Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
Transcript of Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 1/12
Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
Aveți mai jos un text cutremurător, mai ales pentru cei necredincioși care nu cunosc
puterea lui Dumnezeu și cum binevoiește Acesta întru Sfnții Săi. Sunt enumerate darurile
(arismele! dincolo de fre ale "uviosului #aisie A$ioritul (%&')%&&!. *ulțimea
mărturiilor +ac imposibilă contestarea acestor +apte, mai ales că vorbim de un nevoitor
1
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 2/12
contemporan care acum ' de ani era încă în viață. (-D!
1. Harisma tamaduirilor
Cuviosul Paisie Aghioritul i-a vindecat pe multi oameni care sufereau de boli incurabile:
cancer, leucemie, paralizie, orbire, boli de inima, a dezlegat sterpiciunea multor femei, etc.
Parintele Paisie ii vindeca uneori doar prin cuvintele: “Nu ai nimic, esti bine., alteori ii
insemna pe bolnavi cu !"ntele #oaste si ii ungea cu untdelemn de la candela #aicii$omnului in !emnul !"ntei Cruci, alteori se ruga indelung.
2. Harisma scoaterii si a biruirii diavolilor
Cuviosul Paisie Aghioritul a vindecat multi demonizati, scotand diavolii din ei, si s-a luptat
adesea in coliba sa cu diavolii in persoana, biruindu-i cu desavarsire.
3. Harisma inainte-vederii (a proorociei)
Cuviosul Paisie Aghioritul a spus multor oameni lucruri care li se vor intampla in viitor si a
profetit evolutii viitoare in istoria %reciei.
4. Harisma stravederii (era va!ator cu duhul")
Cuviosul Paisie Aghioritul uneori, cu &arul lui $umnezeu, cunostea cine erau oamenii care
veneau la el sa-l viziteze, cum ii cheama pe "ecare, dispozitia lor, starea lorduhovniceasca, locul de obarsie, trecutul lor, ce gandeau, ce servici aveau, ce probleme ii
preocupau, inainte ca acestia sa ii spuna vreo ceva' de asemenea, smeritul monah Paisie
Aghioritul cunostea inima "ecarui om mult mai adanc si mult mai curat decat cunostea
omul despre sine insusi. Cuviosul Paisie Aghioritul avea propriul sau “televizor
duhovnicesc si vedea chiar si o persoana care era departe de el: ce face, ce gandeste si
cum se simte. Cunostea de asemenea ce scrie intr-o scrisoare pe care i-o trimiteau si
dadea raspunsul fara sa o citeasca, precum cunostea si ce contine un pachet fara sa-l
deschida.
#. Harisma discernamantuluiCuviosul Paisie Aghioritul cunostea in "ecare situatie care era voia lui $umnezeu, precum
si daca trebuia sa o arate sau nu' cunostea care era solutia cea mai buna si mai corecta in
"ecare situatie, chiar si pentru subiecte stiinti"ce, cu toate ca nu terminase decat primele
patru clase primare.
$. Harisma mangaierii
Asa cum soarele alunga ceata si incalzeste, tot astfel si Cuviosul Paisie, prin harisma
mangaierii, alunga mahnirea si mangaia pe orice su(et chinuit care se apropia de el. #ulti
veneau la Parintele Paisie mahniti si plecau usurati su(eteste. Chiar si numai daca il vedea
cineva, primea putere si bucurie. Cuviosul Paisie Aghioritul lua toata durerea si mahnirea
oamenilor si punea in loc bucurie si mangaiere. #ergeau la smeritul Parinte Paisie multi
monahi chinuiti de ganduri si ispite, dar dupa o scurta discutie cu el se simteau usurati,
parca le-ar " crescut aripi, si plecau “zburand. !chimbarea tuturor celor care mergeau la
Parintele Paisie Aghioritul era atat de vadita, incat toti observau lucrul acesta si ii intrebau:
“Nu cumva ai mers la Parintele Paisie)
%. Harisma deosebirii duhurilor
Cuviosul Paisie Aghioritul cunostea cu e*actitate daca un gand sau o intamplare
duhovniceasca era de la $umnezeu sau de la cel viclean +adica de la necuratul, diavolul,
care cauta sa insele si sa indemne la rau.
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 3/12
&. Harisma cuvantului si a teologiei ' cea mai inalta
dintre toate harismele uhului *ant
Cuvantul Cuviosului Paisie Aghioritul era simplu, ca cel al
pescarilor-Apostoli, practic, viu, e*presiv, atragator, bland,
dulce si cadea ca o roua peste su(etele insetate. orbea
adeseori in pilde, dadea e*emple din natura si viata./*primarea sa era limpede, poetica si plina de apoftegme.
Putea vorbi liber toata ziua fara sa se pregateasca, dar cu
toate acestea ascultatorii nu-si puteau dezlipi privirile de la el.
