1

UE

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din ____________________________________

Chișinău

pentru aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși

organici volatili (COV) rezultați din depozitarea și din distribuția benzinei

de la terminale la stațiile de alimentare cu produse petroliere

În conformitate cu art. 87 lit. (b) și (f) din capitolul 16 ”Mediul înconjurător”

și art. 92 din capitolul 17 ”Politici climatice”, titlul IV, din Acordul de Asociere

dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte,

ratificat prin Legea nr. 112 din 2 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2014, nr.185-199, art. 442), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Prezenta hotărîre transpune Directiva 1994/63/CE a Parlamentului European

și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși

organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția

acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților publicată în Jurnalul

Oficial al Comunităţilor Europene L365 din 31 decembrie 1994.

1. Se aprobă Regulamentul privind controlul emisiilor de compuși organici

volatili (COV) rezultați din depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la

stațiile de alimentare cu produse petroliere (se anexează).

2. Monitorizarea executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, iar controlul tehnic se efectuează de

către Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării.

Prim-ministru Ion CHICU

2

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale

şi mediului Ion PERJU

Ministrul economiei

și infrastructurii Anatol USATÎI

3

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr._____ din __________

REGULAMENTUL

privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din

depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la stațiile de

alimentare cu produse petroliere

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIILE DE APLICARE

1. Regulamentul privind controlul emisiilor de compuși organici volatili

(COV) rezultați din depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la stațiile de

alimentare cu produse petroliere (în continuare − Regulament) se aplică procedeelor,

instalațiilor, vehiculelor și navelor utilizate pentru depozitarea,

încărcarea/descărcarea și transportarea benzinei de la un terminal la altul sau de la

un terminal la o stație de alimentare cu produse petroliere în scopul limitării

emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi ca urmare a executării acestor

operaţiuni.

2. În sensul Regulamentului, se definesc următoarele noţiuni principale:

benzină - orice derivat din ţiţei, cu sau fără aditivi, având o presiune de vapori

Reid mai mare sau egală cu 27,6 kPa, şi care este destinat utilizării drept carburant

pentru motoarele vehiculelor, cu excepţia gazelor petroliere lichefiate-GPL.

braț articulat – orice element constructiv de la un terminal prin intermediul

căruia carburanții pot fi încărcați în cîte o singură autocisternă odată.

cantitate totală tranzitată – cea mai mare cantitate anuală totală de benzină

încărcată de la o instalație de încărcare a unui terminal sau a unei stații de produse

petroliere în containere mobile sau descărcată din containere mobile în instalațiile de

depozitare la stațiile de produse petroliere, în ultimii trei ani.

compuşi organici volatili (COV) - orice compus organic, precum și fracțiunea

de creozot, având o presiune de vapori de minimum 0,01 kPa la temperatura de

293,15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiții speciale de utilizare.

container mobil – orice rezervor transportat pe cale rutieră, feroviară sau

navigabilă, utilizat pentru transportarea benzinei de la un terminal la altul sau de la

un terminal la o stație de alimentare cu produse petroliere.

instalație de depozitare – orice rezervor staționar de la un terminal sau la o

stație de alimentare cu produse petroliere utilizat pentru depozitarea benzinei,.

instalaţie de încărcare – orice echipament tehnic de la un terminal care este

utilizat pentru încărcarea benzinei în containerele mobile. Instalațiile de încărcare a

cisternelor auto conțin unul sau mai multe brațe articulate.

stocare intermediară a vaporilor – depozitarea intermediară a vaporilor în

rezervorul cu capac fix al unui terminal, în vederea transferului ulterior către un alt

terminal în scopul recuperării. În înțelesul prezentului Regulament, transferul

vaporilor între două instalații de depozitare ale aceluiași terminal nu va fi

considerată stocare intermediară a vaporilor.

4

terminal – orice instalație care este utilizată pentru depozitarea și încărcarea

benzinei în autocisterne, vagoane-cisternă sau nave, inclusiv instalațiile de

depozitare din locul de amplasare a echipamentului.

unitate de recuperare a vaporilor – echipament de recuperare a benzinei din

vapori inclusiv orice sisteme de rezervoare-tampon la un terminal, prin care vaporii

rezultați din evaporarea benzinei sunt captați, condensați și recuperați în stare

lichidă.

vapori – orice compus gazos care se evaporă din benzină.

II.CERINŢE PRIVIND INSTALAȚIILE DE DEPOZITARE LA

TERMINALE

3. Instalațiile de depozitare din terminale se proiectează și se exploatează în

conformitate cu următoarele cerințe tehnice:

1) Peretele exterior și capacul rezervoarelor supraterane trebuie să fie vopsite

într-o culoare cu un indice total de reflectare a căldurii de cel puțin 70 %.

