingigi gi tristi

pentru ci

isi

iroses

c

vraqa. Puqini din-

Page 124: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 124/169

Poate

ci

guvernele

vor continua

si

promiti oamenilor

ca

vof

avea

grijd' de

ei,

colectind

mai

departe

raxele

gi

continuind

si

sa

adinceasci

in datorii.

Poate

ca bursa

va

aveaun

trend

ascendent

continuu

gi nu va

cobori

niciodati...

si

poate

ci

prequrile

propri.

etigilor

imobiliare

vor

cresre mereu,

i"i."r"

p.

"or.

o

d.qin.qi

vr

fi

cea

mai

buni investiqie

a dumneavoastri.

Poate

ci

milioane

dg

oameni

.igi

vor

gasi

fericirea

cistigind

un

salariu

minim

pe

economie,

cu

care

si

poata

asigura

o viaqi

buni familiilor

lor,

Cine gtie,

poate

ca

toate

acestea

se

vor

intimpla.

Eu

unul, ins{,

nu

cred.

Nu

gi

daci

istoria

e un

bun

ghid.

Din

punct

de vedere istoric,

o

persoani

cane

a

triit

pind

le

virsta

de 75

de

ani

a trecur

prin doua recesiuni

si

o

criia eco-

nomica.

Ca reprezentanti

ai generatiei

,,Baby

Boom",

noi

am

experimentat

deja

doui

recesiuni,

dar

inci

n-am

avut

parte

de

marea

crtza

economica.

Poate

ci

aceasta

nu va avea

loc.

Istoril

spune,

insi,

altceva.

Motivul

pentru

care tatdl

cel bogat

m-r

indemnat

si

citesc cirqi

despre

economie

gi

capitaliqti

de seami

a fost

acela

cd, dorea

si-mi formez

o viziune

pe

termen

lung

gi

o

mai

buni perspectivi

asupra

a

doua

"rp."t.r

de

unde

rretrim qi

incotro

ne

indreptim.

Aga

cum valurile

agiti

oceanul,

tot

asa

existi

mari

valuri

care

afecteazdpieqele.

in

timp

ce valurile

oceanului

sunr

antrenatc

dc

vint si

soare,

valurile

pieqelor financiare

su't declangate

de

doul

emolii

umane:

licomia

gi

teama.

Nu

cred

ci

vremea

depresiu-

nilor

a

apus,

caci

suntem

cu

totii

oameni

si

nu

ne vom

putcn

debarasa

niciodati

de acesre

doua

caracteristici:

teama qiiac...

rnia.

Iar

atunci

cAnd lacomia

gi

tearna

se intrupeazi

intr-o

pcr.-

soani

care

suferi

apoi

pierderi

enorme,

urmitorul

sentirrrcrrt

uman este

depresia.

Depresia

este

la

rindul

ei

formata

din

alre

doud

sentimente:

furia

si tristeqea.

Furia

faqa

de propria

pcr-,

soani gi

tristegea

provocati

de

pierderc.

Depresiunilc

ccororiri.,c

sunt

depresii

ernotionale.

Oarnenii

pierd

si

se

deprima.

-

Chiar

daci,

pe plan

general,

economia

pare si fic inrr-o

forma

buni,

existi

rnilioane

de

oame'i

aflagi in

divcrse

srarlii rlc

depresie.

Au

o

slujbd.,

dar

i'

adinc'l

suflctului

su'r

tr"isri,

Pr.'.

tru

ci nu

progrescazi

clcloc

din

purrc:r <lc vc<lcrc

J'inrrrrr:irr'.

Srrrrr

tre

ei stiu

insi

ca au

fost

pringi in

capcana ideii

de bazd

a

Erei

Industriale:

,,gisegte-qi

o slujbi

siguri

gi

stabili;i

nu-qi face

griji

in

privinqa

viitorului".

O

mare

schimbare, o

mdre

oportwnitdte

Intrim intr-o

epoci

de transformiri colosale gi

oportunitiqi

pe misuri.

Pentru

unii,

va

fi

cea

mai

buni perioad;

din

viaqa

lor,

in

timp

ce pentru alqii va

fi

cea

mai rea.

Presedintele

John

Kennedy

spunea:

,,Avem

la indemini

o

rnare

schimbare."

Kennedy

provenea

din partea

.P-I"

a Cadranwlwi

gi,in

acest

context, a

incercat

din risputeri

si

imbundtiqeasci

viaqa celor

impotmoliqi

in trecut. Din

nefericire, milioane

de

oameni

inci

traiesc

in

trecut,

purtind

in

minte

idei invechite,

transmise

din

generaqie in

generagie.

Idei

precum

,,mergi

la gcoali, pentru a- i

putea

gasi

o

slujbi siguri".

Educatia

e

mai

importanti

ca

nicio-

clati,

insi

trebuie

si-i

invaqim

pe oameni

si glndeasci

in

per-

spectivi si

si

aspire

la

ceva mai

mult

decit

la

o slujbi

siguri,

firi

;r

se mai

agtepta

de

la

companie sau

guvern si aibi griji

de

ei

clupi

ce ies la

pensie. Acestea

sunt idei

ce

aparqin

Erei

lndustriale...

de care

am trecut

deja.

N-a spus nimeni

ci e corect...

cici

America nu

e

o

tard. corec-

ti.

E

o qari

liber5.

Existi

oameni care

igi

dau toata silin{a,

care

sunt

inteligenti,

mai

inclinaqi

spre

succes,

mai talentaqi

gi care

igi

tloresc

mai

intens

decit ceilalf

si aiba

o viaqi

mai

buni.

Daci

dispunem

de determinarea necesari,

suntern

liberi

si

incercim

sa

ne

indeplinim

visele.

$i

totu;i,

de

cite ori

cineva

atinge

succe-

sul,

se

gasesc alqii

si

spuni

ci

nu

e corect

-

aceiagi

oameni

care

cred

ci ar fi

corect

ca

bogagii

si-gi

impartd

averea cu cei siraci.

lii

bine, n-a

zis

nimeni

ci e corect.

Cu

cit vom incerca

si

facem

lucrurile

mai

corecte,

cu

atit vom

fi

mai

pugin

liberi.

Cind

discut

cu

oameni

care

imi

spun

ci

existi discriminare

r,rsiala

sau

,,url

paravan de

sticli"

intre bogati si siraci, le dau

clrcptate.

$tiu

ci

accstc lucruri

sunt

reale.

Personal,

detest orice

Iorrni

dc

discrirrrirrrlrc,

rnai

dcs

ci, avincl stramo;i

japonczi,

arn

r

C,,ron,qNur

BANILoR

suferit

eu

insumi

astfel de ffatamente inegale.

Discriminargl

FrI

seNcA,... NU BANCHERUL

deqe.

Astazi,

offshore-urile

nu

rr,ai

reprezinta

firme

inregistrate

Page 125: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 125/169

existi cu

adevirat

in

partea

stinga

a

Cadranulwi,

mai ales

ln

cadrul

companiilor.

Aspectul fizrc, studiile

urmate,

culoarcl

pielii,

sexul...

toate aceste

aspecte

conteazd,

in

p.artea

stingX

I

Cadranulwi.Pepartea dreaptl,

ele

n-au nicio

importafi/*

Part0t

dreapti nu

este

preocupati

de

corectitudine

sau

siguranta, ci

dl

libertate

9i

plicerea

jocului.

Daci

doriqi

si

vi

implicagi

in

jocul

de

pe

parrea

dreaptd,

jucitorii

vi

vor

primi cu

braqele

deschiro,

Dac6,

jwaqi

bine

gi

cigtigaqi,

e totul in

reguli.

Vi

vor

primi

cu

;l

mai multi.

plicere

in

rindurile lor

gi vor dori sa afle care

vi

sunt

secretele.

Daci

jucagi

9i

pierdeqi,

se

vor arita extrem

de bucuro;l

sa

vi

ia

toqi

banii. Nu

vi

plingeqi si

nu

dagi

vina pe

ceilalqi pcn.

tru

egecul

dumneavoastri.

Nu

aga

se

desfigoari

jocul

in partct

dreapti

a Cadranwlui. Nu a

fost conceput

pentru

a

fi

corect,

Numele

jocului

nu

e

,,A

fi corect".

De

ce ti

lasd tn

pace

guoernwl

pe

cei

din

,,P"

si

,J"

I

De

fapt, guvernul

nu ii lasi

deloc

in

pace pe

cei

din

cadrancle

,,P"

gi

,,I".

Doar

ci

in

partea

dreapti a

Cadranwlui

extsrd, mti

multe modalitiqi

de a

ascutrde

gi

salva averile

de taxe.

in TatI

bogat,

tatd sdrac m-am

referit

la

puterea

pe

care

o

au

corporali.

ile.

Unul dintre

principalele

motive

pentru care

cei

bogaqi

igi

pd"streazd"

o

mare

parte din averi

e acela

cd,

opereazain

calitate de

organism

corporativ, nu

de

persoane

frzice.

O

persoani

fizicl

are

nevoie de

pagaport

pentru a circula

dintr-o

garl"in

alta.

Un

organism

corporativ nu are nevoie

de

aga ceva.

Poate

cdlitori

qi

activaliber

in

toata

lumea.

O persoand,fizica

trebuie

luati in

evi-

denqele

statului,

iar

in

America

are

nevoie

de

,,cartea

verde"

pentru

a

munci.

Un

organism corporativ

este scutit

de

toate

acestea.

Atunci

cind guvernul

se

gindegte

si colecteze

mai

mulqi

bani

de

la

organismele

corporative,

realizeazd, cd

daca

ar adopta

lcgi

fiscale

abuzive,

aceste organisme

si-ar lua banii

gi

locurilc de

munci

si

ar pleca

in

alti

gari.

in

Era

Industriala,

oarnenii

sc re-

fereau

la

offshore-uri

ca

la

o

qari

straini.

Cei

bogaqi

au criutlt

intotdeauna paradisuri fiscalc, unclc banii

lc

sunt trata(i

cu

blin-

intr-o

altd,

lard,

ci

spagiul

cibernetic.

Fiind invizibili

--

adici

o

idee

-,

banii

se

pot

ascunde

acum

in

ceea

ce

nu

poate

Ii

vazut

sau, cel

puqin, in

afara

razer

de

vedere

a ochiului

uman. Curind,

daci

nu

cumva s-a

gi

intimplat

deja, operaqiunile bancare

ale

<ramenilor vor

fi

ficute

printr-un satelit geosincron,

care

va

orbita in

jurul

planetei...

departe de

orice

lege. Dacd

nu

va

fi

aga,

cei

bogagi

vor avea

intotdeauna la

indemina

garile

ale ciror

legi

sunt

mult

mai favorabile

in

privinga

taxelor.

in

Tatd

bogat,

tatd

sdrac

spuneam

ci

societiqile pe acqiuni

au

clevenit populare la

inceputul

Erei

Industriale...

la

puqin

timp

dupi

ce

Columb

a descoperit o

lume

noui.,

plini

de

bognqii. Ori

de cite

ori

avuqii acelor

vremuri

trimiteau

un vas

pe

mare, i;i

ilsumau riscuri,

cici, daci vasul

nu

se

intorcea,

trebuiau si

pliteasci

despigubiri

familiilor marinarilor care-si

pierduseri

viaga. in

acest context,

au fost infiinqate

corporagiile,

in

ideea

de

a oferi

protecqie

legali

gi

de

a

limita

riscul

pierderilor

la

banii

pugi

in

joc, eliminind

din

ecua[ie

pliqile

suplimentare.

Prin

Lrrmare,

bogagii

isi

riscau

doar banii,

in

timp

ce echipajele

vaselor isi

riscau

viap.

Nu

prea

multe

s-au schimbat

de atunci.

Oriunde

cdlitoresc

in lume,

oamenii

cu care

fac

afaceri

rrctioneazd,

in

aceasti

manieri...

ca angajaqi ai propriilor

corpo-

ratii.

Teoretic,

ei nu

deqin nimic

si

nu

existi

ca cetiqeni

particu-

lari.

Sunt

funcqionari ai

propriilor

corporaqii

bogate, dar ca per-

soane fizice

nu

au

nicio

proprietate.

Si

oriunde

merg in aceast;

lume,

intilnesc

oameni care

imi

spun:

,,Nu

pogi

face

asa

ceva

aici.

E impotriva legii."

Puqini

sunt

cei

care

igi

dau

seama

ci,

in

majoritatea

qirilor

occidentale, legile

seamani

foarte

mult intre

ele.

E

adevdrat

cd.

folosesc

cuvinte diferite pentru

a descrie acela;i

lucru, dar,

in

principiu,

legile

sunt aproape

identice.

Vi recomand, in misura

posibilitngilor,

si

incercaqi cel

pugin

sa devenigi

angajatul

propriei

corporaqii.

Mai ales

in

cazulin

care

suntc{i

un

,,f-,"

salr

un

,,P"

cu

venit

mare

gi

chiar

daci

deqineqi

o

l'rancizi

sau

vi

c:i;tigagi

banii

din

markctingul

in reqea.

Cereqi

slatul

unor-

c()rtsttlt,rrrli

l'inanciari

col'npctcn{i. Va

pot

ajuta

si

248

C.l,oRnNur

BANIloR

alegegi

;i

sa

implementati

cea

mai

potriviti

structuri

pentru situ.

Fltr

saxce...

NU BANCHERUL

249

loare

af dori si

va

infaqigez

citevaparticularitiqi

ale

acestui

pro-

Page 126: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 126/169

aqia

dumneavoastri

particulari

Existd

dowd. tipwri

de

legi

La

o

privire

superficiali,

s-ar pirea ca exista

legi pentru

c€l

bogaqi gi

legi

pentru

toqi

ceilalgi.

in

realitate, legile sunt

acelcagi,

Singura

diferenga e

ca

bogaqii

folosesc legile in

propriul

avantej;

in timp

ce

oamenii

saraci

gi

cei

din

clasa

mijlocie nu reusesc ac€tt

lucru.

Aceasta

este diferenga

fundamentala. Legile

sunt

aceleagl

pentru toati

lumea...

rar

eu

va sfatuiesc si

vi angajaqi

consultanqi

inteligenqi si si

respectagi

legile.

Si

faci

bani

legal

nu e deloc

ccvt

greu

gi,

de

aceea,

n-are

niciun

sens sa

incalci legea gi

sa

ajungi in

inchisoare. in plus,

consultanqii vor

avea

rolul

unui sistem

dc

avertizare

in

privinta

schimbirilor

legislative

ce urrteazd.

a

avce

loc... iar

cind

legile

sunt

modificate,

averile

igi schimbi

stapinii,

Dowd alegeri

Unul dintre

avantajele

traiului

intr-o

societate

democratic{

.

este

libertatea

de a alege.

Dupi

pd,rerea

mea, existi

doui

mari

alegeri ce

pot

fi facute... alegerea

siguranqei

sau alegerea liber'

tdtii.Daci optaqi

pentru siguranqi,

existi

un preq

uria; ce trebuie

phtit

in

contul ei sub

forma

taxelor

excesive

gi

a

dobinzilor

astronomice. Daca

alegegi

libertatea,

trebuie sa

invlgaqi

jocul,

iar

apoi

si vi

implicali

in

el.

Alegerea

cadranului

in

care doriqi si

jucagi

acest

joc

este

numai

a

dumneavoastri.

Prima pafie

a acestei

cargi a

definit caracteristi cile Cadra-

nwlwi

Banilor,

in

timp

ce

partea a

II-a

s-a axat

pe

dezvoltarea

mentalitiqii

gi

a atitudinii

necesare

unei

persoane care alegc s{

activeze

in

partea dreapta

a

Cadranwlwi.

Acun

ar

trebui

deja

sI

gtigi

unde

vd aflagi

in

acest

Cadran si

care vi

sunt

aspiraqiile.

De

asemenea,

ar

trebui si avegi

o

intelegere

mai

buna a

fclului

in

care

gindeste

o

persoani

care activeaza pe partea

dreaptli a

Cadranwlui.

Dacd"

p5,n5,

acum v-am

prezentat

rnorl:rlitigi

dc

trcccrc din

partea stinga in

partca drcapti t

Otdrimului,it't

peginilc

urrnir.

ccs. In

sectiunea finali

a

cdrqii, adica in

partea

a

III-a,

voi

iden-

rifica

cei

$apte

pagi pentru

gisirea

pistei financiare

rapide,

pe

care

o consider

esentiala

in

aceasti

trecere.

Nota

awtorwlwi

in

1943,

statul

american

a

inceput

sa-i

impoziteze

pe

angajagt

prin

interrnediul

deducerilor din salariu. Cu

alte

cuvinte,

guvernul

a

inceput

si

fie

plitit

inaintea

celor

din

cadranul

,,A".

Pentru

persoanele din

acest

cadran a

devenit

pr^ctic

imposibil si

scape de

mina

lunga

a

impozitelor

de stat. in acelasi

timp, aceasti schimbare a

insemnat

ci,

in

loc

si

fie

impozitaqi numai

cei

bogaqi,

aga

cum au

dorit iniliatorii celui

de-al

16-lea Amendamenr,

togi cei din

partea stinga a

Cadranwlui au devenit subiec-

tul taxelor,

indiferent

daca erau

instarigi

sau saraci.

Dupi

cum

am

mai

spus, cel

mai

prost

pl;tit

arnerican

plate;te,

astdzi,

ca

procentaj

din

venitul

tohl,

taxe

mai

mari

decit

cei bogagi

sau cei

din

clasa

mijlocie.

in

1986,

legea

reformei fiscale

i-a avut

in

viz,or pe

pro-

fesioni.;tii

bine pl;tigi din

cadranul

,,L".

Actul legislativ

a

facut

preciziri

speciale

in

privinta

rnedicilor,

avocatilor,

arhitecqilor, stomatologilor,

inginerilor gi

altor

asemenea

profesionigti,

deposedindu-i pe

acegtia de orice posibili-

tate de

a-gi

proteja venitul

in maniera in

care

o

fac

cei

bogagi

din

cadranele

,,P"

$i

,I".

Acegti

oameni

au

fost

forgaqi

ori sa-gi desfagoare aface-

rile

prin

intermediul

unor corporalii

de

tip

51,

in

loc

de

C2,

ori si pliteasci

o

penalizare

fiscala.

Cei

bogaqi

nu

sunt

obligagi si

plateasci aceasti

penalizarc. Venitul acestor

categorii

profesionale bine

pl;tite este trecut printr-o

cor-

poraqie

de tip S gi apoi

impozitar

la cea

mai ridicatd" ratd.

posibili.

Posibilitatea

de a-gi

proteja venitul,

prin

scutirea

,

l'

,(J.,,

p,,'.1ic tlclirrr.rti

clc

libcr-profcsionisti,

cnre rctivc:rzi

C:l(ll'Ul

('l

(';l:ltll(,

,ilrg.tr:t(t n.

tr.

2'

Socictrrlc

p.

.'.1iilrii

rl.

Cnonnuul

BANILOR

de

la

taxe

permisa

corpora{iilor

de

tip

C,

le-a

fost

luati. ln

Frll naruc,t...

NU

BANcHERUL

foarte

greu

si

indeplineasci

toate

condiqiile

necesare

Page 127: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 127/169

acelagi

timp,

legea a

fost modificata astfel

incit si

forqezc

toate corporaqiile

de tip S si aibi

o limiti

financiari pen-

tru

fiecare an

calendaristic.

Acest

lucru

a

presupus,

iarigi,

o

impozitare a venitului

la

cel

mai

ridicat

nivel.

Recent,

am discutat pe

marginea acestor

schimbari

cu

contabila

mea,

care

mi-a reamintit

ci

gocul

cel mai

dur

pentru liber-profesionigtii

debutangi

^pate,

de obicei,

la

sfirgitul

primului an al

afacerii,

cind

reahzeazi. ca

cel mai

mare impo

zit

pldtit este

cel pentru

faptul

ci sunt

,,angaiagi

in

propria

afacere".

Acest

impozit este

dublu

pentru cei

din

cadranul

,,L",

faqi de ce

plateau

ca

,,A".

El se

cal-

culeazd"in

funcqie

de venit,

inainte

ca

individul respectiv

si

recurgi la

deducerile permise

de

lege

sau

scutirile

particu-

lare.

Chiar

daca

existi

posibilitatea

ca

cei care

se

auto-

angajeazd"

si

nu

pliteasci

niciun

impozit

pe

venit,

ace$tia

sunt

obligaqi,

totugi,

si achite

taxa

de

anga)at

in propria

afacere.

Corporaqiile, pe

de

aItl,

parte,

nu

sunt nevoite

si

plateasci o asdel

de taxi.

Totodata, reforma

fiscali din 1986 le-a anulat

celor

din

cadranele

,,A"

ti

,,L"

posibilitatea

de

a deveni

investitori

pe

piaga

proprietagilor

imobiliare

gi i-a

irnpins spre

investiqii

in

active

doar

pe

hirtie,

precum

acqiunile

sau

fondurile

mutuale.

Odatd cu

declangarea

restructuririlor,

milioane

de oameni s-au

simqit

nesiguri

nu

numai

in pri-

vinga

slujbelor

pe

care

la

aveau,

ci

gi

a

pensionirii,

intrucit

bunistarea

lor financiari depindea de

active

,,impalpa-

bile", supuse

fluctuagiilor

piegei.

Reforma Taxelor

din

1986

pare

si

fi

urmirit

gi

cli-

minarea

bincilor din

micile comunitiqi

americane

gi

trans-

ferarea acestui

segrnent in

sarcina

marilor binci

nagionale.

Binuiesc ci

motivul

pentru

care s-a procedat

astfel

a

fost

acela

de a ajuta

bdncile

din

SUA

si concureze

cu

cele

din

Germania

gi

Japonia.

Daci.

aceasta

a

fost

intenqia,

atunci

ca

a

avut

succes.

Astizi, in

Arnerica, operatiunile banc:arc

sunt

mai

puqin personalizate,

bazindu-sc

cu prcciclcrc

pc

cifre,

contcxt

?r1

crrc rlnr.rrnitol

qntgggll,grcralc

l"_yltlg

--

obqinerii

unui

imprumut.

In

locul

unui bancher din comu-

nitate,

care

oferea credite bazindu-se

pe incredere,

astdzi,

un sistem

computerizat

central

iti

infiereazi numele in

cazulin

care nu indeplinegti

toate condiqiile.

Dupi legea

reformei fiscale,

cei

bogagi

au

continuat

si

facd,

averi,

si

munceas

c5.

mai

pu{in,

si

pliteasci

taxe mai

mici gi

si-si

protejeze

in mod eficient

activele,

folosind

formula

pe care tatil meu

cel

bogat

mi-a

dezviluit-o acum

40

de

ani:

,,Clidegte

o afacere

si cumpira proprietiqi

imo-

biliare." Adici:

,,Fi

o

mulgime

de bani prin

intermediul

corporatiilor de

tip

C giprotejeaza-gt

venitul folosindu-te

de

proprietigile imobiliare."

in

timp

ce

milioane gi mili-

oane de

americani truditori

plitesc din

ce

in

ce mai multe

impozite

gi

varsi,

lunar, miliarde

de dolari

in

fondurile

mutuale,

bogagii i;i vind

pe t;cute

acqiunile corpora{iilor

de tip C,

devenind

gi

mai prosperi,

dupi

care

investesc

miliarde

in

proprietiqile

imobiliare. Acqiunile unei

corpo-

raqii

de

tip

C permit cumpiritorului

si

imparta riscul

deqinerii

ei. Acgiunile la bursi,

in

schimb, nu oferi

propri-

etarului avantajele prevdzute de o astfel de companie sau

de investiqiile in

proprietigile imobiliare.