Cuvantul sau mergea direct la su(etele oamenilor. !unt
uimitoare cunostintele sale din toate domeniile, intelepciunea
sa si memoria sa nemaiintalnita. Povatuia duhovniceste
monahi si manastiri, rezolva problemele mirenilor casatoriti si
necasatoriti, se intretinea cu oameni de stiinta, care se
minunau de cunostintele si agerimea sa. !meritul Parinte
Paisie Aghioritul cobora sau urca la nivelul cultural si la starea duhovniceasca a oamenilor,tinand cont de caracterul, meseria, obarsia si preocuparile lor. $in multele e*periente
duhovnicesti pe care le-a avut cu !"ntii, cu 0ngerii, cu #aica $omnului, dar si cu vederi ale
uminii necreate, devenise un adevarat teolog si cunostea in profunzime tainele lui
$umnezeu. !olutiona in cateva minute neclaritatile teologice adunate in ani de zile ale
profesorilor universitari de la 2acultatea de 3eologie.
+. Harisma depasirii legilor ,rii
0naintea Parintelui Paisie Aghioritul uneori stihiile naturii se plecau, dar si el insusi actiona,
depasind si anuland legile naturale.
4neori, Cuviosul Paisie Aghioritul nu era udat de ploaie 5 desi in 6urul sau ploua, pe el nu ilatingea nicio picatura7 Cand Cuviosul Paisie Aghioritul vroia, se facea nevazut: desi se
a(au oameni in 6urul sau, nu il vedeau7 $e multe ori, Parintele Paisie Aghioritul, in vremea
rugaciunii, se ridica in vazduh si cu trupul' chiar si atunci cand lucra sau mergea, a fost
vazut ca nu calca pe pamant +era ridicat de la pamant cam la vreo treizeci de centimetri.
8riunde mergea, Cuviosul Paisie Aghioritul raspandea peste tot har dumnezeiesc, prin care
ii a6uta pe oameni sa depaseasca legile "rii in diferite situatii' printr-o simpla
binecuvantare, ii umplea pe oameni de har si ii facea sa simta prezenta lui $umnezeu. #ai
mult decat atat, chiar prin simpla sa prezenta, smeritul monah Paisie Aghioritul ii adapa pe
oameni cu bucurie, pace si siguranta dumnezeiasca.
$esi era un om "rav +datorita vietii sale ascetice, Parintele Paisie Aghioritul, dupa ce isi
facea !emnul !"ntei Cruci si se ruga putin, ridica doar cu mainile sale chiar si stancile
peste masura de grele, stanci care nu au putut " ridicate de mai multi oameni 7
Parintele Paisie Aghioritul nu era “prins in fotogra"i sau pe casete audio' datorita
smereniei sale, Cuviosul Paisie evita sa "e fotogra"at, "lmat sau inregistrat' ceda doar in
fata oamenilor sensibili si smeriti, ca sa nu "e raniti de refuzul sau 5 din dragoste isi 6ertfea
chiar si smerenia. #ulti oameni l-au fotogra"at in ascuns, dar fotogra"ile ieseau complet
negre, ca si cum obiectivul ar " fost acoperit cu capacul de protectie, alteori se ardea
"lmul sau se bloca aparatul, sau fotogra"a iesea foarte clar, dar Cuviosul Paisie Aghioritul
nu aparea in poza. Atunci cand unii il inregistrau pe Parintele Paisie in ascuns, uneori
9
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 4/12
caseta nu mergea deloc, sau se derula complet si nu inregistra nimic, sau se inregistrau
toate celelalte sunete +discutii ale altor persoane care erau de fata, ciripitul pasarilor, alte
zgomote, dar vocea Parintelui Paisie lipsea' alteori, casetofoanele inregistrau numai
inainte si dupa discutia cu Parintele Paisie. 0n toate situatiile in care oamenii incercau sa-l
inregistreze pe ascuns, desi ii rugase la inceput sa inchida aparatele, Cuviosul Paisie
Aghioritul stia ca este inregistrat, si uneori le spunea: “Chiar daca nu le veti inchide, nu vorinregistra, lucru care se si intampla.
1. Harisma anularii distantelor
Cuviosul Paisie Aghioritul, uneori, se deplasa cu trupul sau material 5 intr-o fractiune de
secunda 5 din !fantul #unte Athos la 3esalonic, sau in /pir sau in #acedonia. $e
nenumarate ori, Parintele Paisie Aghioritul a salvat de la moarte diferite persoane care se
a(au la mii de ilometri distanta fata de el. $esi nu pleca de la Coliba sa din !fantul #unte
Athos, Cuviosul Paisie Aghioritul se deplasa adeseori foarte departe, pentru a a6uta pe
cineva care se prime6duia sau pentru un alt oarecare motiv. 0n timp ce se ruga in chilia sa,
de multe ori $uhul !fant il ducea pe Parintele Paisie in spitale, in casele oamenilor
indurerati, la oamenii care erau gata sa se sinucida. 4neori Cuviosul Paisie Aghioritul searata si oamenii il vedeau si il auzeau +in vis sau aievea. Alteori, urmarea fara sa "e vazut
ce se intampla unei oarecare persoane, unei familii sau intr-o manastire.
ursa “iata Cuviosului Paisie Aghioritul, scrisa de 0eromonahul 0saac, traducere de Pr.
