Hans Baldung

2
Hans Baldung (. Ea Hans Baldung, poreclit verde se Grien, 1480, 1484 sau 1485, Schwäbisch Gmünd - 1545, Strasbourg.) - Unul dintre cei mai mari artisti ai așa-numitul verhnegermanskoy școlii, cunoscut ca un pictor, gravor și desenator. Este considerat cel mai talentat student Durer. Venind dintr-o familie avocat educat umanistă. La scurt timp după nașterea lui Hans familie sa mutat la Strasbourg. În 1503 Baldung este deja în studio Dürer din Nuremberg, unde rămâne până 1507 ca un ucenic al marelui artist, Baldung cu Kulmbach și face Sheyfelenom ilustrații proprii pentru o viață. Sa pitoresc autoportret a avut loc în colecția sa de artă publică din Basel, vorbește elocvent de dispoziție independent și îndrăzneț artistului deja în tinerețe. Baldung unul dintre primii pictori fețe deschis cu Reformă. Chiar și în sale mai devreme, mai "catolic" lucrări de multe ori suna note moraliste dure. A lucrat în Breisgau, Elveția și Alsacia. Stabilit de la 1538 la Strasbourg, a fost un pictor tribunal la curtea episcopului. În imagini Baldunga influența în mod semnificativ școală verhnegermanskoy naturaliste, dar în alegerea de subiect și în regimul arătat o imaginație bogată. Cele mai importante dintre lucrările sale sunt considerate picturi sunt în Lichtentaler mănăstire, scris în 1496, iar altarul principal al Catedralei din Freiburg, finalizat în 1516 g.; în partea de mijloc a altarului arată "Nunta a Maicii Domnului"; pe părțile laterale ale executat perfect "Zbor în Egipt", este considerat cel mai bun lucru sa. Pentru o lungă perioadă de timp Baldung atribuie Isenheim altarul, stocate în prezent în Kolmarskom Muzeul Unterlinden. Adevăratul autor al altarului este Matthias Grunewald

description

Arta

Transcript of Hans Baldung

Hans Baldung (. Ea Hans Baldung, poreclit verde se Grien, 1480, 1484 sau 1485, Schwbisch Gmnd - 1545, Strasbourg.) - Unul dintre cei mai mari artisti ai aa-numitul verhnegermanskoy colii, cunoscut ca un pictor, gravor i desenator. Este considerat cel mai talentat student Durer.

Venind dintr-o familie avocat educat umanist. La scurt timp dup naterea lui Hans familie sa mutat la Strasbourg. n 1503 Baldung este deja n studio Drer din Nuremberg, unde rmne pn 1507 ca un ucenic al marelui artist, Baldung cu Kulmbach i face Sheyfelenom ilustraii proprii pentru o via. Sa pitoresc autoportret a avut loc n colecia sa de art public din Basel, vorbete elocvent de dispoziie independent i ndrzne artistului deja n tineree.

Baldung unul dintre primii pictori fee deschis cu Reform. Chiar i n sale mai devreme, mai "catolic" lucrri de multe ori suna note moraliste dure.

A lucrat n Breisgau, Elveia i Alsacia. Stabilit de la 1538 la Strasbourg, a fost un pictor tribunal la curtea episcopului.

n imagini Baldunga influena n mod semnificativ coal verhnegermanskoy naturaliste, dar n alegerea de subiect i n regimul artat o imaginaie bogat.

Cele mai importante dintre lucrrile sale sunt considerate picturi sunt n Lichtentaler mnstire, scris n 1496, iar altarul principal al Catedralei din Freiburg, finalizat n 1516 g.; n partea de mijloc a altarului arat "Nunta a Maicii Domnului"; pe prile laterale ale executat perfect "Zbor n Egipt", este considerat cel mai bun lucru sa.

Pentru o lung perioad de timp Baldung atribuie Isenheim altarul, stocate n prezent n Kolmarskom Muzeul Unterlinden. Adevratul autor al altarului este Matthias Grunewald

Craciun Una dintre cele mai bune lucrri Baldunga - "Crciun" - farmecul inerent de simplitate, fabulos, cu adevrat popular. El este interesat de transferul de contraste de ntuneric i lumin misterios singur gros. Scena sa mutat la un templu prbuete, care a subliniat fisuri descoperite. Printre acest mediu tulbure, rece i neuyutnosti n special perceput acut sensibilitate i dragoste admirand Maria i Iosif vechi. nchidere iconografic scen, mai degrab, la tema "Adoratia copilului." Rare este, de asemenea, imaginea de figuri umane n proporie dreapta cu arhitectura i corpul foarte mici a copilului nou-nscut. Pictura este semnat i datat. Poate c n noua biseric a fost fondat n 1520 n Halle Arhiepiscopul Albrecht de Brandenburg, iar apoi n Aschaffenburg dup lichidare acesteia; deoarece 1814, numrul de reuniunea de la bavarez "Alte Pinakothek".