Harta obiectivelor turistice din oraşul Câmpulung

Rezumat. Prezenta lucrare, cu titlul „Harta obiectivelor turistice din oraşul Câmpulung” urmăreşte prezentarea potenţialul turistic antropic, fiind o încercare de caracterizare a municipiului şi a regiunilor învecinate, de punere în valoare a numeroaselor obiective turistice naturale şi antropice. Motivul pentru care mi-am propus să realizez aceasta hartă, este acela de a scoate în evidenţă existenţa unui potenţial antropic deosebit în această zonă, dar valorificat insuficient. Pentru realizarea acestei lucrări am efectuat studii de teren în zonă, am realizat fotografii la faţa locului, toate acestea fiind corelate cu prezentarea în text de-a lungul întregii lucrări şi am consultat literatura de specialitate existentă. Dintre principalele metode folosite cu ajutorul cărora am putut expune în cadrul hărţii principalele obiective turistice, se pot aminti: metoda observaţiei şi analizei pe teren ce m-au condus către concluziile realizate; selecţionarea şi sintetizarea datelor preluate din sursele bibliografice; metoda descriptiv interpretativă cu ajutorul căreia am putut reda caracteristicile din teren observate; metoda cartografică, ce m-a ajutat la realizarea hărţii; metoda realizării şi interpretării materialului cartografic şi fotografic ş.a. Lucrarea este structurată în câteva capitole şi studiază oraşul Câmpulung Muşcel, dar şi împrejurimile, o zonă turistică deosebită din punct de vedere al potenţialului antropic şi natural. În paginile lucrării am cuprins într-un stil concentrat, date esenţiale despre aşezare, hidrografie, floră, faună, climă, istoric şi demografie; şi cel mai important – descrierea obiectivelor turistice şi localizarea acestora în cadrul arealului studiat. Tema aleasă, având în faţă realitatea concretă şi datele pe care aceasta le poate oferi, doreşte ca prin studiul de faţă să aducă o contribuţie la cunoaşterea şi implicit, la dezvoltarea turismului în Municipiul Câmpulung Muşcel, posesor al unui patrimoniu turistic excepţional şi ale unei poziţii geografice privilegiate în cadrul ţării, datorită căilor de acces dinspre Braşov şi Pitesti.

Cuvintele cheie: obiective turistice, turism, potenţial, valorificare.

1. Introducere

Dezvoltarea turismului în zonă este necesară oraşului Câmpulung, întrucât acesta ar fii singura posibilitate de a susţine financiar oraşul, în momentul de faţă. Acest lucru este favorabil municipiului, pentru că dispune de un bogat potenţial turistic natural şi antropic. În urma cecetării pe teren am descoperit şi analizat o serie de obiective turistice (mănăstiri, biserici, muzee, cladiri cu o arhitectură deosebita etc.), dar şi împrejurimile ce dispun de un potenţial natural extraordinar (Iezer, lacul de acumulare Râusor, Voinea ş.a.). Afirmarea Câmpulungului ca staţiune turistică nu va putea fii posibilă fără ajutorul autorităţilor şi fără implicarea locuitorilor. Pentru dezvoltarea turismului este nevoie şi de de spaţii de cazare, dar şi de o infrastructură demnă de ceea ce vrem să evidenţiem – obiectivele turistice. Obiectivele propuse în realizarea acestui studiu sunt de a prezenta potenţialul turistic al oraşului Câmpulung şi de a propune strategii de dezvoltare în împrejurimi.