De ce

mi-a recomandat

tatal cel

bogat

desfigurarea

unei

afaceri

intr-o

corporaqie de

tip

C

gi

apoi

efectuarea de

achizigti

in

domeniul proprietigilor

imobiliare ? Pentru

ci

reglementirile

fiscale

recompens

eazi persoanele

care

ac\ioneazl" astfel...

dar

aceasta

este

o

alti

poveste)

ce

ar

tre-

bui tratati

separat, poate

intr-o aIt6,

carte. Amintiqi-vi

cuvintele

unor

oameni extrem

de

bogagi,

precum

Ray

Kroc, fondatorul

lanqului

de fast-food-uri McDonald's.

,,Afacerea

mea n-are nicio legituri

cu

hamburgerii,

ci

cu

proprietagile

imobiliare."

Sau tatil

meu

cel

bogat,

care

m-a

batut

la

cap

cu:

,,Clidegte-qi

o

afacere

si

cumpard proprietiqi

imobiliare."

Cu altc cuvinte:

,,Cauti

sa te imbogigegti in

partea

drcapti a Oadranwlui

Banilor,

pentru

a profita pe deplin

dc avantajj'lr

I

isr,'11.1,._

*'

ClonaNur

BANILOR

in

1990,

presedintele

George

Bush

a mirit

taxele, chiar

Fllr saNce,... NU BANCHERUL

oameni

care

se afla

deja

acolo unde

dumneavoastra

doriqi

2t3

Page 128: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 128/169

daci

in campanie ficuse

promisiuni

de

genul:

,,Uitagi-vi

la

mine.

Taxele vor

rimine a$a

cum sunt""

In

1'992,

pregedintele

Bill Clinton

a promulgat.

cea

mai

mare

cre$tere

de taxe

din

istoria

recenti

a

SUA.

Ca

gi

inainte,

modificirile

i-au

afectat

tot

pe cei

din

cadranele

,,A"

gi

,,L",

in

timp

ce

pentru

majoritatea celor

din

cadranele

,,P"

$i

,,I"

ele

n-au schimbat

nimic.

Pe misuri ce

ne

indepartim

tot

mai mult de

Era

Industriala

si avansim

in Era

Informaqionali,

e nevoie si

acumulam

informaqii

din toate

cele

patru cadrane.

in Era

Informaqionali,

informaliile

de calitate

sunt

cel

mai

important activ

al

nostru. Sau,

aga

cum

a

spus Erik

Hoffer:

,,1n

vre*rlri de schimbare...

cei

care

invaqi

mogtenesc

Pamintul,

in

timp

ce

inviqagii

se

trezesc

distins

inzestragi,

pentnr

a se

descurca intr-o

lume

care

nu mai existi."

Situaqia

financiari diferi de

la

o

persoani

la

alta.

De

aceea,

recomand

intotdeauna

urmitoarele

lucruri :

f . incercaqi

si

aveqi

parte de

cele mai bune sfaturi

pro-

fesionale

gi

financiare.

De

exemplu,

corporatiile

de tip C

pot

fi

profitabile

in

multe

privinqe,

insi

nu

in

toate.

Chiar

si

in

partea

dreaptd"

a Cadranwlwi,

existd

contexte

in

care

o

corpora[ie

de

tip

S

e mai avantajoasd".

2.

lrnegr

minte

ci exista

consultanqi

diferiqi

-

pentru

cei

bogaqi, cei

siraci

gi

cei

din clasa

de

mijloc

-,

afa

cunr

existi

anumiqi

consultanqi

pentru

cei

care

igi

genereazi

venitul

pe partea

dreapti

9i

alqii

pentnr

cei de

Pe Partea

stinsi. De

aseme

inditi-vi

si

cereti sfatul

unor

Nu

uitagi

si

ajungeqi.

3.

Nu

facegi

afacert

si nu investiqi

niciodata

doar din

considerente

fiscale.

O

scutire de

taxe

este doar un bonus

pentru

faptul

ca

faceli lucrurile

aga

cum

isi

doregte guver-

nul. Prin

urmare,

este

doar o recompensi, nu un

motiv.

4.

Daca

sunteqi

un

cititor

din alti

gara,

sfatul

rimnne

valabil.

Poate

ci

legile

sunt diferite,

dar principiul

cautirii

unui

consultant

competent rimine acelagi.

Persoanele

de

pe

partea

dreapti

ac\ioneazl" la

fel,

in roari lumea.

F

Page 129: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 129/169

PARTEA

A

III-A

Cwm

sd,obyii

succesul

ca

,rP"

fi

,It'

Page 130: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 130/169

CAI'ITOLUL

10

Pagi de copil

Cu

siguranti

vd

este

cunoscuti

zicala:,,O cilitorie de

mii

de

kilometri

incepe

cu

un

singur pas."

As

vrea

si-i

aduc

o mici

modificare. Eu ag

spune:

,,O

cilitorie de

mii

de

kilometri

incepe

cu

un

pas de

copil."

Subliniez

acest

lucru

pentru

cd

am

vdzut

mult

prea

mulqi

oameni care incearci si faci

,,Marele

Salt

inainte",

in

loc

si

adopte pagi

de

copil.

Am vizut cu

toqii

persoane suprapon-

derale, total

iesite

din

formi, care

se

decid si

slibeasci brusc

1O

kilograme

pentru

a-gi

recipita

silueta.

itr"ep si

qini

un

regim

drastic,

stau

in

sala

de fitness

cite

doui ore

gi

aleargl.

peste

15 kilometri pe zi. Toate acestea

dureazd", cel

mai

probabil,

o

siptimini. Slibesc

cAteva kilograme,

dupi care

febra

muscu-

lari,

plictiseala

si

foamea

incep

si

le

alunge energia

gi

deter-

minarea. In

a

treia

saptimini,

vechile obiceiuri, precum

min-

catul peste

mi.suri,

sedentarismul

;i

statul

in fala televizorului,

rcvin

gi

preiau

din nou controlul.

in

loc

de

,,Marele

Salt

inainte", vi recomand si

inaintati

cu

pagi

de

copil.

Succesul financiar

pe termen

lung nu

se

misoari

in

amploarea

pagilor pe

care

ii

faceli,

ci

in numirul

de pagi,

direclia in care vi

deplasali

gi

anii

necesari

ajungerii

acolo

unde

vi

doriqi. Accasta cstc

adevirata

formuli

pentru

succes

sau esec

2t8

CRoneNur

BAMLOR

in

orice

acliune

intreprinsa.

CAnd

vine

vorba

de bani,

amvdzut

P.e.gr

oE corr

2l9

Ac{iwne

a

tnvinge

inacgiwne

a

Page 131: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 131/169

prea multi

oameni,

inclusiv

pe

mine insumi,

?ncercind

sa faci

lucruri

m;re{e

cu

resurse

prea

rnici...

motiv

pentru

care

s-a

alei

praful

de tot ce

au inrreprins.

E

greu si

faci

un pas

de copil, cind

mai

degrabd

ar

avea

nevoie

de

o scara care

si

te scoati din

groa-

pa

financiard.

pe

care

gi-ai

sipat-o

singur.

Cwm

mdnhnci

wn

elefant?

Aceasti

secqiune

a cdrtir

descrie cei gapte

pagi

care

vi

vor

ghida

?n

drumul

dumneavoasrra

spre

F)artea

dreapti

I

Cadranwlui.

Sub

indrumarea

tarilui

meu

cel

bogar, am inceput,

inci

de la

virsta

de

noui

ani,

si

acqionez

si sa iau

decizii in

vial{

conforrn-acestor

$apte

pagi.

Voi

continua

sa-i urmez

atita

tinrp

cit

vor

trai. Inainte

de a citi

despre

cei

gapte

pasi,

gin

sd

fac

urmtr-

torul

avertisment:

s-ar

putea

ca sarcinile

prevd,zute

si

vi

se

pari

coplegitoare

gi

chiar

asa

vor

fi

daci

ve{i

incerca

si facegi

totul

intr-o

singuri

siptimini.

A$"

cd,,

vd rog,

incepegi

cu

pagi

de

copil.

Cu

togii

am

auzit

expresia:

,,Roma

n-a fost

construiti ?ntr-o

zi."

Eu

am alta,

pe

care

o

folosesc

ori de

cite ori mi

sirnt

covirgit

de

cit

de rnulte

am de

inviqat:

,,Cum

rnininci

un elc-

fant?"

Rispunsul

este:

,,Muscdtura

cu muscituri.'.

Vi reco-

mand si

faceqi

exacr

acesr lucru

arunci cind

vi simgiqi

coplegir

clc

cit

de multe

ave{i

de

asimilat pentru

a efectua

.r,

,r.".,

cilito-

ria

dinspre

pafi.ea

stingi spre

parrea

dreapta

a

Cadranutwi. I;i\i

binevoitor

cu

dumneavoastrd.

si

nu

uitaqi

ci,

tranzigia

e

mai

mult

decit

un proces

de

inviqare

mentali;

el

implici

si

o

invigare

emo{ional;.

Abia

dupi

ce

veqi inainra

cu

pasi

de copil timp

de

;ase

luni

sau

un an, veti

fi

pregitit pentru

urmatorul

provcrlr,

care

spune:

,,Trebuie

si gtii

si mergi,

inainte

de a

putea

alergir."

Cu

alte

cuvinte, treceqi

de

la

pagii

de copil,

la

mers

gi

apoi

la

alcr

gare. Aceasta

este

calea pe

care eu

o recornand.

Daci

nu

vai

suride,

pute{i

urma

exemplul

rnilioanelor

cle

oarncni

carc vor sil

se

imbogiqeasci

rapid

gi

ugor

-

curnpiraqi

un

bilct dc lotcr.ic.

Cine

gtie,

poate

cd

azi

e

ziua

clunrncavoastri

noroct.rrrs;i...

Dup.i

pirerea

mea,

unul

dintre

principalele

motive

penrru

care

cei

din

cadranele

,,A"

fi

,L"

intimpinn

dificultaqi

ir,

,r.-

cerea

spre

partea

dreapti

a cadranulwi

esteacela

ca le

este

teami.

si

nu

faci

gregeli._Deseori

ii

auzi

spunind:

,,Mi-e

frici

de egec"

sau

,,Am

nevoie

de

mai

multe

informaqii,

imi

poqi recomanda

o

altd

carte?"

Teama

si lipsa

de

incredere

sunt

lucrurile

care

ii

tin

captivi

in

cadranul

pe

care

vor

si-l

piri.seasci.

Rugimintea

mea

e

si

citiqi

cu atenqie

gi ribdare

cei

gapte

ga.9i

;i

se cJmpretaqi

pagii

de

acgiune

prevazuqi

de

fiecare

eripF,,.-ir,

".u

mai

,riare

parte

a

cazurilor,

pagii

de

copil

sunt

suficienqi

penrru

a-i

-erriirr.

pe

oameni

in

direcqia

corectd,

citre

cadranele

,,p,.

gi

,,I...-Com-

pletT.91

acestor

gapre

pagi

vi va

deschide

poarta spre

noi lumi

de

posibilitiqi

gi

schimbiri.

Dupi

aceea,

va

rrebui

,^;

f".eti

acelasi

lucru,

adica

si

inaintaqi

tot

"i

pagi

de

copil.

.

Sloganul

companiei

,,Nike",

.Just

do

it..

(Fi-o,

pur gi

sim-

plu),

sintetizeazd cel

mai bine

aceasri abordare.

Dil

nefericire,

;colile

noastre

ii invagi

altfel

pe

tineri

-

,Nu

facegi

g.egeli..;

Milioane

de

persoane

cu studii

superioare

care

ar

vrea

si treacd,

la

acgiune

sunt

paralizate

de

teama

emotionali

de a nu

face

gregeli.

Una

dintre

cele

mai

importante

lecgii

pe

care le-am

inviqat

ca profesor

a fost

cd.

adevdratul

proces

ie

asimilare

a

informaqiilor

necesiri

invigare

mentala,

emo[ionala

gi fizici.

De

aceea}

acqiunea

va

surclasa

intotdeauna

inacqiunea.

Dacd,

?ntre-

prindeqi

un

lucru

nou

9i

faceli

o

greseali,

cel

puqin gtigi

ci

aqi

irwaqat

ceva

pe

plan

me'ral,

emoqional

gi/sau

iirir.

Cri'rare

se

afli

intr-o

continua

ciutare

a

solutiei

,,sigure"

sunt,

adeseori,

1.ti"i_i

de.

o

afecgiune

cunoscuri

sub

,r,rl.i.

de

,,paralizl;^-

^n

-

lizei"

-

boali

ce

pare sd,

afecteze

din

ce

in

ce

mai^multi

oameni

;u

studii

superioare.

Pini

la

urmi,

nu

inviqim

decit

din

gregeli.

lnviqim

si

pigim

sau

si

mergem

pe

biciclerd,

facend

[regeli.

f)crsoanele

care

ezitd

mereu

si treaci

la

actiune

din tearia

de a

rru

gregi

s-ar

put€a

si

fie

inteligente,

dar

Ei

neputincioase,

din

punct

de

vcdcrc

fizic

qi

emogional.

lrr

urn-ri

cu

r'rri

mulqi

ani,

a fost realizat

un studiu

privind

bt,gaqii

,si

sr.rrcii

rlirr i'trcirga

lume.

Autorii

studiului

au

dorit

si

260 CaoReNul BANTLoR

afle

cum

reusesc

unii oameni

nascuti

in

siracie

si

se

imbo.

Pngl rr conn

precum

datorii

de consum

9i

lipsa

unor investigii,

cauzate de

Page 132: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 132/169

gageasci.

Studiul a relevat ci

acegtia,

indiferent

de

gara

in

carc

tr5.iau,

dispuneau

de trei calitiqi. Ele sunt:

1. Se

ghidau dupi

un plan

gi

o

viziune pe termen

lung.

2.

Credeau

in

recompe

nsa

intirziatd.

3.

$tiau

si

foloseascd" forta

acumuhrii,

spre

binele

propriu.

Studiul a

concluzionat ci

aceste

persoane

gindeau

gi

igi pla-

nificau

acqiunile

pe

termen

lung, gtiind

ci, in

cele

din urma,

dacl

nu

vor

renunta

la visul

sau

viziunea lor, vor obqine succesul

financiar. Pentru

a

obqine

reugite

pe

termen

lung,

erau dispugi

sil

faci sacrificii

pe

termen scurt

-

temelia

gratificirii

inti'rziate,

Albert Enstein

era

uimit

de cum puteau

fi inmulgigi

banii

doar

prin forqa adunirii treptate.

Considera

acumularea

banilor

ca

fiind

una

dintre cele

mai

uimitoare

invenqii

ale omului. Studiul

a

dus,

insi,

acumularea

la un alt

nivel, dincolo

de

stringcrca

banilor,

subliniind

importanqa

pa;ilor

de

copil...

cici

fiecare mic

pas

in procesul

de

invaqare

se

alStura celor adoptali

de-a

lungul

anilor.

Cei

care

au

rimas

pe

loc,

agteptand si

faca Marele

Salt,

n-au beneficiat

de mecanismul

de

pirghii

al acumulirii,

carc

oferala

fiecare

pas cunogtinte

noi

gi un plus

de

experiengi.

Totodata, studiul

a

descoperit

cauzelepentru

care

unii

bogali

ajung si

siriceasci.

Exista multe

familii

instirite care-si

picrd

o

lr;'are

parte

din

averi

dupi doar trei

generagii.

Deloc

surprinz.ii'

tor, autorii studiului

au

constatat

ci

aceqti

oameni

au

ut'ttt:i"

toarele

trei

caracteristici

:

1.

Viziunea

lor

e

una

pe

termen

scurt.

2.

Doresc

si beneficieze

de

o

recompensa

imediata.

3. Abuzeaza de forqa acumulirii.

in

ultima vreme,

intilnesc

oameni

care

se supiri

pe

mine

pctt

tru

ci

nu vreau si

le

spun cum

pot

face

mai mulqi baui,

?rttr

tttt

timp cit

mai

scurt. Nu agreeaza

ideea de

a

gindi

pe

termcn

lttrtg.

Mulqi cauti cu disperare

solugii

pe

terrncn scurt,

intrucit

ittt

probleme

financiare

care

trcbuic

rczolvrrtt: ast:tzi...

problt'ttte

dorinqa

lor incontrolabili

de a

obqine

rapid recompense.

Principiul

dupi

care

se ghide azi ace$ti

oameni este:

,,Mininci,

bea

gi

fii

fericit

cit inci egti

tinIr."

Prin

urmare, ei

abuzeaza de

forta

acumulirii,

ceea

ce

duce

la datorii

de-o viaqi,

gi

nu la

averi

pe termen lung.

iqi

doresc soluqia

rupidi. siimi

cer

si

le

spun

,,ce

si

{acd".in

lo.

,e afle

,,cine

tr.buie si fie" pentru

,,a

fai,e"

ceea ce e

necesar

in

vederea acumulirii unei

mari

averi,

ei

vor

solugii pe termen

scurt

pentru

probleme

pe termen

lung.

Cu alte

cuvinte,

prea

rnulqi

oarneni

se

lasd,

cdlluzigi in viagi

de

filosofia

care pro-

moveazd.

ideea

,,imbogiqirii

rapide". Le

urez

tuturor

mult

noroc,

caci de

acest

lucru

au nevoie.

Un

pont

,,fierbinte"

Existi

o teorie

conform

cdreia

cei

care

isi noteazi

obiectivele

au

mai multe

sanse

si

9i

le

indeplineasci

decit cei care

nu

o

fac.

Un

profesor

din Ontario,

Canada, pe

nume

R.aymond

Aaron,

organizeazi

seminarii

gi

oferi celor

interesa{i

materiale audio pe

marginea

a

diferite subiecte:

vinzdri, stabilirea

obiectivelor,

dublarea

venitului gi modalitiqi

de

imbunatagi,re

a

activitiqii in-

tr-o

retea.

Chiar

daci

aceste teme

sunt

abordate de

mulqi

spe-

cialisti, recomand

lucririle lui

pentru

ci, pur;i

simplu,

permit

o

patrundere

fascinanta

a acestor

importante

subiecte. Lucrurile

pe care vegi

ajunge sa

le

inqelegeqi

prin

interrnediul

invigiturilor

sale

vi vor

ajuta

sa

vi indepliniqi multe

qeluri

in lumea

afacerilor

;i

a^investigiilor.

In

ceea ce

priveste

stabilirea

obiectivelor,

el

recomandi

ceva

rscminitor

principiului

pagilor

de

copil,

nu

salturi mari inainte.

li indeamna

pe

oameni

sa

aibi

vise

mari

gi

doringe

pe

rermen

lung. Dar

cind se pune

problema fixirii unor

obiective,

el

reco-

rnandi

politica realizarilor

mi.runte, nu

a celor

mirege.

Cu alte

cuvinte,

se pronunti

pentru inaintarea

cu pasi de copil. Daci

o

pcrsoani

vrea,

de

pildi,

si

aibi

un corp armonios, in loc

si

inccrcc

si

atingi

accst

obiectiv

fic6nd

salturi

uriage, Aaron i-ar

rcconranda

sri

f:rci rnei

puqin

clccit

iqi

dorcqtc. Prin

urmare,

in

262

C.toRaNur

BANrr.oR

loc

sa plece

la

sala

de fitness

pentru

un antrenament

de o ori,

Pasr

ol coprr

Pentrw

a

vd.

tmbogd.gi,

schimba{i-ad

regwlile

253

Page 133: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 133/169

acea

persoanS,

ar

trebui sa se

hotdrasci

si

ramini

doar 20

de,

minute.

Altfel

spus,

stabiligi-va un obiectiv

mai

mic gi

stridui

qi-vi

si-l

duceqi

pini

la capit. Rezultatul

va

fi

acela

ci

in

loc

sii

vi

simqiqi

coplegit,

vi veqi

simgi

mai

pu{in presar,

mai relaxar.

Urm6.nd

sfaturile

lui

Aaron,

am

constatat eu insumi

cu

sur.

prindere

ci agtept

cu nerabdare

nu numai

si

merg

la

sala

clc'

[orgd.,

ci

gi

sa

fac orice am

de

ficut

sau

de schimbat

in

propr.i;r

viaqi..

Ciudat

e

ci am ajuns nnde

sunr

^stdzt

f;cind lucrtrr i

mi.runte,

gi

nu

omorindu-ma

sa obqin

succese

risunitoare.

I)c

scurt,

incepegi

si

visaqi

visuri

mari

gi

indraznege,

iar apoi

indrcp

tafi-va pu{in

cite

puqin, cu

pasi

mirunri,

spre

indeplinirea

krr'.

Cu alte

cuvinte,

facegi

paqi

de copil, nu

salturi uriase

peste

mun{i. Stabiligi-vi

qeluri

ztlmce

accesibile, care,

odari

indepli

nite,

vi

oferi

motivagia gi

gindirea pozitivi de care

aveli

nevoie

pentru

a

continua drumul spre

marele

obiectiv.

Iata

un

exemplu

al

felului

in care

eu insumi

am

ururrlt

indrumarile

lui Raymond

Aaron:

am norar pe

o

foaie

de

hirtic

hotarirea

de

a

asculta

cite

doua

casete

audio educative

pe

srip

tamini.

lJneori,

se

intimpli

si ascult

aceeagi

caseti,

daci

mi

se

pare

buni,

de doua sau de

mai multe

ori

pe siptimini... dar

crr

intri

in

contul

celor

doui

casete siptimAnale.

De

asemerl()il,

impreuna

cu soqia

mea,

am facut un

angajament scris de a

par

ticipa in

fiecare

an la cel

pu{in doui seminarii

pe teme

privinrl

cadranele

.P"

;i

,,I".

Mergem in vacan(e

cu

experti

in

problcure

ce

qin

de

partea

dreapti a

Cadranwlui. Astfel,

invagam

o mulqirrrc

de

lucruri

in

timp

ce ne

distrim,

ne

odihnirn

sau

luim cirrrr

impreuna.

Iati,

deci,

citeva

modalitdgi

de a

obqine

realizlr i

mirunte,

care va

pot

apropia,

puqin

cite

pugin,

de

acele

vise

rn,r'

i

siindraznete.

Ii

mulqumesc

lui

Raymond

Aaron

penrru cascrrl

s;r

despre

stabilirea obiectivelor,

"r,

njrrto.ul

careia

am

reusir

s,r

realtzez

mai multe,

cu mai

puqin stres.

Acum,

citiqi mai

departe

si

nu

uitati si

visaqi

mare

;i

pc tcr

men

lung,

si obqinegi reahzari mS.runte

in

fiecarc zi

si sa

ineirr

ta(i

cu

pagi

de

copil. Aceasta

este cheia

succcsului pc rcnucn

lung

;i

a trecerii

din

partea

stingli in

par-tcrr <l r.,,r1rr,r .r

Cadranwlui.

Am

fost

citat

de mai multe

ori

spunind:

,,Regulile

s-au

schimbat."

Cind aud

aceste

cuvinte,

oamenii

dau

din

cap

?n

semn

aprobator

$i

zic:

,,Da,

aga

e.

Regulile

s-au

schimbat.

Nimic

nu mai

e ca inaint

e." Dar

apoi

toqi

continua

sa faci

aceleasi

lucruri

ca

gi in

trecut.

Declarapiile

financiare

ale

Erei Indwstriale

Cind

qin

cursurile pe

tema

,,Cum

si

vi

puneqi

in

ordine

viaga

financiari",

incep

prin

a-i

ruga

pe

cursanti

si

completeze

o

declaraqie

financiari

personali.