!tefan Nutescu, /ditura /vanghelismos, ;ucuresti, <<= via http:>>cuviosul-paisie-
aghioritul.blogspot.ro>
/oto 0coan? a Cuviosului Paisie Aghioritul, 0conar /leni $adi +sus,
Chilia Panaguda +ce apar@ine de #?n. Cutlumu, locul unde a vie@uit o bun? vreme
Cuviosul Paisie Aghioritul +6os B auren@iu $umitru
About these ads
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 5/12
Athos ' bucurii ale unui pelerina0 deosebitPro*. niv. r. Constantin Cuco
A5 21
Posted bD 6auren7iu umitruPreambul
Nu-mi mai amintesc cEnd mi-a venit ideea de a
vizita Athosul. 8ricum, nu de prea mult?
vreme, poate de vreo opt ani de cEnd m? tot
anim? doruri regresive, de cunoatere i
recuperare a ceea ce a fost cEndva la nivelul
lumii din care fac parte dar i Fn mine Fnsumi.
#i-l imaginam ca pe un t?rEm rupt de lume,
departe de lumea civilizat?, ca pe un fel de
Gcomun? primitiv? a cretinismului, un Gpunct zero al ortodo*iei. A fost i aa ceva, am
descoperit i multe alteleH
Am a6uns la 8uranopolis, unul dintre porturile care duc spre Athos, dup? un periplu pe
drumurile ;ulgariei, o @ar? ce Fmi r?mEne stranie prin contrastul dintre natura darnic?,
promi@?toare i modestia satelor, a caselor ce par Fncremenite Fntr-un alt ev 5 dac? e s? ne
gEndim la ambi@ia de @ar? european? a acestui @inut. Ii tot ca o interoga@ie Fmi r?mEne i
pu@in?tatea sau chiar lipsa bisericilor din sate sau din micile orae pe care le-am
str?b?tut, Fn compara@ie cu ceea ce putem vedea pe meleagurile noastre sau Fn %recia. #-
a frapat, de asemenea, absurditatea unor semne de circula@ie ce impuneau restric@ii de
vitez? f?r? nicio noim? +6udec asta dup? cultura i legisla@ia noastr? rutier?H dar ifrecven@a apari@iei unor echipa6e de poli@ie Fn locuri strategice i care au dat impresia unui
stat poli@ienesc, a(at Fn stare de asediu +cel pu@in < la dus i la FntorsH. Jn rest, oameni
simpatici i afabili, cum pot " FntElni@i, de multe ori, i la noi.
Drumul către mănăstire
aporul care ne duce de la 8uranopolis spre $aphne este Fn@esat de lume b?rb?teasc?, de
multe na@ii, tineri dar i b?trEni, laici dar i persoane consacrate +preo@i, c?lug?ri, studen@i
studioi dar i pensionari, oameni singuri dar i grupuri de prieteni ori ta@i cu feciorii lor,
oameni Fnst?ri@i dar i destul de modeti 5 cei mai mul@i "ind, dup? limba ce o desluesc,
greci, rui, romEni, sErbi, englezi 5 i al@ii, al c?ror grai ori c? nu mi-a a6uns la ureche, ori c?
nu-l cunosc. Atmosfera este una de pelerina6, de bun? cuviin@?, de t?cere i ateptare a
unei FntElniri de e*cep@ie. #area este de un albastru indescriptibil, soarele este triumf?tor
dar nu sever, @?rmurile Fi las? descoperite din cEnd Fn cEnd locuri frumoase de r?gaz i
popas duhovnicesc.
Jnso@itorul meu, un tEn?r diacon care a mai fost prin aceste locuri, Fmi arat? la o vreme
vErful muntelui, Aton, ce se desluea Fn zarea i cea@a dimine@ii. 2ace poze Fntr-un mod
care mie mi se pare profesionist i reuete s? "e un bun companion. /ste Fmbr?cat Fn
reverend?, dar pe cap are o apc? alb?, Gde "rm?, ceea ce m? duce cu gEndul la faptul c?
tEn?ra genera@ie de clerici reuete s? reduc? tot mai mult distan@a arti"cial? ce a e*istat
atEta vreme Fntre societate i tagma preo@easc?.
