Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomflnieiHaiduci qi tffIhari : contribulii de mitologie 9iantropologie istoricl / Daniel Dieaconu, Viorel Nicolau,

Alexandru Ioan Ungureanu, Emil Pedemonte Juncdnaru ;

pref.: Lucian Strochi. - Piatra-Neam! : Cetatea Doamnei ;

Floregti : Limes,2013rsBN 97 8-606-643 -07 1-5

I. Dieaconu, DanielII. Nicolau, ViorelIII. Ungureanu, AlexandruIV. Juncinaru, Emil PedemonteV. Strochi, Lucian (Pref.)

e4(4e8)323.269.6

'AtDUCl tt rAt-uARt

' 0oNTR'BUTU DE

MtlOLOqtE St

ANTROPOLOqIEv

ISTORICA

Editura Limes

Ed.itura Cetatea Doavnnei

207-3

t.

il.

il1.

CUPRINS

Prefafi. ...P.5!ntroducere. lstoricul cercetdrii. Tipologiasurselor de informare.... .....'..p. 15Capitolul l- Haiduci sau Tdlhari?! Haiduci gitdlhari..... .....P.271. Cine sunt cei care au devenit haiduci?

Cine a luat calea codrului? Ce i-a mdnatspre haiducie?....... ...............p.39

2. Care sunt cei care trebuie pedepsifi?Gare sunt cei care trebuie jefuili?..... p.42

3. Femeile 9i haiducii. Femeile-haiduci..p. 474. Tridarea. ..p.525. infifigarea....... .........p.556. Ceata gi cipitanul..... .......p. 597. Codrul gi haiducii....... ......p'608. Pedepsele. Temnifa. Poterile.

Moartea.. ...,...........p.679. Poporul gi haiducii. Baladele, legendele 9i

cintecele haiducegti..... ....p'7910. Haiducii gi insugirile lor suprafiregti.

Credinle gi superstilii populare.........p. 85Capitolul ll - Haiducia in Balcani. ..p. 90Capitolul lll - T6lhari 9i haiduci in JirileRomAne pini Ia secolul fanariot. ....p.97Gapitolul lV - Talhari gi haiduci in timpulfanario!i1or....... .........p. 115Capitolul V - Haiduci 9i tdlhari de la ,,Zaverd"la revolufia pagoptisti.. .....'.p. 131

'1. La ,,Zaveti" gi in timPul domniilorpimdntene..... ......P.143

lv.V.

vt.

vil.

ft lt lbr^.* l*t .l H:l;rfn W *6 fi1fi , ob a4pra. l.l,."r.l;itlPl4.d

276 277

oSe cuvine sd spunem cdteva lucruri Si despre autorii acestui

volum. Doctorul in istorie Daniel Dieaconu a realint' singur

sau tn colaborare, n"*"o"e cdrli dedicate linutul Neamtului'

unor minoritdli saa fenomene politico-sociale' intre care

amintim: De la ,aiiii io ldutari lstoria yiganitol din. ldrile

Romdne, Rromii iits';ii it' Ronfinia' ,Abordare istoric'o'

geograJicd. Evreii ii'' rw'hA'vu de Nord de la prinrele asezdri

phnd tn onut tgii,'Cii"17 romfini si strdini la muntele

Ceahliiu (pdr{ile t-iu), Realiatca u7'i 'it Corneliu Zelea

Codreanu, orasul *ti'iiii'e munli: Bicaz 400' Mitologie si

crestinism lu muntlele Ceah.lfr.u etc'; inginerul Viorel Nioolau a

realizat clrcva cdr{i ln colaborare' dir meritul sdu principal

este generozitatea iu ''o" ilustreazir lucrdri Sliiltifice Si.literare

cu imagini, ,arfi ioiiile, FDc-uri'.gravuri' litograwri' toate

*riii"i t r*iaotitui s;ale coleclii ce acoperd mai bine de un

secot de istorie ";;;:;;i;; Hexaidru loan ungureanu' cadru

militar, specialis't tn telecomunica;ii' cqre "a - asigurat

documentarea in arhivele din BucureSti: F-i!-PedemonteJuncdnatu, mastir in istorie' profesor la Liceul Ldzdr

