Hotărâre 856 2020-

10-14Guvernul României

privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Monitorul Oficial al României nr 945 din 2020-10-14

N O T Ă D E F U N D A M E N T A R Ela Hotărârea Guvernului nr. 856/2020

privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia

pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19

Secţiunea 1 Titlul prezentului act normativ

Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea

măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID - 19

Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea situaţiei actuale

I. Amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel național

Epidemia de COVID 19 provocată de virusul SARS-CoV 2 are câteva caracteristici specifice, care au fost observate și consemnate pe parcursul primelor șase luni de evoluție:

- virusul nu a mai afectat organismul uman anterior;- transmiterea este aerogenă;- rata de contagiozitate este cuprinsă între 2.5-3, în absența

măsurilor de control;- perioada de incubație este între 2 – 14 zile;- nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecție;- nu există tratament specific bolii pe care acest virus o

provoacă;- nu a fost dezvoltat un vaccin pentru imunizarea populației.

Virusul SARS-CoV-2 poate fi transmis cu ușurință de la persoană la persoană. Riscul de infecție depinde foarte mult de răspândirea regională, condițiile de viață si muncă și, de asemenea, de comportamentul individual (respectarea măsurilor de distanțare fizică, de igienă si protecția prin purtarea măștii).Interacțiunea în situații de risc (cum ar fi contactul apropiat pe o perioadă îndelungată) joacă un rol special. În spatii închise acest

1

lucru crește semnificativ riscul de transmisie, chiar dacă este menținută o distanță mai mare de 1,5 m. Dacă nu este menținută o distanța minimă de 1,5 m fără acoperirea gurii și nasului, de ex. atunci când grupuri de oameni stau la o masă sau în adunări mari, există și o creștere a riscului transmiterii în spatii deschise.

În acest context măsurile care și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel mondial sunt cele non-medicale: portul măștii, măsuri de curățenie și dezinfecție, igiena riguroasă a mâinilor, igiena tusei și strănutului, menținerea distanței fizice între indivizi și izolarea persoanelor infectate.

Numărul de cazuri continuă să crească atât la nivel european cat si național. La nivel național, numărul de cazuri confirmate a urmat o tendința de scădere intre sfârșitul lunii aprilie si sfârșitul lunii mai, o creștere accelerată în lunile de vară, urmată de o perioada de platou, in prezent tendința fiind net crescătoare in ultimele doua săptămâni.

La nivel global, până la 11.10.2020 au fost înregistrate 36.941.672 cazuri confirmate de infecție cu virusul SARSCOV2 și 1.068.944 decese. Media zilnică a ultimelor 14 zile este de aproximativ 309.130 cazuri noi de infecție și de aproximativ 5.658 decese.

La nivel european, țările cu rata de incidență mai ridicată decât România sunt: Andorra, Cehia, Belgia, Olanda, Gibraltar, Spania, Franța, Republica Moldova, Islanda, Armenia și Slovacia. În Serbia, Marea Britanie, Finlanda, Cipru și Norvegia sunt înregistrate valori relativ scăzute ale răspândirii infecției cu SARS-CoV-2.

Statele Membre ale Uniunii Europene au introdus treptat măsuri de restricție, inclusiv a celor de circulație.

Virusul se manifestă atât în statele de la granițele României, cât și în statele europene, unde diaspora înregistrează un număr foarte ridicat de cetățeni. Mai mult, statele cu cei mai mulți cetățeni români sunt, în același timp, cele mai afectate din Europa, precum Franța și Spania.

În acest context, conform datelor raportate de European Centre of Disease Prevention and Control (EDCD), România se situează la un nivel relativ redus de răspândire a virusului dar pe un trend ascendent, fapt care reclamă măsurile optime necesare de prevenire a unei evoluții abrupte, dar, în primul rând pentru stabilizarea ratei de răspândire și obținerea unui trend descendent.