=
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 6/12
#?n?stirea la care avem Fndrituire s? ad?st?m,
atopedi, este situat? de partea cealalt? a
muntelui Fn raport cu ultimul port din sudul
peninsulei +$aphne. CoborEm Fntr-o lume
devansat? tehnic, cu drumuri de piatr? i mult
praf, cu microbuze sau autobuze de mi6loc desecol KK, ce au dezvoltat un mers cam leg?nat,
cu zdruncin?turi cum de mult nu a mai Fndurat
coloana mea. Ce m-a impresionat: gri6a
oferilor ca to@i pelerinii s? ocupe un loc cEt de
cEt confortabil, nimeni s? nu stea Fn picioare, "ecare s? se simt? c? este luat Fn seam?
+printre oferi, unii erau romEni. $up? vreo or? de mers, a6ungem Fntr-un or?el, LarDes,
considerat a " capitala Athosului. $e6a apar prime imagini speci"ce locului: c?lug?ri gr?bi@i
s? fac? ultime cump?r?turi Fnainte de a se Fntoarce Fn m?n?stirile lor 5 pete, sare, zah?r i
alte chestii de la b?c?nie, monahi conducEnd diferite vehicule ce asigur? lucrul
p?mEntului, pisici plictisite de soarele amiezii ateptEnd s? treac? timpul, peleriniinteresEndu-se ce autobuz merge spre o m?n?stire sau alta. $up? circa o or? de r?gaz i
observare a locului, lu?m un nou microbuz care ne duce spre #?n?stirea atopedi.
Intrarea
Jn drum spre acest loca trecem prin dreptul unei gherete, un fel de vam?, unde suntem
veri"ca@i 5 de un nene cam plictisit, dar tiind prea bine ce face 5 de acte i dac? "gur?m
pe lista pelerinilor ce trebuie s? intre Fn m?n?stire Fn respectiva zi. Jn ciuda unei aparente
indetermin?ri, totul este controlat, nimeni nu ar putea intra Fn aceste locauri dac? nu
arediamonitirionul +permisul de acces Fn !fEntul #unte ob@inut dinainte de la birourile
specializate i paaportul obinuit. Acelai lucru se petrece i la poarta m?n?stirii, unde unc?lug?r, binevoitor i r?bd?tor la toate Fntreb?rile noastre, veri"c? i
re@ine diamonitirioanele i ne d? primele Fndrum?ri. $in nou, observ?m c? tie cEte
persoane, de unde i cine trebuie s? vin? la m?n?stire Fn acea zi.
Ne-am adunat Fn aceast? zi i Fn acest loc cam
zece pelerini, de diferite na@ii, i ne Fndrept?m
paii prin curtea m?n?stirii spre arhondaric,
locul de primire al oaspe@ilor. !untem
FntEmpina@i cu deosebit? c?ldur?, curtoazie i
zEmbete de doi c?lug?ri tineri ce ne Fndeamn?,
Fnainte de toate, s? degust?m cEte un p?h?ru@
de ouzo, un aperitiv binecunoscut aici, cEteva
buc?@ele de rahat, din acela veritabil, i cEte
un pahar de ap? rece. ;inevenite toate, dup?
mai multe ore de mers pe mare, pe uscat, pu@in tensiona@i de propriile Fntreb?ri i
atept?ri. 8spitalitatea monahal? nu se dezminte, simultan cu e*plicarea principalelor
reguli, Fn greac? i englez? +a"ate vizibil, de altfel, Fn mai multe limbi, inclusiv Fn romEn?,
pe care trebuie s? le respect?m pe durata prezen@ei noastre aici: folosirea unei
Fmbr?c?minte decente, interzicerea fotogra"atului i "lmatului, respectarea orelor de
linite a c?lug?rilor, participarea la slu6bele religioase, Fnscrierea Fn ritmul i temporalitatea
M
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 7/12
locului. 8ricum, unele reguli i tipicuri le-am descoperit pe parcurs. Jn circa 6um?tate de
or? suntem repartiza@i Fn camer?, casa noastr? primitoare pe intervalul de 6oi pEn?
duminic? +un popas duhovnicesc normal nu poate dura mai mult de trei zile. Probabil c?
recomand?rile de la 0ai ne-au facilitat nite condi@ii mai mult decEt optime: ne-am dat
seama mai tErziu c? ocupasem un spa@iu rezervat oaspe@ilor de cinste.
$up? o necesar? odihn? la prEnz, ne facem prezen@a ner?bd?tori la vecernia de la oracinci, dornici de a pregusta din cele mai mari bun?t?@i ale locului. $oar un b?trEn c?lug?r
este Fnaintea noastr? pe care Fl lu?m drept model, ateptEnd Fn t?cere, ca i el, pe prispele
de piatr? r?coroas?, momentul deschiderii uilor bisericii. Admir?m frumoasele picturi, de
secole, ce acoper? zidul e*terior al cl?dirii i uile bisericii, vechi de peste 1<<< de ani.
Arhitectonica este una de factur? bizantin?, sobr?, distins?, la care s-au mai ad?ugat Fn
timp unele in(e*iuni suplimentare, romane i chiar renascentiste.