Eileleanu din Niivodari' Nu existd niciun capitol care sd

aparlinit unui singuo autor' S-a lucrat intr-un admirabil spirit de

echipd, fiecare o'to' aducdndu-Si o contribu{ie importantd la

documentarea si rearizarea fiecdrei pagini de manuscris,

,it itiUrut luudrii fiind asigurat de Daniel Dieaconu'

Qrol [r, Lucian Strochi

l4

lntroducere. lstoricul cerceterii. Tipologiasurselor de informare

Demersul nostru publicistic Ai-a dorit si acopere o zondrrrai pu{in ,,bitdtoriti" a istoriografiei romAnegti. Ser;oncentreazi asupra a doud fenomene care se intrepdtrundrle-a lungul istoriei: haiducia gi t6lhiria. Nu ne propunem orlelimitare strictd, nici n-am putea avea prea mulli so(i derzbAndi, dar in lumina unor documente, a unor mSfturii scrise:iau a unor surse orale, incercim sd aflim dacd unii sau alliitlintre protagonigtii cdrlii noastre sunt t0lhari sau haiduci, insir;ei care veli decide sunteli, desigur, dumneavoastrd, cititorii.

O astfel de temd, care si surprindd istoria haiduciei gi at;'ilhdriei in spaliul romdnesc, nu a beneficiat de o cercetare:ir,'rioasi, dupi cum remarca antropologul Toader Nicoard in,rrticolul de deschidere a volumului Haiducie, brigandaj gitlrsciplinare socialdl, deoarece in timpul regimului comunist,rstoriografia nu a acordat o atenlie deosebitd acestor fenomene,r;aci ,,rominul nu fur5, rom6nul nu e ho!"2. Apdrea doar haiduculr;a luptdtor de clasd, luptdtor pentru justilie sociali, o imagine inton cu ceea ce igi doreau mai marii zilei.

lstoriografia a rimas din acest punct de vedere in urmalrteraturii 9i aceasti temd oferi un cdmp larg de cercetare gi.rborddri diverse. Acesta a fost unul dintre motivele care ne-auf.icLrt si ne indreptdm spre aceastd temd. Dar nu mai pulinl;rprtul ci regiunea noastrd, munlii Neam[ului, a adipostit de-alrrngul veacurilor mai multe bande gi cipitani vestili, iar.rrrrintirea lor incd mai stiruie in satele de la poalele CeahlSului.

' I NicoarS, Hoiducie, brigondaj gi disciplinore sociold, in,,Caiete de Antropologiel'.torir:J - haiducie, brigandaj gi disciplinare social5", an lX, nr. L, (16), ian.-iun.2010,t rl Ar cent, Cluj, pp. 3-4llttrh'rn. Sd menliondm insS excelenta

I rl I rrciclopedicS, Bucure5ti, 1969

lucrare lui S.l. G6rleanu, Hoiducie 5i hoiduci,

15

Poveqtile lor le-am auzit de mici 9i, tot micifiind' am participat la

il;;il U teitiu folcloric haiducesc (cu o. b9o.1ta.. tradiJie in

ilr.ili nogtri), incdllAnd .opincile 9i imbrdcAnd ilarii'. cimaqa'

;;;J;, incin6'ano .niriirr, iuand geanta ,'cu unghii" (de-mistre0

;;-;iil;;. bi astaii, in sate, de-Anul Nou' bande alcdtuite de

;;tUJr;i dar qi o" topii 'erg din cass-n casi cu cantece qi

BrrJo" ,dgtenite oin LairAni, lai la Boboteazd' merg la bisericS'

unde mai fac o #J;i pii'"tt blagoslovire de la preot qi

pentru un an ,,haiducii se linigtesc"'Fiind o teme la care istoriografia a rSmas datoare fald

de beletristicd, cele mai importante pentru cercetare au fost

"LrUii" populare, un bogat teTaur.de balade' doine' cAntece'

p"Griji tegenoe. naiou-cii gi faptete lor au intrat 9i in literatura

[rria,-inca -oin prima jumState a veacului al XIX-lea, iar la

;a;;itri veacutui' dej" oLr"nir"r5,,la mod5" nuvelele haiduce$ti.