2

1-Sep3-Sep

5-Sep7-Sep

9-Sep

11-Sep

13-Sep

15-Sep

17-Sep

19-Sep

21-Sep

23-Sep

25-Sep

27-Sep

29-Sep1-O

ct3-O

ct5-O

ct7-O

ct9-O

ct

11-Oct

0.0050.00

100.00150.00200.00250.00300.00350.00400.00450.00500.00

Evoluția incidenței la 100.000 de locuitori (1 septembrie - 11 octombrie 2020) Sursa:

ECDCCehia Spania Olanda Franța Belgia Marea Britanie Islanda Luxemburg Slovacia România

În România, până la data de 11.10.2020 au fost înregistrate 155.283 cazuri de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 117.942 persoane vindecate și 5.411 persoane decedate, comparativ cu data de 15.09.2020, dată la care erau înregistrate 105.298 cazuri de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 84.357 persoane vindecate și 4.236 persoane decedate. În această perioadă, media zilnică a persoanelor confirmate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 este de 1.892.

Evoluția numărului de cazuri confirmate indică o creștere semnificativă în ultimele 2 săptămâni de la o medie de 1.432 cazuri noi pe zi în perioada 15 - 20 septembrie, la 2.769 cazuri noi pe zi în perioada 05 - 11 octombrie.

3

4

Începând de la mijlocul lunii septembrie, evoluția cazurilor noi confirmate a urmat o rata de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.22), acest curs de evoluție a situației fiind susținuta pe toata perioada 15 septembrie – 11 octombrie. Valoarea maxima a cazurilor nou confirmate a fost raportată în data de 10 octombrie – 3.517 cazuri noi.

În luna septembrie trendul a fost constant, plafonat în jurul unei medii de aproximativ 1.300 cazuri/zi. Această medie nu s-a menținut și în prima jumătate a lunii octombrie, astfel în unele județe capacitățile de spitalizare în secțiile de ATI au fost depășite suprasolicitând și secțiile pentru bolnavii Covid 19.

Totalul cazurilor active (suma cazurilor confirmate în ultimele 14 zile + persoanele internate la data raportării cu mai mult de 14 zile de la data internării) la data de 11.10.2020, este de 31.930 persoane.

În intervalul 15.09-10.10.2020 au fost externați la cerere 6250 pacienți confirmați (în medie 247/zi).

5

Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă, manifestarea epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având și caracter intracomunitar în multe județe ale țării. De asemenea, în săptămâna 28 septembrie - 4 octombrie, 36.8% din totalul cazurilor s-au înregistrat in București, Iași, Bacău, Neamț si Cluj, iar în 28 județe s-a înregistrat un trend ascendent.

De la debutul pandemiei, distribuția la nivel județean a persoanelor confirmate pozitiv este următoarea:

6

II. Intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul

de perturbare a stării de normalitate

În România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul județelor și al municipiului București. Principalele zone cu răspândire intracomunitară sunt în Municipiul București (17,6% din totalul cazurilor active) și județele Iași (6,0% din totalul cazurilor active), Bacău (4,5% din totalul cazurilor active), Cluj (3,8% din totalul cazurilor active) și Prahova (3.7% din totalul cazurilor active).

În prezent, distribuția cazurilor după rata de incidență la 1.000 de locuitori arată că 2223 de localități înregistrează o rată de peste 1 caz/1.000 locuitori.

La nivel național, evaluarea situației are în vedere un nivel de monitorizare (0.5-1 caz/1.000 locuitori), un nivel de atenție (1-3 cazuri/1.000 locuitori) și un nivel de alertă (peste 3 cazuri/1.000 locuitori). În acest moment, 111 localități sunt la nivelul de alertă, evaluările fiind făcute de către direcțiile de sănătate publică județene. În acest context sunt necesare măsuri non-farmaceutice pentru prevenirea răspândirii infecțiilor și evitarea atingerii unui nivel necontrolat al acestora, cu impact direct asupra mortalității înregistrate și a unui aflux de pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din regiune.

Totodată, în data de 11.10.2020, în 12 județe și în Municipiul 7

București se înregistrează o incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile de peste 1,5 cazuri la mia de locuitori comparativ cu data de 15.09.2020 când niciun județ nu depășea acest prag.