2) Rezervoarele cu capac plutitor extern trebuie să fie echipate cu

dispozitiv de etanșare primară, care să acopere spațiul circular dintre peretele

rezervorului și marginea exterioară a capacului plutitor și cu un dispozitiv de

etanșare secundară montat deasupra celui primar.

3) Dispozitivele de etanșare trebuie să fie astfel proiectate încît să asigure

un grad de reținere a vaporilor de cel puțin 95 % din gradul de reținere realizat de un

rezervor comparabil cu capac fix, fără dispozitive de reținere a vaporilor (rezervor

cu capac fix care are doar o supapă de vacuum/reductoare de presiune).

4) Rezervoarele de depozitare cu capac fix trebuie să fie echipate cu supape

de suprapresiune și valve de joasă presiune pentru a preveni deteriorarea

rezervoarelor.

4. Toate instalațiile noi de depozitare din terminale trebuie să fie :

1) rezervoare cu capac fix, conectate la o unitate de recuperare a vaporilor,

în conformitate cu prevederile cap. III

sau 2) rezervoare cu capac plutitor, extern sau intern echipate cu dispozitive de

etanșare primară și secundară, menționate la pct. 3. 2)-3).

5. Rezervoarele cu capac fix existente trebuie să îndeplinescă una dintre

următoarele condiții:

1) să fie conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, în conformitate cu

prevederile cap. III

sau 2) să aibă un capac plutitor intern prevăzut cu un dispozitiv de etanșare

primară care trebuie proiectat astfel încît să asigure un grad de reținere a vaporilor de

cel puțin 90 % comparativ cu un rezervor cu capac fix, fără dispozitive de reținere a

vaporilor.

6. Cerințele privind dispozitivele de reținere a vaporilor nu se aplică

rezervoarelor cu capac fix din terminale, la care este permisă acumularea

intermediară a vaporilor.

5

III. CERINŢE PRIVIND INSTALAȚIILE DE ÎNCĂRCARE ȘI

DESCĂRCARE A CONTAINERELOR MOBILE LA TERMINALE

7. Echipamentele de încărcare și descărcare a benzinei în/din containerele

mobile la terminale sunt proiectate și exploatate în conformitate cu următoarele

cerințe tehnice:

1) Vaporii generați în timpul operațiunii de încărcare cu benzină a unui

container mobil trebuie să fie reîntorși printr-o conductă de legătură etanșă la o

unitate de recuperare a vaporilor pentru regenerare la terminal. Această dispoziție nu

se aplică autocisternelor cu încărcare prin partea superioară atîta timp cît acest sistem

de încărcare este permis.

2) La terminalele la care se realizează încărcarea benzinei în nave fluviale,

unitatea de recuperare a vaporilor poate fi înlocuită cu una de incinerare, în cazul în

care recuperarea vaporilor este nesigură sau imposibilă din punct de vedere tehnic

datorită volumului de vapori generați. Unitatea de incinerare a vaporilor îndeplinește

cerințele impuse unității de recuperare a vaporilor, referitoare la emisiile atmosferice

generate.

3) La terminalele care realizează o cantitate totală tranzitată mai mică de 25

000 tone/an, recuperarea imediată a vaporilor poate fi înlocuită cu depozitarea

intermediară a acestora la terminal.

8. Toate terminalele dotate cu instalații de încărcare pentru cisternele auto

trebuie să fie echipate cu cel puțin un braț articulat, care să îndeplinească

specificațiile echipamentului de încărcare prin partea inferioară, stabilite în Anexa

nr.1.

9. În cazul apariției unor pierderi de vapori, operațiunile de încărcare

efectuate cu brațul articulat trebuie să fie întrerupte.

10. Brațul articulat este prevăzut cu echipamente care să permită operațiunile

de întrerupere.

11. În condițiile în care încărcarea are loc prin partea superioară a

containerelor mobile, ieșirea brațului articulat de încărcare este menținută cît mai

aproape de partea inferioară a containerului mobil, pentru a evita stropirea în timpul

operațiunilor de încărcare.

12. Prevederile punctelor 7-11 nu se aplică terminalelor existente care

tranzitează o cantitate totală de benzină mai mică de 10 000 tone/an.

IV.CERINŢE PRIVIND CONTAINERELE MOBILE

13. Containerele mobile sunt proiectate și exploatate în așa mod ca să se

asigure:

1) Reținerea vaporilor remanenți în container după descărcarea benzinei.

2) Captarea și reținerea vaporilor de retur proveniți de la instalațiile de

depozitare din stațiile de benzină sau din terminale. În cazul vagoanelor - cisternă,

această cerință se aplică numai dacă acestea aprovizionează stații de benzină sau

terminale unde se realizează depozitarea intermediară a vaporilor.