De

cele

mai

multe

ori,

acest mic

exercitiu

devine

o experien(i

care

schimba

vieqi.

Declaraqiile

financiare

sunt

precu

m

razele X. Atit

declaragiile

financiare,

cit

gr

razele X

iqi

permit

sd

vezi

ceea

ce,

in

mod normal,

ochii nu

pot

vedea.

Dupi

ce

cursanrii i;i

completeazd. declaraqiile,

imi

pot da

foarte

usor

seama

care

dintre ei au

,,cancer

financiar"

gi

care

sunt

sini.togi

din

acest punct

de

vedere. De

reguli,

aceia

care

sunt

afectati de

,,cancerul

financiar"

sunt

cei care

inci

mai

au

idei

apartinind

Erei

Industriale.

De

ce spun

asta

?

Pentru

ci in

Era

Industriali,

oamenii

nu

trelruiau

si

se

gindeasci

la

,,ziua

de

miine."

Regulile

erau:

,,Munceste

din

greu

gi

te

vei

asigura

cd

angajatorul

si

guvernul

vor

avea

grijn

de

tine

pentru

tot

restul

vieqii".

Acesta

este

$i

motivul

pentru

care multe

rude

si mulqi

prieteni

imi

spuneau:

,,Giseste-ti

o

slujbi

de funcqionar.

iqi

asiguri

rnulre

beneficii"

.sau

,,Ai

grija

ca

firma

la

carelucrezi

sa

aibi

un program

exce-

lcnt

de

pensii."

Sau:

,,Asigura-te

ca

firma

la

care

egti

angajat

si

aibi

un sindicat

puternic."

Acestea

sunt

sfaturi

care-gi

",

ursa

in

regulile

Erei

Industriale,

pe

care

eu le numesc

,,men-

talitate

de indreptiqit".

cu toate

cd

regulile

au

fosr

modificate,

sunt

mulgi

oameni

care

nu

9i-au

schimbat

deloc

regulile

per-

s.n:rlc...

mai

alcs

pc ccle financiare.

Ei

?gi

cheltuiesc

in

conti-

uu.u"c

lrrnii

c,r

qi

cunr n-ar

trcbui

sa-.si

faci

nicio

grija

pcntru

ziua

rlc

rrriirrt'.

Act'strr

t'stc

rlctlliul

1',c,

crrrc il

caut

atunci

cirrd

citesc

declara{iile

financiare

ale unei

persoane

-

daca

are

seu

nu

grija zilei

de

miine.

CnoRaNur

BAMLoR

P.Lsr

oE copn

Page 134: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 134/169

Gkndiyi-ad

Ia

ziwa

de

mhine

Simplificind

lucrurile,

iata

detaliile

pe

care

le

iau

i'

vizor

atunci

cind

citesc

o

declaraqie

financiari:

Declaraqie

de

venit

Venit

Chelruieli

(Prezent)

Foaie

de

bilant

Active

I Pasive

(Vitor)

|

(IrecuQ

cei

fdra

a*ive

-

situaqie

ce face imposibil

fluxul

monerar

,..

nu

au

niciun

viitor. De

obicei,

persoanele

firi

active

sunt

ccle

care

muncesc

din

greu

pentru

un

salariu

cu

care isi

platesc

firc-

turile.

Daci

aruncaqi

o

privire

la

,,coloana

de cheliuieri",

vcli

observa

ci

cele mai

mari

cheltuieli

lunare

alc

oamcnil.r

su't

taxele

gi

datoriile

generate

de

pasivele

pc

rcrmcn l''g.

c'loa'*

lor

de

cheltuieli

arati

astfel:

Foaie

de

bilanq

Active

Pasive

Cu

alte

cuvinte,

guvernul

si banca

ajung

si

fie

platite inainrea

lor.

Persoanele

care

nu igi

pot

controla fluxul

de

numerar

n-au,

in

general, niciun

viitor

financiar,

urrnAnd sa

intirnpine

pro-

bleme

serioase in

anii

ce vin.

De

ce

?

O persoani

care

activeazS,

doar

in

cadranul

,,A"

nu

e

protejata

aproape

deloc

impotriva

impozitelor gi

a datoriilor.

Chiar

si

un

,,L"

poate

f.ace

cite

ceva in

privinqa

acestor

doui

cancere

financiare.

Daci

inci

aveti

neclaritiqi

in

cele

explicate mai

sus,

vi

sugerez

si

citiqi

sau

si

recitiqi

Tatd bogat,

tatd sdrac,

astfel

incit

si

ingelegegi

mai

bine

acest

aspect

si

cele ce vor

fi

prezentate in

capitolele

urmitoare.

Trei

modele

de

flux

monetar

Dtrpi culll

anr

nr:ri

spus

giin

Tatd

bogat,

tatd srirac, cxisti trci

nrorlclc

Prirrt'i1t,rlc

rlc

llrrx

nl()nctar':

unul

llcrrtru

cci

b<lgati,

rrrrtrl

Declaragie

de venit

Venit

Cheltrieli

Taxe (aproximativ 5096)

Datorii

(aproximativ

357o)

Cheltuieli

de

trai

266

Ce,lnluur BAMLoR

pentru cei siraci

Ei

unul

pentru

clasa

de

mijloc.

Acesta este

mo.

Pegr

on corrr

267

Acest

model

este considerat

,,normal"

si

,,inteligent"

in

soci-

Page 135: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 135/169

delul

de

flux monetar al celor

siraci:

Declaraqie

de

venit

Slujbi

Bilant

Active

I

Pasive

Iar

acesta

este

modelul de flux

monetar

al clasei de

mijloc:

Declaragie

de venit

Slujbi

etatea noastri. in

definitiv,

cei care

urmeazd.

acest

model

au,

probabil,

slujbe

bine plitite, case frumoase,

automobile

;i

cirgi

de

credit. Toate

acestea

intrunesc

ceea

ce

tatil

meu

cel

bogat

numea

,,visul

clasei muncitoare".

Cind

joc

cu

diverqi prieteni adulgi

jocul

meu

educaqional,

CASHFLOIV,

constat

ci

acegtia

au dificultaqi

mentale

in

a-l

ingelege

gi

cigtiga.

De

ce

? Pentru

ca

iau

contact

pentru prima

oari.

cu termeni economici

specifici,

fd,ra de

care

nu

poqi

inqelege

cifrele

9i

expresiile

financiare.

Jocul

necesiti

citeva ore

pentru

a

fi

completat nu

pentru c5.

ar

fi

prea

lung, ci pentru

ci

jucitorii

invagi

un

lqcru absolut

nou. E

ca

gi

cum ai invaga

o

limbi

striini. Vestea

buni e ci

acegti termeni

specifici

pot fi

inviqagi

repede,

facilitind

astfel

accel

erareajocului. El

prinde

vitezd.

pen-

tru ci

jucatorii

au devenit mai inteligenqi... si cu

clt

joaca

mai

mulq

cu atat cresc in inteligenqi

gi in

agerime... toate acestea

in

timp

ce se

distreazi.

Se

mai intimpli ceva.

Deoarece

se

familiarrzeazl.

cu

termeni

economici

specifici, mulqi incep

sd. realizeze

cd

au

grave pro-

bleme

financiare,

chiar

dacd,

restul

societigii

ii

consideri

,,nor-

mali"

din

punct

de vedere financiar. Vedeqi,

^

avea

un

model

de

flux

monetar

al clasei

de

mijloc

era

ceva

normal

in

Era

Industriala,

dar

el s-ar

purea

dovedi

dezastruos in

Era

Informaqionali.

Mulqi

oameni,

dupi

ce au

inviqat si

inqeles

jocul,

incep

si

caute noi

solulii. El

devine un fel

de apel

la

vezire, avertizan-

du-i

asupra

propriei

sinitiqi financiare,

aga

cum un

infarct

ugor

devine

un semnal

de urgengi

pentru sinitatea

medicali

a unei

Persoane.

ln

acel moment

de

revelaqie,

mulqi incep

si

gindeasci

intoc-

rnai

ca

o

persoani

bogati, si nu

ca una

din clasa

muncitoare.

Dupi ce

joaci

CASHFLOW'de

citeva

ori, unii

incep

si

preia

modclul

dc gindirc al

oamenilor bogagi

gi,

prin

urmare,

ajung

si

cautc Lrn rnodcl

dc flux m()netar

c^rc

^ratl

astfel:

268

Caonaruur BANTLoR

Pe.sr np.

coprr.

matie, nu

din munci fizici, intensa.

in

Era

Informaqionala,

ideea

Page 136: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 136/169

Declaratie

de venit

Bogat

Bilant

Active

I Pasive

Acesta

este

modelul

mental

p€ care

tatil

meu

cel

bogat

a

vrul

ca

eu

gi

fiul siu

si-l urmim

inci

din

copilirie, moriv

penrru

cru.c

ne

pdstra

el

,,salariile"

si refuza

sa

ni

le

mireasci.

Nu

voia

sri

devenim

dependengi

de

ideea

unei

slujbe

bine

platite.

i;i

dorca

ca noi

si ne

dezvoltam

un model

de

gindire in

care

si puncnr

pret

numai

pe active

gi

venit,

sub

forrna

unor

acumulari

de ca-

pital,

dividende,

bani

proveniti

din

chirii, venit rezidual

dirr

afaceri

gi venit

din

terenuri.

Pentru

cei

care

vor

si

aibi succes

in

Era

Informagionali",

cr-r

cit incep

rnai

devreme

si-gi

obignuiasci

inteligenqa

financiarir

i;i

pe cea

emotionali

si

opereze

confonn

acestui

rnodel,

cu

at.lt nrrri

repede

se

vor

simgi

mai

siguri

din punct

de vedere

financiar

;i

vor

gisi libertatea

financiari.

it

tt-o lurne in

care

siguranta urrci

slujbe e din

ce in

ce mai redusi,

acesr model

de flux rnonerar

nri

se

pare

singurul

logic.

Iar

pentru

a putea

actla conforrn accstui

model,

o persoani

trebuie

si vada lumea

din cadr,rrrelc

,,P"

si

,,I",

nu

numai

din

,,A"

gi

,L".

Eu mai

numesc

acest

model

si

,,clcc,l:rraqic

dc

vcnit a

lrlci

Informationale",

intrucit

vcnitul

cstc

ll('n('r-:rt

str-ict <lirr

irrl'or.

de

munca

nu

inseamni

acelasi lucru

ca in

Era

Agrari

sau

cea

Industriali.

in Era Informationala,

oamenii care

depun cea

mai

intensi

munci fizica

vor

fi

9i

cei

mai

prosr

pl;tigi.

Este

deja

un

adevir

al

modernitiqii,

aga cum

a

fost

gi

de-a lungul

istoriei.

Cind

unii

oameni spun

astezi:

,,Nu

munci trudind,

rnunceste

gindind",

ei

nu

indeamni

la

munci

inteligenta

?n

cadranelc

,,A"

gi

.L".

Ei

se

refera

la

rnunca

inteligenta

depusi

in

sectoarele

,,F"

gi

,I",

adici in

partea dreapta

a Cadranulwi. Acesta este modul

de gindire al

Erei

Informaqionale

gi accsta

este motivul pentru

care inteligenta

financiara gi

cea emotionali sunt vitale astdzi,

a$a cum

vor fi si

in

viitor.

Agadar, c6re

este

rdspwnswl?

Fireste,

rispunsul

meu

este acela

de

a vd

reeduca,

astfel

incit

sa

ajungeqi

sn gindigi precum

un

om

bogat, nu asa

cuffl o

fac cei

saraci

sau

cei

din

clasa

de rnijloc.

Altfel

spus, a

gindi

si a

privi

lurnea din

perspectiva

cadranelor

,,P"

gi

.I".

Totugi,

realtzarea

acestui lucru nu

e

deloc

ceva

simplu.

A

te

intoarce la

gcoala gi

a

urma ci.teva

cursuri

nu

rezolvi

problerna.

Succesul

in

cadranele

.P"

$i

,,I"

necesiti inteligenga financiara, inteligenta emogionala

si

intelegerea

sistemelor.

Acestea sunt

lucruri

ce

nu

pot

fi

invaqate

la gcoali.

Motivul pentru care

aceste tipuri

de

inteligenla

sunt greu de

asirnilat

este acela ci

adulgii,

in majoritatea lor,

sunt

inci

ata$aqi

de

cordonul

ombilical

al

modului

de

viaga

,,munceste

din

greu

gi

cheltuiegte

cit

mai

mult".

Sunt

anxiogi

din

punct

de

vedere

financiar,

aga

ci se

gribesc

spre

locul

de

munci.,

unde trudesc

de

dirnineaqi

pini

seara.

Ajung acasa gi afla

despre fluctuagiile bur-

sei. Anxietatea

lor

se

agraveazi, context in

care

se

decid sa-gi

cumpcre o

masini

sau o

casi

noua ori

se duc

si

joace

golf, pen-

tru

a*gi alung,r

scntimentul

de neliniqte.

Din

p:ir::rtc

[)('ntru

ci,

anxietatea

iEi

face iariqi

apariqia,

luni

tl

i

rr

i rt

crtlit.

F

270

CeonnNur

BAMLoR

Cum

sd

ghndigi precum

un oln

bogat?

Pesr

os copl

271

faza

terminali

?n ciqiva

ani,

in

cazul

in

care

nu

s-ar

supune

rapid

Page 137: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 137/169

Oamenii mi

intreabi,

deseori,

ce

pot

{ace

pentru

a

incepe

sri

gindeasci

precum

o

persoani

bogata. Le

recomand

mereu sri

inceapi

cu

puqin

gi

sa caute

sa-gi

imbunatigeasci

bagajul

dc

cunostinte,

in loc sa

se avinte

sa

investeasci

intr-un fond

mutu

al

sau

si cumpere

o proprietate

de

inchiriat.

Daci acesti

oamcrri

sunt

seriosi gi

i;i

doresc

cu

adevirat

sa inveqe si

si

se

reeduce

ast

fel

incit

si

gindeasci

precum

o persoani

bogati, le recoman<l

jocul

meu

de masi,

CASHFLOW.

Am

creat acest

joc

pentru

a-i

ajuta pe

oameni

si-;;i

imbunatigeasci

inteligenqa

financiari.

El

le

ofera insrruircrr

mentali,

fizica

si

ernogionali

cu

ajutorul

careia

vor

purea

facc

trecerea

graduali de la

modul

de

gindire

al unui

sarac sau al

clr

sei

de

mijloc

la

cel al

unei

persoane

bogate. El ?i invaqi

pc

oameni

sa se

gindeasca la

ceea ce tatil

meu

cel bogat

considcr

rr

ci

e

important...

lucru

care

nu

era

un

salariu ridicat si nici

o

casri

mare.

Nw

banii, ci

flwxul

lor alwngd

6nxiet6tea

Dificultigile

financiare

gi

si.racia

sunr

cu ad,evdrat

problernc,

care cauzeaz\"

anxtetate.

Acestea

sunt lantur;

mentale

;i

emotionale

care

ii

tin

pe

oameni fixagi

in

ceea

ce

eu

llumcsc

,,cursa

de goareci".

Atita timp

cit

cirligele menralc

;i

emolionale

nu

sunt inliturate,

modelul

ramine

intact.

Acum

citeva

luni,

am ajutat un

bancher

si scape

de

modclul

financiar

in

care

se impotmolise

.gi

care ii

crea probleme.

Ntr

sunt

terapeut,

dar

beneficiez

de

experienqa

propriei

nrclc

desprinderi

de

obiceiurile

financiare

inculcate

de familie.

Bancherul

despre

care

vorbesc

cistigi

peste 120 0OO

dc

dolrrr

i

pe an,

dar

cu toate

acestea

are,

mai mereu,

probleme financi,rrr..

Este

tati intr-o

familie

minunati,

are

trei

magini,

o

locuinlrr

spalioasi,

o casi

de

vacangi si

pare a fi

un

banchcr

pr()sl)cr

.

Totugi,

cind m-am

uitat

peste

declaraqia

sa

financiirril,

:1rrr corr

stat

ci.

este

bolnav

dc

,,c:rnccr

finrncilr"",

cllr'(, llr

l)utt.rr

:rirrrrgc irr

unui

proces

de schimbare.

Prima

oari

cind

el

gi

sogia

sa

au

iucat

CASHFLO'W,

am

observat

ci

s-a agitat

gi s-a

foit

mai tot

timpul,

abia

stapinin-

du-se.

Mintea

sa

hoinirea spre

alte

lucruri,

fiind evident

ci

nu

era

deloc

atent

la

joc.

Dupa p"ttu

ore

de

joc,

?nci

mai avea

multe

etape

de

parcurs,

pe

cind

togi

ceilalqi

il

completaseri.

Rimisese

blocat

in

,,cursa

de

;oareci".

Am pus

jocul

deoparte

gi

l-am

intrebat

ce

s-a

intimplat'

Rispunsul

,;'.,

o fott ce

jocul

e

mult

Prea

greu'

prea-lent

si

prea

pliciisitor.

I-am

reamintit atunci

ceea

ce-i

spusesetn.inainte

de

a

i,r..p.

jocul:

jocurile

sunr

reflexii

ale celor

care

le

ioaca.

Altfel

,p,ls,

jo..tl

e

precum

o

oglinda

in

care

te priveqti

pe

tine

insugi'

^

Afirmagiile

mele

l-au

infuriat,

aga

ci

am

lasat-o

mai

moale

9i

l-am

intreb at

daci.

inca e

hotirit

sa-gi

puna

viaga

financiara

in

ordine.

Raspunsul

fiind

afirmativ,

i-am

invitat, pe

el

9i Pe

solia

sa

(cireia

i-a pl;cut

foarte

mult

jocul),

si

rnai

treaci

pe

la

mine,

pentru

a

juca

din

nou

in

cornpania

unor

investitori

care

partici-

pau

la serninariile

mele.

O

siptimini

mat

tirziu,

gi-a

facut

apariqia,

dar pirea

cd"

n-are

niciun chef

sa

joace.

De

data aceasta,

i s-au

aprins,

tgtlgi'

citeva

beculeqe

in

minte.

in

cazul

siu,

partea

de

contabilitate

nu-i

punea

niciun

fel

de probleme,

aga

ci

se

descurca

desrul

de

bine

cu

cifrele

-

ceea ..

"

i-po.tant

pentru

valoarea

jocului.

Acum,

insi,

incepea

si

inqel."#

gi

lu-e,

afacerilor

gi. a investigiilor.

Putea

sa

,irade"

cu

ochiiminqii

modelele

pe

care

le

urma

in

viaqi

si

lncrurile

care.

ii

cauzau

dificultilile

financiare"

Dupi

patru

ore,

tot

nu reu$rse

sa

termine

jocul,

dar

incepuse

si

inveqe'

La

plecare.,

t-".*"i

fost

nevoie sa-l

invit

eu

pentru

un alt

joc,

caci

s-a

rnvrtat slngur.

La

a treta

intilnire,

era

deja

un

alt

om.

Putea

aculll si

con-

troleze

jocul,

contabilitatea

;i

investiqiile.

A

capitat

din ce

in ce

mai

muiti

incredere,

context

in

care

a reugit

si

scape

din

,,cursa

dc

;oarcci"

si

sa

ajungi

pe

,,pista

rapida".

La

plecare,

a cumpirat

ur-r

joc

si

rrri'.t

r1't.,rt

,,ii

voi?nvaqa

gi pc

ctopii si-l

joace'"

L" .i.,,,

rl<. ;r

'rrtrrr

inttcvc<lcrc,

nt-it

irrfrtrlrr:rt

ci

,si-a

rcdus

clrc.lttrit'lilr.,

si

,r

,,'l,irrlxtt

olliccirrrilt'tlr'('()nsurtl:llol

si

.t:tt.tllrcrlt

7

272

C.c,onA,t'{ul

BAMLoR

la

gunoi

citeva

clrqi

de

credit.

in

plus,

isi

dorea

enorm

si

i

c-it

mai

multe

despre

investiqii

gi

sn-qi

clddeasca

o coloani

s

Page 138: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 138/169

La

cea

de-a

cincea

intilnire,

a testat

varianta

beta

a

CA

de active.

Modul

siu

de

gindire

era

pe

cale de

a deveni

unul

cific Erei

Informaqionale.

FLow

202

-

versiunea

avansati

pentru

cei

care

au

arins

excrt

lenqa

jucin{-"

p.

cea

originale,

CaSnptOW

(101).

Era

acu$[

pregitit

gi

dornic

sa se

implice

in jocul

rapid

gi riscanr

pe cara,il

joacd,

adeviraqii

,,P*

$i

,,I".

Cea mai

buni

ieste

a

fost

"t'preluarl

ontrolul

viitorului

si.u financiar.

Acest

om

era

acum

complct

diferit

de

cel

care,la

prima

intrevedere,

mi

rugas.

,;

f""

jocui

yaj

ug9r. I-am

spus

arunci

cd., dacd,vrea

un

joc

mai ,r.or,

"i

treJ

bui

si

joa.,e

T4oropoly,

care este

1a

r6.ndul

,ur, .r'

joc

educati$

excelent.

citeva

siptimini

mai

tirziu.

in

loc

si-gi

doreascl

jocuri.mai

ugoare,

ciuta

in

mod

acdv provociri

mai

mari gi

er*

optimist

in

ceea

ce

privegte

viitorul

siu financiar.

Se reeducase

nu

numai

pe

plan

mental,

ci gi

pe plan emolio.

nal

(ceea

ce

e

mult

mai

imporiant),

prin int.r-edi,rl

procesului

de

inviqare

repetitivi

pe

"ite

il

presupune

jocul.

i"

opini"

*er,

jocurile

sunt instrumente

rnp.tiort.

de

pi.dar.,

intrucit

ii

cei

jucitorului

si se implice

pe

deplin

in

piocesul

de invigare,

in

timp. ce

se gi

distreazi.

intr-un

joc,

implicarea

este arat

mental{,

cit

si

emotionali

qi fizici.

Cei

ldpte

pa$t.

cd .re gds.irea

pistea

financiare

rapid,e

Page 139: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 139/169

CAPITOLUL

11

Pasul

nr,

1":

E

timpul

sd,

ad,wrmd,riti

propriile

intereie

.

Munciqi din

greu

si

ii

imbogigigi

pe algii

?.incn

din

primii

ani

ai

vieqii, oamenii sunt programaqi si

se ingrijeasca de

interesele

altora

gi

sn-i

imbogaqeasca

pe

aceqtia.

Frocesul

incepe

simplu,

cu

sfaturi

de genul:

1.

,,Mergi

la

gcoali, invaqi bine

9i

ia note bune, pentru

a

putea

sa-qi

gisegti o slujbn sigrira

gi

stabili,

cu

un

salariu

bun

9i

beneficii

excelente."

2.

,,Munce$te

intens, pentru a putea si-gi

cumperi

casa

visurilor.

La

urma urmei, casa

e

un activ

gi

cea

mai

impor-

tanti

investiqie

a

ta."

3.

,,8

bine

si

ai

o ipoteca

mate,

pentru

ca

guvernul

iqi

oferi

deduceri

de

la

taxe

la

plata dobinzii."

4.

,,Cumpird"

acum,plitegte

maitirztu" sau

,,Avans

mic, rate

lunare

accesibile". Ori:

,,Intragi;i

economisigi bani."

De

reguli,

cei care

urmeazd. orbegte

aceste sfaturi

devin:

1. Angajagi

care

isi

imbogaqesc

gefii

sau

patronii.

2. Debitori

care

imbogigesc

bincile

gi

cimitarii.

3.

Contribuabili care

imbogiqesc

guvernul.

4.