Pentru a asigura continuitatea marii majorități a activităților si desfășurarea lor in relativă siguranță, membrii comunităților trebuie să își ajusteze individual nivelul de mobilitate, interacțiune cat si aderenta la măsurile de protecție individuală. Interdependenta acestora este prezentată in matricea de risc. Un comportament individual prudent este recomandat în județele cu o incidență cumulată de sub 50 cazuri/100.000 de locuitori, este necesar în județele cu incidență ce depășește 50 cazuri/ 100.000 locuitori si absolut necesar in județele cu incidență de peste 100 de cazuri/100.000 de locuitori precum și în județele cu vulnerabilitate ridicată. Aceste ajustări individuale sunt esențiale pentru reducerea transmisiei in cadrul comunității, precum si pentru

8

reducerea presiunii pe sistemul de sănătate publică.În absența introducerii unor noi măsuri de restricție este foarte

probabilă continuarea trendului ascendent al numărului de cazuri noi.

Pe teritoriul României, la data de 11 octombrie 2020 în carantină instituționalizată sunt 9 persoane, în carantină la domiciliu sunt 29.536 pentru care se efectuează verificări medicale de specialitate. În ceea ce privește persoanele izolate aflate sub monitorizare medicală, în data de 11.10.2020, în izolare la domiciliu sunt 13.894 persoane, iar alte 8.608 de persoane sunt izolate în unități medicale și locații alternative.

În absența unor măsuri restrictive și din cauza creșterii semnificative a numărului cazurilor nou confirmate, ancheta epidemiologică și depistarea cazurilor index sunt aproape imposibile, iar depistarea contacților cazurilor confirmate nu poate fi efectuată.

În ultima perioadă, s-a observat o transmitere comunitară extinsă, precum și creșterea numărului de zone tip focar prin prisma imposibilității desfășurării anchetelor epidemiologice riguroase, în acest sens putem concluziona faptul că este necesară creșterea nivelului de conformare la măsurile de protecție sanitară de către toate categoriile de populație și restrângerea la minimum a cazurilor persoanelor care neglijează aceste măsuri.

III. Insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspunsÎn prezent, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1014

paturi dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie intensivă, iar numărul de persoane aflate în stare critică (628) reprezintă aproximativ 62% (cu 17% mai mult față de precedenta perioadă de stare de alertă) din totalul capacității de tratament în aceste secții și, de asemenea, aproximativ 2% din totalul cazurilor active (în precedenta analiză acest procent se situa la aproximativ 1%).

În acest moment, capacitatea sistemului sanitar la nivel național depășește 50%, iar la nivel regional și local, punctual în anumite județe, este foarte aproape de capacitatea maximă (ex. București, Argeș, Prahova, Timiș), existând intervale în care aceasta este chiar depășită, fiind necesar transferul pacienților între unitățile spitalicești ale altor județe.

Din analiza efectuată la nivel național a cazurilor rezultă că aproximativ 35% din totalul pacienților internați în ATI sunt ventilați mecanic, acest procent fiind aproximativ constant față de precedenta perioadă de stare de alertă.

În ceea ce privește capacitatea de spitalizare pentru pacienți infectați COVID-19 cu forme asimptomatice, ușoare sau medii,

9

la momentul analizei prezente sunt disponibile 5.164 (38%) locuri din totalul de 13.648 paturi disponibile pe alte secții, cu excepția ATI (conform datelor disponibile în aplicația Alerte.Ms).

În vederea asigurării capacității de răspuns medical la efectele pandemiei cu SARS-CoV-2, una dintre măsurile foarte utile puse în aplicare pe durata stării de urgență / alertă a fost reprezentată de detașarea personalului medico-sanitar în unitățile cu nevoi stringente în asigurarea asistenței specializate. Astfel, în ultima perioadă, pentru compensarea deficitului de personal la nivelul unităților sanitare care îngrijesc bolnavi cu COVID-19 au fost detașați, cu dificultate, un număr insuficient de medici, asistenți medicali și/sau personal auxiliar, din cauza obligației legale de obținere atât a acordului persoanei detașate, cât și a angajatorului.

Necesitatea detașărilor personalului medico-sanitar se justifică în continuare pentru acoperirea nevoilor de îngrijiri specializate necesare pacienților diagnosticați COVID-19, în contextul în care 5.321 cadre medicale au fost infectate de la debutul pandemiei, respectiv suprasolicitarea personalului.

