Harap Alb Caracterizare

4
Ion Creangă a fost un scriitor român, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, considerat a fi unul dintre clasicii ai literaturii române în special datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult, publicat în revista Convorbiri literare, în anul 1877, fiind o specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori simbolice, cu acțiune implicând fabulosu/supranaturalul și suspusă unor stereotipuri, care înfățișează parcugerea drumului maturizării de către erou. Conflictul dintre bine și rău se încheie prin victoria forțelor binelui. Reperele temporale și spațiale sunt vagi, nedeterminate.Sunt prezente clișeele compoziționale, numerele și obiectele magice. În basmul cult, stilul este elaborat, se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale ( concretizat în trecerea probelor) și modificarea statului social al protagonistului ( devine împărat). Titlul basmului povestea lui “Harap-Alb” face referire la drumul spre maturizare a protagonistului, el este numit de către formatorul său pintr-o sintagmă oximoronică “Harap-Alb”: substantivul comun “Harap” desemnează o persoană cu părul și pielea de culoare neagră și se află în contradicție cu epitelul cromatic alb. Tema basmului este lupta binelui împotriva răului, încheiată prin triumful binelui. Concret, eroul parcurge o aventură eroică imaginară, un drum al maturizării, pentru dobândirea unor valori morale și etice.Caracterul de bildungsroman al basmului se realizează atât la nivelul temei, cât și al motivelor narative: superioritatea mezinului, calaătoria, supunerea prin viclesug,muncile,demascarea răufăcătorlui, pedeapsa, căsătoria. Acțiunea basmului implică prezența fabulosului și este supusă unor sterotipuri care înfățișează parcurgerea drumului maturizării de către erou.Acțiunea se desfășoară linear, succesiunea secvențelor este redată cronologic, prin înlănțuire. Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă sunt purtătoare ale unor valori simbolice: binele și răul în diveresele lor ipostaze. Personajele îndeplinesc prin raportare la erou, o serie de funcții ( antagonistul, ajutoarele ,donatorii) fiind individualizate prin atribute exterioare și prin limbaj. Eroul este sprijinit de ajutoare și donatori: ființe cu înușiri supranaturale (Sfânta Duminica), animale fabuloase ( calul năzdrăvan, furnicile, albinele), făpturi himerice( cei 5 tovarăși) sau obiectele miraculoase

description

Basm cult Harap-Alb caracterizarea personajului principal si in relatie cu alte personaje

Transcript of Harap Alb Caracterizare

Ion Creang a fost un scriitor romn, recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, considerat a fi unul dintre clasicii ai literaturii romne n special datorit operei sale autobiograficeAmintiri din copilrie. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang este un basm cult, publicat n revista Convorbiri literare, n anul 1877, fiind o specie narativ ampl, cu numeroase personaje purttoare ale unor valori simbolice, cu aciune implicnd fabulosu/supranaturalul i suspus unor stereotipuri, care nfieaz parcugerea drumului maturizrii de ctre erou. Conflictul dintre bine i ru se ncheie prin victoria forelor binelui. Reperele temporale i spaiale sunt vagi, nedeterminate.Sunt prezente clieele compoziionale, numerele i obiectele magice. n basmul cult, stilul este elaborat, se mbin naraiunea cu dialogul i cu descrierea. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale ( concretizat n trecerea probelor) i modificarea statului social al protagonistului ( devine mprat). Titlul basmului povestea lui Harap-Alb face referire la drumul spre maturizare a protagonistului, el este numit de ctre formatorul su pintr-o sintagm oximoronic Harap-Alb: substantivul comun Harap desemneaz o persoan cu prul i pielea de culoare neagr i se afl n contradicie cu epitelul cromatic alb. Tema basmului este lupta binelui mpotriva rului, ncheiat prin triumful binelui. Concret, eroul parcurge o aventur eroic imaginar, un drum al maturizrii, pentru dobndirea unor valori morale i etice.Caracterul de bildungsroman al basmului se realizeaz att la nivelul temei, ct i al motivelor narative: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug,muncile,demascarea rufctorlui, pedeapsa, cstoria. Aciunea basmului implic prezena fabulosului i este supus unor sterotipuri care nfieaz parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou.Aciunea se desfoar linear, succesiunea secvenelor este redat cronologic, prin nlnuire. Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang sunt purttoare ale unor valori simbolice: binele i rul n diveresele lor ipostaze. Personajele ndeplinesc prin raportare la erou, o serie de funcii ( antagonistul, ajutoarele ,donatorii) fiind individualizate prin atribute exterioare i prin limbaj. Eroul este sprijinit de ajutoare i donatori: fiine cu nuiri supranaturale (Sfnta Duminica), animale fabuloase ( calul nzdrvan, furnicile, albinele), fpturi himerice( cei 5 tovari) sau obiectele miraculoase ( aripile crieselor, apa vie, apa moart) i se confrunt cu personajul antagonist Spnul care are i funcia de trimitor.

