1 Harta repartitiei ratei mortalitatii infantile in Europa de Vest1 IntroducereScopul lucrariiLucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza concreta a hartii valorilor ratele mortalitatii infantile inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale la nivel de NUTS2 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la nivel secund ). In vederea realizarii hartii,aceasta urmareste prezentare valorile ratelor mortalitatii au fost incadrate in intervale ierarhice spre a ilustra asemenari, deosebiri cat si tendinte intre diferitele unitati teritoriale. Analiza se va concentra de asemenea pe identificarea si explicarea cauzelor ce au dus la atingerea valorilor, subliniindu-se impactul caracteristicilor fizice, demografice si economico-sociale asupra evolutiei ratei mortalitatii infantile . Definire indicatoriMortalitatea infantila este un indicator demografic si economico-social deosebit de important, ce ia in calcul decesele inregistrate in primul an de viata . Rata mortalitatii infantile reprezinta imaginea intensitatiii mortalitatii infantile, indicator ce raporteaza mortalitatea infantila la 1000 de nascuti vii dintr-un an, dintr-un teritoriu anume ( loc de rezidenta si loc de deces ). MetodologieLucrarea de fata este realizata pe parcul urmatorilor pasi si prin urmatoarele metode : realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la nivel de NUTS2 in ArcGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la valorile mortalitatii infantile preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au conectat layerului NUTS2 cu datele prelucrate in excel, rezultand astfel harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va interpreta harta realizata si vor ierarhiza intervalele ratei mortalitatii in functiie de diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale ratei mortalitatii infantile . 2 Interpretare harta Harta repartitiei mortalitatii infantile este grupata in functie de valorile procentuale inregistrate in 4 intervale : 1-5 ( valori foarte reduse ), 5-10( valori reduse), 10-15( valori medii), 15-18 ( valori mari). Desi in cadrul hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra se va limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si Linchenstein. Primul interval de valori procentuale ale mortalitatii infantile ( 1-5 ), cuprinde o mare parte din Europa Occidentala, regasindu-se mai ales in S-E Frantei ( provinciile Rhone-Alpes, Alpes Cote DAzur, Languedos Ruosilon, Mydy Pyrenees ) si in doua provincii estice : Haute et basee Normande si Poitou Charentes ). De asemenea se remarca sudul Scotiei cat si partea estica a Bazinului Londonez ( Marea Britanie ), sudul Belgiei si nord-estul Olandei, provinciile sudice ale Elvetiei , intreaga Austrie si majoritatea landurilor din estul Germaniei ( Bavaria, Saxonia, Brandenburg, Mecklenburg, Saxonia Anhalt si Thuringhia), dar si in vestul tarii ( sudul Baden Wurthemberg si sudul Hessen ). Al doilea interval procentual ( 5 12 ), cuprinde cea mai mare parte din vestul Europei, provinciile din centrul ( Centre, Limousin, Augverne) , nord-vestul ( Alsacia, Lorena, Ardenne, Limousin etc) si o parte din estul Frantei ( Bretagnia si Aquitania), aproape intreaga Mare Britanie, centrul Belgiei si Olandei, cea mai mare parte din Elvetia si estul Germaniei ( Schleswlig-Holstein, Rhenania de nord-Westfalia, Rhineland si Saarland ). Cel de-al treilea interval procentual ( 10-15 ) este deosebit de slab reprezentat, regasindu-se in cateva unitati teritoriale : nordul Olandei ( Groninghen) sau centrul Mariii Britaniei ( West Midlands county). Ultimul interval cu cele mai mari valori ( 15-18 decse la mie) este absent din cadrul Europei vestice. 3 CauzePe ansamblu, in cadrul Europei Occidentale se remarca o rata a mortalitatii infantila deosebit de redusa, valorile minime sunt de 1 deces la mie iar cele maxime de 15 decese la mie, intervalul de 15-18 decese la mie fiind absent din vestul Europei. Cauzele pentru aceasta distributie sunt complexe remarcandu-se : o puternica dezvoltarea economica timpurie, o traditie indelungata in educarea populatiei cu privire la implementarea normelor igienice, de un sistem de asistenta sociala puternic dezvoltat, realizari notabile in domeniul cercetarii cu privire la combaterea diverselor boli si epidemii ce in trecut afectau populatia, un climat temperat favorabil dezvoltarii umane din timpuri stravechi, de sisteme politice stabile ce nu permit inflorire criminalitatii, o gestiune si de un management al calitatii alimentelor mult superioar tarilor sarace, de inalte niveluri de dezvoltare a cercetarii in privinta gestionarii sau atenuarii riscurilor climatice, hidrologice , geomorfologice ( majoritatea fluviilor europene au fost indiguite din perioada medieval ) . Practic gradul de dezvoltare social economica avansat al acestor tari sta la baza numarului redus de decese in randul nou nascutilor din primul lor an de viata . 4 Bibliografie Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt : Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori : Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre profesorii Erdelii si Dumitrache .