3) Reținerea în container a vaporilor menționați la sbp.1) și 2) pînă cînd are

loc o nouă operațiune de reîncărcare la un terminal, în cazul în care aceștia nu au

fost evacuați prin supape reductoare de presiune.

6

14. Dacă după descărcarea benzinei, containerul mobil este prevăzut pentru

alt produs decît benzină, și nu este posibilă recuperarea sau depozitarea intermediară

a vaporilor, aerisirea containerului trebuie să fie efectuată doar în zone în care

emisiile nu afectează sănătatea populației și mediul.

15. Agenția pentru Supravegherea Tehnică verifică, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de

întreprinzător, etanșeitatea la vapori printr-un test de presiune și inspectează periodic

supapele de vid/de presiune ale tuturor containerelor mobile pentru verificarea

funcționării lor corecte în conformitate cu Anexa nr. 1.

16. Prevederile pct. 13 nu se aplică în cazul pierderilor de vapori rezultați

din operațiunile de măsurare a nivelului prin utilizarea tijelor de nivel la:

a) containere mobile existente;

b) containere mobile noi care intră în exploatare în timp de trei ani de la

data intrării în vigoare a prezentei hotărîri.

V. MĂSURAREA EMISIILOR DE COMPUȘI ORGANICI VOLATILI ÎN

ATMOSFERĂ

17. Proprietarii sau administratorii terminalelor petroliere sunt obligați să

măsoare trimestrial emisiile totale de compuși organici volatili în atmosferă

rezultate în cursul operațiunilor de depozitare și de încărcare/descărcare a benzinei

în/din containere mobile la terminalele dotate cu unități de recuperare a vaporilor.

18. Măsurarea emisiilor de compuși organici volatili în atmosferă din

unitățile de recuperare a vaporilor de benzină la terminale se efectuează în condițiile

în care starea tehnică a instalațiilor, echipamentelor și dispozitivelor este

corespunzătoare funcționării în condiții de siguranță, nu prezintă disfuncționalități și

neetanșeități, în conformitate cu prevederile Legii nr. 116/2012 privind securitatea

industrială a obiectelor industriale periculoase.

19. Concentrația medie a vaporilor evacuați de la recuperarea vaporilor, cu aplicarea corecției necesare pentru diluția produsă, nu trebuie să depășească 35

g/normal metru cub (Nm3) pentru fiecare oră.

20. Măsurătorile sunt efectuate trimestrial pe parcursul unei zile de lucru

complete (minimum șapte ore), în condiții normale de operare. Procesele de

măsurare pot fi continue sau discontinue.

21. În cazul utilizării proceselor de măsurare discontinue, sunt efectuate cel

puțin 4 măsurători pe oră, în condiții normale de operare.

22. Măsurătorile se efectuează pe fluxul evacuat în atmosferă din unitățile

de recuperare a vaporilor iar punctul de măsurare se situează la o distanță egală cu cel

puțin două diametre ale traseului de evacuare, înainte de deschiderea acestuia în

atmosferă.

23. Echipamentul utilizat pentru măsurarea emisiilor de compuși organici

volatili reprezintă analizatoare corespunzătoare, capabile să măsoare concentrații de

cel puțin 3 g/Nm3, să aibă o precizie de cel puțin 95 % din valoarea măsurată.

24. Eroarea totală de măsurare datorată echipamentului folosit, gazului de

etalonare și procedurii utilizate nu depășește 10 % din valoarea măsurată.

25. Măsurarea emisiilor de compuși organici volatili se efectuează conform uneia dintre metodele prevăzute de standardele SR EN ISO 16017-1 "Aer de

interior, aer înconjurător și atmosfera locului de muncă. Prelevarea și analiza compușilor organici volatili prin tub de absorbție/desorbție termică/cromatografie în

7

fază gazoasă pe capilară. Partea 1: Prelevare prin pompare", SR EN ISO 16017-2 "Aer de interior, aer înconjurător și atmosfera locului de muncă. Prelevarea și

analiza compușilor organici volatili prin tub de absorbție/desorbție termică/cromatografie în fază gazoasă pe capilară. Partea 2: Prelevare prin

difuziune" sau SM CEN/TS 13649:2017 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice a compuşilor organici gazoşi individuali. Metoda de prelevare

a probelor prin adsorbţie, urmată de extracţie cu solvent sau desorbţie termică de către un Laborator acreditat.

26. Proprietarii sau administratorii terminalelor petroliere efectuează măsurările prin contractarea unui laborator acreditat în domeniu sau utilizînd

echipamentul propriu, care corespunde cerințelor pct. 23-25. Raportul anual privind rezultatele măsurărilor trimestriale este prezentat Agenției de Mediu pînă la 1

martie, a anului precedent anului de raportare, conform formularului expus în Anexa nr. 2.

