Hare Krishna

10
UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA JUSTINIAN PATRIARHUL” HARE KRISNA STUDENT: PROFESOR: DRAGNEA GEORGIAN PR. PROF. DR. RADU MURESAN

description

uuu

Transcript of Hare Krishna

Page 1: Hare Krishna

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA

“JUSTINIAN PATRIARHUL”

HARE KRISNA

STUDENT: PROFESOR: DRAGNEA GEORGIAN PR. PROF. DR. RADU MURESAN

BUCURESTI,

2012

Page 2: Hare Krishna

ARGUMENT

În contextul unei lumii secularizate bazate pe consum şi unde tehnologia are un rol

bine definit, se constată că într-o Europă tradiţionalistă, de câteva decenii, îşi fac simţite

prezenţa curente religioase de provenienţă orientală, marea majoritate venind pe filieră

americană.

Astfel, apar şi în România de după anul 1989 (scăpată de sub jugul comunist şi pe

fondul unei stări generale de criză spirituală şi vid religios), conducători ai mişcărilor

religioase, ce îşi fac noi adepţi prin diferite mijloace. Găsim aşadar, pe teritoriul ţării noastre,

grupări care practică meditaţia trascedentală, yoga şi cred in reîncarnare.

Tema acestei lucrări este ”Societatea Internaţională pentru Conştiinţa lui Krisna”,

lucrare ce îşi propune să prezinte, atât originea şi cultura, cât şi mijloacele prin care această

grupare îşi răspândeşte ideile. Se cuvine a şti că această grupare îşi desfăşoră activitatea cu

precădere în vestul tării, în oraşe precum Reşiţa, Lugoj, Timişoara, Arad, modul de racolare a

noilor adepţi facându-se prin conferinţe, mass-media şi prin răspândirea de broşuri şi pliante

De asemenea, în cadrul lucrării de faţă îmi propun să menţionez câteva asemănări şi

deosebiri între ortodoxie şi mişcarea neohinduistă “hare krisna” deoarece ambele au un

profund caracter devoţional.

Tratarea acestui subiect constituie o adevărată provocare, cu atât mai mult cu cât

sursele de inspiratie sunt puţine, ”Societatea Internaţională pentru Conştiinţa lui Krisna”

înfiinţându-se abia în 1966.

Aceste informaţii sunt imperios necesare pentru a da un răspuns teologic şi misionar

cât mai adecvat, pentru a contracara pe cât posibil răspândirea învăţăturilor greşite, într-o ţară

majoritar ortodoxă

2

Page 3: Hare Krishna

Apariţia grupări ”Hare Krisna”

Societatea Internaţională pentru Conştiinţa lui Krisna face parte din mişcările

neohinduiste, având un puternic caracter devoţional bazată pe mistica bhakti, cea mai înaltă

învăţătură fiind aceea a iubirii necondiţionate a lui Dumnezeu.

Fondatorul mişcării este Abhay Charan De. Născut la Calcutta în 1896, termină

studiile de engleză, filozofie şi economie în anul 1920, ca în anul 1922 să îl întâlnească pe

maestrul său de mai târziu, Srila Bhaktisiddhanta Sarasvati Gosvami. Este mandatat să

răspândească învăţătura vedică prin diferite mijloace media: radio, televiziune şi reviste. În

anul 1933, după primirea iniţierii formale din partea maestrului este însărcinat să

răspândească şi în Occident principiile lui Krishna. După ce a fondat revista „Back to

Godhead” (1944), în anul 1947 a primit titlul onorific de „ Bhaktivedanta”1

După ce ajunge director a unei intreprinderi industriale, acesta îşi părăseşte familia,

făcându-se pustnic în ţinutul Vrindavan, centrul pentru adorarea lui Krisna. Depune voturile

monahale în anul 1959, ca mai apoi luând hotărârea de a ajunge în Occident, lucru care s-a şi

întâmplat abia în anul 1965.

Ajungând în America, în anul 1966, înfiinţează ISKON la New York, precum şi alte

centre ale adorării lui Krisna în Montreal, San Francisco. Înfiinţează şi un trust de presă

„Bhaktivedanta”, profilat pe tipărirea şi distribuirea cărţilor maestrului.