Consumatori care

ii

imbogiqesc pe oamenii de

afaceri.

in loc

si-Ei giscascri

propria pisti

finut-tciari

rapidi, accqci

oamcrri ii

rrjuti

pc ccilalqi

si

faca

acc.st

lucru.

In

loc si-1;i

275

Ceone,nur BANIr-oR

urmireasci

propriile interese,

ei

isi

irosesc

viaqa

muncind

qi

ingrijindu-se

de interesele

akora.

P,rsur

Nn.1:

E nupur sA vA

uRuAnrlr

pRopRrrLF.

TNTERESE

277

Pentru

a ajunge

acolo

unde

vi doriqi

trebuie inai intii

si

unde

vi

aflaqi. Acesra

Page 140: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 140/169

Analizind

Declaratia

de

venit

gi

Foaia

de bilanl

de

mai

jos,

ve{i

observa

cu

usurinqi

felul in care

arn

fost

programaqi ?nci

din

copilarie

si ne

preocupim

de

inreresele

celorlalti

;i

sa

le

ignorim

pe

ale

noastre.

Declaratie

de

venit

Venit

l.

\6 urmiriti

propriile

interese

Chehruieli

2. \6

lngrijili

de interesele

guvernului

prin plata

impozitelor. Apoi, cu fiecare

cheltuiali

Ecuti,

vi

preocupafi

de interesele

altora.

Foaie de

bilant

Active

I

Pasive

4.

Propriile

|

3. lnteresele

interese

I

baneherului

Pa;i de

wrndt

in

cadrul

cursurilor

mele, se

intimpli

adesea sa

ii

rog

pc

cursanqi

sd-gi

complerczepropriile

declaratii financiare.

in

caztrI

multora,

aceste

declaragii

nu

arati prea

bine,

intrucit

au fost

indrumali

pe calea

gregiti,

ajungind

si

se

preocupe dc

intercsc-

le altor

oameni,

in

loc si-si vada

de

cele proprii.

1.

PRIMUL

PAS:

Cornpletaqi-vi

declaralia financiar,i.

Anr inclus

ccva

rniri

jos

modele

de

declaraqie

de

vcnit

.si foaic

clc bilang,

a\sa c:Lnn

apar

ele

si

in

jocul

CASI'{f

l.,OV/.

;tiqi

esre

primul

pas

in

demersul

dumneavoastri

de

a

vi.

lua

viaga in

propriile miini

gi

de a

petrece mai mult

tirnp

ocupindu-vi

de

propriile

interese.

2.

STABILITI_VA

OBIECTIVE FINANCIARE:

Fixaqi-vi

un

obiectiv

financiar

pe

rermen

lung

in

care

si.

precizati unde dorigi

si.

vi

aflaqi

la

capitul

celor

cinci

ani

care

urmeazi si

un obiectiv

pe

termen

scurt

pe

care si-l

indeplinigi

intr-un interval

de

12luni.

(Obiectivul

finan-

ciar

pe

termen scurt

este o punte

cdtre reahzarea

qelului

fixat

pentru

cinci

ani.)

Stabiliqi-vi

obiecrive care

sunr rea-

liste

gi

posibile.

A)

in urmitoarele

douisprezece

luni:

1.

Vreau

si*mi reduc

datoria cu

--$

2.Yreau

si-mi sporesc

fluxul

monetar

generat

de

active

sau

din

venitul

pasiv

(venitul

pasiv

este

cel

cistigar

firl

munci

fizicd

depusi)

cu

--$

pe

luni.

B)

Obiectivele

rnele financiare

pentru

urmitorii

cinci

ani

sunt:

1.

Si-mi

sporesc fluxul

monetar

generat

de

active

cu

$

pe

luni.

2.

Si degin

acesre mijloace

de

investitie

in

coloana

activelor

(proprietagi

imobiliare,

acriuni,

afaceri

s.a.m.d.)

C)

Folosiqi-vi

obiectivele

pe rermen lung penrru

a

incepe

de azi

si

vi

dezvoltati

declaralia de venit gi

foaia

de bilanl

in

urmi.torii

cinci

ani.

Acum,

gtiind

unde

vi

aflaqi

din

puncr de

vedere

financiar

gi

avi"nd

obicctivc

stabilite,

trebuie

sa

preluaqi

controlul fluxului

clurnneavoastri

rlc nlrrnerar,

pentru

ca

gelurile

fixate

si

poati

fi

rrtinsc.

278

CloRnuur

BANTLoR

I:IlITHftT

IEIN

Page 141: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 141/169

Obiectiv: Pencu

a vt

putea

elibera din Cursa

de

Foareci ti

a

4unge

pe

Pisa Rapidl, Venitul

Pasiv trebuie dearoltat

astfel fncAt str depSaeasci

suma

totall

a cheltuielilor

Dechnfe

de

venk

Proorietiti

imobiliare Flu< monear

Flrx monetar

lmtea

nc caci.

Plata

tmnnrmrrtr rh

ri mrrtn r erdii.

Plata datoriilor

de oe

cirtile

de credh:

Plaa bunurilor

de consum:

Ake

chehuieli:

Cheltuieli

Dentru intretineE

Plata imonrmutului banan

fitltttl' trlisr.fl

Persoana

din dreapta du

mneavoastti

Venit

pasiv

=

(DobAndi

* dividende

*

propriedfi

imobiliare

*

Fluxul

monear

din afaceri)

Venit

total:

Total

cheltuieli:

Flux

monear

lunar:

(c)

I

998, CASHFLOW

Technologies,

lnc.

l)atarii la hrrnrrri

de

.6h{lm:

CAPITOLUL

12

Pasul nr,

2:

Prelud{i

controlwl dswprd,

'

fl**ulwi

rnunAtar

Mulqi

dintre noi

cred ci, doar producind

rnai mulgi bani

igi

vor

rezolva

problemele

financiare, dar,

in

majoritatea cazurrlor,

acest

lucru

nu

face

altceva decit

si

agraveze

situagia.

Motivul principal

pentru

care

oamenii au probleme

financia-

re

este

acela cd,

n-au fost niciodata

inigiagi

in

gtiinqa

managemen-

tului fluxului monetar" Au

fost

invigaqi

si

citeasci,

si

scrie,

si

conduci

un

automobil si sa

inoate,

dar

nimeni

nu le-a ardtat

cum

si-si

gestioneze

fluxul de

numerar. itt

acest

context,

in

absenta

acestor cunostinte,

sfir;esc prin

a

avea

dificultagi

finan-

ciare,

motiv

pentru

care incep

si trudeasci

;i

mai

mult,

crezind

ci o sumi mai

mare

de

bani

le

va rezolva

problemele.

Dupi

cum

spunea

tatel meu

cel

bogat:

,,Nici

togi

banii din

rceasti.lume

nu

rezolv|problerna, daci

sursa ei

este

gest;onarea

precari

a fluxului

monetar."

'4ptitudinea

cea mai importantd

Dupii

cc v-aqi

clccis

si puneqi

accennrl

pe propriile

interese,

rrrnritorul p;rs

in

calit:rte dc director

executiv al

afacerii

,,Viata

rurcn Slll,"

t'stt'rtt'r'le

rlc: ir

prcllra

controlul

fluxului

dc rrurncrar.

llstt'

o

s,rrcir',r

.rlrlil',.rtor

it',

c,ici elrfc'l prorluc't:r'cr

unor-

sttrttc

rrr,ti

280

C,,rnR,cNur

BANTLoR

mari

cle

bani nu

vi va

imbognqi...

de fapt,

existi

toate

ganselc

sl

vi

sdriceasci,

intrucit,

de cele

mai

multe ori,

oamenii

se

adincesc

Pesur

Nn,

2r

Pnarualr

coNTRoLUL

ASUIRA FLUxULUT MoNETAR

Bilangul

bincii al carei

client

sunteqi:

281

Page 142: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 142/169

in

datorii gi

mai

mari

atunci

cind

prirnesc o marire de salariu.

Cine

e mai

inteligent

-

dwmneaaoastrd

sau

bancherul?

in

general,

oamenii nu-gi

completeaza din

proprie

iniqiativl

declaraqiile

financiare.

in

cel mai

bun

caz, er incearci,

in fiecarc

luni,

si-gi

echilibreze

carneftrl

de cecuri.

Asadar,

vi puteqi

felici-

ta,

cici

sunteti

cu un

pas

inaintea majoritiqii

colegilor

dumnca-

voastri

doar

pentru ca v-aqi

completat declaratia

financiari

qi

v-agi stabilit

nigte

obiective.

Din

ipostaza

de director

executiv al propriei

vieqi, putcqi

invaqa

si

fiqi mai inteligent

decat cei din

jur,

chiar mai inteligcnt

decit

bancherul

dumneavoastri..

Majoritatea

oamenilor

ar

spune ca

pistrarea

a

doua

seturi

difer

je

de

fige

contabile

este

un

lucru ilegal.

in

unele

cazuri,

aqs

este. In

realitate,

insi,

o persoani care

inqelege

pe

deplin

lumee

finanqelor

gtie ci

intotdeauna

trebuie

si existe doui

seturi de fiqe

contabile.

Odati ce

gi

dumneavoastri

ve\i

reabza

acest

lucrun

veqi fi la

fel

de

inteligent,

daci

nu

chiar

mai inteligent,

decit

bancherul.

Mai

jos

este

prezentat un exemplu

de doua seturi

de

fige

contabile

perfect

legale

-

a

dumneavoastri.

si

a bancherului.

In

calitatea

de

director executiv

al

propriei vieqi,

nu

trebuie sI

uitaqi niciodati

cuvintele

tatilui meu

cel bogat

care

obignuia

sI

spuni:

,,Pasivele

tale devin

activele

akcuiva."

Apoi

desena

aceasti dtagrani

simpli.:

Bilanqul

dumneavoastri

Active

I

Pasive

lpotec[

Bilantul

bincii

Active

I

Pasive

lpoteca

durnna-

voastri

Din

ipostaza

de cirmuitor

al propriei

vieti,

trebuie sa

avegi

mereu

in minte

ci

toate

pasivele gi datoriile dtrrnneavoastri

devin activele

altcuiva.

Acestea

sunt, de

fapt,

cclc doua seturi

de

fige

contabile. Pentru

orice

intrare

in

coloana dumneavoastra

de

pasive

-

ipoteca,

imprumutul

pentru

masini,

?mprumutul

pen-

tru studii

sau cartea de

credit

-

deveniqi angajatul

celor carc

v-au

imprumutat

banii.

Cu

alte

cuvinte, trudiqi

pe

brinci

pentru

a-i

imbogiqii

pe

alqii.

Datorii

bwne

;i

datorii

rele

Tatal

cel bogat

mi-a

atras atenqia

ci

existi

doua

tipuri

de

datorii

-

unele bune

gi

altele

rele.

Spunea adesea:

,,Ori

de cite

ori

datorezi bani cuiva, devii

angajatul

banilor

acelei persoane.

Daci

te

imprumuqi

pe

o

perioada

de

30

de ani,

in

tot

acest

inter-

val vei

fi

un angajat,

rar la

finalul datoriei nu-qi

va

da

nimeni

niciun

ceas

de aur."

Tatil

cel bogat

s-a

irnprumutat

gi

el

de

citeva on,

dar

fdcea

tot posibilul

si

nu fie persoana

care

plategte

datoria.

Ne-a

expli-

cat, mie gi

fiului siu,

ci datoria

buni este

cea pe

care

o plategte

altcineva in

contul tiu,

pe

cind

cea rea este

datoria

pe

care

o

plitegti

tu

insugi,

cu

sudoare si

singe.

De aceea

ii

pliceau

lui

atit

de

mult

proprictagile de

inchiriat.

M-a

incurajat

si

pe rnine

sa

cumpar astf

cl dc

pr

oprictigi

pentru

cd

,,banca

iti

acorda

impru-

mutul,

dar

c,c'l crrle,

il

l)lritc$tc

cstc

chiriasul".

282

C.toneNur

BANILoR

Venitwri

$

cbehrnieli

Pesur

Nn.2:

PRgru.rtr

coNTRoLUL

AsupRA FLUXULUT MoNETAR

283

re rapide"

gi

a

,,Cursei

de

soareci". Existi felurite tipuri de

piste

financiare

rapide. Diagrama

de

mai

jos

ilustreazitipulcel mai des

Page 143: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 143/169

Principiul celor

doui seturi

de

fige contabile se aplici

ntr

numai activelor

;i

pasivelor,

ci

gi

veniturilor

gi cheltuielilor.

IJnrt

dintre cele

mai

importante

lecqii

verbale primite

de la

tatil

n.rctr

cel

bogat a

fost

urmitoarea:

,,Pentru

fiecare

parte

componenti

it

activelor exista

gi

o

parte

a

pasivelor,

doar

ci

ele

nu

apar

irr

acela;i

set

de

declaraqii

financiare.

Pentru

fiecare

cheltuial,r

facuti

existi

gi

un venit,

dar,la fel,

ele

nu

apar

in acelagi

set tlt'

declaragii

financiare."

Aceasta dragramd

simpla

vi

va face si

inqelegeqi

mai

birrt'

aceasti.

lecqie:

Cel care

primegte

plata

Cel

care

plitegte

Mulqi

oameni

nu

pot avarsa din

punct de

vedere

financiar pcrr

tru ci,

in fiecare luni,

au

facturi

de phtit.

Luna

de

luni

prirncs.'

facruri la telefon,

taxe,

energie

electrica,

gaze, cdrgr

de

credit,

ali

mente

qi

aga

mai departe.

De douasprezece

ori

pe an,

ii

platesc

nrli

intii

pe alqii

gi

abia

apoi pe ei

insigi,

daca

le-a

mai

ramas vreun

btrrt'

Drept

urmare,

majoritatea

oamenilor

incalca

regula de

attt'

rt

finanqelor

personale,

care

este

,,Plitegte-te

mai

intii

pe tine".

Acesta

este

gi

motir,'ul

pentru

care

tatdl

cel

bogat

sublirri,r

importanga managementului

fluxului monetar;i a dobindirii

c'rr

nosdnqelor

financiare

elementare.

El

spunea

deseori:

,,Cei

carc,

tttt

i;i pot conffola

fluxul de nurnerar

muncesc pentru

cei

carc pot."

Pista

financiard,

rdpidL

;i

cwrsa de

;oareci

Conceptul

celor

,,doui

scturi

dc

fiqc

contabilc"

p()xtc:

fi

lol.rsil

cu eficienqi

in

vcderca

urrci

trtrri btrrrc

irttclcqcri rr

,,Pistei

lirrrtrr.:i.t

folosit. Este

vorba

de

pista

dintre un creditor

si

un debitor.

Ea este

mult

simplificati, dar

daci

vi

facegi

timp pentru a o

analiza

atent, mintea

dumneavoastri

va incepe

si

vadi

ceea

ce

ochii nu

pot

vedea.

Studiaqi-o

gi

veqi

percepe

relaqia

dintre

cei

bogaqi si

cei siraci,

dintre

cei care

au

gi

cei care

nu

au, dintre cei

care se

imprumuti

gi

cei

care

imprumuti

gi dintre

cei

care

creeazi.locuri

de

munca

si

cei care cauti

locuri

de

munca.

Aceasta

este

pistd

financiard

rapidd,

iar

dwmnearsoasird

sinteli

deja

pe'ea

Declaragia financiari

a

debitorului

Declaraqia

dumneavoastri

de

venit

l

Venit

\

chelruieli

\ I

Bilantul

Active

4

{

imprumut/

Linie

de c:1.:lit

Declaraqia

financiar

,

a creditorului

Declaratie

de venit

Slujbi

Cursa

de

soareci

Pista

rapidi

ln

accst

1)unct,

crcditorul

va

spune

:

,,Datoriti,

imprumutului

l)c

carc l-a1i

l'rit'rrt

l,r rr,,',,rrrr

d,rri

sava

ofcrirn

posibilitatca

altor

r

284

CennaNur

BANILoR

credite,

in

vederea unificirii

lor"

sau

,,Nu

agi

vrea

si vl

deschideqi o linie de credit,

in

cazul

in care, pe

viitor,

veqi

avel

Pesur

Nn.

2: Pnr,ruarr

coNTRoLUL

ASIJpRA FLUXULUI

MoNIITAR

285

A)

Platigi-vi

mai

intii

pe dumneavoastra. Puneqi

deoparte

un

anurnit procentaj

din fiecare

salariu

sau din

fiecare

Page 144: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 144/169

nevoie de

bani

?"

Cwnoa;te;i

diferenpa

Calea

pe

care

o

iau

banii

intre

cele

doui

seturi

de

fige contabilc

este

ceea

ce

tatil

meu bogat numea

,,Pista

financiari

rapidi".

Ee

este,

in

acelagi

timp,

,si

,,Cursa

de

goareci

financtar6".

Pentru

cE

una si

existe,

trebuie

sa

existe

gi

cealalta.

Prin urmare,

vor

fi

intot'

deauna cel

puqin doui

declaraqii

financia.e.

intrebatea

este:

,,Car€

dintre

ele

e a

dumneavoastri

?"

$i:

,,Pe

care

vi dorili

si

o

aveqi?n

Iata de

ce

tatal

meu cel

bogat

imi

spunea

mereu:

,,Cistigare*

unor sume

mai

mari

de

bani

nu

iqi va

rezolva problemele,

atitl

timp cit sursa

lor

este

gestionarea

precara

a

fluxului

monetar"

9i

,,CJi

car.

inqeleg

puteiea

cifrelor

financiare

ii

stlpinesc

Pe

cci

care

nu inteleg."

De

aceea,

pasul

numdrul

doi

spre

gisirea

pistei

financiaro

rapide

este:

,,Preluafi

controlul

asupra

fluxului

monetar."

^Trebuie

sa va opriqi

gi si

elaboriqi

un plan prin

intermediul

ciruia

si preluaqi

controlul

deprinderilor

dumneavoastri

d€

.orrrrr-rtolr.

Minirnali za\r-v|,

datoriile

si

pasivele'

intindeli-vl

cir

v5" permite plapuma

gi

abia

apoi

incercali

si

ii

nririqi

lungimea.

Daci aveqi

nevoie de

ajutor,

apelaqi

la

un

planificator

financiar competent.

El vi poate

ajuta si

concepeqi

un

plan prin

intermediul

ciruia si

va

imbunitiqiqi

fluxul

monetar

gi

oil

incepegi

si vi plitigi

mai

intii

pe

dumneavoastri.

Pagi de

urrndt

1)

Revizuigi-vi declaraqia

financiari cornpletatd

in

capitolul

anterior.

2)

Identificagi cadranul

din care

vi generali

veninrl,

inccpind

cu

ziua

de azi.

3)

Hotirigi-vi asupra

cadranului

din

care

doriqi si

vi

gcrre-

raqi

grosul

venitului in urmitorii

cinci

ani.

--.-_-.-

)

Demaraqi

planul

de ac{rninistrare

a fluxului

de

monctar.

sumi

de

bani pe

care

a

primiqi din

alte

surse.

Depuneqi

acetti

bani

intr-un

cont

de

economii,

pentru

viitoare

investigii.

Odati

ce

banii

ajung

in

acel cont,

nu

intraqi

NICIODATA in

ci, atita

timp

cit

nu inrcnqionati

si

facegi

o

investigie.

Felicitiri

Tocmai

ati

inceput

sa

va gestionaqi fluxul

de

numerar.

B)

Concentragi-va

atentia asupra reducerii

datoriilor per-

sonale.

Iatd

citeva

sfaruri

simple

gi ugor

de

pus

in

practici

pentru

reducerea

si anularea

datoriei

personale:

Sfatul nr. 1: Daci

aveqi

ci.rqi de

credii

cu

pl;gi

neefecruare...

1. Taiaqi-le

gi

aruncagi-ie la gunoi

pe

toate,

cu

excepqia a

cel

mult

doua"

2.

Orice

surn5.

noui. pe

care

o

adaugagi

acestor

carduri

rimase

trebuie

pl;tite

in fiecare lun5..

Nu

va

mai

creaqi alte

datorii

pe termen

lung.

Sfatul nr.2: Producegi

150-200

de dolari

suplimentari

in

fiecare lunI.

Acum, avind in vedere

ca dispuneqi

de

mai multe

cuno$tin{e

financiare

decit

in

tre-

cut, aceasta

sarcini n-ar

trebui si fie

greu de

indeplinit.

Daci nu

ve[i

reugi

sI

generagi

ace$ri

bani

in

plus,

sansele

dumneavoastri de a atinge

libertatea financiari

ar

putea

rimine

doar

la

sta-

diul

de

vis.

Sfatul nr. 3: Folosigi

cei

150-2OO

de dolari

suplimentari pen-

tru

plata

lunar|

a

datoriei

de pe O SINGURA

carte

de

credit.

Vegi

pliti,

ast{el, suma

minirni

PLUS

150-200

de

dolari.

Achitaqi

intotdeauna

doar

suma

minimi

datorati

pc

cclclalte

cirqi

de credit.

Deseori,

oarnenii

irrcc'rrlcrr

si

platcascri

in ficcarc

lurra plrfin pcstc

r

286

Ceone.Nur-

BANILoR

suma minirni

pentru

fiecare carte

Rezultatul e acela ci datoriil e

p^r

credit.

devinl

de

si

Page 145: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 145/169

vegnice,

riminind toate

neachitate.

Sfatul

nr.4:

Odati ce datoria

de

pe

primul

card este

anulati,

folosiqi

suma totali"

pe

care

o plateagi

lunar

in

contul acestei

datorii pentru

reducerea datoriei

de

pe

urmitorul

card.

Prin

urmare,

veqi

pliti

suma

minimi datorati

pe

cel

de-al

doilea

card

PLUS

suma

respectivi.

Aplicaqi

acest

procedeu asupra tuturor

cirgilor

de credit

rimase,

dar

gi

asupra

celorlalte

carduri

de consumator

pe care

le

mai

aveqi.

Dupi fiecare

datorie

anulat6,

folosiqi

suma

totala pe care

o

pliteaqi in

contul

acelei datorii

alaturi

de

suma

minima

ce trebuie

plititi

in cazul creditului

urmitor.

Pe

misuri ce achitagi

fiecare datorie,

suma

totali

plititi pentru

cea urmitoare

va fi

intotdeauna

mai

mare.

Sfatul

nr. 5:

Odati ce

datoriile

de

pe toate

cargile de credit

gi

cele de consumator

sunt achitate, continuaqi sil

folosigi

acelagi procedeu

gi in

privinqa

imprumu-

turilor

pentru automobil

gi

casi.

Daci

veqi urma acest model, vegi

fi

uimit

si vi

dagi seama cit de

mic

este

intervalul de dmp

necesar

pentru

a vi

elibera de toate

datoriile. lir

general, oamenii

ar

putea

si-gi

achite

toate

datoriile

in

5-7

ani.

Sfatul

nr.6:

Acum

ci

suntegi

eliberat

de toate

datoriile, luaqi

suma lunari pe

care

o pliteaqi

in

contul ultimei

datorii

gi

pistraqi-o pentru

investiqii. Construi-

gi-va

coloana

de active.

Iatd,

cit

de

simplu este.

i

CAPITOI-UL

13

Paswl

nr, 3:

C

wno

dstere

d

diferyen{ei

dinire rcsc

,r,

riscant

Adeseori

aud oameni

spunind:

,,Investiqiile

sunt

riscante."

Nu sunt

de acord cu ei.

Eu

as

spune,

in

schimb:

,,A

fi

igno-

rant

e

riscant."

Ce

tnseamnd managementwl

adeeuat

fltaului

monetar?