AmincercatsSilustrdmcaracterelegeneralealefenomenului:cine"rft,tincodri,cineerauceicaretrebuiep"o"piiti, cdpitanu[ .6rt,, femeile-haiduci' infitigarea' armele'

L;;q';b supratiregti, -r"g;t"ir"

!.i1t1e codru' popor 9i haiduci

sau tAlhari, dorind , ,rr,-.,'" ar fi trdsiturile ce diferenliazd pe

tAlharul ordinar de haiduc'Leaginul ,,haiduciei clasice", cY.m se ,exprlma

un

cercetStorcarcadedicatmarepartedinoperasaistoricSacestui fenomen - S'1. GArleanu -, a fost sud-estul Europei 9i

amconsideratfirescsdprezentdmunscurtcapitoldedicatunorru;;;;nte are narouciei in Batcani 9i legSturile lor cu lirileromAne: gaUa Nova., R,1, Hagi Prodan' Nicola Abras' Stoian

lnge sau Gheorghe CArjaliul' -

SecolulalXVll-leaafostprezentatcutilhariigihaiduciisai din larile roman", ,iatand c5 desele rSzboaie 9i navdliri

striine (cazaci, iatrti, polonezi, turci) au adus perioade de

inrtrnifitit" potitica, 'd; lipsd a autoritdlii 9i a proliferat

iair,aiitrr,orcand gi la ridicarea unor haiduci care s6-i apere pe

sirmani de ,trpiit", itteiniloI", dar 9i a pdmAntenilor' La

rdscruce O" u.r!ri,,-in- Trrntilvania, l-au ridicat haiduci in

t6 t7

sprijinul liranilor romdni 9i cel mai prezent in literatura popularia fost Pintea Viteazul, un haiduc ce a ajuns si fie gi istorie gi

legendi deopotrivi.in secolul fanariot, mulli au fost !iranii care au luat calea

codrului, luptdnd dupi puterile lor impotriva unui regimexploatator, cu o fiscalitate excesivi, cu imixtiune striind intreburile interne, cu o implicare masivd a elementului grecesc inadministralie, Ia care s-au addugat indelungatele rdzboaie ruso-;rustro-turce, care au ficut din ldrile rom6ne subiect de disputiirrtre marile imperii, spaliu de manevri gi de rdzboi. ii amintimpe Boghean, Toma Alimog, Bachir, Grozovan, Lipugnean, iarspre 1800, lon Darie Pomohaci, $tefan Bujor, lancu Jianu,Voichila, Vasile cel Mare g.a. Sunt haiducii care au intrat alSturirle vestitul Codreanu in literatura cult5, faptele lor inspir6ndpoeme, nuvele gi chiar romane.

La 1821, haiducii rom0ni, dar gi greci, sArbi sau bulgari,c-au alSturat lui Tudor Vladimirescu: lancu Jianu, Ghitel{aiducul, Gheorghe CArjaliul, lordache Olimpiotul, Hagi Prodansau Stoian lnge. Dupd infrAngerea de la Drdgigani qi aultimelor ramigile eteriste in Moldova, in munli au rimas fogticdpitani de-ai lui Tudor, infrunt6nd pe soldalii turci gi poterilepdmAntene. Dintre marii cdpitani de haiduci de dupi 1821amintim pe lon il Mare, Gheorghe Gheorghelag, Lungu, Tunsugi Grozea, cdrora le-am schilat scurte podrete, insistAnd maimult pe figura legendard a nemleanului lon Pietraru, beneficiindqi de studiile lui Alecu Russo, Wilhelm de Kotzebue gi RaduRosetti.

in cea de-a doua jumitate a secolului al XIX-lea, presaa fost cea care a dat notorietate unor,,bandi!i" ai vremii precumLicinsky, Dragog Costachie, Zdrelea 9i Mirunlelu, Sedecaru,Lache gi Bibeanu. Un alt nemlean, lon Florea, ne apare cahaiduc (gi asta nu numai din patriotism local) la sfdrgit de veac.$i tot din judelul Neam!, la inceputul veacului al XX-lea,Pantelimon Toader a fugit in munli in urma unor nedreptdfi gi,

dupd o scurta gi tumultoasd haiducie, a fost protagonistul unui

proces amplu mediatizat de presa timpului 9i apoi achitat'

Amcontinuatcuprezentareabandelorinterbelice,insistand pe figura foarte cunoscutS in epocS a lui coroi,.alSturi

de alli bandili(sau haiduci) din zona Neamlului, incheind cu

por"rt", bandLi fralilor Balt5. Am alSturat acestui studiu o

antologie (de fapt doir doud piese de teatru popular haiducesc

-,,Banda lui Bujor" 9i ,,Banda lui Jianu").O relativi tixonomie a surselor de informare ar putea

urmdri mai multe direclii:. surse de arhivd;o coleclii de documente;o studii de istoria romAnilor, generale sau

concentrate pe anumite teme sau perioade;