Specific basmului cult este modul n care se individualizeaz personajele. Cu excepia eroului, al crui caracter evolueaz pe parcurs, celelalte personaje reprezint tipologii umane reductibile la o trstur dominant. Prin portrele fizice ale celor cinci tovari se ironizeaz defecte umane ( frigurosul, mncciosul) dar aspectul lor grotesc ascunde caliti sufleteti precum buntatea i prietenia. Dintre procedeele de caracterizare indirect se utilizeaz caracterizarea prin fapte,limbaj, relaii cu alte personaje,nume fiul craiului, boboc de felul su n trebi aiestea( caracterizarea direct realizat de narator). Limabjul cuprinde termeni i expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale, ziceri tipice (frecvena proverbelor,zictorilor). Plcerea zicerii, verva, jovialitatea se reflect n mijloacele lingvistice de realizare a umorului, precum: exprimarea mucalit ( s triasc trei zile cu cea de-alaltrieri);porecle i apelative caricaturale ( Buzil, mangosii); caracterizri pitoreti ( portretul lui Geril, Ochil) ; scene comice precum cearta dintre Geril i ceilali, n csua de aram; expresii populare ( D-i cu cinstea s pear ruinea.). Oralitatea stilui se realizeaz prin diferite mijloace, precum: expresii narative tipice ( i atunci, i apoi, n sfrit, dup aceea) ;exprimarea afectiv ( implicarea subiectiv a naratorului ) n propoziii interogative ( C alt, ce pot s zic?) i exclamative ( M rog, foc de ger era: ce s v spun mai mult!) inserarea de fraze ritmate ( portretul lui Ochil ) sau versuri populare ( de-ar ti omul ce-ar pi/ Dinainte s-ar pzi!). Personajul basmului parcurge un drum al iniierii, la finalul cruia trebuie s treac ntr-un plan superior de existen. Conflictul dintre bine i ru se ncheie prin victoria forelor binelui. Statutul inial al personajului este cel de neiniiat. El triete ntr-un orizont al inocenei, justificat de tinereea sa. Dei are caliti umane deosebite , acestea nu sunt actualizate de la nceput ci i le descoper pe parcursul probelor la care este supus. Ceea ce i lipsete tnrului neexperimentat i ceea ce nu se poate cpta dect prin experien, este cunoaterea de oameni, capacitatea de a vedea dincolo de aparena acestora. Inocena i credulitatea nu sunt defecte, ci doar caracteristici ale tnrului neexperimentat. Dovezi ale naivitaii sunt n scena ntlnirii cu Sfnta Duminic, sub chipul unei btrne ceretoare, n alegerea calului nzdrvan, ntlnirea cu Spnul i scena coborrii n fntn. n acest scenariu iniiatic, eroul naiv are de nvat de la mai muli pedagogi pe care i ntlnete la nceputul drumului su: pedagogul bun- Sf Duminic, pedagogul ru-Spnul. Aparaiia acestor iniiatori pune n lumin, pe lng naivitatea personajului, alte trsturi morale latente ale acestuia: buntatea, onestitatea i prietenia, datorit acestor trsturi intervin ajutoarele cu puteri supranaturale. Primele fapte ale feciorului de crai, ntlnirile cu iniiatorii si pun n eviden naivitatea, lipsa de experien,incapacitatea de a distinge adevrul de aparen. Dincolo de spaiul protector al casei printeti, lipsa de maturitate relevat din secvena coborrii n fntn, exprimat n caracterizarea direct a naratorului este sancionat prin pierderea dreptului de a deveni mprat i nsemenele orignii. Astfel personajul devine rob, primete numele de Harap-Alb i este pus n situaia de a trece prin ncercri dificile, probe de iniiere, aadar de maturizare. Dac naivitatea se nscrie n codul ritual, buntatea este calitatea nnscut care provoac transformarea personajului de asemenea milostenia de care d dovad i este rspltit, fiindc btrna l sftuiete cum s i nduplece tatl i ce trebuie s fac mai departe. Drumul iniierii fiului este o cltorie nspre sine, spre a revela calitile latente ale fiinei. Manifestarea lor se produce n traversarea ncercrilor, a probelor la care este supus de Spn i mpratul Ro. n trecerea primelor dou probe, Harap-Alb i demonstreaz curajul i destoinicia, ca i ascultarea fa de Sfnta Duminic, pentru c ea i d obiectele magice i l sftuiete cum s procedeze. Aducerea fetei presupune trecerea altor probe, unde este sprijinit de donatorii pe care i-a ctigat prin generozitate i ndemnare ( ntlnirea cu roiul de albine), buntate i curaj (ntlnirea cu nunta de furnici) i prietenia fa de Geril, Flmnzil, Setil,Ochil i Psri-Li-Lungil. Ultima prob presupune alte serii de probe prin care mpratul Ro tinde s ndeprteze ceata de peitori( casa nroit, ospul, alegerea macului de nisip) precum acelea care o vizeaz direct de fat ( fuga nocturn a fetei transformat n pasre, ghicitul, i proba impus de fat). Pentru erou aducerea fetei este cea mai dificil deoarece pe drum se ndrgostete de ea ns onest i respect jurmntul fcut i nu-i mrturisete adevrata indentitate. Fata cunoate adevrul i l demasc pe Spn, care l acuz pe Harap-Alb c ar fi divulgat secretu i i taie capul, mod prin care l dezleag de jurmnt semn c iniierea este ncheiat. nviat de fat cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal eroul i reintr n posesia paloului i primete recompens pe fata mpratului. Nuna i schimbarea statutului social confirm maturizarea eroului. Trecerea protagonistului prin ncercrile dificile ca i experiena condiiei umilitoare de rob contureaz semnul didactic al basmului care este exprimat de Sfnta Duminic. Dei este un personaj de basm Harap-Alb nu reprezint tipul lui Ft Frumos din basmele populare, cci evoluia sa reflect concepia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fansticului. Protagonistul ntruchipeaz omul ce traverseaz printr-o serie de probe, nva din greeli i progreseaz, se maturizeaz pentru a merita s devin mprat, basmu putnd fi astfel considerat un bildungsroman.