Gestionarea

adecvati

a

fluxului

monetar incepe

cu

identifi-

carea

diferentei dintre

active

gi pasive...

nu

cu definiqia pe

care

o

di bancherul

dumneavoastri.

Diagrama

de

mai

jos

ilustreazi

situagia

unui individ de 45

de

ani,

care gi-a

administrat

fluxul

de

numerar

aga

cum rebuie.

Declarafie

de

venit

Slujbi

J\t

cren${

\,1

Bilapf

A.fir"

Pasive

288

CeoRlNur BANrrr-oR

Am

fotrosit

virsta

de

45

de ani

pentru

ci se

afli

inrre

ccr

tlc

25

d,e ani,

cind o

persoani

medie

incepe

si

munceasca,

gi ccrr rlt.

Pesur Nn.3:

CuruongrEnrA

DTFERENTET

DTNTRE

Rrsc

sr

RrscANT 289

A

fi

un

bun cunoscitor

al

acestui

domeniu

inseamni

a

gtii

sa

privesti

cifrele cu propriii ochi,

firi

a uita

insi

ci

mintea,

antre-

Page 146: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 146/169

65

de ani, la

care

cei mai rnulgi

se gindesc

sa

se

pensionezc.

l,,r

virsta

cle

45

de

ani, daca si-au

gestionat

in

mod adecvat

fluxul

tlr.

nurnerar,

oarnenii ar

trebui sa

dispuni de o coioana

de

activt.

mai

lungi decit

cea de

pasive"

Diagrarna

de

mai

sus

reprezinti

tabloul

financiar

al celor

<':'rr,,

isi

asumi

riscuri,

ti,ra

a

duce

insi

un stil

de viaqa

riscant.

Ei fac

parte

din acel

grup superior

al

societaqii care

reprczirr

A

\Aa/o

din

populaqie. Daca

ar

face

ceea ce fac

resftrl

oamerril.,r

(90%),

adici si-gi

administreze

in mod

eronat

fluxul monctlr

\r

s5.

nu cunoasci

diferenta

dintre active

si pasive, situaqi,r

l,rr

financiara,

la

virsta de 45 de

ani,

ar arita

asa:

Slujbi

nati

in

acest

sens, este cea care

i1i indici

direcqia

in

care

se

indreapti

fluxul monetar.

Tatil

cel

bogat obignuia si spuni:

,,A

cunoaste direcqia

in

care

se

deruleaza fluxul de

numerar

e

totul."

Prin

urrnare,

o

casi

poate

fi considerat; parte din active

sau

pasive in

functie

de direcgia in care merge fluxul monetar. Daci

banii curg direct

in

buzunarul dumneavoastri, atunci

ea

este

un

activ, dar

daci

banii

ies

din buzunar, atunci ea

face

parte

din

pasive.

Int

eli

gen{a

fin

anciard

Tatil

cel bogat

avea

mai multe

definiqii

pentru

,,inteligenqa

financiartr",

cum

ar

fi,

de pildi,

,,abilitatea

de a converti

banii

sau

rnunca

in

active

care

genereazd,ilux

monetar".

Una dintre definiqiile

sale

favorite

era, insi,

prezentate

sub

forma

unei

intrebiri:

,,Cine

e

mai

degtept

?

Tu

sau

banii

tii

?"

Pentru

tatil

meu

cel bogat,

ideea

de

a-qi

petrece

toati

via{a

muncind

din

greu

pentru

bani, doar

pentru

a-i

vedea

dispS.rind

la fel

de repede

precum au venit,

nu

este

un

semn

de

mare

inteligenqa. Poate

ar fi bine

sa

revedegi cele trei modele

de

flux

monetar

-

al

celor

siraci,

al celor

din

clasa

mijlocie

Ei

al celor

bogaqi

-

aga

cum sunt

ele

prezentate

in

capitolul

10

gi

si

vi

arnintigi

ci o

persoani bogati

isi

axeazd

eforturile pe achi-

ziqionarea

de active,

nicidecum

pe truda.

Din

cauza

lipsei

inteligenqei financiare,

mulqi

dintre

cei

cu

studii

superioare se

pun

singuri

in

poziqii

de

mare

risc

financiar.

Tatil

meu

cel

bogat

numea asta

,,linie

rogie

financiard",

referindu-se la faptul

cd

veniturile si

cheltuielile unei persoane

se afli.la

aproape acelagi

nivel

in fiecare luni. Este vorba

de

oamenr

care se

aga\e

cu disperare de siguranla unui

loc

de

munci

si carc

sunt

incapabili

sa se

schimbe odata cu situaqia

eco-

nomici, distruginclu-si

sinatatea din

carrza

stresului

gi

a

ingri-

jorerilor.

Strrrt

rrccie;i

oamcni carc

spun:

,,Afacerile

si investiqi-

ilc

surrt

risr':trttt'."

Aceqtia

sunt

cei

pc

cafe

ii

auzim

cel mai

des

spurrirrrl:

,,Investitiile

sunt

riscante."

In

cazul

lor,

afirmaqia

este

adcvir rrt,r

-

dar

nu

pentru

ca

investigiile

ar

fi

riscante. Ceea

ce

c riscrrrrt

este

lipsa

instruirii formale

gi

a

cunogtinteior

financiare.

Cuno;tin{ele

financiare

In

Tatd

bogat,

tatd sdrac arn

povcstit

curn

t:rt:rl ccl

lrog;rt

m-a indemnat

si dcvirr

bir-rc

instruit

in

dorrrc'rriLrl

l'inrrrrtclor.

Bilant

Celn,rNut

BANILoR

Dupi pirerea

mea,

a{acerile

gi

investigiile nu sunt

deloc

riscante.

Dar a

nu

fi

educat

din punct de

vedere

financiar

este,

lut

Page 147: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 147/169

intr-adevir,

riscant. La

fel

de

riscant

e

gi

atunci

cind

egti

dezin'

format, tar

a te

baza

pe,,o

slujbi

siguri

9i

stabili"

este

cel mai

mare risc pe care

si-l poate

asuma

cineva.

Achiziqionarea

unor

bunuri

care

devin active

nu

este

riscanti,

pe

cind

cumpirarea

unor

pasive

despre

care cineva

qi-a spus ci sunt

active

este-

A-1i

urm;ii

propriile

interese

nu

este

urlucru

riscant.

in

schimb,

a

avea

grijd

de

intereseie altcuiva

gi

a-i

pliti

mai

intii

pe

algii

estc

cu

adevirat

riscant.

Agadar,

pasul

nr.

3

se

relerd

la

cunoagterea

diferenqei

dintre

risc gi

riscant.

Pagi de

utmat

1. Definiqi

riscul cu propriile

dumneavoastrd

cuvinte.

a)

A

vi

baza

pe un

salariu

vi

se

pare

riscant

?

b)

A

avea

datorii

pe

care si

le

plitiqi

in

fiecare

luna vi

sc

pare

riscant

?

c)

A

deqine

active carevd.

aduc,

luni de luna, bani

in

buzu-

nar

vi se

pare

riscant

?

d)

A

va

aloca timp

in

vederea

instruirii

in domeniul

finanqelor vi se pare

riscant

?

e)

A

vi

aloca

timp

in vederea

inviqirii diferitelor

tipuri

dc

investiqii vi se pare

riscant

?

2.

Dedicagi,

in fiecare

siptimini,

cinci

ore

din

timpul

dum-

neavoastri pentru

a pune

in practici

una sau

mai

multc

dintre

urmitoarele

sarcini

:

a)

Citiqi pagina

de afaceri

din zrarul preferat

gi Wall

Street

Jowrnal.

b) Ascultaqi

;tirile

financiare

la televizor

sau

radio.

c)

Ascultagi

materiale audio

educagionale

referitoare

la

investiqii

si

instruire

financiari.

d) Citigi

reviste sau buletine

financiare.

e)Jucaqi

CASHFLOW.

CAPITOLUL

14

Pasul nr.

4:

Decideti

ce

tiq

de

investitor

vd d,oriqi

sfr,fifi

V-ati intrebat

vreodati

de ce unii

investitori fac mai

mulgi

bani cu

mult

mai puqine

riscuri

decit ceilalqi ?

Majoritatea

oamenilor

se

confrunta cu dificultnli

financiare

pentru

ci eviti si se implice in lumea

banilor. Unul dintre

cele

mai importante

secrete

pe

care tatd.l

meu cel

bogat

mi

le-a

dezviluit

a

fost

acesta:

,,Dacd"

vrei

sa

te

imbogagegti rapid,

implica-te

in

problemele financiare

cu greutate."

In

prima

parte

a

cirqii am prezentat cele gapte niveluri

de

investitori.

Ag dori

acum

si

mai

adaug

o

distincgie

care

definegte

trei

mari

categorii

de investitori:

Tipul

A: Investitorii

care cauti problemele.

Tipul

B:

Investitorii

care

cauti rispunsurile.

Tipul C: Investitorii

marca Sgt.

Schultz:

uEu

nu gtiu

nimic."

Investitorii

de

tip C

Sergentul Schultz

este

adorabilul personaj

din

serialul de

televiziune Hogan's

Heroes. in film,

sergentul Schultz, gardian

intr*un lagir

german pentru

prizonieri de

rizboi,

gtie

ci

degi-

nuqii

incearci

sI

evadeze

sau

si

saboteze

operaqiunile

de

rizboi

ale ncmqilor.

;r

292

Caon,rruur

BAMLoR

Cind

i;i

da seama c;

ceva

este

in ncregula,

Schultz

nu

sL)Lrr-r('

decit:

,,Eu

nu

gtiu nimic."

Sunt mulgi

oameni

care,

atunci

cinrl

Pasur Nn.4:

DEctonq

c[,

TIP DE

INvESTIToR vA

DoRIU

sA

nJr

293

,,investigii

cu

arninuntul",

adici

investigii

care

sunt

vindute,

la

pachet,

maselor.

Page 148: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 148/169

ir

i

i

.t:'

t*

il

I

i

vine

vorba

de investiqii,

adopta aceeasi atitudine.

Pot

investitorii

marca

Sgt. Schultz si

se imbogageascii

?

Raspunsul

este afirmativ. Dar

doar daci

obqin

o

slujba

in

cadntl

guvernului

federal,

se cisitoresc

cu o persoani

bogati

satr

cigtigi

la loterie.

Investitorii

de

tip

B

Investitorii

de tip

B

pun adeseori

intrebiri de genul:

,,in

.e imi recomandaqi sI

investesc ?"

,,Credeqi

ci ar

trebui

si cumpar proprietagi

imobiliare

?"

,,Ce

fonduri mutuale

ar

fi

bune

pentru

mine

?"

,,Am

discutat cu agentul

rneu

de

bursa

si mi-a

recoma.ndat

sri

diversific.

E

bine

?"

,,Paringii

mi-au

dat citeva ac[iuni.

Sa

le

vind

sau

nu ?"

Investitorii de

tip

B

ar

trebui sa ia

legitura

cu

rnai mulgi pla

nificatori

financiari,

sa-l

aleaga pe cel pe care

il

consideri

cel

rn,ri

bun gi

sa

ii urmeze

sfaturile.

Planificatorii financiari, daci

surtt

pricepugi,

vi

pot

pune

la

dispozigie cunogtinqe tehnice excelcnlt'

qi

vi

pot

ajuta

sa

elaboraqi

o

strategie

financiara

pentru

toatir

vta\a.

Motivul

pentru

care

nu

ofer sfaturi

financiarc in

carqile

nrclr'

este

acela

ca ftecare

persoana are o situatie

financiara difcrita.

Un

planificator

financiar

poate

evalua

cel mai bine

poziqia

clturr

neavoastri actuall.,

urmind

ca apoi

si

vi ar:ate

cum putcqi

dcvcn

i

un investitor

de

nivel4.

O

precrzare

interesanti:

nu

de puqine ori,

am constiltrlt.

('.1

mulgi

,,A"

gi

,,L"

bine

plnti{

se

incadreazi

in

tipul

B

dc

in''rcsti

tor,

intrucit

au

prea

pu{in

timp la dispozigie pcntru a

citrt.r

oportunitaqi

de

investitii.

Fiind

mereu foarte

ocuprrti,

rr-rrrr tirrrlt

nici

pentr-u a

se

educa

in

partea dreapta a Cadranu/rzi.

irr

rrccsr

context,

ei cauta

ri.spunsuri

in

locul cunostirrqclor.

l)c :rcc(:il,

acest grup cumpiri, adcsca, c:cc:r

c:c

invcstitor-i

i<lc

ti1'r A

rrrrrrrt'st'

a

trnaestitorii

de tip

A

Investitorii

de

tip A

cauti

problemele

financiare.

Mai

exact,

ei cauti

problemele c^Ltzate

de cei

care

se

confrunti

cu

difi-

culti.qi financiare.

Investitorii

care

se

pricep la

rezolvarea

pro-

blemelor se

a$teapti si

oblind

profituri

de

la

25"/" la

infinit.

Ei

sunt

investitori

tipici

de nivel5

sau

6,

care dispun

de cunogtinqe

solide

in domeniu.

Au

la

indemini

aptitudinile

necesare

pentru

a obgine

succesul

atit

in

rpostaza

de

om

de afaceri,

cit

gi

in

cea

de

investitor,

folosindu-gi aceste calitagi

pentru

a

rezolva pro-

blemele

cauzate

de cei care duc

lipsi

de

ele.

Si

luim

exemplul

meu.

Cind

am

inceput si

investesc,

am

ciutat

doar

mici

apartamente

gi

case atre

ciror

ipoteci fuseseri

prescrise.

Am

inceput

cu

probleme

de 18

OOO

de

dolari, create

de

investitori

care

nu-si

gestionaseri

bine

fluxul

monetar

gi rimi-

seseri

fira

bani.

Dupi

ciqiva

ani, eram

inca

in

ciutarea

problemelor,

doar

ci

cifrele

se

mirisera.

ln urmi cu

trei ani,

m-am

implicat

in

cumpirarea

unei companii

rniniere din

Peru, in

valoare

de

30 de

rnilioane de

dolari.

Chiar daci problema

gi cifrele erau

mai mari,

procesul

a

fost

acelaqi.

Crry,y ajwnge(i

mai.

repede

pe

pista

financiarii

rdptda

Ideea e si

incepeqi

cu

afaceri

mici

gi

sd

invaqali si

rezolvaqi

problemeie financiare.

Astfel,

pe

misuri

ce

ve{i

deveni

tot

mai

priceput

in

solugionarea

lor,

veqi

incepe

si acumulaqi

averi

uriage.

Pentru

cei

care

vor

si

achizigioneze

active intr-un

ritm acce-

lerat,

subliniez

lnca

o

dati

necesitatea

invagirii

deprinderilor

prevazutc

de cadranele

,,P"

li

.I".

Le

recomand

si

invcge

mai

intii

cunr

sc

construiegte

o

afacere,

intrucat

accst

Proces

fur

niz.c

trz,tr o c'

x pcricn

qi

cdu

caqio

nali

vitala,

imbunatigcgtc cali-

tiqilc:

pcrsorr,rl.',

,rrigrrrri fluxul

lrlonctar carc atcnucaza

ilrrpactul

1

294

Cetn.rruul

BANILoR

flucruaqiilor

negative

ale

pieqei

si pune

mai

mult

timp

liber

la

dispozigie.

Numai

cu ajutorul fluxului monetar

generat

de pro-

Plsur uR.

4: DEcnap

cE TIP DE

INVEsrlroR vA

lontp

sA Etlt

295

le-ag

putea

pune

la dispozigie

banii

mei,

pentru

ci

gtiu ci

sunt

buni

la

ceea

ce

fac

gi

pentru ci

am

incredere

in cunogtinqele

lor.

Page 149: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 149/169

pria afacere

am avut timp

liber

pentru a cduta

problerne

finan-

ciare de

rezolvaL

Pute;i

fi

wn investitor de toate tipurile

?

in

realitate, eu operez

din

ipostaza

unui

investitor

de

toatc

tipurile.

Cind

vine vorba de

fonduri mutuale

sau

acliuni'

sunt

sergenrul Schultz, adica

un

investitor de

tip C. Cind sunt

intrc-

bat

,,Ce

fonduri mutuale imi

recomandaqi

?"

sau

,,Ce

acqiuni

cumpirati

?",

mi

transform

in

sergentul

Schultz

gi rispuncl:

,,Nu

gtiu

nimic."

Deqin

citeva

fonduri mutuale,

dar

nu

petrec prea

mult timp

studiindu-le.

Pot

obqine

rezultate

mult mai

bune

cu

aparta

mentele decit

cu

fondurile mele

mutuale. Ca

investitor de tip 13,

caut

rispunsuri

profesioniste pentru

problemele

financiare. Ccr

sfatul planificatorilor financiari,

agengilor

de bursi, bancherilor'

;i

agenqilor

de

proprietaqi imobiliare.

Daci

sunt pricepugi,

acegti

profesionigti

imi

ofera

o mulqime de

informatii

pe

care

eu pcr-

sonal

n-am

timp sa

le

obqin.

Ei

sunt

intotdeauna

la

curent cu cc

se intimpla pe

piaqi

gi,

nu

ma

indoiesc,

mult

mai

bine

informali

in

privinta

modificirilor

care apar

in legislaqie si

in

diversc'

domenii.

Sfaturile

primite din partea planificatorului

financiar sunt

nepretuite,

pur gi

simplu

pentru

ca

gtie

totul despre

obligagiilc

legale,

testamente

si asigurari,

mult mai

bine decit

voi

qti

eu

vrc-

odati.

Toati lumea

ar

trebui

si aibi

o

strategie pe

termen

lung

gi

de

aceea

a

fost

creati.

profesia

de planificator financiar.

Actul

de a

investi

inseamna

mai

mult decit

simplele activitaqi

dr'

cumpirare

qivA,nzare.

Existi situaqii

in

care gi eu imi

ofer banii altor

investitori

pcrr

tru

a

face

investiqii

in

locul

meu.

Cu alte

cuvinte,

gtiu

investitoli

de

nivel 5

gi

6

care cauti parteneri

pentru

invcstiqiile

lor.

[".stc'

vorba de

oameni pe

care ii

cunosc si

in care am

incrcdcrc.

I)acii

se

decid

si

investeasci intr-un domcniu

clc,sprc

carc ctr

nu

stitt

nimic, precum

caselc

cu chiric micii sau nrlrilc

clidiri

rlc,

bit-,rttr

i,

De ce

trebwie sd

tncepeyi

repede

Unul dintre

motivele primordiale

pentru care

le

recornand

oamenilor sa-gi

gaseasci

repede pista

financiard'

rapida

9i

sa sc

gindeasci

serios la

imbogiqire

este

acela

cd,in America: precum

in majoritatea celorlalte

state,

existi

doui seturi

de

reguli,

unul

pentru

cei

bogagi

gi

unul

pentru

restul lumii.

Multe

legi sunt

"dopt"t.

tocmai

impotriva celor

care

au

rimas pringi

in

cursa

de

goareci.

in lumea afacerilor

gi

a

investiqiilor,

care

mie imi

este

cea

mai

familiari,

constat

cu

multi

uimire

cit de

Puqine

gtiu cei

din

clasa

de

mijloc

despre

destinalia

banilor

pe care

ii

platesc

sub

forma

impozitelor.

Cu toate

ci

o parte

din

banii

aiunEi

in

vistieria

statului

servesc

multe

cauze

nobile, scutirile

de taxc,

stimulentele

;i

recompensele

ajung,

in marea

lor majoritate,

la

cei

bogaqi... toate

in

circa

celor

din

clasa de

mijloc, care

platesc

pentru

ele.

De

exemplu,

crrza

caselor cu

chirii

mici

reprezinti

o

pro-

blemi acuta

in America

gi

o

temi politici

foarte

fierbintc.

Pentru

rezolvarea

acestei

probleme,

municipalitatea,

statul

;i

guvernul federal ofera

credite

substanqiale

pentru

taxe,

deduccri

de la impozite

gi

chirii

subvenqionate

celor care

finanteazi

9i

construiesc

astfel

de

locuinqe.

Pentru ci

sunt

la

curent

cu

legis-

latia, oamenii

de afaceri

gi

constructorii se

imbogiqesc,

in

tirnp

ce pletitorii

de

taxe

le

subvenqioneazi.

investiqiile.

De

ce

nu

este

corect

Prin

urmare,

nu

numai

ci

cei din

partea

stinga

a Cadranwlui

plitesc

mai

mulqi

bani

sub

forma

impozitului

pe

venit,

dar

nici

tru

pot

participa

la investigiile care

benefrciazi

de avantajc

fis-

cale.

Aceasti situaqie

poate

fi una

dintre surselc

ztcalci:

,,batr

l,t

ban tragc".

$tiu

cri

t'stt'itrcot'cct;i

inqelcg

pttr"rc:tlll

dc

vcclcrc

ll

arttbc,lr.tr

prlrqi.

Arrr

irrtiilrrit

.,,ttttt'rti c:tl-c rlu pr()tcstirt

;t

rru

trinris

scri.s,rl

i

T

295

CaoRarvur

IIAMLoR

redactorului-gef

al

zrarulur

preferat.

Unii

incearca

sd schimbe

sistemul

implicindu-se

in

viaqa

politica.

Eu zic

ca

cel

mai

sinr.

P.csur Nn. 4: Drcrnen cl

rrp DE TNVESTIToR

vA

oonlTr sA r.rTr

2. Preluarea

controlului

asupra

propriului

flux

monetar.

3.

Cunoagterea

diferenqei dintre risc gi

riscant.

Page 150: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 150/169

plu

ar fi

ca

fiecare

si-gi urmareasci

propriile interese,

si prcil

controlul

propriului flux

monetar,

s5-si gaseasci

pista

financi,r

ra

rapidi

si sa se

imbogateasca. Parerea

mea

e ca

e

mult

mai

usor

si

te

schimbi

pe tine

insugi

decit

si schimbi

un

inrreg

sisrcnr

politic.

Problemele

dwc la

opartwnitdgi

Cu

mai mulqi

ani

in

urmi,

tatal

meu

cel bogat

m-a

incurajrr

si-mi

dezvolt

aptitudinile

de

om

de afaceri si

investitor.

Legat

de acest

sfat,

mi-a mai

spus

un lucru:

,,Dupi

aceea,

invata

si

rezolvi

probleme."

Ani

de zile,

numai

asra

am ficut. Am rezolvat

probleme

clc

afaceri

si

probleme

de

investigii.

Unii

prefera sa le

spunii

provociri,

dar mie imi

place si le numesc

probleme,

intrucir

asta

ti

sunt,

in

mare

parte.

Cred

ca

oamenilor

le place

mai

mult

cuvintul

,,provocarc"

decit

,,probleme"

pentru

ca

au impresia

ci prirnul cuvint

sun:i

mar

pozit:

decit

celalalt.

Pentru

rnine, insa,

cuvintul

,,pro-

bleme" are

un

inteles

pozitiv, intrucit

gtiu

ca in centrul fiecarc:i

probleme

se

afla

o

,,oportunitate"

-

adici

tocrnai

lucrul

dupri

care alearga

toqi

investitorii

adevarati.

$i,

cu

fiecare

problcrlri

financiara

sau

de afaceri pe

care

o

abordez,

indiferent

daci

o

rezolv

sau

nu,

invaq

ceva nou.

intotdeauna

dobindcsc

cuno$tin{e

noi,

de

la

cele

de

natura

financiara

pina

la

cele

despn.

marketing,

angajaqr

sau

afaceri

legale"

Deseori

ajung si cunr>sc

oamenl

care

se transformi

in active

neprequite

in

proiectcl<.

viitoare.

Mulqi

dintre ei

imi devin

prieteni

de-o viagi,

ceea c('

reprezintd,

un

bonus inestimabil.