.literaturipopulard,culegeriscriseqimdrturiiorale;

oliteraturdcultSgenerali,undeaflSmqireferirilatema noastrS;

.literaturdcultddesprehaiduci:nuvele,povestiri'romane;

. studii istorice dedicate acesteiteme'Vom incerca sd prezentim sursele de informare folosite,

intocmind in acelaqitimp qi un istoric al cercetirii'CAntecele,

- doinele, baladele, legendele, povegtile

despre haiduci sunt vechi, apirute incS din timpul cat trSiau

haiducii gi se intAmpla ca acegtia sd audd ldutarii cAntAndu-le

faptele proprii sau chiar unii dintre ei iqi fSceau singuri

cantecele, precum lon Pietraru. Ele s-au transmis din generalie

in generalie; erau cantate de lSutari in carciumi, la nunli 9i alte

peiieceri 'ale liranilor 9i ale boierilor. inainte de jumdtatea

veacului al XIX-lea, a inieput opera de culegere a folclorului de

catre cdrturari de seamS ai neamului nostru: Gheorghe Asachi,

Vasile Alecsandri, Alecu Russo, costache Negruzzi sau Mihail

KogSlniceanu. Acegtia au publicat primele balade haiducegti 9i

priilele povestiri despre haiduci, despre cei ai timpului lor

18 19

((irozea, Tunsu, Pietraru), dar gi despre cei de dinainte(()odreanu, Bujor, Toma Alimog). Vasile Alecsandri publica;lima sa baladd culeasd din popor in 1844 9i sub titlul ,,Groza",ur care povestea sfArgitul tragic al haiducului Nicolae Grozea,r;rr Alecu Russo scria despre Pietraru, Bujor sau Grozea.

Mihai Eminescu, G. Dem-Teodorescu, BogdanI 'rrtriceicu-Hasdeu,( )vid Densugianu, I

Nrcolae Densugianu,lirrnion Florea Marian,I lena Niculitd-Voronca, Dimitrie Dan.rrr cules folclor gi inr:;lrtile lor au apdrutlr;rlade, c6ntece gi

Ioqende haiducegti, G.[ )t:m-Teodorescur;ulege cele mai multerlurtre baladele gtiuterluspl"€ haiduci de laurr ldutar ligan, Petreaiiolcanu, iar legendele?r povegtile despreIr;rrduci sunt publicateirr revistele timpului deIrrval{dtori, preoli sautrr;rri culegitori defolclor ca ElenaNrculitS-Voronca,lirrneon Florea Marian,iirnrion TeodorescuKrrrleanu, Artur Gorovei9n

T ffi"ffi.'s U ,ffi m-'[if]:,'fli

Af,f. .:,tf'" Ln N,D" P4** l* 10$3

Spre sfArgitul secolului al XIX-lea, o adeviratS.,,modd" s-

a ndscut: cea a nuvelelor haiducegti, cu mare priza la oamenii

de rind mai mult sau mai pulin qtiutori de carte' Erau

imbogStite cu frumoase ilustratii qi imbinau istoria cu legenda.- N.D Popescu (ndscut ia 1842, mort la 1921) a fost un

functionar al statului care a avut acces la arhive 9i a prezentat

multi: fapte reale, pe lAngi fictiune. A fost un prolific autor de

nuvele istorice, muite dintre ele haiducegti, fiind apreciate qi de

Mihail Sadoveanu, care igi amintea c5 a inceput a citi odatS cu

nuvelele lui N.D. Popescu, incepAnd cu ,,Tunsu' haiducul"'' A'D'