2. Zona de studiu

Aşezarea geografică. Câmpulung este un municipiu din Judeţul Argeş, din regiunea Muntenia, România. Este situat în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580-600 m şi la o distanţă de 52 km de

Piteşti (pe direcţia N-NE, pe şosea), 47 km de Curtea de Argeş (la E), 84 km de Braşov (la S-SV) şi 66 km de Târgovişte (la V). Are o suprafaţă de 11,7 km2 şi populaţie de 38.209 locuitori. (fig.1)

Fig.1 Localizarea oraşului Câmpulung în cadrul ţării şi a judeţului Argeş

(www.primariacampulung.ro/)

Relief. Câmpulung Muşcel este amplasat în partea de N-E a judeţului Aregeş, se caracterizează printr-un relief aparte: munţi, dealuri şi podişuri piemontane.Varietatea formelor de relief şi gradul de fragmentare a acestora se datorează în special alcătuirii geologice complexe. În nordul depresiunii Câmpulung, între Râul Doamnei şi Dâmboviţa, se înalţă masivul Iezer, unitate de relief distinctă. Legatura între creasta Făgăraşului şi masivul Iezer se face prin culmea mai joasă Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S şi S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Pătru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Văcarea şi culmea prelungă Danciu-Portăreasa - Zănoaga. Ceilalţi munţi care se învecinează cu depresiunea Câmpulungului sunt: Păpuşa, Leaota şi Piatra Craiului. Această depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din ţară, la sud cu dealuri înalte subcarpatice acoperite cu păşuni, fâneţe şi pomi fructiferi, numite de locuitori muşcele. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8,1ºC, maxima din iulie – august este de 28-30º C, iar minima din ianuarie-februarie este de - 17ºC. Precipitaţiile medii anuale sunt de aproximativ 740 mm. Hidrografia. Râurile din regiune aparţin bazinului hidrografic al Argeşului. Râul Târgului, care traversează această zonă pe direcţia nord-sud, izvorăşte de sub vârful Păpuşa. Vegetaţia. Altitudinea depresiunii de 640 m, încadrează vegetaţia în zona pădurilor de fag, însă datorită unei îndelungate populări, regiunea a fost puternic despădurită sau înlocuită cu pomi fructiferi. Fauna regiunii este determinată de condiţiile mediului natural, astfel că în zona pădurilor întâlnim: râsul, jderul de scorbură, zglăvocul, mreana vânătă, cleanul. Istoric. Drumul de legătură între Muntenia şi Transilvana, prin culoarul Rucăr – Bran, condiţiile de microclimat ale depresiunii, amplasarea în zona de deal – munte au favorizat dezvoltarea aşezărilor de-a lungul secolelor. Oraşul s-a dezvoltat în lungul văii Râului Târgului, străzile fiind longitudinale, dar şi pe terasele mai înalte ale depresiunii. Un sistem întreg de drumuri leagă satele mai apropiate sau îndepărtate de oraş. Câmpulungul, este cel mai vechi oraş din Muntenia, fiind atestat documentar în anul 1292. Reprezintă fosta capitală a statului feudal independent Ţara Românească. În 1330 şi-a stabilit reşedinţa aici Basarab I, primul domnitor al Ţării Româneşti. Demografie. De-a lungul timpului populaţia oraşului a cunoscut creşteri sau scăderi, datorită anumitor factori. Astfel că efectele celui de al – II- lea război modial, completate de cele ale cutremurului din 1940 au menţinut un număr scăzut al populaţiei. După 1956 are loc o creştere explozivă datorită începutului industrializării (uzina ARO) şi a colectivizării, evenimente ce au impulsionat demogfia oraşului, atât printr-o creştere a ratei natalităţii, cât şi printr-o atracţie mai mare faţă de zonele rurale

înconjurătoare, declanşând aşa zisul exod rural. Prin urmare numărul de locuitori creşte din 1956 de la 18880 la 24877 de locuitori în 1966. Ulterior populaţia se caracterizează printr-o creştere continuuă, atât ca urmare a decretului din 1967 care interzicea avortul, dar şi din cauza diversificării activităţilor industriale (Combinatul de Fire şi Fibre sintetice, Combinatul de lianţi, diversificarea producţiei la Uzina Aro) ce a dus la o mai mare atracţie a populaţiei rurale din zona învecinată. După 1995 din cauza accentuării crizei economice ce a dus la închiderea Uzinei ARO şi a Combinatului de Fire şi Fibre sintetice s-a înregistrat fenomenul migraţiei inverse, mulţi locuitori întorcându-se în localităţile natale sau plecând în alte oraşe (Bucureşti, Piteşti) în încercare găsirii unei surse de venituri ce să asigure un trai decent. Astfel în 2002 populaţia scade drastic la 38 285 de locuitori. În 2007 populaţia estimată este de 44125 de locuitori. Astazi se estimeaza o populatie de 38.209 locuitori.