Gdsiqi-ad

pista

rdpidd

Agadar,

daci

doriqi

cu adevirat

sa"

vri

1;isiti

pisr,r llpirlri,

incepegi

cu:

1.

Urmarirca

pr:lpriilor

iutcrcsc.

4.

Cunoagterea diferentelor dintre

investitorii de

tip

A,

B

si

C

(acgionind

din poziqta fiecaruia).

Pentru

a

ajunge

pe

pista

frnanctard"

rapidi,

trebuie sa deveniri

expert in rezolvarea

anumitor

tipuri

de

probleme"

Nu

,,diversi-

ficati",

aga

cum sunt sfituigi cei

care

se

rezumd

sa

fie

doar

investitori

de tip B.

Specializati-va in rezolvarea unui

singur

gen

de

probleme

si oamenii va vor

oferii banii pe

care

ii

deqin

pen-

tru

a-i investi

in

locul lor.

Apoi,

daci vi

veti

dovedi

miiestria

;i

vefi

deveni

de

incredere,

]/eqi

ajunge

intr-un

tirnp

mult

rnai

sculr

pe

propria

pisti financiara

rapid

a.

Iata

citeva exemple:

Bill

Gates

este

expert

in

rezolvarea

problemelor

cle marke-

ting in

sfera produselor

software.

Este

atit de bun la

ceea ce

face,

incit

guvernul federai

a

inceput

si-l

vineze. Donalcl

Trump

este

expert

in

rezolvarea

prcblemelor

pe

piaga

propri-

etatilor

imobiliare.

\ilarren

Buffett

esue

neintrccut

in

rezolvarcl

problemelor

din

domeniul

afacerilor

gi

al burser,

cCe;l

rre i.

i'rc,

-

mite

si cumpere

ac"i'rni

valor<lase

.,si

si

adrninistreze

ufl

porrr)-

foliu

de

succes.

George Soros este cxroerrt

in

rezol-r:r-ca

rrn-'-

blemelor

rezultate

din volatilihtea

pieqei.

;\.ccast:t

:alitai,:

il

ajuta

si

fie

un

excelent manager

al

fo,rdurilor

de ir-Jgingl.

Rupert

Murdock

este

expert in rezolvarea probieinc ci'

referi--

toare la

regelele

globale

de

televiziune.

Eu gi sotia

mea

suntem iscusigi

in

rezolvarea problemelor

legate

de

complexele

de

apartamente,

care

ne rasplatesc

investiqia

sub

forma venitului

pasiv. Nu avem cunostinre prca

multe

in

problemele

care

n-au

legatura

cu piaqa

apartamentel()r

rnici

9i

mijlocii,

in

care investim in

mod

predorninanr,

conrexr

irl

care

nu ne

implicam

in

strategii de

diversificare.

Dacd rni

hotirisc

s5.

investesc

in

domenii

care

imi

sunt srriine,

clcvin

urt

l'

P:r''t.''r.'''iet

[rr

i.vet

..lc

invcstitii

pclttru

ilvt'stit6rii-intliyi.lrrrli lrpg.rri

r:rg

pcrltrLl

irrvcstitrr.ii

instituqiorrali.

Sprc

clcoscbirc

dc

f,rrrdulilc

clcselrisc

rl,'

ilrvcstilii

olrisrtttit,',

irrvcstiti;r

nrirrirrri

irrtr-urr

,rstfcl

<lc lontl

porrtc

li

tie

trrr

rrrr

liorr

rlol,rri

s.rrr

r'lri.rr

rrr.ri rnrrlr

n.

lr-.

r

298

CaoR,qwur BANTLOR

investitor

de tip

B,

ceea

ce presupune si*mi

las

banii

in

grija

celor

care au

un palmares excelent in sfera lor de actiyitate.

Pasur

Nn.

4:

DEclnrtt

cE

TtP DE

INvESTITOR vA

DoRlrl

sA

l'll l

1.

Participagi

la

seminarii

sau

cursuri

pe probleme

financiare.

(Consider

ci

o mare parte

din succesul

meu se

datoteazd

Page 151: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 151/169

Obiectivul pe care

il

urmiresc intotdeauna este acela

de a*rrti

vedea

de propriile interese.

Cu

toate

ci eu gi soqia nlea

por

ticipam la

diverse

acliuni

caritabile

gi ii

ajutim pe

algii

in efor

turile

1or, nu

pierdem

niciodati.

din

vedere

importanqa

princi

piului

de

a

ne

concentra

pe

propriile treburi

gi de

a

ne

extintlc

mereu

coloana de

active.

Prin

urmare, pentru a

vi irnbogiqi

rapid,

dezvoltagi-vi apti

tudinile

necesare oamenilor

de afaceri

gi investitorilor,

dup;i

care implicaqi-vi

in rezolvarea

marilor

probleme...

caci

in

adirr

cul acestor probleme

saligluiesc

oportunitigi

financiare

colosalc,

Acesta

este

$i

motivul

pentru

care

recomand

si

devenigi

ntrri

intii

un

,,P"

gi

abia apoi

un

,,I".

Daci vi specializaqi

irr

rezolvarea problemelor de afaceri,

vegi

dispune de

un flux

m.'r

netar

care

va depigi cu

mult

cheltuielile,

in

timp ce cuno$tinqclc

din domeniu

va vor

ajuta

si devenigi

un

investitor inteligent. Nrr

e

prima

oari cind spun acest lucru, dar

meriti

repetat:

Mulqi sc

reped spre

cadranul

,,I"

in

speranta ci investigiile

le

vor

rez,olv,t

problemele

financiare. in majoritateacazurrlor, acest

lucru

nu

st:

intimpli.

Atita

timp cit

nu sunt

proprietari

ai

unor

afaccri

solide, investiqiile nu fac

altceva

decit

si

le

agraveze

dificultiqilc

financiare.

Problemele financiare

pot

fi

gasite

la orice

pas. De fapt,

existl

una

chiar

dupl

colq, care asteapta

si

o

identificaqi gi

si o rezolvali,

Pa;i de

urmdt

Instrwi;i-zt

d tn

domeniwl

ina estigiilor :

inci

o datd,,vdrecomand sa deveniqi

competent

ca

invc.stitor'

de

nivel

4

gi

abia

apoi

si

incercagi

si

facegi

pasul

catrc

rrivclul

5

sau

6.

incepegi

cu

investiqii mici

si

instruigi-vi

constant

in

rccst

domeniu.

indepliniqi in fiecare

siptimini

ccl

puqin

cl<.lui

rlirrtr"c urrttit

toarelc

sarcini:

unui curs

despre

proprietaqile

imobiliare

la care am

Parti-

cipat

in

tinerege

si

care m-a costat

385 de dolari.

De-a

lun-

gul

anilor,

el

mi-a

adus

milioane

de

dolari,

caci

m-a

inviqat

si trec

la

acqiune.)

2.

Cautaliin

zonain

care

locuiqi

proprietiqi

cu

anuntul

,,De

vinzare"

in

faga.

in

fiecare siptimina,

sullali

trei-patru

persoane

dintre

cele

care

au

Pus

anunqul

si

rugagi-le

sa

va

ofe.e

detalii

despre proprietate-

Puneqi

intrcbiri

de genul:

,,Este

o

proprietate

de investiqii

?"

Iar

daci

raspunsul

este

afirmativ,

intrebali:

Este

inchiriatl,?

Cit

este

chiria

in

prezent?

Care

este

rata

ei

de

neocupare

?

Care este

chiria

medie

in zoni

?

Care

sunt

costurile

de

intreginere

? Exista

lucriri

de

intreginerc

intl.rziate?

Le va

finanga proprietarul

?

Care

sunt

condili-

ile

financiare

?

Obignuigi-va

sa

calculaqi

fluxul

monetar

lunar

pentru

fiecare

proprietate,

dupa

care

analizagi-vi

socotelile

impre-

uni

cu agenqii

care

vind

acele proprietigi

pentru

a

vedea

dacd,

atr

ornis

ceva.

Fiecare

proprietate

este

un

sistem

unic

de

afacere

gi ar trebui considerati

ca

atare.

3.

intilniqi-va

cu

ciqiva

agenti de

bursi

gi

qineqi minte care

sunt

companiile

ale ciror

ac[iuni

le recomand;.

Apoi

interesa-

gi-vi de

aceste

companii

fie

la biblioteci,

fie

pe Internet.

Contactaqi-le

prin

telefon

gi

cereqi-le

rapoartele

anuale.

4.

Abonaqi-va la buletinele

de

investiqii

gi srudiaqi-le

cu

atenqie.

5.

Continuati

si citigi,

si

ascultali

materiale

andio,

sa

viz.io-

nft{i

cirs('t('

vidco ec{ucative,

sa

urmariqi

ernisiunilc

firrarrci,t'

rc rl,'

l,r

rclt'vizittrtc

;i

si

jucaqi

CAS'Illrl,OW.

I

I

300

Ceon.rNur BANTLoR

Instruipi-od

tn domeniul

afacerilor

:

f .

intilniqi-vi

cu ciqiva

agenqi de vinziri din

sfera af

Page 152: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 152/169

pentnr

a afla

ce se

poate

cumpira

in zona. E

uimitor

termeni

specifici

pute{i

inviqa

doar punind intrebiri

;l

ascultind.

2.

P*rticipaqi

la un

seminar

despre marketingul in

reqea

pen.

tru

a

inqelege

cum

funcqioneazi sistemul

acestui

tip

dr

afacere.

(Vd

recomand

si

cercetaqi

cel

putin

trei

companil

diferite de

marketing

in

retea.)

3. Participati

la

intruniri

unde

se

dezbat

oporrunitiqile

dc

afaceri

sau

la

tirguri

de af.acerr pentru

a afla ce

fel

de fran.

crze

sau

sisteme

de

afaceri sunt disponibile in zona in

car

locuiqi.

4. Abonaqi-vi

la

ztarele

Ei

revistele

de afaceri.

CAPITOLUL

1'

Pasul

nr.

5:

Apelayi

la

sfaturile

unor

mentan

Cine vi

poate

indruma in locurile

in care

nu

aqi

mai

fost

niciodati ?

Mentorul

e

persoana

care

v5.

poate

spune

ce e

important

9i

ce nu.

Mentorii ne

spun ce este

important

Mai

jos

vd prezint

modelul de evaluare

utilizat

in

jocul

meu

educativ CASHFLO'W.

L-am

creat

in ideea de a

prelua

rolul

unui mentor, intrucit

ii invaqi

pe

oameni

si

glndeasci a;a

cum

o

fdcea

tatdl

meu cel bogat

;i

evidenqi

azd

ceea

ce

el credea

ci

este

important.

Tatil meu

cu

studii

superioare,

dar s6rac,

credea

ci

important

e

si

ai

o

slujbi

bine

plititi

9i

ci

ia

fel

de

important e

si-gi

cumperi

casa visurilor.

Credea

de

asemenea

cd

e imperios

nece-

sar

ca facrurile si

fie

achitate

inainte

de

orice

gi

ci

oamenii

tre-

btrie si se

intindi

atit

cit

le

permite plapuma.

t'

t.

302

CaoRaruur

BANILoR

I@

rna{:t r

obiectiv:

Pentru

a

\d

putea

eliben

din curea

de soareci

si a aiunge

pe

pista

Rapidtr, venitul

pastv

trebuie

Pnsur l.n.

5:

Apgt.,cTt

LA

SFATURILE

uNoR

MENT0RI -tu-t

Tatal

cel

bogat

m-a

?nvagat

si mi

concentrez

Pe

venitul

Pasrv

gi

si-mi

aloc

suficient timp pentru

a

achiztqiona

activele

care

de

venit sau unul

tezidual

pe termen

lung'

Page 153: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 153/169

t

dezwltat

astfel lncet

se depqeucl

suma

total[

a cheltuielilor

gerrereazd

un astfel

Nu

credea ci oamenii

trebuie

si se

intindS' doar atit

clt

le per-

mite

plapuma.

El

ne

spunea,

mie

gi

fiului

sdu,

asa:

,,in

loc

sa

vi

?ntindegi

doar

cit

vi permite

plapuma,

incercaqi sa

facegi rost de

o plapumi

mai mare."

ltt

acest

sens,

ne

recomanda

si

ne

axarn

pe

extinderea

coloanei

de active

si pe

cresterea

venituiui pasiv

din acumularile

de capital,

dividende,

venitul

rezrdual drn

afaceri gi

banii

obqi-

nuqi

din chirii.

Ambii ta{i

mi-au fost

mentori puternici

in

perioada

matu-

rrzdrti. Faptul ci

am

ales sa

rLrmez

drumul

financiar

recomandat

de tatal

cel bogat

nu

a estompat

in

niciun fel

irnpactul pe

care

tatal

cel

erudit,

dar

sirac,

l-a avut

asupra

rnea. N-ag

fi

putut

fi

cel

care sunt

astdzr

daci

n-aq

fi fost

puternic

infiuenqat

de aceqti

doi

oameni.

Modele

inaerse

Aga

cum

existi

mentori care

pot

fi

modele demne

de

urmat,

tot a$a

existi

persoane

care

sunt

modele

inverse,

al

ciror

exem-

plu nu

ar trebui

si-l urmim.

in

majoritate^ cazurilor,

dispunem

de amindoui.

De exemplu,

am un prieten

care a

ficut de-a

lungul

viegii

peste

8OO

de

milioane

de dolari.

Astizi,

cind scriu

aceasti

carte'

este

in

sapi

de

lemn. Unii amici

mi intreabi

de ce

imi

mai pierd

timpul cu el.

Raspunsul e cd

prietenul

la

care

ma refer

este

atat

un

model

demn de

urmat,

cit

gi

unul

inversat.

Pot invaqa

din

ambele

parqi,

din

ambele

rnodele pe

care le

reprezinta.

Modele spiritwale

Ambii

mei

taqi

erau

persoane

credincioasc,

dar cind

sc

plrrrc:l

problcma

b,rnilor

gi

a

crcdingci,

avcau punctc

dc

vcclcrc

cliltcr

itc.

lri intcrpr

<:trru,

(lc

pildi,

cx;rrcsi,r

,,iubircr

clc ,rrginli

cstc

sr'lrsir

tutur()r' r..'l<'1,

'r

"

'rrr

rrto<l

tlifc:rit.

Declaratie

de

venit

Dividende

Proorietiti imobiliare

Fhrr

manar

Afaceri

Flux monetar

looteca oe casi:

Plata tmorumutului mntru

studii:

Plata

matinii:

Plata

datoriilor

de pe

cirgle

de

credit:

Plata

bunurilor

de consum:

Alte

cheltuieli:

Chehuieli

pentru

lntrEinerea

copilului:

Plata

imprumutului

bancar:

Rl+t? I :tH frt

Persoana

di n dreapta

dumneavoastrd

Venit

pasiv

(Dobindi

* diVdende

*

propriedf

imobiliare

*

Fluxul

monetar

din

afaceri)

Venit

total:

Toal

cheltuieli:

Flux monetar

lunar:

(Salariu)

I

I

Venit

pasiv

Tatil

cel

bogat

m-a

invitat

ci,

pentru

cei

care doresc

sa se

imbogitem.d,

acestea sunt

zonele

importante.

Foaie

de bilant

Page 154: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 154/169

305 CanR,ttrul BANTLoR

De

exemplu,

daci

vi

decideqi

si urcaqi

la anul

Muntcle

Everest,

ve{i

apela,

desigur,

la

sfaturile cuiva

care

a

parcurs

dcja

Pasur

NR.5:

Alemp

LA

sFATURTLE

uNoR

MENroRr

307

Consideraqi-vi

copiii

ca

fiind

o

singuri

persoana.

Nr-r

pierdegi

din

vedere

ci

e

vorba de

persoanele

cu care

vi

petrecegi

timpul,

nu de

tipul

relaqiei.

(NU

Page 155: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 155/169

traseul pe careil

aveqi in

vedere.

$i

totugi, atunci

cind

vine

vorbn

de

urcarea

mun(ilor

financiari, cei mai mulgi

oameni

cer

sfaturilt'

unora

care, ca si ei, sunt

impotmoligi

in

mla;tini

financiare.

Partea cea

mai

grea

a

gisirii

unui

mentor care

si aibi

expc

rienqi in

cadranele

,,P"

$i

,I"

este

aceea

ca

persoanele

care d,ttt

sfaturi despre bam,

afaceri si

investitii

sunt,

in

general,

cele

crrc

provin,

de fapt, din

cadranele

,,A"

;i

,L".

Tatal

cel

bogat

m-a indemnat intotdeauna si

imi gasesc

urr

coachl

sau

un mentor.

irni

spunea

mereu:

,,Profesionigtii

bcnc

{rciaza

de

serviciile

unui coach.

Amatorii,

nu."

De

exemplu,

joc

golf

gi iau leclii pentru a-mi

imbunat:itri

stilul,

dar

nu

am avut

niciodata

un

antrenor

cu

normi

intreagrr.

,{.cesta

este, probabil,

motivul

pentru

care

plitesc bani pentrLr

il

juca

golf, in loc sa fiu

plitit

ci

joc.

$i

totuEi,

atunci

cind vinc

vorba de

jocul

afacerilor si al

investiqiilor,

m-am

asigurat

ci

attt

indrumitori;

nu unul,

ci

mai

mulqi.

De ce

apelez

la

serviciilc

lor

?

Pentru

ci

sunt

plitit si

joc

acest

joc.

Agadar,

alegegi-va

mentorii

cu

mare griji.

Acesta e

unul

clirr

ffe

cele

rnai importante

lucruri

pe

care

le

putegi

face.

Fagi

de

urrnat

1)

Ciutaqi-vi

mentori

-

ir.c.r."gi si gasiqi persoane

atit

<lirr

dorneniul afacerilor, cit

gi

din

cel

al

investiqiilor care

v

;u

putea ajuta

in

calitate

de

indrumatori.

a)

Ciutaqi

modele

pozitive.

inviqaqi

de

la

ele.

b)

Cnutagi

modele inverse. inviqaqi

de la

ele.

2)

Cei cu care va petreceqi timpul

reprezintS.

propriul

viit.,r

a)

Notagi pe o coali de

hirtie

gase

persoanc

in

conrprrtti't

cdrora va petrecegi

cea mai mare

partc

1r tirrtpultri.

CITITI

MAI

DEPARTE

PANA

NU SCRIETI

CELE

SASF]

NUME.)

in

urmi

cu aproximativ

saisprezecc

ani,

arn

participat

la

un

seminar

in

cadrul

ciruia

instructorul

ne-a

cerut

si

facern

exact

acest

lucru.

Am notat

cele

sase

nume.

Apoi

ne-a indemnat

si ne uitdm la

acele

nume

si

ne*a

spus:

,,Aveti

viitorul in fagi.

Cele gase persoane

in

com-

pania

cdrora vd

petrecegi cea mai

mare

parte

a

timpului

reprezinti

viitorul

vostru.

"

Cele gase

persoane nu trebuie neapirat

sa fie

prietenii

dumneavoastra. In

multe

cazrtrr,

ar putea fi

colegi

dc

serviciu,

so{ia,

copiii,

ba chiar membri

ai

parohiei

ori

ai

organizatiei

filantropice

din

care

facegi

parte.

Lista

mca

continea

colegi, asociati

de afaceri

gi

jucatori

de

rugbi.

Ea

a

inceput

si devini

extrem de

relevanti

dupd ce

am

privit

lucrurile

dincolo

de

suprafaqa.

Ea

mi-a

dezvaluit

adeviruri

personale care mi-au ficur

placere si

alrclc,

mal

numeroase,

care nu

mi-au

placut

deloc.

Instructorul

ne-a

cerut

si

ne

mutim

de

la

o

masd

la

altr

si si

discutam intre

noi despre listele

pe

care

le

compu.sc

serim.

Dupi

un timp,

sensul exercigiului

mi

s-a

parut

;i

mai

evident.

Cu cit discutam mai rnult

despre

listi

qi

cu

cit

ii

ascultam

pe

ceilalqi vorbind

despre listele

lor,

imi

dideam

searna

ci

trebuie neapirat

si

fac niste

schimbiri

in viagi.

Exercigiul nu

prea

avea de-a

face

cu persoanclc

in

companta

cdroraimi petreceam

timpul,

ci mai mulr

cu

directia in

care mergeam

si cu

ceea

ce

ficearn

?n

via1i.

l-)upi

cincisprczece

ani,

din

grupul

cclor

c,u

carc irni

l)('tr'('(:('rulr

r:ca rnar

mxrc

partc

a tirlpului

I

rrrai

rlinr:rs

un

sinl',rrr

orrr.

(

lt'il:rlti

cinci

irrri

sunt

irrci

prie,tcrri

rlr.rgi, <1.r,

'

lndrumitor {inarrciar,

cchivelcutul

unui antrcrrr,r'

sp.rtiv

;r'

308

CrrnnlXUt- BAMLOR

rareori mai

apucam

si

ne

vedem. Sunt

oameni

rninunali

gi

se

bucura de

viaqa

pe care

o

duc. Schimbarea

pe

care

a

trebuit

s-o

fac ma

privea numai

pe

mine.

Voiam

sa-nri

Pasur

uR. 5:

Alrtrrlr

LA sFATURTLE

uNoR

MENToRT

3Ag

c) Pasul

urmitor

presupune

precizarea

nivelului

de

investitor

in

care

se

afl; fiecare

dintre

cele

sase persoane.

rj

Page 156: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 156/169

schimb

viitorul. Iar pentru

a

reugi sa fac acest

lucru,

a

trebuit

sa-rni

schimb

modul de

gindire

si,

in

consecinl;,i,

persoanele cu

care

ma vedeam

cel

mai des.

b) Acum

ca avegi

lista

cu cele

sase

persoane,

pasul

urmitor

este:

1)

in

dreptul

numelui

fiecaruia, precizati cadranul

in

care opereaza.

Ce sunt

ei?,rA"r,,L"

r,,P"

sau,,I"

?

Nu

uitagi: cadrattul

reflecta felul in

care

o

persoani.

isi genereazd.

cea

mil

mare

parte a

venirului.

I)aci

sunt

gomeri

sau pensionari,

indicagi

cadranul

din care obiqnuiau

sa-9i

ciqtige

banii.

in

cazul

copiilor

sau

al

studengilor, lisaqi

un

spaqiu

libcr'.

Noti: O

persoani

poate

fi

considerati ca

ficind

partc

din

mai multe

cadrane.

De

exemplu,

sotia

mea Kim vit

avea

in

dreptul numelui

trecute

literele

,,P"

sl

,,1",

intrucit

igi

genereazd cite

50%

din

venit

clin

fiecarc

cadran.

Agadar,

lista mea

ar

avea-o

in

frunte

pe

Kirn,

dirr

rnoment

ce ne

petrecenr

cea mai

nrare

parte

e tinrpulr-r

i

impreuni.

Recitiqi

inci

o

dati

capitolul

S

si

cele 7

niveluri

de

investitor.

Kirn

este

un investitor

de nivel

6.

Daci

nu

cunoastegi

nivelul

de investitor

al

unei

persoane,

gindiqi-vi

bine

gi incercaqi

sn-l

ghicigi.

Asadar,

tabelul

va

fi

compler

arunci

cSnd ?n

dreptul

numelor

vor

apirea

cadranul

gi

nivelui

de

investitor.

NUME

CADRAN

NIVEL

DE

INVESTITOR

NUME

1.

Kirn Kiyosaki

2.

3.

4.

-)-

6.

Cr,dran

P_I

1. Kim

Kiyosaki

P-I

6

2.

3.

4.

5.

6.