Slujbele
0nteriorul bisericii se descoper? treptat, pe m?sur? ce lumina candelelor care se aprind
iradiaz? Fn 6ur iar ochiul nostru se obinuiete cu diferitele trepte de luminozitate. $ar i
razele soarelui, strecurate prin ferestrele Fnguste, ne a6ut? s? percepem frumuse@ea dininterior. 3otul eman? echilibru, vechime, bun gust. Piatr?, lemn, metale argintate sau
aurite, miros de ulei, de cear?, de t?mEie. Nu (ori din plastic, nici lumin? electric?, nici
broderii de duzin?H ocurile se ocup? treptat, atEt cele din stran? dar i scaunele din
naos, preg?tite pentru pelerini. Iiruri de trupuri s"oase, indistincte, Fn negru, trec i s?rut?
icoanele dup? un traseu prestabilit, aerul din biseric? este pus Fn micare de faldurile
vetmintele largi ale monahilor. #iros de mir, de t?mEie i cur?@ie. $esluesc din cEnd Fn
cEnd fe@e calme, Fn@elepte, ca din picturile vechi, chipuri trans"gurate de rug?ciune, de
post i bun? aezare Fn lumea de aici i, probabil, Fn cea de dincolo.
!lu6bele sunt o"ciate Fn greac? i au savoarea binecunoscut? ethosului ortodo*. #?impresioneaz? cu totul aparte r?spunsurile cEnt?re@ilor din stran? i interven@ia corului Fn
momentele prev?zute din economia ceremoniei. ecit?rile precum i in(e*iunile tonale
predispun la interiorizare, la profund? medita@ie, la alunecare Fntr-un alt ev i mod de a ".
!im@i cum transcendentul se strecoar? la nivelul acestor gesturi umane unindu-se, pentru
o vreme, cu "rescul "rilor prezente la acest ceremonial, c?zute dar i c?l?uzite spre
Fn?l@are de un nev?zut i tainic "or, de o adEnc? i nedesluit? chemare.
Ne asum?m Fncet-Fncet ritmul lumii Fn care am intrat i intensit?@i din ce Fn ce mai sporite
ale tr?irilor generate de dimensiunile Gmateriale ale ceremoniilor dar, mai ales, de ceea
ce nu se poate percepe i descrie i care str?fulger? chipurile, orchestreaz? gesticula@ii,
deschide su(et c?tre su(et sau c?tre $umnezeu. Aici am FntElnit rug?ciune pur?, biseric?
adev?rat?, oaz? de adev?r i Fn@elepciune. 8 not? aparte a creat un grup coral din iban,
care a participat la privegherea de sEmb?t? noaptea i liturghia de a doua zi. 4n cor care a
adus un plus de s?rb?toare i care a complementat fericit, printr-un balans melodic
meteugit, celebrul cor al m?n?stirii athonite.
3e pierzi Fn negura timpului, te aliezi pas cu pas
cu e*presiile cele mai pure ale tradi@iei religiei
tale, te lepezi de tot ce este patim?
omeneasc?, ui@i de tine, de metehne de tot
felul, te desc?rnezi, te puri"ci. 3e identi"ci cu
O
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 8/12
lucrurile din 6ur, devii una cu ele, nu mai ai dureri, nu mai ai patimi. J@i sim@i doar su(ul i
su(etul, ml?diate de incanta@ii, rugi i invoca@ii, care se bucur? de participarea la un mister
unic, reiterabil la in"nit, cel al Fntrup?rii #Entuitorului Fn pEinea i vinul puse Fnainte, la
!fEnta iturghie.
8ra patru diminea@a. 4mbre negre str?bat i Fntretaie curtea interioar? Fn drum c?tre
biseric?. 0ntru printre primii Fn sfEntul loca, dornic de a participa la utrenie dar i de aocupa un loc mai Fn fa@?. 2onet de mic?ri de Fnchinare la icoane, Fn lumina palid? a celor
cEtorva candele ce tocmai au fost aprinse. #ici sclipiri pot " percepute Fn spa@iul
aez?mEntului, ca nite stele str?vezii, acestea "ind re(e*e ale luminii candelelor pe
policandre sau icoanele metalice. !e aprind pu@ine lumEn?ri, dou?-trei, i acelea se sting
din cEnd Fn cEnd. Jn cEteva minute biserica se umple de monahi i al@i participan@i. !unet
de toac?, dang?t scurt de clopot, rug?ciuni, psalmi, cEnt?ri, recit?ri, t?mEieri. Canonarhul,
un tEn?r monah, Fns?rcinat cu gestionarea coralelor, cu mantie neagr? legat? peste umeri,
precum un (uture negru, se mic? sprinten de la o stran? la alta, intonEnd i f?cEnd
trecerea la urm?torul episod melodic. !tai Fn picioare, apoi aezat, din nou Fn picioare, din
nou aezat, te lup@i s? nu a@ipeti, nevolnicule ce eti, miti din mEini ca s? dovedeti c?eti treaz, reziti, mai faci o cruce, te Fnchini la icoane 5 FntEi monahii, apoi tu i ceilal@i.