În acest context, creșterea constantă a numărului de cazuri confirmate precum și greutățile întâmpinate în procesul de detașare a personalului medical către unitățile spitalicești cu deficit, a generat un dezechilibru care se reflectă în asigurarea capacității operaționale a sistemului sanitar, existând riscul agravării acestuia.

IV. Densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc

În ceea ce privește numărul localităților cu cel puțin un caz nou depistat în ultimele 14 zile, acesta a crescut constant de la 1.835, în data de 15.09.2020, la 2.223 în data de 10.10.2020 (o creștere cu 17%).

Totodată, în ultimele 14 zile, la nivelul a 33 județe procentul de infectare este de peste 1‰, cu un maxim înregistrat în județul Alba

10

de 2,6 ‰.

11

Distribuția neuniformă a focarelor de infecție, creșterea numărului și dificultatea izolării acestora din cauza nerespectarea măsurilor de protecție individuală, justifică reluarea și reinstituirea unor măsuri restrictive de prevenire și combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 și continuarea monitorizării, respectiv a dimensionării acțiunilor de răspuns prin implicarea activă a tuturor autorităților statului cu atribuții directe sau care asigură funcții de sprijin.

V. Existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvategestionării tipului de risc

Considerentele dezvoltării infrastructurii în vederea răspunsului medical eficient la pacienții infectați COVID-19 sunt evidențiate prin capacitatea de internare a pacienților, capacitatea testării PCR-RT pentru SARS-CoV-2 și capacitatea de carantinare pentru cazurile potențial suspecte.

Capacitatea de testare în România a crescut constant de la debutul pandemiei, ajungând la un total de 2.672.536 teste efectuate până la data analizei, cu un maxim de 30.191 teste efectuate în data de 08.10.2020.

12

Începând cu data de 13 septembrie rata medie de pozitivitate a probelor a urcat rapid de la 6.1% la 9.2% (+50%).

Evoluția ratei medii de pozitivitate a probelor este concordanta cu evoluția mediei cazurilor confirmate.

Pentru extinderea capacității de spitalizare a pacienților confirmați COVID – 19, internați în ATI, a fost necesară operaționalizarea a 4 unități mobile de terapie intensivă cu o capacitate de tratare de 12 pacienți pentru fiecare, în județele Prahova, Timiș și Argeș.

Încă o unitate de terapie intensivă cu o capacitate de tratare de 12 pacienți urmează să fie operaționalizată în cel mai scurt timp.

Concluzii:Având în vedere analiza factorilor de risc prezentată mai sus

putem concluziona că, progresele înregistrate inițial în controlul efectelor pandemiei, pot fi valorificate pentru a preveni un impact negativ major asupra sistemului sanitar, respectiv pentru a evita înscrierea României pe o curbă ascendentă similară altor state europene, numai printr-o serie de măsuri integrate la nivel național menite să limiteze o serie de activități cu risc ridicat în răspândirea virusului.

Având în vedere aspectele prezentate anterior, propunem următoarele:

- Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a transmiterii virusului SARS-CoV-2 atât la nivel local, județean, cât și național, care să permită gestionarea situației la parametri adecvați nivelului de gravitate înregistrat, precum și o reacție rapidă în funcție de evoluția pandemiei.

- Continuarea coordonării integrate și unitare a modului de aplicare pe întreg teritoriul național a măsurilor de limitare, combatere și control al infecției cu virusul SARS-CoV-2.

- Rămâne esențial să se mențină o conștientizare ridicată a populației generale (continuarea campaniei audio-vizuale) cu privire

13

la incertitudinea situației epidemiologice și la importanța continuării respectării stricte a tuturor măsurilor necesare pentru reducerea riscului de transmitere, cum ar fi igiena individuală, utilizarea măștilor și distanțarea fizică.

- Este esențială activitatea preventivă de „depistare a contacților” pentru a identifica timpuriu toate posibilele focare de transmitere și pentru a controla evoluția epidemiei, astfel menținând funcționarea sistemului de sănătate publică la un nivel ridicat. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru controlul transmiterii și pentru identificarea rapidă a unor focare epidemice.

- Introducerea unor criterii privind restricționarea/suspendarea activității în cadrul evenimentelor publice si private în interiorul unor spatii publice închise și deschise, operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor, dar și în cadrul spațiilor destinate cazării elevilor sau studenților.