2 Harta repartitiei ratei mortalitatii in Europa de Vest1 IntroducereScopul lucrariiLucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza coerenta a hartii valorilor ratelor mortalitatii inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale la nivel de NUTS 3 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la al treilea nivel ). De asemenea harta realizata doreste prezentare valorilor ratelor mortalitatii incadrate in intervale ierarhice cu scopul prezentarii de asemanari, deosebiri dar si tendinte sau trenduri intre diferitele unitati teritoriale. Analiza va avea in vedere de asemenea si identificarea si explicarea cauzelor si proceselor economico-sociale ce au dus la atingerea respectivelor valori,evidentiindu-se de asemenea si impactul fenomenelor fizice, demografice si economico-sociale asupra evolutiei ratei mortalitatii . Definire indicatoriMortalitatea este un indice rezultat din raportarea numarului de decese dintr-o populatie, ntr-o anumita perioada, la totalul populatiei respective, pe un anumit teritoriu. Rata mortalitatii reprezinta masura numarului de decese ( fie in general fie dintr-o cauza anume ) la o populatie particulara, raportata la dimensiunea demografica a populatiei respective in cadrul unei anumite unitati de timp. Rata este exprimata prin intermediul raportului numarului de morti la 1000 de indivizi, fiind un raport procentual. MetodologieLucrarea de fata este realizata prin cadrul urmatoarelor etape si metode : realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la nivel de NUTS3 in ArcGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la valorile mortalitatii infantile preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au conectat layerului NUTS3 cu datele prelucrate in excel, rezultand astfel harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va interpreta harta realizata si se vor ierarhiza intervalele ratei mortalitatii in functiie de diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale ratei mortalitatii .2 Interpretare harta Harta repartitiei mortalitatii infantile este grupata in functie de valorile procentuale inregistrate in 5 intervale : 0-5 decese la 1000 indivizi( valori foarte reduse ), 5-10 decese la 1000 indivizi ( valori reduse), 10-15 decese la 1000 indivizi ( valori medii), 15-20 decese la 1000 indivizi ( valori mari), 20-23 decese la 1000 indivizi ( valori foarte mari ). Desi in cadrul hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra se va limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si Linchenstein.Primul interval, caracterizat de valori deosebit de reduse ale ratei mortalitatii ( 5-10 decese la 1000 indivizi ) se regaseste in doua zone mari zone din cadrul tarilor Europei occidentale: in nord-vestul Germaniei ( unitatile teritoriale din cadrul landului Pomerania de vest Meklenburg ), cat si in intreaga Irlanda . Al doilea interval, caracterizat de valori relativ reduse ( 10-15 decese) este specific preponderent in jurul Marilor concentrari urbane: Bazinul Londonez ( Marea Britanie ), Bazinul Parizian, zona aglomerarilor urbane a Nantes si Rennes, Alsacia si Rhones Alpes ( Franta ), Luxemburg, partea centrala a Olandei ( marile concentrari urbane ale Amsterdamului si Rotterdamului), nordul Elvetiei, estul Austriei dar si zone izolate din Bavaria. Al treilea interval ( valori medii) este specific unor suprafete deosebit de intinse din Marea Britanie : Scotia si Anglia , nordul Frantei :( Picardia, Lorena, Nord Pas de Calais ), sud ( provincia Alpes-Cote de Azur ), centrul si estul Elvetiei dar si al Austriei, intreaga Bavarie cat si estul si nordul Olandei dar si partea centrala si nordica a BelgieiAl patrulea interval ( valori mari : cuprinse intre 15- 20 decese ), se regaseste in partea centrala a Frantei ( Limousin si Augverne, dar si in nordul landurilor Aquitanie, Mydy Pyrenees si Languedoc Rousillon ), cat si in Bretagnia, estul Marii Britanii ( Cornwall, Wales, cat si in sudul Scotiei ), sudul Belgiei si o parte foarte mare din estul si centrul Germaniei ( Brandenburg, Saxonia, Saxonia-Anhalt ) dar si in vest ( Rhenania si Saarland , Rhenania de nord-Westfalia), cat si in nord ( Schleswig-Holstein), cat si nordul si estul Austriei. Al cincilea interval, cel al valorilor foarte mari ale ratei mortalitatii ( 20-23 decese ), este deosebit de slab reprezentat in cadrul Europei Occidentale, regsindu-se in cateva unitati teritoriale din cadrul comitatelor franceze : ( sudul Limousin, Augverne sau Limousin ), cat sin partea central estica a Germaniei : ( Saxonia-Anhalt, Saxonia si estul Niedersachen). 