!fEritul utreniei. #utare Fn paraclisul din centrul cur@ii, unde va avea loc liturghia. 4na
scurt?, de circa o or?, Fncheiat? prin Fmp?rt?ania celor spovedi@i i luarea de anafor? de
c?tre restul.
Masa
Jn m?n?stirea atopedi, masa se servete de dou? ori pe zi: diminea@a, dup? liturghie, Fn
6urul orei :9< i seara, dup? vecernie, pe la 1:9<. 3rapeza este situat? vizavi de biseric?
iar intrarea se face la un anumit semnal al clopotelor. $e altfel, Fntreaga activitate din zi
sau din noapte, de rug?ciune sau de munc? este speci"cat? Fntr-un fel anume prinsonorit?@ile i tempoul clopotelor. 0ntr?m Fntr-o sal? mare sub form? de cruce, cu mese i
scaune s?pate Fn piatr?, din por"r, vechi de peste o mie de ani. A(?m Fntr-un tErziu c?
aceste mese sunt recuperate i aduse aici de la celebra #?n?stire !tudion, din
Constantinopol. Pe pere@i, frumoase i vechi fresce biblice ce men@in o atmosfer? tonic?,
de identi"care i respect fa@? de un trecut care ne-a determinat pe noi, cei prezen@i, s? "m
acum la un loc. !unt cam o sut? de monahi i cam to@i atE@ia pelerini, avEnd "ecare cEte
un loc la mas?. Cum spuneam, Fn ciuda unei aparente desf?ur?ri FntEmpl?toare, toate
aspectele unei bune primiri i convie@uiri sunt sub un atent control. Amplasarea se face Fn
conformitate cu o regul? pe care o ghicim la fa@a locului: Fnspre susul crucii se aeaz?
stare@ul al?turi de al@i monahi sau invita@i de vaz?, apoi vin monahii de rEnd i pelerinii
preo@i dup? care, spre baza de G6os a crucii, sunt aeza@i pelerinii laici orEndui@i dup? nici
un fel de criteriu. 2iecare se aeaz? unde este un loc liber, f?r? s? caute rela@ii de
pro*imitate de vreun fel sau altul, cu atEt mai mult cu cEt la masa 5 ce nu dureaz? mai
mult de < de minute 5 nu se vorbete sau se transmit amabilit?@i, ci se m?nEnc?. #esele
sunt de6a aran6ate, pline de bucate, "ecare mesean avEnd la dispozi@ie farfuria, paharul i
setul de tacEm 5 toate din ino*. $up? rostirea rug?ciunii i a binecuvEnt?rii, lu?m loc i ne
Fnfrupt?m din rodul p?mEntului, al locului. CE@iva monahi vegheaz? printre meseni ca to@i
s? aib? ceea ce le trebuie. Jn tot timpul agapei fr?@eti, de la un frumos amvon, un p?rinte
citete ceva dintr-o carte, din care nu Fn@eleg nimic +pentru c? e Fn grecete, dac? e s? m?
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 9/12
restrEng la gl?suire, dar Fn@eleg totul cEnd m? raportez la conte*t, la gestic?, la
metalimba6.
Cam ce se m?nEnc? pe aici) 3ot ce h?r?zete darnica natur?, mai pu@in produse animaliere
i derivate ale acestora. Jn special, legume i fructe proaspete, cultivate la fa@a locului.
4neori pete sau fructe de mare, de obicei la s?rb?tori. &rana este aezat? toat?, dintru
Fnceput, pe Fntinderea mesei. Avem parte de o mEncare principal?, aezat? Fntr-un platoumare, iar Fn 6ur stau laolalt? m?sline 5 de un gust unic, roii, castrave@i, ardei grai sau
lungi, ceap?, pEine de cas?, diferite fructe, ap?, o sticl? de vin +diminea@a. Pe cEt de
pl?cut? e mEncarea, pe atEt e de su"cient? i Fndestul?toare. 3rupul nu este obidit prin
insu"cien@a hranei, cum s-ar crede. 3ocana de vinete, agrementat? cu roii, ceap?, ulei de
m?sline i nu tiu ce mirodenii, care ni s-a pus Fn fa@? de dou? ori, Fn cele cEteva zile de
ad?stat aici, este cea mai bun? pe care am mEncat-o vreodat?. Cine m?nEnc? aa ceva nu
mai poftete c?rnuri de nici un fel.