27. Proprietarii sau administratorii terminalelor și/sau stațiilor de

alimentare cu produse petroliere țin evidența datelor privind cantitatea totală

tranzitată pe care le prezintă la solicitarea organelor de control pentru verificarea

modului de realizare a prevederilor Regulamentului.

VI. CERINŢE PENTRU PROIECTAREA ȘI EXPLOATAREA

INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂRCARE ȘI DEPOZITARE A BENZINEI LA

STAȚIILE DE ALIMENTARE CU PRODUSE PETROLIERE

28. Echipamentele de încărcare și depozitare a benzinei la stațiile de

alimentare cu produse petroliere sunt proiectate și exploatate în conformitate cu

următoarele cerințe tehnice:

1) Vaporii rezultați în procesul de încărcare a benzinei în instalațiile de

depozitare ale stațiilor de benzină și în rezervoarele cu capac fix utilizate pentru

stocarea intermediară a vaporilor la terminale trebuie să fie returnați în containerul

mobil din care se descarcă benzina prin intermediul unei conducte de legătură

etanșă.

2) Operațiunile de încărcare pot avea loc dacă există amenajările necesare

sau acestea funcționează corespunzător.

29. Prevederile pct. 28 nu se aplică stațiilor de alimentare cu produse

petroliere care tranzitează o cantitate totală de benzină mai mică de 100 m3/an.

VII. EVIDENȚA ȘI CONTROLUL

30. Agenția pentru Supravegherea Tehnică:

1) ține evidența terminalelor și a stațiilor de alimentare cu produse

petroliere;

2) monitorizează respectarea termenelor și procedurilor de verificare a

conductelor tehnologice de către proprietarii sau administratorii terminalelor și

stațiilor de alimentare cu produse petroliere;

3) realizează controlul tehnic la terminalele și stațiile de alimentare cu

produse petroliere, în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri și a Legii

nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător;

4) transmite pentru informare, raportul final al controlului tehnic efectuat la

terminalele și stațiile de alimentare cu produse petroliere, Inspectoratului pentru

8

Protecția Mediului și Agenției de Mediu.

31. Inspectoratul pentru Protecția Mediului verifică în cadrul controalelor

planificate sau inopinate, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de

stat asupra activității de întreprinzător, respectarea prevederilor prezentei hotărîri de

către proprietarii/ administratorii terminalelor și stațiilor de produse petroliere.

32. Agenția de Mediu evaluează și generalizează datele cu privire la

emisiile de compuși organici volatili și perfectează informațiile necesare pentru a fi

incluse în Rapoartele naționale privind starea mediului sau alte Rapoarte, conform

prevederilor tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

VIII. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

33. Cerințele privind instalațiile de depozitare la terminale, prevăzute la pct. 3-6

se aplică:

a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, pentru instalațiile noi;

b) în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru instalațiile existente, în cazul în care, la un terminal, cantitatea

totală tranzitată depășește 50 000 tone/an;

c) în termen de patru ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru instalațiile existente, în cazul în care, la un terminal, cantitatea

totală tranzitată depășește 25 000 tone/an;

d) în termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru toate celelalte instalații de depozitare existente în terminale.

34. În termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

cerințele privind echipamentul de încărcare prin partea inferioară prevăzute la

anexa I se aplică tuturor brațelor articulate de încărcare a autocisternelor, din

toate terminalele, cu excepția celor care tranzitează o cantitate de benzină mai

mică de 10000 tone/an.

35. Cerințele privind instalațiile de încărcare și descărcare a containerelor mobile

la terminale, prevăzute la pct. 7-8 se aplică:

a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, pentru noile terminale,

în vederea încărcării în autocisterne, vagoane-cisternă și/sau nave;

b) în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru terminalele existente de încărcare în autocisterne, în vagoane-

cisternă și/sau nave care tranzitează o cantitate totală de carburanți mai

mare de 150 000 tone/an;

c) în termen de patru ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru terminalele existente de încărcare în autocisterne și/sau vagoane-

cisternă care tranzitează o cantitate totală de benzină mai mare de 25

000 tone/an;

d) în termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

data pentru toate celelalte instalații de încărcare existente la terminalele

de încărcare în autocisterne și/sau vagoane-cisternă.

36. Cerințele privind containerele mobile, prevăzute la pct. 13-14 se aplică:

a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, pentru autocisterne,

vagoane-cisternă și/sau nave noi;

b) în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru vagoane-cisternă și/sau nave existente care se încarcă la un

9

terminal care corespunde cerințelor cap. III;

c) pentru autocisternele existente, modificate pentru încărcarea prin partea

inferioară, în conformitate cu Anexa nr.1.