Mesajul Societăţi pentru Conştiinţa lui Krisna ajunge şi ăn Europa prin intermediul

discipolului său, Samuel Greer, cunoscut mai precis sub numele de călugăr Shivananda

Prabhu. Primi adepţi au fost din rândurile germanilor, primele centre ale noi mişcării luând

fiinţă în oraşele Berlin şi Hamburg, după care au mai fost fondate şi altele. Cel mai important

centru se află in oraşul Heildelberg, sub numele de „Center for Vedic Studies”.2

Această mişcare şi-a găsit adepţii chiar şi în Africa, mai ales la minorităţile indiene

din Kenya

Centrul mondial al mişcării se află în India, la Mayapur. După moartea ultimului

conducător, conducerea mişcării este luată de o comisie special formată încă din anul 1970

Societatea pentru Conştiinţa lui Krisna în România1 Pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, Noile mișcări religioase, p. 1382 Ibidem, p. 139

3

Page 4: Hare Krishna

Datorită liberalizării circulaţiei în Europa şi în lume, românii i-au contact cu diverse

comunităţii religioase formând şi dezvoltând si la noi asemenea comunităţi. Astfel, apar şi în

ţara noastră adepţii ai mişcării Societăţi pentru Conştiinţa lui Krisna, formând grupări cu

preponderent în vestul ţării, în oraşe precum Reşiţa, Arad, Lugoj. Centrul ISKON pentru

Romania își are sediul în Timișoara, iar Oradea a devenit următorul centru al manifestărilor

krisnaite,3

Pentru a disemina în rândul popoulaţiei doctrina în vederea cooptări de noi adepţi,

liderii grupării organizează seminarii, întâlniri şi conferinţe. Iată un anunț elocvent ” Seara

Hare-Krisnha – Miercuri 24 mai, ora 19, la Teatrul de Copii si Tineret Arcadia, sunteți

invitați să participați la o manifestare culturală deosebită, intitulată; Hare-Krisna – experiență

spirituală a Indiei”. Principala sursă de informare cu privire la organizarea conferinţelor

(data, locaţie, agendă) este site-ul www.krishna.ro.4

Crezul adepţilor este acela că scopul societăţii este progamarea sistematică a

cunoaşterii spirituale ţn comunităţile umane în general, şi, în special, educarea oamenilor în

tehnicile vieţii spirituale pentru a controla dezechilibrul valorilor morale şi a atinge adevărata

unitate şi pace în lume.5

Doctrină

Conform cosmologiei hinduse, liderii ISKON susţin că umanitatea trăieşte într-o

perioadă distructivă numită şi kali-yuga. Conform legii cosmologice a lui Brahma, omenirea

trebuie să parcurgă un lung drum, format din patru etape care se manifestă ciclic, kali-yuga

fiind ultima. Această etapă este caracterizată printr-un materialism dominant nemaiexistând

viaţa morală şi iubire între semeni.6

3 Pr. Dr. Ciprian Marius Cloșcă, Ortodoxia și noile mișcări religioase, p. 1424 Ibidem, p. 1435 www.krisna.ro6 Pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, Noile mișcări religioase, p. 140

4

Page 5: Hare Krishna

Dacă în hinduismul clasic, Krisna este doar o reîncarnare a zeului Vishnu, în

concepţia mişcării, Krisna este văzut drept „Dumnezeul personal suprem”.7

Doctrina krishnaită pretinde că se fundamentează pe scrierile vedice, fiind cea mai

sfântă carte din lume., susținând cu tărie că toate religiile din lume își au originea în aceste

“scripturi”.

Prabhupada preia din Bhagavad- Gita (Cântecul celui Fericit) , cele trei mari căi de

mântuire : kharma- marga (calea faptelor), jnana-marga (calea cunoasterii) și bahkti-marga