11. Acte comunitare în cauză

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Schimbări preconizate

În contextul situației prezentate mai sus, a fost elaborat prezentul act normativ privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin prezentul act normativ se propune:- prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe întreg teritoriul

țării, începând cu data de 15 octombrie 2020;- instituirea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, a

condițiilor concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și a instituțiilor și autorităților publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă, grupate în trei categorii, în anexele nr. 1 – 3 ale prezentului act normativ, astfel:

a) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns;b) măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților;c) măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc.

- faptul că, în aplicarea dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.20/2020, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul

14

Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii și combaterii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național;

- faptul că regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1 - 3 este stabilit la art. 64 - 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare;

- menținerea aplicabilității actelor emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în măsura în care prin prezenta hotărâre nu se dispune altfel.

Precizăm faptul că măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă prevăzute în anexele nr. 1 - 3 la proiectul hotărârii, sunt pe fond similare cu cele în vigoare la data de 15 septembrie 2020, cuprinse în anexele nr. 1 - 3 la Hotărârea

15

Guvernului nr. 782/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Acestea includ măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, respectiv măsurile non-medicale care și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel mondial, cum sunt portul măștii și reducerea interacțiunii fizice între persoane, care să fie aplicate în special în zonele cu aglomerări de persoane.

Astfel, în cadrul măsurilor pentru asigurarea rezilienței comunităților în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spaţiile publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale și în proximitatea instituțiilor de învățământ până la o distanță de 50 m de intrarea în perimetrul școlii în județele/localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

De asemenea, ca măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise, în județele/localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

Administratorii/Proprietarii spaţiilor publice deschise susmenționate, vor afişa la loc vizibil informaţii privind obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile respective, la solicitarea comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

În cadrul măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori.

16

De asemenea, la nivelul județelor/localităților unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.

Totodată, se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spaţii închise cum ar fi, fără a se limita la acestea saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

Mai mult, se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spaţii deschise cum ar fi, fără a se limita la acestea saloane, cămine culturale, restaurante, terase, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

În cadrul excepțiilor de la intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost incluse și persoanele care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, precum și persoanele returnate în baza acordurilor de readmisie.

În ceea ce privește activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precizăm faptul că aceasta este permisă, fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spaţiului și în intervalul orar 06.00 – 23.00, în judeţele/localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, și fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spaţiului și în intervalul orar 06.00 – 23.00, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a

17

cazurilor din judeţ/localitate, este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. În situația în care se depășește incidența de 3/1.000 de locuitori activitatea operatorilor economici va fi interzisă.

De asemenea, acest mecanism va funcționa și în ceea ce privește activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare. Astfel, este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spaţiului, și în intervalul orar 06.00 – 23.00 în judeţele/localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, și fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spaţiului și în intervalul orar 06.00 – 23.00, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. În situația în care se depășește incidența de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14 zile activitatea este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități în județele/localitățile respective.

Au fost eliminate reglementările referitoare la accesul pe plajele amenajate și/sau neamenajate având în vedere încheierea sezonului estival.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc va fi permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spaţiului în judeţele/localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. În situația în care se depășește incidența de 3/1.000 de locuitori activitatea va fi interzisă.

Utilizând experiența organizării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 27 septembrie 2020, respectiv din data de 11 octombrie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19 sunt propuse aceleași măsuri de protecție sanitară necesare a fi luate pe perioada campaniei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 (care debutează începând cu data de 6 noiembrie 2020).

Elementele de noutate aduse în contextul actual al pandemiei și care privesc campania electorală a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 constau în:

- limitarea numărului participanţilor la maximum 20, în cazul evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfăşurate în spaţiu închis şi a duratei acestora la maximum două ore (în perioada campaniei

18

electorale a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale numărul participanților a fost stabilit la maximum 50);

- limitarea numărului participanţilor la maximum 50, delimitarea prin semne vizibile a perimetrului şi asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfăşurate în aer liber (în perioada campaniei electorale a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale numărul participanților a fost stabilit la maximum 100).