37. Prevederile privind proiectarea și exploatarea instalațiilor de încărcare și

depozitare a benzinei la stațiile de alimentare cu produse petroliere, prevăzute

la pct. 28 se aplică după cum urmează:

a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, pentru stațiile de

alimentare cu produse petroliere noi;

b) în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru stațiile de alimentare cu produse petroliere care tranzitează o

cantitate totală de benzină mai mare de 1 000 m3/an;

c) în termen de patru ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru stațiile de alimentare cu produse petroliere care tranzitează o

cantitate totală de benzină mai mare de 500 m3/an;

d) în termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri,

pentru toate celelalte stații de alimentare cu produse petroliere.

1

0

Anexa nr. 1

la Regulamentul privind controlul

emisiilor de compuși organici volatili

(COV) rezultați din depozitarea și din

distribuția benzinei de la terminale la

stațiile de alimentare cu produse petroliere

Specificații privind încărcarea prin partea inferioară a autocisternelor, colectarea

vaporilor și protecția de supraîncărcare a autocisternelor

Specificație Descriere

1. Cuplajele 1) Dispozitivul de cuplare pentru lichide de pe brațul articulat de încărcare trebuie să fie un

cuplaj-mamă care să se poată asambla cu un cuplaj-tată de 4 țoli American Petroleum Institute

– API (101,6 mm) situat pe vehicul, în conformitate cu:

— Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988. Încărcarea prin partea inferioară și recuperarea vaporilor pentru autovehiculele cu cisternă

MC-306 (Secțiunea 2.1.1.1 – Tipuri de dispozitive de cuplare folosite pentru încărcare prin

partea inferioară).

2) Dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor de pe furtunul de colectare a vaporilor,

montat pe brațul articulat pentru încărcare, trebuie să fie un cuplaj-mamă cu camă și canelură,

care trebuie să se poată asambla cu un cuplaj-tată cu camă și canelură de 4 țoli (101,6 mm),

situat pe vehicul, în conformitate cu:

— Practica recomandată API 1004 Ediția a șaptea, noiembrie 1988.

Încărcarea prin partea inferioară și recuperarea vaporilor pentru autovehiculele cu cisternă

MC-306 (Secțiunea 4.1.1.2 – Dispozitiv de cuplare pentru recuperare vapori).

2. Condițiile de

încărcare

1) Debitul normal de încărcare a lichidului trebuie să fie de 2 300 litri pe minut (maximum 2

500 litri pe minut) pe braț articulat de încărcare.

2) În cazul în care terminalul operează la capacitatea maximă, este permisă generarea, în

sistemul de colectare a vaporilor (inclusiv unitatea de recuperare a vaporilor) al brațului

articulat, a unei contrapresiuni maxime de 55 milibari, pe acea parte a vehiculului pe care este

situat dispozitivul de cuplare pentru colectarea vaporilor.

3) Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară trebuie să fie prevăzute

cu o placă de identificare pe care se va specifica numărul maxim permis de brațe articulate de

încărcare care pot fi operate simultan și fără pierdere de vapori prin supapele compartimentelor P și V, atunci când presiunea maximă de întoarcere în instalație este de 55 milibari.

3. Legarea la

pământ a

vehiculului

/detectarea

supraîncărcării

1) Brațul articulat de încărcare trebuie să fie prevăzut cu o unitate de control și detectare a

supraîncărcării care, atunci când este conectată la vehicul, trebuie să dea un semnal de

permisiune cu protecție intrinsecă, pentru a permite încărcarea, atât timp cât senzorii de

supraîncărcare nu detectează nivelul maxim admisibil.

Vehiculul trebuie să fie conectat la unitatea de control de pe brațul articulat printr-un conector

electric standard industrial de 10 pin. Conectorul-tată trebuie montat pe vehicul, iar

conectorul-mamă trebuie atașat la un cablu mobil conectat la unitatea de control montată pe

brațul articulat.

2) Detectorii de nivel maxim de pe vehicul trebuie să fie senzori thermistor bifilari, senzori

optici bifilari, senzori optici multifilari (5 fire) sau un echivalent compatibil, care să asigure

protecția intrinsecă a sistemului. (NB: termistorii trebuie să aibă un coeficient de temperatură

negativ).

3) Unitatea de control amplasată pe brațul articulat trebuie să fie compatibilă atât cu sistemul

bifilar, cât și cu sistemul multifilar (5 fire) al autovehiculului.

4) Vehiculul trebuie să fie legat la brațul articulat prin conductorul de întoarcere (fir neutru)

al senzorilor de supraîncărcare care se va lega la conectorul-tată de 10 pin prin intermediul

șasiului vehiculului. Conectorul- mamă de 10 pin trebuie să fie conectat la carcasa unității de control, carcasă care trebuie să fie conectată la legătura cu pământul a brațului articulat.

1

1

5) Toate vehiculele omologate pentru încărcare prin partea inferioară vor purta o placă de

identificare, care să specifice tipul de senzori instalați pentru detectarea supraîncărcării (de exemplu, 2-fire sau 5-fire).