3)

Unii

oarneni

se

enerveazi

Am

prirnit

reactii

diverse

din

partea

oamenilor

pe

care i-am

rugat

si practice

acest

exerciqiu.

unii

s-au

eneryat

foarte

tare

si

au

sirit

ca arsi:

,,cum

indriznigi

si-mi

cereti

si clasific

oamenii

pe

care ii

cunosc

?"

Asadar,

daca

exerciqiul

acesta

v-a

cauzat

neplaceri

emolionale,

vi rog

si-rni

accepraqi

scuzele.

Scopur

sau

nu

este

acela

de

a-i

supara

pe

cei

care il

iompleteazn.

Este

pur

si

simplu

u.n

exercigiu

prin

care

se

doregte

,

,irrr."

pu{ina lumind

asupra

viegii

individualc.

tn

cez'l

unora,

f'ncqiorrea

zx,

in

cazvl

altora,

nu.

.

Acum

cincisprezece

ani,

cind

am

facut

acest

exercitiu,

mi-arn

dat

seama

ca

jucam

la

sigur

si

mi

ascuncleam.

Nn

eram

prcl

fericit

cu

situagia

mea

gi

ii foloseam

pe

cei

c,

care

colaboram

i'

afaceri.ca

scuzd"penrru

cd nu

progr"Ju*

deloc ?'viaqa.

Erau

cr.i

oameni

cu

care

mi

certam

rnai

tot rimpul,

i'vir-ruindu-i

ce

qirr

compani:r

Pc

loc.

Zi

de

zr

nu

ficcarn

"lt."rr"

dcc:it

sri lc

c:;r.rrt

gre;clilc,

s:i lc'sc'.t.chiic:r,r

clc.si

si-i aclrz

pcntru

pr"<,bk,rrrc.l..,.rr

crlrc

s(:

c:ottlr rtrrt,r lilrrr,t

rro:Isl.ri.

r

310

CenReuur

BAMLoR

Dupi

completarea

exerciqiului,

mi-am dat seama

ci

cei

doi

oameni

cu

care ma ciondineamin

mod constant

erau foarte

feri-

singurul

care

dorea

o

Page 157: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 157/169

I

l

ciqi cu simaqia

lor

de

atunci. Eu eram

schimbare.

Dar, in loc si

mi

schimb

doar

pe

mine,

ii presam

pc

ei sa

se schimbe.

Dupi

terminarea

exercigiului,

mi-am dat seama

ci

imi

proiectam agteptirile

personale

asupra

celor

din

jur.

Voiam ca ei si

{acd

ceea ce

eu evitam si

fac.

Totodati, prc-

supuneam

ci

acegti

oameni

ar

trebui

si-qi

doreasci

acelear;i

lucruri

pe

care mi le

doream

eu.

Relagia

mea cu ei

era

o relaqic

viciatS.

Odati

ce

mi-am

dat

seama

ce se

intimpli,

am

fost

capa-

bil

si adopt

misuri

pentru

a mi schimba.

d)

Uitagi-va

la

Cadranul

Banilor gi

plasaqi

in

segmentclcr

corespunzitoare

iniqialele

persoanelor cu

care

petreccqi

cea

mal rnare parte

a

timpului.

Apoi scrieqi

iniqialele dumneavoastra

in

cadranul

in

cart'

vi

aflagi

inprezent.

Dupi

acee1

puneli aceste

iniqiale

?n

cadranul

?n

care

va

doriqi

sa

activaqi

in viitor.

Daca toatc

iniqialele

se

regisesc

in

acelasi cadran,

atunci

existi multe

sanse

si

fiqi

o persoana

fericiti.

Inseamnl ci

suntcli

inconjurat

de

oarneni

care gindesc

la fel. Daci

iniqialcle

sunt dispersate,

poate

ar

fi

cazul

si

luati

in

considerarc

efectuarea

unor

schimbiri

in

vta\e"

CAPITOLUL

15

Paswl

nr"

6:

Transformd{i

d

ez

amdgire

a

trc

pwtere

.

Ce

deveniti

atunci

cAnd

lucrurile

nu

merg

aga

cum

v-ari fi

dorit

?

Cind

am

pirisit

Marina

Milirari,

taril

cel

bogat mi-a

reco-

mandat

si-mi

iau

o slujbi

care si

aibi de-a

face.uirirrzarile.

$tia

ci

sunr

timid.

A

invaga

sa

vind

era ultirnul

lucru

din rume

pe

care

mi-l

doream

in

acel

moment.

-

Timg

de

doi

ani,

amfost

cel

mai

slab

vl.nzdtor

din compania

in

care

lucram-

Nu

eram

in

stare

sa

vind

nici

macar

ur, .oiu.

d.

salvare

unui

om

care

se ineca.

Timiditatea

imi

producea

nu

numai

mie

neplic-eri,

ci

si

clientilor

cirora

incercaln

sa le

vind

produsele

firmei.

in acei

doi

ani, am

fost

mai

rnereu

i'perioadi

de

probi,

ceea

ce insemna

ci

eram

tot

timpul

cu sabia

i.rr.rpru

capului,

pe punctul

de

a

fi

concediat.

Deseori,

drept_scuzi

pentru

egecurile

pe

care

le inregistram

in

aceasti

meserie,

dideam

vina

pe situagia

economici

precard.,

pe

produs.

sau_ chiar

pe

clienqi.

tatil

cel bogat

vedea^insa

altiel

lncrurile.

El

zicea

aga:

,,cei

incapabili

ii

gisJsc

pe alqii culpabili."

ce

inseamni

acest

lucru

?

ci

durerea

.ttrogion"i;

p.Jvocati

de

dezamigirc

e

atit

de

puternica,

incit

persoana

respectivi

vrcrr

sd

o

trcacri

:rsllpr"a

lltcuiva,

aruncind

vina

pc

ccilalqi.

pcrrtr.u

;r

inviqa

sii virrrl,;r

lrcbrrit

si rni

c<'rn{r'ur.rt

cu

rlurc,rc,rr

cauzntji tlt.

r

312

C.,rnL;rrUl

BANILOR

decepqie.

in

".est

proces

de

instruire in

arta

vinzarii,

arn

invi.1:rt

o

lecgie

neprequita:

cum

poate

fi

convertita

dezarnagirea

intr-urr

activ,

evitind transformarea ei intr-un pasiv.

P,lsur

Nn.

6:

TRexsgoRuett

nnz,quaclRne

iN

putER.E

A;a

cum

inviqim

din

gregeli,

rot

aga

ne

calirn

caracrerui

dezamagiri."

in

co'tinru".,

vi

voi

'prczenta

citeva

sfanrri

313

din

pe

Page 158: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 158/169

Ori

de

cite ori intilnesc

oarneni cirora

le e tearna

si

incercc

ceva

nou)

constat

ci ceea

ce

i

qine

pc

loc

este,

in majoritatcrr

cazurilor, frica de

a

nu

fi

deziluzionrti. Le

este teami ci

ar putcrr

face o

greqeala

sau ci

ar putea

fi

respinsi.

Daci

sunteti pregitit

si

vi

imbarcali

in

calatoria

de gasire

a

pistei

finrnciare

rapide,

r1

vrea

si

va ofer

aceleagi sfaturi .,si cuvinte c1e incurajare pe

car'('

tatil cel

bogat

mi

le spunea inainte cle a

invaga

ceva

nou:

,,Asteapti-te

si

fii dezawfi.grt""

Spunea asta

intr-un

sens pozitiv,

nu in

unul

negativ.

Argumentul

siu

era

acela ca,

claca egti

pregatit

pcntru

o

eventu

al,a

dezamaqire, ai mai rnulte sanse si

transformi

acea

dezeurlt

gire

intr-un

activ.

Majoritatea

oamenilor

isi

transformi

deccpli,r

intr-un

pasiv

-

gi inci

unul

pe

ter-men

lung.

Ne putem

da seanr,r

ci

este

unul

pe termen

lung

cind

ii

auzim pe

ceilalqi

spuninrl:

,,N-am

sa mai fac

asta

niciodata"

sau

,,Trebuia

sa

stiu

ci

n-o

srr

reusesc.t'

Asa

cum

in miezul

fieci.rei

probleme

se

afli o oportunitatc...

tot a$a

in fiecare

dezamdgire

salS.sluicste un

incstimabii

giuv,rit'r

atr ingelepciunii.

Ori

de

cite

ori

aud

pe cineva

spunind

,,Nu

voi mai facc astl

in

viata mea", gtiu

cd

mi

aflu

in faga

unei persoane

care

a

incctrrt

si

mai invege. Acegti

oameni pcrmit deccpqiilor si-i opreasci

rlin

drurn. f)ezami.girea,

in loc

sa rlevinir terrrelia de

pe

carc

se-;i

porneasci

ascensiunea,

s-a transformat intr-un

zid

inalqat

irr

jurul

lor.

Tatal

cel bogat m-a invagat

ce

reactie

si anr

in faqa

dczanragi

rilor

ernotionale

puternice.

Spunea adesea:

,,Vlotivul

pcntnr

care

existi atit

de

pu{ini oameni care

s*au

irnbogiqit

prirr pr'<r

priile

forre

este ci

nu

mulqi

snnt cc'i

cilr'e

p()t

tolcra

clczirrnligir

r'.r.

In

loc

sd

invete

si

o infrunte,

ei

ir;i

petrec

to"rt:i

viaqrr

ervrtlirrtl

.o."

Mai

spunea

aga:,,Nu

evitir

dczl,r,,igirca. Irii

pr:cr,.iitit

l)('rrtru

ea. Deccpqiilc

sunt

o

partc

irnpor

trrrtii

,r

1rr-oc'r'sului

rlc'

irrvrrqrrr

t'.

care mi

le-a

dat de-a lungul

anilor:

i

1.

AgteaptS-te

sI

fii

dezarnigit.

Tatil

cel

bogat

spunea

ade-

sea:

,,Doar

prostii

se

agteapta

ca lucrurile

si rneargi

exact

aga

cum vor

ei. A re

agtepra

sL

fii

deziluzionar

nu inseam.-

ni

a

fi

pasiv

sau

a te

plasa

dinainte

in

postura

unui

invins"

A

te

agtepta

si fii

dezamdgit

e o

modalitate

de

a te

prcgari

mental

si

emotional

pentru

surprize neplacute.

Fiinci

pregitit

pe

plan

emorional, igi

poqi pistra

calmul

gi

demni-

tatea

atunci

cind

lucrurile

nu

mel.g

intocrnai

cum

gi-a.i

dorit tu.

Cind

egti

caLn,

poqi

gindi

mai limpede...

Nu

de

puqine

ori

am vdzvt

oameni

cu idei

de

afaceri

exceptionale.

Dar

enruziasmul

lor

nu

dureazi

dc

obicci

mai

rnult

de

o

luna,

dupi carc

incepe

sa-i

coplc.gc

asci deza-

migirea.

Dupi

ceva

vrelrre,

entuzia,smul

li

se

ofileste si nu

ii

mai

auzi

spunind

decit:

,,

A

fosr

o idee

buni,'dar

n-a

mers.t'

Nu ideea

a

fost

cea

care n-a

rners,

ci

tolcranta

la

dezama-

gire.

Deziluzta

a fost

mai

puternica

deci.t

ei. Au

permi.s

neribdarii

si se

transforme

in

dezamagire,

dupa .or*

",

asat

dezamagirea

sa-i

invinga.

De

-uli.

ori, ierabdarea

apare

ca

urmare

a

faptului

ci nu-gi

primesc

iinediat

recom-

pensa

financiara.

oarnenii

de

afaceri

si

investitorii

asteapta

uneori

ani

intregi

inainte

de

a

beneficia

de flux'l

nlonerar

generat

de afacerile

sau

investigiile

lor. Ei

s-au

i'rplicat

insa

in

aceste

activitiqi

gtiind

foarte

bi'e

ca

succesul

are

,revoie

de

tirnp

pentru

a

se

materialjza.

Ei

Etiu,

de asemcnea,

cd.

atunci

cind succesul

va

deveni

tangibil,

recompensa

fin.rn-

ciari

va

merita

cu

virf

si indesat

a$reptarea.

2. Pistr:r1i

rrn

.lentor

aproape. i'

fruntea

asc,u<lci

rr:lcl.rri.t.

lvr'1i rrrrnrt'rclc

rlc

la

spital,

pompicri

;i

pcilitic.

Anr

si

r.rr

.

:rsllt'l

rlr'

,,1,,'rr,l,l

('tr

nunl('t'('

rlc

tr,lr'l'orr

llt.lrtr

rr

ur

ll(.n((....

Y

314

CeonnNur

BANn.oR

doar ci

aceste urgente

sunt de naturi

financiara, iirr

numerele

de telefon apartin

mentorilor

mei.

Pesur

NR.

6:

TReNspoRN{etr

orzelrAcrnea

iN

purERE

315

indruma

pe

parcursul

experienqelor

traite.

Sunt

multi

cei

c.are

nu-gi

demareazd,proiectele

pur

qi

simplu

pentru

ci nu

degin

Page 159: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 159/169

I

in

foa.te

multe

cazuri, inainte

de

a mi

implica

intl

o

afacere

sau o

speculagie,

{ormez

unul dintre numerele

<le

telefon

de

pe agenda

de

urgenqe

gi ii

explic

prietenului

respectiv

ce

fac si

ce

intengionez sa

realizez. Totodata,

il

rog

si

rd,mdna

disponibil, pentru a-l

putea contacta

iara;i

irr

cazul

in

care

detaliile

afacerii mi

depi.gesc... ceea cc

s(.

intimpli

destul de

des"

Recent,

am

negociat

pentru

o

mare

proprietate

imobiliar;r.

Vinzatorul

juca

dur

9i

modifica

mereu

termenii, chirrr

inainte

de

incheierea

tranzacttei.

$tia

ci

imi

dorcarrr

neapirat

acea

proprietate, context

in

care ficea

tot pclsi

bilul pentru

a

scoate, in ultima

clipa, cit

mai mulgi bani

rlc

la

mine.

Avind

un

temperament coleric,

nu

rni-am

putrrl

qine in friu

emoqiile.

Dar,

in loc

si

las

balti

afaccrcr,

plecind

cu

qipete

gi plin de nervi,

aga cum

imi

vine

si

fac irr

astfel de situalii,

am intrebat,

pur

si simplu, daci

pot

folosi

telefonul pentru

a-mi

suna

partenerul.

Dupi

ce

am

discutat cu trei dintre

prietenii

mei care

stiarr

ci

s-ar putea

si

ii

sun si

care mi-au

spus

ce

trebuie sa

l"rrc

pentru

a

stapini

siruaqia,

m-am

calmat

si

am

invitat

trei rroi

modalitigi

de negociere

de care

nu

stiusem

inainte.

Chi,rr

daci

n-am mai

putut

incheia

acea

afacere, folosesc gi

azi

acele

trei tehnici

de

negociere

-

tehnici pe

care nu

le-a; li

invagat

niciodati

daci

n-aq

fi

intrat

in

afacerea

respccrivir.

Cunogtinqele

dobindite

atunci s-au dovedit a fi

rl.,

neprequit.

Ideea

e ci

nu le

putem sti pe toate

dinainte

9i

ci,

clc

rrrultr'

ori, invaqim

lucruri noi

doar

atunci cind avcm

rrcvoic

clc

ele.

De

aceea,

vi

recomand

sa

incercati

cit

rlai

nrtrltc

lucruri

noi

gi si vi

agtcptaqi

la

dcz.amiigiri,

cu

()

sirrgrrr,r

condiqie

:

sa avcqi

mcrcu

r.nr

nrcnt()r'

;rlitrrri

pcntru

rl

v.l

i

toate rispunsurile

gi

le

e

ieami

d" ,r."rror.,rr.

bu,

nu

veqi

avea

niciodati

toate

raspunsurile,

a;a

cd,

facegi

primul

pas

indiferenr

de

consecinti.

Dupa

cum'spunea

pri-

ete'ul

meu

Keith

Cunningham,'

,,Muiqi

";Ji

;;;r".

strada

decit

atunci

cand lurnitrile

semaforului

se

fac

verzi.

Acesta

e

si

motivul

pentru

care

nu

ajung

niciieri,..

3. Fiqi

blind

cu

dumneavoastri.

unul

dintre

cele

mai

dureroase.aspecre

ale

faptului

ci facem

gregeli

si

suntem

dezamd"grgi

de

egec

nu

esre

ceea

ce ,prrr,

.Jil"iqi

despre

noi,

ci lucrurile

dure

pe

care

ni

l.

,purre*

noi

ingine.

ii

-rr."

lor"majoritare,

cei^car.

fu"

gr.f"li

se acuzi

gi

,.

p"d"pr"r.

mai

riu

decit

ar face-o

ori.irr"

altcineva.

A"

tribui

,;

,"

p.redea.

poliqiei

penrru

abuzul

emogional

la

care

r.

,rrfrrn

srngurr.

Am observar

ci

oamenii

care

sunt

duri

cu ei

insisi

pe

plan

mental

,si

emogional

sunt

adeseori

mult

prea'pr..""q;

atunci

cind igi

asumi

riscuri,

adopti

noi

idei

s"u

irrcearci

sa facd

ceva

diferit.

E

dificil

si

invegi

ceva

nou

dac:d,

te

pedepsegti

singur

sau

daci

dai

vina

pe alqii

penrru

propri_

ile

dezami.giri.

4'

spunefi

adevirul.

una

dintre

cele

mai

drastice

pedepse

pe

care

le-am

primit

in

copilirie

s-a

petrecu

t

in

ziua

iri

.oi.,

din.gregeald,i-amrpr.t.rn

dinte

din

fati

surorii;.h.

E;

"

ugit

acasi

pentru

a ma

piri

tatalui,

in

timp

ce

eu

m_am

gribit

si

ma

ascund.

Dup;

ce m-a

gisit,

taiil

*.r,

"

forr

extrem

de

supirat.

M-a

mustrat

asdel:

,Te

pedepsesc

nu

pentru

ci i_ai

spart

dintele

surorii

tale...

ci

perrtru

.i

ai fugit

gi

te_ai

ur.rrrrJJ-

l)in

prrct

rlc

vcdere

financiar,

au

cxistat

r'ultc

rrorl.llt(.

?rr

c:er.e

;r1 li

Prtrrt

si

fug

dc grcqclil.

fir:ute,.

A

frgi

o'.\(,r,

316 CaoRaxur

BANILoR

dar

cuvintele

tataiui

meu mi-au fost

rnereu c{e

ajutor

in

nst

fel de

situaqii.

P,

sut.

ruR"

6:

Tnlltst,oirHt,ttl

DFZA\,ricrREA

lN

purERIl

inteligenqa

atunci

cincl

stim

ci

avcm

o

undeva.

Nu puneqi

gaj

casa sau

ipoteca

gi

pistrati

penrru

studiile

superioare

317

suu-rri

investiti.

nu

folo.siti

banii

Page 160: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 160/169

Pe

scurt,

cu

toqii

face:n

gregeli.

Cu

toEii

ne supirirn

gi rrt'

simqim

dezamagiqi

atunci cind

lucrurile

nu

ies

aqa

cuttt

ne-am

fi

dorit.

Cu toate acestea,

diferenqa const;

in felul

irr

care

reaclion5.rn

fala

de

decepqie in

forui nostru

inter:iot',

Tatil

cel

bogat

a

sintetizat

totul

in

urmatoarea

[rat,,r:

,,Dimensiunea

succesului

tiu poate

fi rnisurata

in

funclic

de puterea

doringei,

cle calibrul

viselor

nie

gi de

felul

in

care

ftatezt dezarnagirtle

apirute in cale."

in

urmitorii

ani se

vor

produce

schimbari

financiare

crtr c

ne

vor

pune

la

inccrcare

curajul.

Cei

care

vor

prospcra

itt

aceasti perioadi

vor

fi

cei

care

i9i

pot

controla emoqiilc,

fara

a

le perrnite

sa-i

,,ingireqe"

pe

loc,

gi

cei

care disprrrl

de

rnaturitatea

ernotionali

de

a

invila

noi

aptitudirri

financiare.

Dupi

curn

spunea

gi

Bob Dyian

in

celebra

sa

meloclic:

,,Vremurile

se

schimbd."

Viitorul aparqine

celor care se pot

scirirnba

odati

cu

vr'('

murile

gi

care

isi folosesc dczamigirile

personale

pe

post

tlc

cdrd,mtzi

pentru construirea

succesului.

Pa;i de

uvm6t

1)

Faceqi

gregeli De

aceea

vi.

recornand

si

incepegi cu pa;i

rlt'

copil.

Nu

uitagi:

egecul

este

parte

a

drurnului

sprc

sLrc(:('s.

Cei din cadranele

,,A"

$i

,,L"

a\t fost invaqati

ci

e

let

t'

gregeli

e un

lucru inacceptabil. Cci

Cin cacL,rnelc

,,Fo'

si

,,1"

gtiu

ca

gregelile

ii

ajutl

sa

cigtigc

expericnqi.

2) Piasali o

sumi

rnici

undcvr.

it

ccpcqi cu

pt-rtitt.

l)ac:l

girsili

o

invcstiqie

carc vi sc parc atrigitoerc,

irnplicat,i'vrr

t'tt

puqini bani.

F,

uirritor

tit

clc'

ra1;itl

ni

s.,

.l.,zv,tll,t

ale

investiqi

o

surni.

mici...

iar

apoi

urmariqi

inviqaqi.

3)

Cheia

accsrui

pas

cste

ACTiUNEA

A

citi,

a privi

gi

a

asculta

sunt

elenrente

cruciale

irr

proce-

sul

de

invatarc.

Dar fara

actiune,

ele sunt

i'utile.

i"."ti

oferte

pentru

rnicile

afaceri

cu

proprietiqi

irnobiliur.

.url

vi

pot

genera

un flux

monetar

pozitiv;

alaturaqi-vi

unei

companii

clc

'iarketirg

i' rcrca

si

familiarizali-vi

cu

ea

din

interior;

investiqi

in citeva

actiuni,

dupa

o

cercetare

ami-

nunlita

a firmei

care

le-a

emis" Apelaqi

la

sfaturile

rnen-

torului

dumneavoastra

si

Ia

cclc

ale

co'sultantulrri

fi*an-

ciar

sau

fiscal,

daca

e

nevoic.

Dar,

pina la

urmi, :lsa

cui-t-l

spune

Nike,

,,I;i-o,

pur

si sirnplu "

copilului"

L)oar

ce

se

intimph

si

Page 161: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 161/169

CAPITOLT]L

17

Paswl

nr,

7:

Putered,

credintei

t

De

ce vi

temeti

cel

mai

tare

?

in

ultimii.ani

petrecuqi

in

riceu, eu gi

fiul tatirui

cer

bogat

am

fos.r

adugi

in

faga

unui

mic

grup

de

elevi format

in

special

din

cei

cu

rezultare

remarcaU;i.

t.

inviqituri.

iJr.r-irorrrt

nostru

ne-a

spus:

,,voi

doi

nu

vi

veli

ridica

la

nivelul

lor

in

nicio

privinti."

Din

rindurile

elevilor

eminenqi

s-au

auzir

citevachicoteli,

in

timp

ce

indrumitorul

a continuat:

,,De

acum

inainte,

nu

imi

voi

mai

pierde

vremea

cu

niciunul

dintre

voi.

in

,"hirrrb,

irrri

,roi

dedica

timpul

elevilor

acegtia

cu rezurtate

admirabile

ra

inviti-

turi'

voi

doi

sunteqi

clovnii

crasei,

aveqi

numai

note

pr"rrr.

,ri

nu

veqi fi

niciodati

buni

la

nimic.