Se instituie obligația analizării modului de desfășurarea a activității și organizării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru toate instituțiile și operatorii economici publici sau privați, cu precizarea că, în situația în care nu se poate desfășura activitatea de către salariat în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu și în vederea evitării aglomerării transportului public, instituțiile și operatorii economici publici și privați, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin 1 oră.

Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se va realiza în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se vor aplica pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

Mai mult, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor calcula zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile și vor prezint comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite prin prezenta hotărâre a Guvernului.

Calculul zilnic susmenționat se realizează prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean /al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora.16.00. Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale judeţene

19

este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate.

La stabilirea incidenței la 1000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale, inclusiv căminele internatele și spitalele, întrucât la stabilirea incidenței este importantă răspândirea comunitară și nu răspândirea care poate fi cauzată doar de o persoană din interiorul unui centru/cămin/internat/spital, și care poate reprezenta un singur caz.

3. Alte informaţii

Evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuţi la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, indică necesitatea menţinerii unui răspuns amplificat la situaţia de urgenţă determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul României la data de 11.10.2020”, întocmit la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei.

Secţiunea a 3-aImpactul socioeconomic al prezentului act normativ

1.Impactul macroeconomic Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2.Impactul asupra mediului de afaceri

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

21. Impactul asupra sarcinilor administrative

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

22.Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impactul social Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Impactul asupra mediului Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informaţii Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secţiunea a 4-a

20

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -Indicatori Anul

curent

Următorii 4 aniMedia pe 5 ani

2020 2021 2022 2023 20241. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1.

Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care:a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venitb) bugete locale: (i) impozit pe profitc) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări

- - - - - -

2.

Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus din care:

- - - - - -

a) buget de stat, din acesta: a) buget de stat, din acesta:(i) cheltuieli de personal(ii) bunuri şi servicii

- - - - - -

b) bugete locale:(i) cheltuieli de personal(ii) bunuri şi servicii

- - - - - -

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:(i) cheltuieli de personal(ii) bunuri şi servicii

- - - - - -

3.Impact financiar, plus/minus din care:

- - - - - -

21

buget de stat - - - - - -bugete locale - - - - - -

4.

Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilorbugetare

- - - - - -

5.Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

- - - - - -

6.

Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

- - - - - -

7. Alte informaţiiProiectul de act normativ nu are impact direct asupra bugetului general consolidat.

Secţiunea a 5-a Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

b) ordine ale miniștrilor de resort pentru stabilirea condițiilor în care se pot desfășura activitățile permise (care vizează modificări și/sau completări ale celor în vigoare, precum și stabilirea unor noi reglementări în materie).

1¹. Compatibilitatea Prezentul act normativ nu se referă la acest 22

prezentului act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice.

subiect.

2. Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care prezentul act normativ

Nu se impune consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor menționate în anexa nr. 1-3 a prezentului act

23

are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

normativ sunt corelate cu legislația în vigoare.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către:a) Consiliul Legislativb) Consiliul Suprem de Apărare a Ţăriic) Consiliul Economic şi Sociald) Consiliul Concurenţeie) Curtea de Conturi

Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr.1036/2020

6. Alte informaţii Proiectul de act normativ ține seama de măsurile adoptate prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 49/2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Secţiunea a 7-aActivităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului

act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ

Proiectul de act normativ se încadrează în prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.

2. Informarea societăţii civile

24

cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente2. Alte informaţii

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19.

Ministrul afacerilor interne

Ion Marcel Vela

Ministrul sănătății

Nelu Tătaru

Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor

Lucian Nicolae Bode

Ministrul muncii șiprotecției sociale

Victoria Violeta Alexandru

25

Ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri

Virgil-Daniel Popescu

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltăriiși administrației

Ion Ștefan

Ministrul mediului, apelor și pădurilor

Costel Alexe

Ministrul tineretului și sportului

Marian Ionuț Stroe

Ministrul culturii

Bogdan Gheorghiu

Ministrul educației și cercetării

Cristina Monica Anisie

Ministrul afacerilor externe

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Nechita-Adrian Oros

Secretariatul de Stat pentru CulteSecretar de stat

Victor Opaschi

Președintele Autorității Electorale Permanente

Constantin-Florin Mitulețu-Buică

26