4. Amplasarea

conexiunilor

1) Proiectarea instalațiilor de încărcare a carburanților și de colectare a vaporilor de pe brațul

articulat de încărcare trebuie să se bazeze pe următoarele caracteristici ale conectării

vehiculului.

a) Axa dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului se situează la o înălțime

maximă de 1,4 m (pentru vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (pentru vehicul încărcat),

înălțimea optimă fiind între 0,7 m și 1,0 m.

b) Distanța pe orizontală a dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie

să fie mai mică de 0,25 m (dimensiunea minima optimă este de 0,3 m).

c) Distanța maximă pentru amplasarea tuturor dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea

lichidului nu trebuie să depășească 2,5 m.

d) Dispozitivul pentru colectarea vaporilor trebuie să fie amplasat de preferință în dreapta

dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului și la o înălțime de maximum 1,5 m

(vehicul neîncărcat) și de minimum 0,5 m (vehicul încărcat).

2) Conectorul de împământare/supraîncărcare trebuie să fie amplasat în dreapta dispozitivelor

de cuplare pentru transvazarea lichidului și colectarea vaporilor, la o înălțime maximă de 1,5

m (vehicul neîncărcat) și minimă de 0,5 m (vehicul încărcat). 3) Conexiunile descrise mai sus trebuie să fie amplasate pe o singură parte a vehiculului.

5. Dispozitivele

de blocare

pentru siguranță

1) Legarea la pământ/detectarea supraîncărcării Încărcarea nu trebuie să fie permisă înainte de semnalul de permisiune emis de unitatea

combinată legare la pământ/control supraîncărcare.

În cazul apariției unor condiții de supraîncărcare sau al pierderii legăturii la pământ a

vehiculului, unitatea de control de pe brațul articulat trebuie să închidă supapa de control al

încărcării a brațului articulat.

2) Detectarea colectării vaporilor

Încărcarea nu trebuie să fie permisă înainte ca furtunul de colectare a vaporilor să fie conectat la vehicul și să existe o cale liberă de acces pentru vaporii dislocați, pentru a trece

din vehicul în sistemul de colectare a vaporilor al instalației.

1

2

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind

controlul emisiilor de compuși organici

volatili (COV) rezultați din depozitarea și

din distribuția benzinei de la terminale la

stațiile de alimentare cu produse petroliere

Raport privind emisiile de compuși organici volatili (COV) pentru anul _________

prezentat de către __________________________ (agentul economic)

Nr. Perioada

de

efectuare a

măsurărilor

Cantitatea de emisii

de COV

Modul de măsurare

(continuu/discontinuu)

Cantitatea totală

tranzitată

1.

2.

3.

4.

NOTA INFORMATIVAla proiectul hotlririi Guvernului

pentru aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compugiorganici volatili (COV) rezulta{i din depozitarea qi din distribufia benzinei

de la terminale la sta(iile de alimentare cu produse petroliere

1. Denumirea autorului, gi, dupi caz, a participanlilor la elaborarea proiectului

Proiectul hotdririi Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind controlul ernisiilorde compusi organici volatili (COV) rezultagi din depozitarea Ei din distributia benzinei dela terrninale la stafiile de alimentare cu produse petroliere a fost elaborat de cdtre MinisterulAgriculturii, Dezvoltdrii Regionale qi Mediului, cu suportul parlial al proiectului Agenfieide Cooperare InternafionalS a Germaniei (GIZ) "Dezvoltarea Capacita{ilor pentru Alinicreala Obiectivele Climatice ale Uniunii Europene in larile din Parteneriatul Estic". finantat decdtre Ministerul Federal al Mediului, Conservdrii Naturii, Constructiei qi SecuritAliiNucleare al Germaniei.

2. Condiliile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ ;i finalitSlileacestuia

Proiectul hotdririi Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind controlul ernisiilorde compuqi organici volatili (COV) rezultatri din depozitarea qi din distribu{ia benzinei de laterminale la staJiile de alimentare cu produse petroliere este elaborat in conformitate cu

prevederile art.87 lit. (b) qi (f) din capitolul 16 "Mediul inconjurdtor" gi art.92 din capitolul17 "Politici climatice", titlul IV, din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de

o parte, gi Uniunea Europeand Ei Comunitatea Europeand a Energiei Atomice gi statele

membre ale acestora, pe de altd parte, ratificat prin Legea nr. 112 din 2 iulie 2014(Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2014, nr.185- 199, art.442) gi a Planului nationalde acfiuni pentru irnplementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-LJniuneaEuropeand in perioada 2017-2019, aprobat prin Flotdrirea Guvernului nr. 147212016