Acum,

afari

de_aicij.

Cea

mai

mare

favoare

Acel

indrumitor

ne-a

ficur,.mie

gi

lui

Mike,

cea

mai

mare

favoare

din

lume.

Degi

muhe

dintre

lucrurile

spuse

,ru-odrue-

rate,

iar

vorbele

sale

ne-au

rinit

in"adincul

sufletut,ri,

,or.i.

,r.-".,

inspirat

si ne

srriduim

gi

mai

are.

cuvintere

sare;-;insoqit

in

anii

de

facultate

gi

apoiin

afacerile

de

care

ne_arn

ocupar.

r

C.roRirNur

BANTLOR

Rewniunea

de licew

Cu

ciqiva ani

?n

urmi,

eu

gi Mike

ne-am

intors

la liceu pcn

Pasur

NR.

7:

purr.nen

cREDINTET

,,Oh,

ardt

groaznrc "

,,Doamne,

ce mult

m-arn ingrisat

"

inceput

imbitri.nesc."

321

Page 162: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 162/169

tru reintilnirea

cu

fostii colegi

-

o

experienqa

intotdeauttrt

interesanta. A fost frumos

si-i

revedem pe cei

alituri

de care

artt

petrecut

trei

ani

din viaga intr-o

perioada

in

care

niciunul

din

tre noi mr gtia

cine e cu adevirat.

Totodati, a

fost

interesant

sit

constat;rn

ci

rnulgi

dintre

aga-zigii

elevi eminengi

nu

deveniscr

l

oameni

de

succes

in

anii

de dupi

liceu.

Spun aceasti poveste

pentru

ca

nici eu,

nici

Mike

n-am

fost

vreodati

buni

la

inviqituri. N-am

fost

nici

genii

financiare,

nici

vedete

sportive.

t"

general, am

fost

elevi

mecliocri

si

n-am

rupt

niciodata

gura

targului in gcoali. La invigiturS.,

n-am fost

lidr,r

i

in

nicio

privinqa.

Dupi parerea

mea,

natura

nu

ne-a

inzestrat

ctt

calitiqile

pe care

le

aveau

taqii

nogtri.

Totugi, vorbele

inqepatoarr'

ale indrumitorului

gi

chicotelile

venite din

rindul

colegilor

nc-ttl

dat

imboldul

de

a ne

stridui

mai tare, de

a

invaqa

din gregcli

;i

de a

nu

ne

opri din

drum,

indiferent

daci

imprejuririle

cratr

bune

sau

relc.

Faptul

ca

nu

afi avut

rezultate bune

la

;coali,

cii

nu

aqi

fost

popular, ci sunteqi

sirac, ci

nu va

pricepegi

la

rnirtc

matici sau

orice alte

motive pentru a

vi vinde

ieftin

-

niciunttl

nu

conteazi pe

terrnen

lung. Toate

aceste

neajunsuri contcazil

doar

daci le

acordaqi

importanqi.

Daci va gindiqi

sa

va

imbarcali

in

calatoria

pentru gisirea

pis

tei financiare

rapide,

s-ar

putea si

avegi

anumite

indoieli in privirrl,r

propriilor capacitaqi.

Tot

ce vi pot

sfatui

e

sa fiqi convins

ca avcli

tot

ce

trebuie pentru a obqine succesul

financiar.

Fentru

a

scoxt(:

lil

iveali

calitiqile

naturale

cu care v-ainzestrat

Dumnezeu,

nu avc'1i

nevoie

decit

de

dorinqi,

determinare

gi

o

credinqa

profund,i

irr

geniul dumneavoastra gi

in

abiliUqile unice cu

care aqi

fost

dotrrt.

Priaigi

tn oglindd;i

ascwha{i cwaintele

Oglinda

refiecti mai mult

clecit o

simpli

irnaginc. Atlcscoti,

oglinda ne reflecta

gindurilc.

Dc cltc ori

n-am vriz.ut

orrtrtt'tti

care,

privindu-sc in oglindri, spunceu

lucntri

clc,

gorul:

,,Am

sa

Sau:

,,Vai,

vai, vai

Arit

al naibii

de

bine

Sunt

un

dar

al

lui

Dumnezeu

pentru

femei."

G

Andarile

swnt

reflexii

Dupi

cum

am mai

spus,

oglinzile

reflecti

mai

mult

decit

ceea

ce

vid

ochii.

oglinzile

ne

reflecti

gi

gindurile,

adeseori

pirerile

pe

care

le

avem

despre

noi

insine.

Aceste

ginduri

sau

pireri

sunt

mult

mai

irnportante

decit

realitatea

sau

felul

?n

care

ne

vid

ceilalli.

Sunt

convins

ci nu

pu{ini

sunt

cei

care au intilnit

persoane

frumoase

ca infiqigare,

dar care

credeau

ci

sunt

urate;

sau

oameni

iubiqi

de

cei

din

jur,

dar

care nu

se por

iubi

pe ei ingigi.

Gindurile

noasrre

cele mai

ad6,nc

inridicinate

sunt,

de

multe

ori, reflexia

sufletelor

noasrre.

Gindurile

ne

reflecta

iubirea

fagi

de noi

ingine,

ego-ul

nostru,

lucrurile

care nu

ne

plac

la

noi,

felul

in

care ne

trard,m

si

pirerea

noastri

generali

d.rpr.

noi

insine.

Banii

fwg

de

cei

crtre

n-Au

tncredere

tn

ei

tnsisi

Adevirurile

personale

sunt

adeseori rosrire

in

clipele

de

apogeu

emo(ional.

?".pU

ce

explic

Cadranwl

Banilor unei

clase

de cursanqi

sau

unei

singure

persoane,

le

ofer

un moment

de

gindire

pentru

a

se

decide

asupra

urrnitorului

pas.

Mai

intii,

ei

se hogi;sc

asupra

cadranului

in

care se

afli in

acel moment,

ceea

ce

nu

e

foarte

greu,

cici

este

vorba

de

cadranul

care

le

genereaza

cea mai marc

pxrte

a

venitului.

Apoi

ii

intreb

in ce

cadran

ar dori

si

sc rnurc,

in

caz

ci

ar

irrtc:rrqi<lna

si faci

accst

pas.

JZZ

ClonaNur

BANTLoR

Pesur

Nn.

7:

PureRE.n

cREDTNTET

323

,,Nu

sunt

suficient

de

inteligent."

.M-ag

apuca

de

aga

ceva

daci

ag gisi

persoanele

potrivite

care

sa

mi

se

alilture."

Page 163: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 163/169

Se

uitl

la

Cadran, dupi care

aleg.

Unii zic:

,,Sunt

fericit exact

unde mi

aflu

acum."

Algii

spun:

,,Nu

sunt

mulqumit

cu siruagia

mea

acruald, clur

nu sunt

dispus acum

sd

fac

o schirnbare

sau si

rni rnut in

alt

cadran."

Apoi

vin

cei care

nu

sunt deloc

fericigi

cu

situaqia

lor

actuali,

dar sunt congtien{i

ca trebuie

sd

ia

mdsuri imediate.

Accqti

oameni

isi

exprirni foarte

clar adevarurile

personale.

Ei foloscsc

cuvinte care

reflecti

parerea pe

care o

au despre

ei

?ngigi,

cuvintc

care le

oglindesc

sufletul. De

aceea

spun

eu

ci:

Adevirurile

pcr'

sonale

sunt rostite in

clipele

de apogeu

emo{ional.

in

astfel de

momente,

aud

fraie

de genul'

,,Nu

pot

face

asta.

Nu

ma

pof

muta

din

cadranul

"

L,

"

irr

..P',.

Nu sunteti in

toate minqile? Am

o

soqie si

trei copii

rlc

hrinit."

,,Nu

pot

face

asta.

Nu pot

agtepta

cinci

ani

pentru a

obgirre

primii

bani

dintr-o

afacere""

,,Si

investesc

?

Vreqi

si-mi

pierd

togi

banii

?"

,,Nu

am bani pentru investigii."

,,Am

nevoie de

mai

multe informaqii

inainte

de a

face

ceva."

,,Am

mai incercat

asta.

Nu

\za

merge niciodata."

,,Nu

trebuie sa gtiu si

citesc declaraqii

financiarc. Mi. clcscr.rr c'

9i

f;rl

asta."

,,Nu

trebuie si-mi

fac

griji.

Sunt

?rrce

tiniir."

,,Soqul

meu

nu

va

dori

si

facem

asta."

,,Soqia

mea

nu va inqelege

niciodati."

,,Ce

vor

spune

prietenii

mei

?"

,,Poate

ci

ag

face-o

daci

as

fi mai

tindr."

,,Este prca

tarziu pentru mine."

,,Nu

meriti.."

,,Nu

merit."

Toate

cuvintele

swnt

oglinzi

Adevirurile

personale

se

rostesc

in

momentele

de

apogeu

emolional-

Toate

cuvintele

sunt

oglinzi,

pentru

cd

reflecii"

ceea

ce

gindesc

oameni

despre ei

ingigi

chiar

daci

vorbesc

despre

altcineva.

CeI

mai

ban

sfat

pe

care

zti-l pot

da

Daci

sunteqi

pregitir

sd

vi

mutaqi

dintr-un

cadranin

alt'I,

cel

mai important

sfat

pe care

vi-l

pot da

e si

acordati

mare

atenqie

cuvintelor

pe care

le rostiqi.

Fiqi

atent

mai

ales la

cuvintele

care

vin

din

inirni,

di'sromac

gi

din

suflet. Daci

suntegi

hotirit

sa

faceqi

schimbi.ri,

trebuie

si vi

congttenrizati

gindurile

gi

cuvin-

tele

generate

de

emogii.Dacd,nu

veqi

putea

identifica

momenrele

in

care

emogiile

vi

guverneazi

gindirea,

nu

veti

putea

supraviegui

in

aceasti

cilitorie.

Vi veqi

infrina

singur.

Cici,

gi

atunci

cind

vorbiqi

despre alrcineva,

spunind,

de

pild;,

,,Soqia

mea

nu va inqelege

in veci",

vi

referiqi

mai

degraba

la

dumnea-

voastrd.

vi

folosiqi

sotia

drept

scuzi

penrru propria

inactiviratc,

cind

de fapt

ar

trebui

si

spuneti:

,,Nu

arn

.ui"j,ri

sau

capacirarca

de

comunicare

pentru

a-i

transmite

aceste

idei

noii..

Toarc

cuvintelc

sunt

oglinzi

care

vi

dau

ocazia

si

privigi

i' :rdincul

propriului

sr.rl'lct.

Aqi

rnli

I)ul(.;l

sl)unc:

324

CaunnNur

BANILoR

,,Nu

pot

renunta la

slujbn pentru

a

incepe

o

afacere.

Arn

cr

ipoteci de

pl;tit

9i

o

familie

de

inrretinur."

Cind

de

fapt

va doriqi

si

spunegi:

P,rsur

Nn.

7r

Puttnpe

cREDINTEI

.72t

mod

inevitabil,

vor

fi

propriile

indoieli,

critici

si

nepotriviri.

De-a

lungul

acestei

calitorii,

sircina

noastri

ca

soq

gi

sLqie,

parteneri

de

afaceri

si suflete

pereche,

era

si ,re

reamiitim

unul^altuia

ci

Page 164: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 164/169

I

,,Sunt

obosit.

Nu

vreau sa mai

fac

nimic."

sau

,,Nu

vreau

sa

mai invit

nimic."

Acestea

sunt

adeviruri

personale.

Ad

e

a d,rurile

p

ersonale sunt min

ciuni

p

e

rs

onale

Acestea

sunt adevaruri,

dar,

in

acelagi

timp,

sunt

gi minciuni.

Daca

va mingiqi, nu

prea

aveqi ganse

si terminaqi calitoria.

Aql

ci,

cel

mai

bun

sfat

pe

care

vi-l

pot da e si vi

ascultaqi

indoielilc,

temerile gi

gindurile

limitative, iar

apoi

si sipaqi

mai

adinc

in

ciutarea adevarului.

De

exemplu,

cind

spuneti

,,Sunt

obosit,

nu

mai

vreau

si invil

nimic",

poate ca exprimaqi

un

adevir, dar,

totodata,

si

o

rnin-

ciuni.

Adevarul

ar trebui sa

fie:

,,Daci

nu

invit

ceva

nou, mi

voi simti

gi

mai

obosit."

$i

chiar mai

mult:,,Adevi.rul

e

ca-nri

place

si

invig

lucruri noi.

Mi-ar

plicea si

inviq

ceva

nou

pi

si-mi revini.

cheful

de

viaqa.

Poate

ca

in

fagi mi

se

vor deschiclc

o

mulqime

de

lumi noi."

Odati

ce veqi ajunge sa

cunoa;tcq,i

adevirul in

profunzime,

veqi gisi

o

parte

din

fiinqa

dumncr-

voastri

suficient

de puternici

pentru

a

va ajutd.

in

procesul dc

schimbare.

Cdldtoria

noastrd

Pentru

ca eu

gi Kim

si

ne

continuim

cilitoria, a trebuit

nr:ri

intii

sd

fim

dispugi

si triim

cu

pirerile

gi

criticile

pe carc

lt.

aveam fatd

de

noi

insine. A

trebuit sa

acceptim si

traim cu gin

durile

personale

care

ne

ficeau

sa

ne

simgim

mici,

firl.

a

lc

Lis:r

insi

si

ne

opreasca

din

drum.

Ocazional, cind tensiunea di,lr,,r

in

clocot gi

autocritica

ribufnea

cumplit,

eu

o

invinoviqcanr

pe

ea

pentru propriile mele indoieli,

iar

ca

mi invir-roviqca

pc

nrint'

pentru

ale

ei.

Cu

toatc

acestca,

arn

stiut

amincloi ?nairrtc

<lr.rr

porni

in

calatoric

ci

singurclc

lucruri

pc

c:lrc lc vorn

irr.l:r'untrr,

irr

suntem

mai

puternici

decit indoielile,

'ervii

si

nepotrivirile

noastre.

In

acea

perioadi

am invi.tat

si

avem

rnai multa

incredere

unul in

..Hlult.

Obiectivul

final

,r.,

era

doar

de

a

ne

imbogaqi,

ci gi

de

a

invaga

sa ne bazirn

unul

pe

altul.

Nu

uitaqi

c5'

doar dumneavoastri.

sunteri

cel care

di

nastere

gindurilor

de.spre

propria

persoani.

Prin

urmare, recornpensa

de

la

finalul

cil5toriei

nu

consta

doar

in libertaten

p" J"r"

,,

cumpiri

banii,

ci

qi

in

increderea

pe

care

o

capitagi

i*dum'ea-

voastri...

pentru

ca, pini la

urmi,

sunt unul

si acelasi

lucru.

Ccl

mai

bun

sfat

pe

care

vi-l

pot da

e

si

va

pregatiqi

zt

de

zrpenrru

a vi infrlnge

gindurile

negative

despre

ptop.i"

pcrsoana.

l)upa

pd'rerea

mea,

motivul

pentru

care

oarne'ii

se

opresc si

i'torc

spatele

visului

lor

este

acela

cd individul

mic

si

'ei'c,

ezdtor

care

silasluiegte

in

fiecare

dintre

'oi

il

invingc

pe cel mare

9i

plin

cJe

speranta.

chiar

daci

nu

vi

pricepeqi

la

prea

nrulte

lucru.i,

faccqi-vri

tirrrp

pentnr

avd,

dezvolta

aptitudinile

de care

aveli

nevoie.

Lumca

diir

jur

se

va schimba

imediat.

Nu

fugiqi'iciodata

de

ceea

cc

stiri

ci

trebuie

si

invdqaqi.

infruntagi-va

ie'rerile

;i

i'doielilc,

p.rrrru

uo

noi lumi

si se

deschida

spre

dumneavoastri.

Acgionapi

Credeqi

in

propriile

forge

9i

porniqi la

drurn

chiar astazi

I

I

Page 165: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 165/169

I

CAPTTOLUL

18

frc

carcc{wzie

Acegtia

sunt cei

gapte

pasi

pe

care

eu si

soqia

mea

i-am

adop-

tat pentru

a

trece

in

doar

ciqiva

ani

de

la

situagia

.rno,

o"-.rri

{ard,

casd'

la

a

unora

liberi

din

puncr

de vedere

financiar.

Acesti

gapte

paqi ne-au

ajutat

si ne

giiirn

pista

financiari

rapid5,

-oiiv

pentru

care

continuim

si

ii folosim

qi

astizi.

Am

convingerea

ci

vi

vor.ajuta

gi

pe

dumneavoastrd

in

trasarea

propriulu"i

drum

citre

liberratea

financiari.

Pentru

a

realiza

acest

lucru,

vi

recomand

si

fiqi

sincer

cu

dumneavoastri,

si nu,vi

mingiqi

singur.

Daci

nu

sunteqi

deja un

investitor

pe

termen

lung,

luaqi

toate

misurile

pentru'a

deveni

unul

cit

mai

repede.

ce

presupune

acest

lucr.,

? Asezati-vi

si

elaboragi

u'plan

prin

cari

si v-i

qineqi

sub conrrol

deprinderiie

de

consumator.

Reduceqi-vi

datoriile

si

pasivele.

Lurrgiqi-rr;

cat

vi

pe.rmite

plapuma,

dupi

care

creaqi-vi

una

rnai

inidpatoare.

Aflaqi

cit

trebuie

si inveitiqi

pe

luna,

penrru

cite lu'i

la rind,

la

1,r."ti.realisti

a

profitului,

penrru

a vi

atinge

obiectivele.

Obiective

precum:

La

ce

virsii

intenqionagi

s;

i;

pensionagi?

Ciqi

bani

vi

sunt

necesari

pe luna

pentru

a

traj la'stanclar.ltrl

dorit

?

Planul

pc [crmen

lung

vi

ajuta

sa vi reduceqi

datoriilc

dc c<,rr

sunlAt()r;i

.s:i

prrrrcli

clcopartc

o

surni

nricri,

cconolnisiti

irr

nrorl

328

CloRaNur

BAMLoR

regulat.

Astfel,

veqi

dispune

de

incepeqi

de cir

mai

devreme

si

investi1iile.

un avantaj,

cu

condiqia

si

si

vi monitorizaqi

continuu

lN

coNcruzl

329

UrSnlirea.propriilo.r

inrere.se

poare

fi

o

treabi

dificili

9i,

uneori,

plini

de

confuzii,

mai

ales

[a

inceput.

sunt

murte

lucruri

de

invigat,

indiferent

cit

de

murte

qtiqi

acum.

Esre

un

proces

de

Page 166: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 166/169

i

La

acest

nivel,

nu

complicagi

fantezist.

lucrurile.

Nu

incercagi

sn fiqi

o viaqi.

Din

fericire,.doar

inceputul

e

dificil.

Od"te

l"'rri-ung

_

iaqi.sit

merge_gi

pind.la

capdt,viaga

incepe

si

devina

din

ce in

ce

mai

ugoari.

rJrmarirea

piopriilor

irrr.rise

n-ar

rrebui

si

fie un

lucru

greu.

E

ceva

tto.nid.

^

Motivul

pentru

care

v-am

iniqiat

in tainele

Cadranwlui

Banilor,

in

cele

gapte

niveluri

de investitor

gi

?n cele

trei tipuri

generale

con-

cepute

de mine

a fost

acela

de

a vi

ajuta

si consrienrizaqi

cine sun-

teqi,

ce

interese

aveqi gi

cine

vregi

sa

deveniti.

imi

place

sa

cred ci

oricfne

igi

poate

gisi

propria

cale

pini la

pista financiara

rapicli,

indiferent de

cadranul

in

care

activeazd,.

Dar,

pina

la

urmi,

depinde

numai

de

dumneavoasrri

si

vi

gisiqi

dnrmul.

Amintiqi-vi

ce

am

spus intr-un

capitol

anterior:

,,Datorirr

gefului

este

de

a

va

da

o slujbi. Datoria

de a vi

imbogaqi

cstc

numai

a dumneavoastri."

Sunteqi

pregitit

si

punegi

deoparre

galegile

cu api

gi

sa

vI

apuca{i

de

construirea

conductelor

cu

bani pentru

a

vi intrcqinc

familia

9i

sdlul

de

viaqi ?

Page 167: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 167/169

Cwprins

Introducere:

in

ce

cadran

vd

aflagi?

Este

celpotrioitpentrw

dumniaaoastrd?

. . .

.

.

.. 7

Partea

I

Cadranul

banilor

lapitolul

1,,Dece

nuviluaqio

slujbi?,.

.....

17

lapitolul

2

Cadranediferite...

oameni

diferiqi

. . .

. . . .

.

jj

Capitolul

3

De

ce

aleg

oamenii

siguranqa

inaintealibertngii

....73

Capitolul4

Cele

trei

tipuri

de sisteme de

afaceri

. . .

.

lO1

Capitolul

5

Cele gapte

niveluri

de

investitori

. .. ....

lt7

Capitolul

6

Banii

nu

por

fivdzuqicu

ochii

.

. . . l4l

Partea

a

II-a

Scoate{i

k

iaeah

tot

ce

e mai

bun

in

damneaooastrd

lapitolul

7

Deveniqi

ceea

ce sunteqi

. .

.175

lapitolul

8

Cum

miimbogi[esc?

....1g3

CapitolulgFiqi

banca...

nu

bancherul

....

...21g

Partea

a

III-a

Cntn

sd

obgii

succesill

cA

,,p,,

$i

,1,,

Capitolul

10Pagidecopil

.....ZS7

cEr

$APTE

PA$r

CAfne

GASTREA

PISTEIFINANCIARERAPIDE.

...273

Capitolul

11 Pasul

nr.

1:

E

timpul

si vi

urmaqi

propriile

interese

....275

Capitolul

Capitolul

12

Pasul nr.2:

Preluaqi controlul

asupra fluxului

monetar

. .279

13

Pasul nr. 3:

Cunoagterea

diferenqei

dintre

risc;i

riscant

.....287

Page 168: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 168/169

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

14 Fasul nr.4: Decideqi

ce

tip

de

investitor

vi

doriqi si

fiqi

.

.

.291

15 Pasul

nr. 5:

Apelagi

la

sfaturile

unormentori...

..301

16

Pasul

nr.

6:

Transformati

dezamagirea

in

putere

.

.31.L

17 Pasul nr.7: Puterea

credintei

. . .319

lBinconcluzie ......

.....327

Page 169: Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 169/169

C AS

H

FLO.W

T

e

chnolo

gie

s,

I

nc.

Robert

Kiyosaki,

Kim

Kiyosaki

gi

Sharon

Lechter

gi-au

ali-

turat

forgele

ca

manageri

ai firmei

cASHFLow

rechnologies,

Inc'

in

scopul

de

a contribui

la

o educalie

financiarr

inovaroare.

Misiunea

companiei,

ata cum

o vid

fondatorii

ei:

,,Si

cregtem

bunistarea

financiarl

a

umanitigii...

CASHFLOW

Technologies,

Inc,

face cunoscute

inviliturile

lui

Robert

prin

intermediul

produselor:

cadranul

1ASH-

FLOW

din

cartea

Tatd

bogit,

tatd

sdrac,

planseta

jocului

CASHfLO\f,/

(numir-

pateni

5.S26.g7g)

9i

pla"g.ta

jocului

| SHL+9W

for

Kids.

Existi

gi

prod,rr"

"iiqiorrale

(unele

disponibile

pe

piaqi,

altele in

stadiu

de

dezvoltare),

desiinate

acelor

oameni

care

doresc

si-gi

perfecqioneze

educaqia financia-

ri

gi

proiecrare

pentnr

a-i ghida

pe

calea libertigii.