3. Metodologie

Pentru elaborarea temei s-au folosit variate metode, date şi surse. Într-o prima fază am delimitat arealul analizat obţinând astfel baza de harta (de pe Google Map) a arealului analizat, după care am mers pe teren. Metoda observaţiei a fost principala metodă utilizată. S-a mers pe teren pentru efectuarea de observații şi identificarea principalelor obiective turistice. De asemenea a fost necesară documentarea în amănunt despre oraşul Câmpulung. Datele le am obţinut de la biblioteca orăşenească a Municipiului Câmpulung. Metoda analizei a presupus stocarea şi sistematizarea informației. După culegerea tuturor informaţiilor a fost realizată interpretarea celor observate pe teren, interpretare care poate anticipa cum va arăta harta în final. Harta a fost realizată în programul arcwiew, şi s a folosit ca mod de reprezentare linia, punctul şi poligonul. Cu ajutorul liniei am trasat străzile, calea ferată şi râul ce traversează oraşul. Poligonul a fost utilizat pentru a individualiza spaţiile verzi, parcurile, spaţiile industriale, unitaţile şcolare, spitalele sau cladirile care se identifică cu obiectivele turistice. Punctul l am folosit pentru a reprezenta bisericile, mănăstirile, monumentele, muzeele, pensiunile ş.a.

4. Rezultate

Pentru studiul prezent au fost alese câteva obiective turistice, mai reprezentative ale oraşului, care sunt descrise şi analizate în cele ce urmează. Câmpulungul şi împrejurimile sale dispun de o mare varietate de obiective turistice care le conferă un loc de frunte în turismul naţional. Valoarea şi varietatea acestora se datorează vestigiilor istorice, elementelor de arhitectură şi de artă populară, formelor de relief, precum şi aşezării geografice. A cunoaşte un oraş sau o anume zonă dincolo de stabilirea unui contact intim cu muzeele acestora, nuclee de concentrare, conservare şi popularizare a unor valori representative, este de neconceput. Muzeul, indiferent de natura şi structura lui, focalizează un anume univers şi asigură veritabile călătorii în timp şi în spaţiu, sugerează conexiuni şi analogii, asigură accesul spre esenţial şi, ca urmare, întâlnirea călătorului cu o realitate muzeistică devine o experienţă plină de relevanţă şi, de ce nu, tulburătoare. Adevărul mi se pare integral valabil şi în ceea ce priveşte cunoaşterea Câmpulungului. Nu se poate realize o imagine cuprinzătoare a străvechii capitale a Ţării Româneşti fără vizitarea celor două secţii ale muzeului orăşenesc (fig.2) ― secţia de etnografie şi artă populară şi secţia de istorie şi arte plastice. Alături de frumuseţea sobră a portului muscelean şi a interioarelor caselor ţărăneşti, el, vizitatorul, află aici pagini impresionante din istoria acestor meleaguri, găseşte relicve preţioase, grăind despre oameni de seamă născuţi în Câmpulung, admiră opere de artă, valoroase, multe din ele imagini ale peisajelor muscelene, cu o dublă valoare, artistică şi documentară, sau realizări ale unor artişti originari din Câmpulung.