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 103-108, art. 271). Necesita a frrnenfionat c6, Legea nr. 1515/1993 privind proteclia rnediului inconiurdtor garanleaz1r

asigurarea fiecdrui om a dreptului la un rnediu sdndtos qi estetic placut qi obliga Guvernulsd efectueze rndsurile pentru diminuarea poludrii atmosferei cu mai rnulli poluan{i printre

care ;i compugi organici volatili. Actuahnente, cadrul normativ existent nefiind armonizat

cu aquis-ul cornunitar, nu stabileqte careva cerinfe/dispozilii tehnice pentru limitarea

emisiilor de compuqi organici volatili.in urma operafiunilor de gestionare a carburanfilor cum este descdrcarea gi distribu{ia

carburan{ilor de la un terrninal la altul, sau de la un terminal la o sta{ie de distribu{ie a

carburanfilor, sunt eliminafi compugii organici volatili. Astfel este neccsar o rcglernentare a

continutului acestora.

Cregterea consumului de carburanli a condijionat problerna poluarii atmosferice cu compugi

organici volatili, devenind vizibild qi mai acutd. in conformitate cu datele din ultirnii l0 ani

din rapoartele statistice ale Agenjie Najionale pentru Reglementare in lJnergeticd se

inregistreazd o cregtere a nurndrul titularilor de licenle ;i a stafiilor de distributie certif-ica1e

in comercializarea produselor petroliere, totodatd se observd creqterea consumului intern de

benzinS, in Republica Moldova. Reie$ind din aceastd analizd, reiese gi necesitatea limitarii

Ei reglementarii care presupune un sistem de management al ernisiilor de corrrpuEi organicivolatili de la benzinl,, in conformitate cu standardele europene gi interna{ionale; prinstabilirea mlsurilor care au ca scop prevenirea poluarii aerului atrnosfbric cu compusiorganici volatili (COV) delabenzind; prin recuperarea vaporilor de la carburan{ii emigi inatmosferd in tirnpul acestor operafiuni gi/sau de cdtre aceste instalalii, vehicule gi nave, gi

prin urmare reducerea efectelor nefaste ale acestor ernisii asupra ecosistemelor gi a mediuluiinconjur[tor in ansamblu, dar qi asupra sdndtafii umane qi a clirnei.Emisiile de COV reprezintl, o contribulie semnificativd la poluarea aerului, in special inzonele urbane. COV contribuie la formarea ozonului troposferic care este un oxidantfotochirnic, care in concentratie ridicatd, dduneazd sandtaf ii umane. vegetatiei qi

rnaterialelor, intrucit unele ernisii de COV din carburanti sunt clasificate drept toxicc.cancerigene sau teratogene.

Conform Strategiei ,,Sdndtate 2020" elaboratd de cdtre Organiza[ia mondiald a SdnAtatii

(OMS), pericolele rnediului arnbiant sunt un detenninat major al sanatdfii. rnulte tulburariale sdndtd{ii fiind legate de mediul poluat. Dintre acestea, cele rnai irnportante sunt poluarca

aerului gi irnpactul schimb[rilor climatice.

Dat fiind faptul cd ernisiile de COV contribuie la formarea de noxe in atrnosf-erd, iaracidifierea este un fenomen transfrontalier care necesitd solufii atit la nivel regional, cit qi

nafional si local, Republica Moldova fiind parte a Conventiei asupra poludrii atmosf-erice

transfrontaliere pe distan{e lungi (Hotdrirea Parlamentului nr. 39911995) are obligafia de a

intreprinde mdsuri pentru reducerea emisiilor acestui poluant. Necesitatea asigurarii unei

protecfii eficiente a populafiei irnpotriva riscurilor pe care le prezintd poluarea atrnosf-ericd

;i protejarea mediului este una stringentd qi impune intreprinderea mdsurilor determinante

de lirritare a emisiilor de COV. Lnplernentarea cerintelor qi dispozifiilor tehnice conlbnnecelor europene ne va permite reducerea ernisiilor de COV Ei ir-r consecinla reducerea

concentratiilor in aer, asigurindu-se proteclia sanatatii gi a mediului inconjurdtor.

3. Descrierea gradului de compatibilitate, pentru proiectele oare au ca scoparmorizarea legislaliei nafionale cu legisla{ia Uniunii Europene

Proiectul hotaririi Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind controlul ernisiilorde compuqi organici volatili (COV) rezultali din depozitarea qi din distribufia benzinei de la

terminale la stafiile de alirnentare cu produse petroliere transpune Directiva 94l63lCF. din20 decembrie 1994 privind controlul ernisiilor de cornpuqi organici volatili (COV) rezultalidin depozitarea carburanfilor Ei din distribufia acestora de la terminale la sta{iile de

distribufie a carburanfilor. Directiva a fost in totalitate transpusd in Regulament. cu unelc

ajustiri conform legislaliei Republicii Moldova;i cornpletdri cu caracter nafional.Este elaborat Tabelul de concordantd la proiectul sus-tnenfionat.