Momente de socializare
0eirea din trapez? Fi are tElcul ei. CEnd zgomotele tacEmurilor s-au mai linitit, survine
rug?ciunea de mul@umire de la sfErit. #ai FntEi, ies cei GFnal@i, urma@i de monahi, depreo@i i, pe urm?, de pelerinii ce s-au aezat mai FntEi. Numai c? GFnal@ii stau la ieire i
binecuvEnteaz? pe mesenii ce ies din trapez?, Fn semn de pre@uire i smerenie fa@? de
norodul ospe@it. / o onoare s? "i binecuvEntat, la ieire, de stare@ul m?n?stirii, /frem, un
b?trEnel mic de statur?, cu barb? de vechi patriarh, din a c?rui privire r?zbate Fng?duin@?,
hot?rEre, pricepere la oameni i bun? cunoatere a toate cEte sunt.
#omentul urm?tor se desf?oar? Fn pia@eta delimitat? de biseric? i trapez?, dureaz?
cEteva zeci de minute i se constituie Fntr-o ocazie de socializare cu cei din prea6m?. !e
adun? mai multe persoane la un loc, se fac cunotin@e, se Fntind mEini, se recunosc
persoane chiar din zona din care provii, se lanseaz? mici dezbateri ad-hoc, se schimb?opinii, puncte de vedere. Ne Fntre@inem pre@ de cEteva minute cu doi tineri rui, din
#oscova, un student Fn psihologie i un doctorand Fn pedagogie, pro"lat pe educa@ia
copiilor cu nevoi speciale. e spunem de unde suntem 5 din vechea capital? a #oldovei,
cea Fntreag? 5 dar par a nu Fn@elege c? a e*istat aa ceva, continu? s? cread? pe mai
departe c? @inutul cu pricina e un fost teritoriu sovietic, ne l?s?m p?gubai Fn a da
e*plica@ii suplimentare, ce mai conteaz? aici astfel de detalii istorice i geostrategiceH
#onahii nu sunt rup@i de lume. $in unele discu@ii Fmi dau seama c?, privitor la esen@e i ce
este mai relevant, ei sunt la curent cu toate i cu tot. Chiar dac? nu citesc 6urnale, nu au
acces la internet, au o vedere mai bun? asupra evolu@iei lumii i a evenimentelor. Cine
crede c? informa@ia veritabil? e de g?sit pe toate c?r?rile 5 se Fneal?. Chiar dac?
tehnologiile actuale fac aparente minuni +Fn ce privete imediatitatea i ubicuitatea
tirilor, ideile transmise din gur? Fn gur?, din minte c?tre minte, de la su(et la su(et sunt
mai autentice i mai apropiate de realitate. Pentru c? realitatea Fntru care se tr?iete aici
este una a perenit?@ii valorilor, a validit?@ii e*perien@elor de secole, a unei pregustate i
Fnvecinate venicii.
Norodul din curte p?trunde din nou Fn biseric?, este grupat pe na@ii, "ecare grup
bene"ciind de e*plica@ii Fn propria limb? de la c?lug?ri ce provin din @?rile respective i
care de@in o impresionant? e*pertiz? cultural-istoric?. !untem invita@i mai apoi s? ne
Fnchin?m la s"ntele odoare ale bisericii i la icoanele cu statut deosebit. Jn #?n?stirea
Q
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 10/12
atopedi pelerinii pot g?si mai multe icoane considerate f?c?toare de minuni i s"nte
moate precum brEul #aicii $omnului, de culoare neagr?, dou? cruci de la Fmp?ratul
Constantin, f?cute dup? modelul care i s-a ar?tat pe cer, Fnainte de a Fncepe lupta cu
iciniu, capul !fEntului Apostol Andrei, cel FntEi chemat, paharul +Raspis oferit de #anuel
Comneanul-Paleologul, un deget al !fEntului 0oan ;otez?torul, mEna !fEntului %rigorie
$ecapolitul, d?ruit? de doamna #aria, so@ia lui Ierban Cantacuzino. ;iblioteca dinatopedi este cea mai bogat? din !fEntul #unte. Pe lEng? c?r@i teologice sunt si multe
manuscrise de mare valoare istoric? si arheologic? +M9 manuscrise greceti 5 dintre care
cam 6um?tate pe pergament, 1=< cu cEnt?ri bisericeti si o serie de manuscrise Fn limba
slavon?.
