DE DRAGOBETE , IUBEŞTE ROMÂNEŞTE !!!

COLEGIUL TEHNIC

,,Iuliu Maniu”

CAREI

TITLUL ACTIVITĂŢII:

“DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE ”

DATA: 24 Februarie 2012

ORGANIZATORI:

Consilier educativ: Prof. Elena Coşarcă

Consilier şcolar: Prof. Daniela Pridea

Consiliul elevilor CTIM

Tradiţie romănească

OBIECTIVE GENERALE:• cunoaşterea unor elemente de cultură şi civilizaţie tradiţională

OBIECTIVE SPECIFICE:• Familiarizarea elevilor cu realităţi culturale de tradiţie românească• Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare• Îmbunătăţirea comunicării la nivel interpersonal • Creerea unei atmosfere de socializare a elevilor din şcoală

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:• O1.sa cunoască data aniversaraăa sărbătorii• O2. să cunoască semnificaţia acesteia• O3. să îşi însuşească semnificaţiile mitice sau religioase;

Desfăşurarea activităţii:

În decursul zilei, membrii Consiliului elevilor, împreună cu coordonatorii

acestuia, (C.E. ; P.D.) s-au întâlnit pentru a dezbate semnificaţia zilei de DRAGOBETE.

În faţa sălii festive a liceului, a fost amplasat un panou în culorile roşu şi alb, culori

specifice acestei zile, şi totodată specifice colegiului nostru, unde elevii, au putut să îşi afişeze

creaţiile: poezii, citate, versuri, desene, mesaje,etc.

Elevii CTIM, au demonstrat un interes deosebit pentru iniţiativa noastră, fapt care

ne bucură deosebit.

În incheierea activităţii, s-au adunat materialele realizatepe parcursul zilei şi s-a

realizat o prezentare PPT.

Semnificaţia zilei

• Prilej de bucurie si bunăstare, Dragobetele reprezintă una dintre cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale poporului român. Păcat însă că foarte mulţi i-au uitat semnificaţia şi au substituit-o cu sarbatoarea vecinilor noştri occidentali, aceea a sf-ului Valentin, ce nu are nici o înrudire cu mitologia populară română. Românii care cunosc legenda lui Dragobete o celebrează pe 24 februarie a fiecărei primăveri.

• 24 februarie însemnă pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

• Se spune că dacă în această zi plouă, primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă. • Cine aude pupăza în această zi va fi harnic tot anul. • În această zi nu se ţese, nu se cârpeşte, nu se lucrează la câmp sau în fierărie. În schimb, se face curăţenie

generală în casă, pentru ca tot ce va urma să fie cu spor. • De asemenea, dat fiind faptul că originile tradiţiei se regăsesc în ciclul naturii, în această zi nu se sacrifică

păsări sau animale• Se spune că fata şi băiatul care ies împreună în această zi şi nu se sărută, în acel an nu se vor mai iubi.

• Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt "Ioan Dragobete", "Drăgostiţele", "Sântion de primăvară", dar şi "Dragomiru-Florea" sau "Granguru".

• Iubirea este la ea acasa! Sa fim mandri ca avem o zi a noastra, a romanilor in care sa ne sarbatorim iubirea.

Despre DRAGOBETE

• Dragobetele este sărbătoarea nunţii cosmice, ziua în care Baba Iarna îşi pierde din putere, învinsă de trănicia iubirii lui Dragobete pentru frumoasa lui soaţa, Florica, floarea florilor cu plete aurii ca razele soarelui de primăvară.

• Fiu al Babei Dochia, Dragobetele este sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii.

• Dragobetele, este numit si Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor

• Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic.

• Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.

• Dragobetele este o sărbătoare din timpul dacilor, o sărbătoare mai veche decât Sf. Valentin .

Dragobetele sărută fetele• Se spunea că cine participă la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că

dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.• Îmbrăcaţi de sărbătoare, pe vremuri, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi

lunci, flori de primăvară. Fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un baiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata iî plăcea, il săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregătesc pentru toamnă. De aici şi celebra zicală "Dragobetele sărută fetele!", mult îndrăgită de fetele nerăbdătoare, ce purtau în suflet speranţa primirii a cât mai multor sărutari, ce erau menite să le aducă acestora dragoste pe deplin în viitor.

• Fetele mari strângeau de cu seară ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

• Flăcăii strânşi în cete sau mulţimile de fete obişnuiau ca, în ziua de Dragobete, să îşi cresteze braţul în formă de cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, respectiv surori de cruce.

• Tradiţia mai spune că, în această zi, când biserica creştină sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan, oamenii îşi întrerupeau toate muncile, curăţându-şi şi aranjandu-şi însă casa, pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci însoţit de aşa-numitele zâne Dragostele, ce le şopteau vorbe de amor îndrăgostiţilor.

• Fiecare avea grijă ca această zi să nu îi prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete.

• Oamenii mai în vârstă în această zi, trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. • În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.• Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul.

• O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

IMAGINI DIN TIMPUL ACTIVITĂŢII

Prezentare realizată de membrii Consiliului elevilor CTIM Carei

Coordonatori: Consilier educativ , Prof . Elena Coşarcă Consilier şcolar , Prof. Psiholog Daniela Pridea

Responsabil Consiliul Elevilor, Alina Dobra (cls. A XI-a C)

CAREI, 24.02.2012