(calea iubirii devoționale). Acesta spune că omul trăiește o falsă iluzie, deoarece este legat de

materie și rămâne încorsetat în ciclul reîncarnărilor. Scopul final este acela al izbăvirii care se

face prin cunoaștere, iar la cunoaștere se poate ajunge doar prin iubire devoțională. Astfel se

realizează conștiința lui Krishna, fiind singura cale de întrerupere a succesiunii reîncarnărilor

unde sufletul detașat de materie va trăi în vesnică comuniune cu Dumnezeu.8

Practici și învățături specifice comunității Hare Krishna

Adepții mișcării propovăduiesc înființarea castelor pentru Occident după modelul

actual al Indiei și doresc înființarea unei ordinii teocratice, cu administrație de stat legitmată

religios. Ei, deasemenea învață ca femeile sa fie tratate asemeni copiilor, deoarece acestea

sunt profund legate de materie

Pentru a se putea elibera de materie, ISKON a interzis consumarea băuturilor

alcoolice și a drogurilor, precum și consumarea produselor de origine animală. Se recomandă

consumarea de produse vegetale pentru a aputea avea un mai bun control asupra trupului. Se

recomandă de asemenea rugăciunea, cea mai folosită rugăciune fiind “Hare- Krishna”, rostită

de adepții de minim 70 de ori pe zi. O altă caracteristică este aceea a programului strict, 11

ore se lucrează, două ore sunt consacrate rugăciunii, două ore dedicate hranei și doar cinci

ore, odihnei trupului.

Cel care ne descrie cel mai detaliat despre practicile adepților este Serafim Rose, menționând

faptul că regimul strict are grave consecințe asupra trupului și psihicului.9

7 Ibidem, p.1408 Pr. Dr. Ciprian Marius Cloșcă, Ortodoxia și noile mișcări religioase, p. 143 9 Ibidem, p.143

5

Page 6: Hare Krishna

Toate aceste practici se fac pentru perfecționarea vieții spirituale prin controlarea

simțurilor sub atenta observație a maestrului. El este cel care conduce gruparea și cel care dă

mântuirea.

Adepții ISKON pot fii văzuții în marele orașe purtând togii și fiind rasi în cap,

cântând la diferite instrumente vocale și intonând la nesfârșit mantra. Ei distribuie diferite

materiale publicutare conținând diferite pasaje din cartea Bhaganda-Gita și diferite cuvântării

ale liderilor.

Ca oricare miscare orientală, și Hare Krisna își expune ideile vedice cu argumente din

știința modernă pentru a fi crezuți. Un exemplu este descoperirea antiprotonului sau un altul,

descoperirea antimateriei. Prabhupada afirmă că „noțiunea savanților despre antimaterie

trebiue să fie în relație cu antimateria spirituală”. Teologia ortodoxă rezolvă problema

antimateriei prin lumina taborică.10

Îndrumării misionare

După cum remarcă părintele Serafim Rose, semnificația acestei miscării este una

foarte clară, ea constituie înca un “semn al vremii” de care creștinii ar trebui să țină cont. Se

constată, că mulți tinerii în căutarea unui dumnezeu la care să se închine, cad practic în

idolatrie fără a avea nici cea mai mică tulburare.

După cum știm, Biserica este singura păstrătoare a revelației divine și a adevărului

incontestabil. De aceea, se cere cu prisosință o mai intensă activitate a tuturor celor ce

suntem parte a Bisericii, a propovăduirii adevărului pentru ca aceste miscari care sunt străine

culturii noastre să le combatem și să-i întoarcem pe cei rătăciți la credința cea dreaptă.

BIBLIOGRAFIE

10 Pr. Conf. Univ, Dr,Gheorghe Istodor, Fenomenul sectar necreștin, p.459

6

Page 7: Hare Krishna

CĂRȚI DE SPECIALITATE

ACHIMESCU, Niculae, Pr. Prof. Dr., India. Religie și Filozofie, Ed. Tehnopres, 2001

ACHIMESCU, Niculae, Pr. Prof. Dr., Noile mișcări religioase, Ed. Limes, Cluj-Napoca,

2002 CLOȘCĂ, Ciprian Marius, Pr. Dr., Ortodoxia și noile mișcări religioase, Ed Lumen,

Iași, 2009 ISTODOR, Gheorghe,Pr. Conf. Univ. Dr., Fenomenul sectar creștin, Ed.

Dominor, 2009 JURCAN, Emil, Maestrul oriental și duhovnicul creștin, Ed. Reîntregirea,

Alba-Iulia, 2002 ROSE, Serafim, ieromonah, Ortodoxia și religiile viitorului, trad. de

Mihaela Căbăcilă, Ed. Sofia, București, 2007

ARTICOLE MASS-MEDIA

WWW.KRISHNA.RO

7