Alte secvențe
u?m seama c? sunt mul@i romEni pe aici,
pelerini dar i monahi. A(?m de la un teolog
ieean, absolvent de master, c? Fn prea6ma
m?n?stirii, la cE@iva ilometri, Fn inima
mun@ilor, str?6uiete o chilie romEneasc?, cea a!fEntul 0patie, care @ine, administrativ vorbind,
de atopedi. Chilia dureaz? de prin veacul al
K-lea i a fost locuit? permanent de vie@uitori
romEni. $up? !fEnta iturghie de a doua zi,
pornim la drum, cu rucsacul Fn spate, prin cele
drumuri i poteci, printre arbori i stEnci spre locul cu pricina. Admir?m pe drum
planta@iile de meri, peri, m?slini i ce or mai " fost i nu ne vine s? credem de minunea ce
o vedem: atEta rod bogat Fntr-un @inut atEt de sterp. P?durile Athosului nu sunt atEt de
pitice, cum s-ar crede, ci destul de umbroase cu arbori Fntr-adev?r mediteraneeni, printrecare i chiparoi, dar Fnal@i i destul de stufoi, plini de liane i aduc?tori de r?coare, mai
ales dac? se asociaz? i cu un rEura, cum a fost i Fn cazul nostru. A6ungem la acest schit
care este un fel de ansamblu gospod?resc, cu biserica integrat? Fntre mai multe od?i, de
altfel bine Fntre@inute, ce d? o not? de intimitate i tihn? +de altfel, c?lug?rii erau Fn orele
de linite, de dup? mas?. $up? ce ne Fnchin?m la icoanele din bisericu@?, ne primete i
ne omenete stare@ul acestui aez?mEnt, p?rintele 0gnatie, un tEn?r c?lug?r cu leg?turi
puternice fa@? de 0ai i care nu a p?r?sit !fEntul munte de cel pu@in treisprezece ani. Jn
timp ce pregust?m Fn cerdac ouzo-ul i gustosul rahat tradi@ional, admir?m frumoasa
gr?din? cu vii, roii, castrave@i i alte legume, ivit?, prin rEvna celor cE@iva monahi, Fn
inima p?durii. 3recem Fn revist? fapte, FntEmpl?ri, oameni care sunt sau au trecut pe aici
sau tr?iesc la mare distan@?, Fn @ar?. Jnc? o dat? ne d?m seam? cEt de bine este informat
i ce detalii semni"cative de@ine despre lume, despre sine, despre al@ii. Ne desp?r@im nu
dup? ce ne Fnfrupt?m cu cEte o can? de ap? rece din Gizvorul cu dar, al !fEntului 0patie,
str?6uit de stEnci, arbori i c?lug?ri rug?tori.
!unt pe un vas absurd, un fel de schelet alc?tuit din "are Fntortocheate i ruginite, ce se
confrunt? cu valuri i cu ape. !cripe@i, pErghii i rotative smuncite fac ca main?ria s?
trepideze, s? pluteasc? cEnd la suprafa@?, cEnd pe sub ape. ume mult?, necunoscut?, dar
i un prieten drag, ce se preval? i Fl Fnghit apele. / slab i neputincios, chiar dac? p?rea,
pEn? Fn acel moment, c? tia a Fnota, bravEnd destul de mult. Jl @in sub observa@ie i nu
1<
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 11/12
vreau s? Fl Fnghit? valurile. Poate c? de aceia m? reped, Fl prind, i Fncerc s?-l @in la
suprafa@?, s? Fi dau puteri. / Fntre via@? i moarte, dar nu m? las. Jl Fmbr?@iez i Fncerc s? Fi
dau din ultimele mele for@e. 4rmeaz? un zvEcnet dureros, venit parc? din iadul cel mai
adEnc al chinurilor lumii, pentru c? nu mai realizez dac? el i eu mai suntem Fn via@?H #?
trezesc. Jn semiFntunericul camerei Fmi dau seama c? realitatea e alta i m? bucur nespus
pentru asta. Companionul meu doarme linitit, cu fa@a Fn sus, pe patul de al?turi. !lav?$omnului, nu a fost decEt un vis7 Alunec domol, mai apoi, Fn somnul meu.
Ieșirea
Jntoarcerea se face Fn aceeai bun? ordine i
tocmeal? i pe aceleai c?i ca i venirea. Ji
studiezi pe pelerinii din vapor i Fncerc s?
desluesc ceva semne de primenire. Nu sesizez
aceeai efervescen@? pe care ar " avut-o nite
turiti de rEnd care au bifat Fnc? un punct Fn
palmaresul lor umbl?tor. / o atmosfer? calm?,
interiorizat?, aezat?, uor vibrant?, fapt ce m?duce cu gEndul c? valorile veritabile nu se
adaug? instantaneu i nu se declam? pe fa@?.
Cu siguran@? c? ceea ce s-a FntEmplat cu
"ecare Fn aceste zile se va aeza treptat i va dospi mai mult? vreme pEn? ce fapte i
comportamente individuale vor " reanalizate i trans"gurate de e*perien@a tocmai avut?.
#? uit la companionul meu care are aceeai verv? de a re@ine Fn aparatul de fotogra"at, de
aceast? dat?, 6ocul zglobiu i inteligent al del"nilor ce Fnso@esc de la o vreme nava. 8bserv
la el, Fn plus, c? poart? cu mEndrie centura athonit? i culionul ce tocmai i le-a
achizi@ionat de pe peninsul?. 0ar eu sunt Fnc? tulbur i nu Fndr?znesc s? fac o evaluareH$rept pentru care eu, nevrednicul pelerin, pun punct acestor modeste consemn?ri,
neavEnd altceva a mai ad?uga, deocamdat?.
Pr. Pro*. r. Constantin Cuco
11
8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul
http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 12/12
1