Muzeul de etnografie şi artă populară – situat într-una dintre cele mai vechi clădiri din oraşul Câmpulung Muşcel, găzduieşte colecţii de etnografie şi artă populară, unelte în lemn sau fier, obiecte de ceramică, mobilier şi port popular. (fig. 3) Biserica Flămânda ,cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este aşezată în partea de răsărit a oraşului Câmpulung, pe Dealul Flămânda, de la care şi-a luat şi denumirea. Arhitectul bisericii a fost Gheorghe Cantacuzino care a dat bisericii o tentă asemănătoare bisericilor moldoveneşti din Suceava . Pictorul bisericii a fost Gheorghe Popescu din Bucureşti, care împreună cu alţii, a executat pictura bisericii în frescă, în stilul neobizantin, între anii 1945-1946. Prin arhitectura ei, noua biserică de pe Flămânda este socotită un măreţ monument arhitectural, iar prin aşezarea ei pe dealul Flămânda formează un punct de atracţie pentru vizitatori şi credincioşi. În sezon de primăvară şi vară, Dealul Flămânda, din orice parte l-ai privi, pare un amfiteatru de verdeaţă cu pomi şi flori multicolore.

Fig. 2 Muzeul Orăşenesc Fig. 3 Muzeul de etnografie şi artă populară

Biserica Şubeşti este închinată Sfântului Spiridon şi construită în 1779. Însă aceasta nu este prima biserică din această locaţie. Cea originală fusese zidită între 1551 şi 1552 şi apoi reconstruită de la temelie în 1779. Biserica poarta numele breslei care a ridicat-o. Biserica este construită într-un stil specific secolului XVIII. Încă mai păstrează fresce originale. Biserica Bărăţia – edificată în secolul XIII, găzduieşte lespedea funerară a comitelui Laurentis de Longo Campo (primul comite săşesc al oraşului Câmpulung). Bărăţie este numele dat mănăstirilor catolice din oraşele aflate la sud şi est de Carpaţi. În Evul Mediu, bărăţii existau în oraşele: Câmpulung-Muşcel, Tărgovişte, Bucureşti şi Bacău. Biserica Sf. Iacob şi Turnul Bărăţiei reprezintă cele mai vechi clădiri din oraş. De referinţă este şi casa parohială care datează din secolul al XVII-lea (1653). Mănăstirea Negru Vodă – edificată de voievodul Radu Negru în 1215, rezidită de Basarab I şi finalizată de Nicolae Alexandru Basarab. În interior se găseşte mormântul lui Alexandru Basarab. În cadrul mănăstirii se găseşte şi Casa Domnească a lui Matei Basarab şi Casa Stareţei edificată de Constantin Brâncoveanu. A fost ctitorită în anul 1215, prin tradiţie de către Radu Negru Voievod. Mai târziu, a fost reconstruită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi reclădită de Matei Basarab, când devine şi mănăstire. Mănăstirea Negru Vodă reprezintă cel mai important ansamblu monastic din Muşcel. În componenţa ei intră Paraclisul Domnesc al curţii voievodale, ulterior Biserica mare a mănăstirii, Biserica mică - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotniţa de la intrarea în incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domnească - secolul al XVII-lea construită pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domneşti şi chiliile de la începutul secolului al XIX-lea. Aici se mai află şi Hanul-Bazar al mănăstirii, dispărut încă din 1746. (fig. 4)

Grădina Publică Merci este o oază de verdeaţă în oraşul Câmpulung. Aici găseşti foişoare, alei şi restaurante. Numele provine de la o tradiţie veche a oraşului. Atunci când tinerele fete participau cu umbreluţele de rigoare la diverse festivităţii şi sărbători, tinerii domni aruncau în ele cu confetii în sens admirativ, iar ele răspundeau emoţionate şi înroşindu-se cu "merci". Bulevardul Pardon este una dintre cele mai vechi căi pavate din oraş. A fost amenajat în 1880 pe fosta albie a unui iaz care a fost deviat în Râul Târgului. Şi-a câştigat numele de la faptul că era foarte aglomerat. Trecătorii care se tot ciocneau între ei se scuzau cu câte un "pardon". Parcul Olga Bancic (Creţulescu) se află în apropierea fostei Casa de cultură a sindicatelor, pe malul drept al Râului Târgului. Acum căţiva ani parcul cuprindea un ştrand, un teren de sport, o baie comunală şi restaurantul Ştrand, astăzi au fost lăsate în paragină.