i"nopot, in articolul Noutdliliterare din ,,Vointa Nalionald", an ll,

nr. aso, din l0ctombrie 1995, vedea in aceste nuvele

haiduceqti un stil care lasi de dorit, ,,mai jos decat mediocre,

dar foarte gustate de clasa numeroasa a poporului, dar

necunoscutJOe aqa numita societate cult5"' N'D' Popescu a

scris despre haiduci, dar 9i despre.talhari, autorii unor fapte

groaznice, precum Mihale Buneaa. Pentru N'D' Popescu

haiducii au fost eroi nalionali in timpul fanariolilor sau in.veacul

Je dinainte, dar odatd cu domniile pdmAntene, el considera cd

,,haiducia devine holie, talhSrie, pe care orice bun patriot trebuie

se o combate's. Haiducii sdi sunt luptdtori impotriva fanariotilor

precum tuiu Haioucufli* ipnotrirj triiio,. .'.$t:tu.' BuiorT ori

a grecilor precum CodreanuB sau lancu Jianu'. Trei nuvele au

'M. Sadoreanu , Poezio populord, ed. de P' Ursache, Ed' Junimea' laSi' L981' p' 97avezi pe larg N.D. Popescu, Tdlhdriite lui Mihole Buneo, Ed' Libr' H' Steinberg'

Bucuregti,1894uN.D. popescu , lsprdvile tdlhdreSti ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu 9i lonild

Tunsu,rip, concurenla, BucureSti, 1909, p. 5. constatSm c5 deja autorul ii nume5te

pe cei trei tdlhari, deSi pentru omul din popor au fost haiduci'6N.D. Pop.r., , Miul Hoiducul, o pogind din epoco fanariofilor' Ed' Libr' Ciurcu'

Bragov,1893

'N.D. Pop.r., , Rezboiul dintre haiduci $i rugi, Ed' Libr' Ciurcu, Bra5ov' 1892tN.D.

Popescu , Codreonu Haiducul, Ed. Libr' Ciurcu, Bra5ov, 1882sNuvetele dedicate lui lancu Jianu au cunoscut mai multe edilii din 1868 5i 1869

(c6nd s-au publicat toncu lianul, zapciu de plosd 5i loncu Jianu, cdpiton de hoiducil, ca

apoi in 1873 5i 1881 s5 fie publicate in ,,cSlindariu pentru totri". in 1892 9i 1893 au

20 21

mai fost dedicate lui $tefan Bujor: Boierii haiduci, Bujor haiduculgi MoarTea lui Bujor.

Un alt autor, care a realizat nuvele haiducegti, a fostT.M. Stoenescu, care a scris Corbea. Nuveld originald gi

Dragugin Haiducul, publicate la Editura Ciurcu din Bragov in1892 9i 1893.

l.lghel-Deleanu a scris despre Simion Licinsky, celebrulbandit din Dobrogeato, iar Constantin Prutianu scria in 1895f alharii Tecuciului, Tutovei, Putnei, Bacdutui gi Covurtuiuluill.Panait Macri scria la 1901 despre bandilii Lache gi Bdbeanu,dar 9i despre femeile criminale ale timpului''. lnteresant estefaptul cd fiul sdu, Panait P. Macri, a dus mai departe aceastepreocupare, am aflat o nuveld despre haiducul Bostan, la fel,frumos ilustratd, datAnd din 193313. Trebuie menlionatepovestirile lui Radu Rosetti despre $tefan Bujor gi lon Pietraru,la care a folosit, atAt mirturii orale, cAt gi documente ale;rutorititilor vremii, unele dintre ele publicate fragmentarla gi, delsemenea, multe informalii se afla in monumentala lucrare a luiConstantin Erbiceanu, lstoria Mitropoliei Moldoveigi Sucevei gi;r catedralei mitropolitane din /agl urmatd de o serie de

,rp,irut noi edilii (acestea din urmi le-am consultat noi 9i am folosit gi ilustralii din

" lr,) ,

"'t. lghel-Deleanu, Moorteo bonditutui Simion Licinsky, romon criminol, Ed. Libr. H.

',i r.rrrberg, Bucuregti, 1891'lt l)rutianu, Tdtharii Tecuciului, Tutovei, Putnei, Bacdului 5i Covurluiului, Tip, L

lllr r(lcr, Bucuregti, 1895''l'. Macri, Groaznicii bandifi Loche 5i Bdbeonu, Bucuregti, 1901; ldem, Din fundulrtt nt,lor (inchisoarea de femei de lo PldtdreSti), Bucuregti, 1904''1, 1,. Macri, Boston, haiducul de peste Milcov, Ed. Cultura romAneascd, Bucuregti,lrl I I

'1lr llosetti, Pove$ti moldovenegti, Ed. Viala Rom6neascS, lagi 5i idem, Alte povegtittrtltloveneSti, Ed. Viala Rom6neascS, lagi, L922