3 Cauze Pe ansamblu, in cadrul Europei Occidentale se observa o rata a mortalitatii deosebit de redusa, valorile minime sunt de 1 deces la mie iar cele maxime de 23 decese la mie. Cauzele pentru aceasta distributie sunt complexe remarcandu-se : o puternica dezvoltarea economica timpurie, o traditie indelungata in educarea populatiei cu privire la implementarea normelor igienice, de un sistem de asistenta sociala puternic dezvoltat, realizari notabile in domeniul cercetarii cu privire la combaterea diverselor boli si epidemii ce in trecut afectau populatia, un climat temperat favorabil dezvoltarii umane din timpuri stravechi, de sisteme politice stabile ce nu permit inflorire criminalitatii, o gestiune si de un management al calitatii alimentelor mult superioar tarilor sarace, de inalte niveluri de dezvoltare a cercetarii in privinta gestionarii sau atenuarii riscurilor climatice, hidrologice , geomorfologice ( majoritatea fluviilor europene au fost indiguite din perioada medieval ) . Practic gradul de dezvoltare social economica avansat al acestor tari sta la baza numarului redus de decese in randul nou nascutilor din primul lor an de viata .

4 Bibliografie Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt : Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori : Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre profesorii Erdelii si Dumitrache .

3 Harta repartitieidensitatii in Europa de Vest1 IntroducereScopul lucrariiLucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza a hartii valorilor densitatii populatiei inregistrate in cadrul tarilor Europei occidentale la nivel de NUTS 3 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la al treilea nivel ). De asemenea harta realizata prezinta valorile densitatii populatiei incadrate in intervale ierarhice cu realizarii de asemanari, deosebiri dar si tendinte sau trenduri intre diferitele unitati teritoriale. Analiza va avea in vedere de asemenea si identificarea si explicarea cauzelor si proceselor economico-sociale ce au dus la atingerea respectivelor valori,evidentiindu-se de asemenea si impactul fenomenelor fizice, demografice si economico-sociale asupra evolutiei densitatii populatiei Europei occidentale. Definire indicatoriDensitatea populatiei este un indicator demografic materializat prin calcularea raportului intre numarul de persoane dintr-un teritoriu anume si suprafata fizica a teritoriului respectiv . Este exprimata in : locuitori /kmp.MetodologieLucrarea de fata este realizata prin cadrul urmatoarelor etape si metode : realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la nivel de NUTS3 in ArcGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la valorile densitatii populatiei preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au conectat layerului NUTS3 cu datele prelucrate in excel, rezultand astfel harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va interpreta harta realizata si se vor ierarhiza intervalele densitatii populatiei in functiie de diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale densitatii.2 Interpretare harta Harta repartitiei densitatii populatiei este grupata in functie de valorile inregistrate in 5 intervale numerice : 1-50 locuitori/ kmp ( reprezentand zone cu densitati foarte reduse ), 50-135 locuitori/kmp ( densitati reduse ), 135-170 locuitori/kmp ( densitati medii), 170-500 locuitori/kmp ( densitati mari), 500- 21 260 locuitori/kmp ( densitati foarte mari) .Desi in cadrul hartii sunt cartate valorile pentru intreaga Europa, analiza noastra se va limita doar la tarile Europei vestice : Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda , Austria, Elvetia si Linchenstein.Primul interval, caracterizat de valori deosebit de reduse ale densitatii populatiei :1-50 locuitori/kmp este specific unor parti relativ intinsa din centrul Frantei ( vestul si nordul Masivului Central Francez), dar si in vest ( Gasconia) si est ( Lorena ), partea central nordica si vestica a Irlandei , intreaga Scotie cat si centrul Tarii Galilor in Marea Britanie, estul Elvetiei, sudul si vestul Austriei,sud estul Belgiei ( zona Ardenilor), cat si nord estul Germaniei (Mecklenburg).Al doilea interval, cu densitati reduse este specific celei mai mari parti din Franta ( Bretagnia, Campis Loarei, nordul comitatului Rhon Alphes, sudul Gasconiei dar si in nord: Picardia etc ), sudul si estul Irlandei, dar si nordul Angliei, estul Tarii Galilor, centrul Cornwall, estul Scotiei, Irlanda de Nord, sud estul Austriei, cat si in Germania ( landurile Brandenburg si Schleswig Holstein, dar si celei mai mari parti din Bavaria . Al treilea intreval ( caracterizat de valori medii- intre 135 si 170 locuitori/kmp) este secific urmatoarelor regiuni : estul Bretagniei, zona Bordeaux, Lorena etc (Franta ), vestul Cornwall si estul Bazinului Londonez, centrul Elvetiei cat si in cadrul Germaniei ( portiuni reduse din Saxonia ). Al patrulea interval, caracterizat de valori mari ale densitatii ( 170-500 locuitori /kmp) se regaseste in : toata latura sudica a Coastei de Azur, zona Nantes, Alsacia, zona Lille, zona Le Havre ( Franta ), in Marea Britanie 3 mari zone : Lowlands bazinul Londonez, Midlands, sudul Scotiei, tot nordul si estul Olandez ( Groninghen etc ), Luxemburg, cat si Valea Rhinului si Ruhrului, Baden Wurthemberg ( sudul ), estul Schleswig Holstein, sud vestul Bavariei si sudul Saxoniei . Ultimul interval, caracterizat de valori foarte mari ale densitatii ( 500- 21 260 locuitori /kmp) este cantonat urmatoarelor zone : aglomeratiile urbane ale Parisului si Lyonului ( Franta ), aglomeratiile urbane Londra, Liverpool-ManchesterSheffield-Leeds, Birminghan dar si Glasgov ( Marea zona Dublin ( Irlanda ), centrul Belgiei ( aglomeratia urbana Diamantul Flamand: Bruxelles-Antwerp-Bruges-Charleroi-Liege ), Raadstadul olandez : Amsterdam-Haga-Rotterdam, cat si zonele adiacente marilor orase germane : Munchen, Frankfurt-Daarmstadt, RhinRuhr (Koln, Essen, Dortmund, Duisburg, Dusserdorf), Stutgardt, Berllin, Hamburg, Bremen etc .3 CauzePe ansamblu, Europa de vest este caracterizata de densitati ridicate ale poplatiei. La baza acestui aspect stau atat cauze geografice de natura fizica, dar mai ales cele de natura antropica( istorice, socio-culturale, economice etc). In randul celor de natura fizica se remarca diminensiunea redusa a masei continentale europene ( practic o peninsula a uriasei mase de uscat Eurasia ), puternic dantelat de numeroase golfuri si peninsule atat pe partea nordica cat si sudica , de unde rezulta un spatiu insuficent de mare pentru o populatie foarte numeroasa ( 700 milioane locuitori), motiv pentru care densitatea atinge asemenea valori ridicate. In randul aspectelor demografice se remarca dezvoltarea straveche a unor civilizatii deosebit de avansate: minoica (Creta ), elena ( Grecia ) si mai tarziu romana (Italia ), reprezentand adevarati poli de dezvoltare culturala, sociala, economica si implicit demografica pentru viitoarele popoare ce au dominat intreaga planeta ( marile imperii coloniale ). Suprafata redusa, cat si lunga linie de coasta europeana dar si cunostintele avansate inca din antichitate au determinat initial colonizarea bazinului mediteranean si inflorirea economica ( comert ) si demografica masiva in perioada romana.

4 Bibliografie Sursele consultate in vederea realizarii acestei lucrari sunt : Atlasul geografic uman general intocmit de catre domnii profesori : Patroescu Maria si Ianos , Atlasul geografic general realizat de sub conducerea Academicianului Victor Tufescu in 1984, lucrarea Populatia in istoria Europei ( editura Polirom) si Geografia populatiei Romaniei de catre profesorii Erdelii si Dumitrache .