Fig.4 Mănăstirea Negru Vodă Fig.5 Casa de Cultură Tudor Muşatescu

Casa de Cultură Tudor Muşatescu este amplasată într-o clădire construită în anul 1907, în tradiţionalul stil românesc. În faţa clădirii se găseşte monumentul dedicat lui Negru Vodă, sculptat în anul 1910 de câmpulungeanul Dimitrie Mirea. (Fig.5) Primăria Câmpulung este cea mai importantă clădire administrativă a oraşului. A fost construită dupa planurile lui Dimitrie Ionescu Berechet. Palatul domină piaţa centrală a oraşului, oferind către aceasta o faţadă bogată ornamentală în registre alcătuite pe niveluri. Etajul este ritmat de trei balcoane din piatră, bogat sculpate cu motive brancoveneşti şi însemne heraldice ale fostului judeţ Muşcel.(fig.7) Monumentul lui Negru Vodă. În faţa bibliotecii orăşeneşti, într-un mic scuar, apare maiestuos bustul legendarului Negru Vodă, operă a sculptorului Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoşului lor, aşa cum glăsuiesc inscripţiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălţatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Ţării Româneşti; Câmpulungul, primul scaun domnesc salută chipul de bronz al urzitorului Ţării Româneşti; Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”. Având coroana pe cap, cu barba ninsă de vreme, acela care, cu nume de legendă, simbolizează pe întemeietorul primului stat independent, rămâne să străjuiască peste veacuri dezvoltarea bătrânei capitale a Ţării Româneşti, chemată azi la o nouă viaţă, la noi realizări, demne de tradiţia străbună. Monumentul eroilor, situat în apropierea pieţei centrale, este opera sculptorului câmpulungean Dumitru Măţăuanu. Monumentul turnat în bronz, reprezintă un soldat ţinând în mâna dreaptă un drapel, iar în stânga o puşcă. Acesta este închinat eroilor Muşcelului. (fig.6) Mai putem amintii şi alte obiective turistice reprezentative cum ar fii: Biserica Sf. Ilie, Vila Paul, Liceul Carol I, Liceul Naţional Dinicu Golescu, Palatul de justiţie, Casa Emil Gârleanu.

Fig. 6 Obiectivele turistice ale oraşului Câmpulung

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare - Pravăţ, jud. Argeş, cunoscut şi sub numele de "Mausoleul de la Mateiaş", situat pe dealul cu acelaşi nume, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Realizat între anii 1928-1935, în principal din calcar de Albeşti, este compus din două corpuri: primul orizontal, adăposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuţi la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală. În mausoleu sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români. În anii '80, acesta a fost supus unui amplu proces de renovare şi modernizare, căpătând înfăţişarea unui original complex monumental. În apropierea mausoleului s-a construit un muzeu, în cadrul căruia sunt expuse mărturii ale luptelor desfăşurate în zonă în toamna anului 1916. De asemenea, în interiorul mausoleului au fost fixate basoreliefuri care redau scene de luptă, chipuri de eroi, acţiuni ale populaţiei din zona pentru sprijinirea trupelor luptătoare.

Fig.7 Monumentul eroilor Fig.8 Primăria Câmpulung

Mănăstirea Nămăieşti. Aşezată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este de piatră, în întregime săpată în stâncă de mâini necunoscute, datată din prima jumătate a sec. XVI (1547). Pe pereţii bisericii se pot vedea picturi murale neândemanatic realizate, cu figuri de sfinţi şterse în pridvorul sudic, interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi. Mănăstirea Nămăieşti se află într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc deosebit, ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m. Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moşi-strămoşi, în satul Nămăieşti pomenesc şi numele domnitorului Negru Vodă, acelaşi cu cel care a poruncit construirea mănăstirii din balada Meşterul Manole. (fig.10) Castru roman Jidava a facut parte din linia de apărare. A fost renovat complet acum câţiva ani, tot atunci s-a reconstituit una din cele 4 porţi. De asemenea, exista şi un mic muzeu ce cuprinde o parte din descoperirile arheologice. Vizita trebuie completată cu un tur la muzeul de Istorie din Câmpulung.(fig.8)

Mănăstirea Cetăţuia este situată în comuna Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente de pictură (sec. XIV?), a fost refăcută în 1859,1915-1916; în vecinătate, se află urme ale unei vetre de tip urban, cu două biserici databile din sec. XIII, factor activ în consolidarea voievodatului Ţării Româneşti.(fig.9) Unul dintre cele mai importante motive pentru nivelul redus de dezvoltare al sectorului turistic în Câmpulung este slaba promovare a acestei zone. Datorită schimbărilor permanente care au loc în cererea turistică, nu mai este loc pentru activităţi de marketing spontane şi individuale. Succesul pe piaţă turistică poate fi obtinuţ doar prin aplicarea unei abordări profesioniste şi prin planificarea strategică a dezvoltării viitoare.

Fig.9 Castrul Roman Jidava Fig.10 Mănăstirea Cetăţuia Fig.11 Mănăstirea Nămăieşti

Având în vedere cele prezentate, iată câteva din obiectivele activitatilor de marketing din Câmpulung:îmbunătăţirea calităţii produselor turistice existente, în special cele legate de turismul balnear şi turismul rural; crearea unor noi produse turistice, care să valorifice în special potenţialul imens pe care îl oferă zona montană a judeţului; crearea unui imagini turistice identificabile şi pozitive, folosind mijloacele promoţionale adecvate şi îmbunătăţind satisfacţia turiştilor în timpul sejurului; imbunătăţirea calitativă şi sporirea cantitativă a materialului promoţional şi a modalităţilor de distribuire a acestuia; promovarea în cadrul aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe forme de turism (pot fi concepute aranjamente turistice care sa combine sejurul la munte într-o pensiune agroturistică cu turismul itinerant cu valenţe culturale în oraş) sau două sau mai multe destinaţii turistice complementare.

5. Concluzii

Oraşul Câmpulung, deşi dispune de un potenţial turistic antropic deosebit, deşi este bine plasat din punct de vedere geografic oferind în mod natural posibilitatea de a dezvolta activităţi turistice care să ajute la ridicarea nivelului de trai şi la îmbunătăţirea activităţii de conservare, suferă totuşi din cauza lipsei sau stării improprii a infrastructurii de bază, are nevoie de promovare şi dezvoltarea unor politici de management adecvate. Harta realizată ne ajută să scoatem în evidenţă obiectivele turistice din zonă, precum biserici, mănăstirii, muzee, case memoriale, dar şi parcuri. Lucrarea doreşte să pună la îndemâna iubitorilor de natură, istorie, artă şi frumos o călăuză, un ghid de însuşire a cunoştiinţelor şi de punere în valoare a potenţialului turistic. Iar celor ce încă nu au vizitat zona şi nu cunosc frumuseţea bogăţiilor şi diversitatea potenţialului turistic o deschidere spre cunoaştere.

Pentru o posibilă valorificare a zonei este necesară o implicare mai activă a investitorilor, a partenerilor sociali, investitorilor în activitaţile de turism, precum şi concretizarea unor proiecte prin accesarea de Fonduri Europene, care să facă din turismul românesc o sursă de creştere economică.

Bibliografie

Baciu, D. 1980. Lumini Muşcelene, Editura Sport – Turism, BucureştiMavrodin, T., Cristocea, S. 1983. Câmpulung. Mic îndreptar turistic, Editura Sport – Turism, Bucureştiwww.primariacampulung.ro/