4. Principalele prevederi ale proiectului qi evidenfierea elementelor noi

Proiectul de hotdrire de Guvern este elaborat in vederea aprobarii Regularnentului pentru

reglementarea gi controlul emisiilor de cornpugi organici volatili, in confbrmitate cu

prevederile Legii nr. 10012018 cu privire la actele normative.

In procesul elabordrii proiectului de hotf,rire de Guvern s-a luat in considerare taptul cd

importul, transportarea, depozitarea qi cornercializarea produselor petroliere pe piala internd

sunt reglementate de acte legislative separate.

Astfel la elaborarea proiectului au fost luat in considerare prevederile Legii nr.46ll200lprivind piafa produselor petroliere qi altele, care direct sau tangenfial sunt aplicabile in

dorneniul reglementdrii piefii produselor petroliere.

Principalele prevederi ale proiectului Regulamentului se axeazd pe stabilirea cerin{elor

/dispozifiilor tehnice pentru proiectarea qi exploatarea instalafiilor de depozitare laterminale, instalafiilor de incdrcare Ei descdrcare a containerelor mobile la tenninale gi

pentru incdrcarea benzinei in instalaliile de depozitare din staliile de alimentare cu produsc

petroliere in scopul diminudrii irnpactului negativ al ernisiilor de compuqi organici volatilirezulta\i din depozitarea, incdrcarea/descdrcarea gi distribulia benzinei. asupra sanAtAtii

populafiei qi mediului.Un elernent nou este impunerea cerinfelor gi pentru containerele rnobile care transporta

benzina (cisterne auto, vagoane, nave), asigurindu-se astfel armonizarea cu cerinfele

europene in acest domeniu. Suplirnentar la aceasta, proiectul prevede qi obligativitatea de

mdsurare qi analizd a ernisiilor de cornpugi organici volatili in atmosferd de catre operatori.

Din punct de vedere structural, proiectul de hotdrire de Guvern se constituie din clauza de

emitere, dispozilii generale qi domeniul de aplicare (cap. I), cerinle privind instalafiile de

depozitare la terrninale (cap. II), cerinfe privind instalafiile de incdrcare ;i descdrcare a

containerelor mobile la terminale (cap. III), cerinfe privind containerele mobile (cap. IV),

misurarea ernisiilor de cornpuqi organici volatili in atmosfer[ (cap. V), cerinfe pentru

proiectarea;i exploatarea instalafiilor de incdrcare si depozitare a benzinei la stafiile de

alimentare cu produse petroliere (cap.Vl), evidenja gi controlul (cap. VII), dispozilii finalc

qi tranzitorii (cap. VIII).in afard de aceasta, in scopul facilitArii procesului de punere in aplicare a prevederilor noii

Hotariri de Guvern pentru aprobarea Regulamentului menfionat, proiectul include in calitate

de anexe: specificafii privind incarcarea prin partea inferioard a autocisternelor, colectarea

vaporilor gi protecfia de supraincdrcare a autocisternelor (Anexa nr.l ).

5. Fundamentarea economico-hnanciardCosturile interventiei statului au fost reflectate in actul de analizd, a impactului care a lbst

avizat pozitiv de cdtre Grupul de Lucru a Comisiei de Stat pentru Reglernentare activitatiide intreprinzdtor, qi este ca parte integrantd a prezentei note informative la proiectul de act

normativ.6. Modul de incorporare a actului in cadrul normativ in vigoare

Proiectul hotdririi Guvernului pentru aprobarea Regularnentului privind controlul ernisiilor

de compuqi organici volatili (COV) rezultali din depozitarea qi din distribulia benzinei dc la

terminale la staliile de alirnentare cu produse petroliere nu va necesita amendarea altor acte

normative.

7. Av\zarea qi consultarea publicd a proiectului

In scopul respectdrii prevederilor Legii nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privindtransparenla in procesul decizional, proiectul de act normativ este plasat spreconsultare pe pagina oficiald a Ministerului Agriculturii, Dezvoltdrii Regionale qi

Mediului www.madrm.gov.md, rubrica: Transparenla in procesul decizional,secfiunea: Proiecte de documente qi pe portalul ww-w.particip.go_v_._m-d Ei urme azd a fitransmis spre avizarelconsultare publicd in conformitate cu prevederile cadruluinormativ.

Conform prevederilor pct.l 1 subpct.21 lit. a) din Metodologia de analizda impactuluiin procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobate prin HotdrireaGuvernului nr.2312019, proiectul de act normativ a fost avizat pozitiv (scrisoareaCancelariei de Stat nr. 3 1- 1 6- Il20 din 1 1 februarie 2020).

Ministru Ion PERJU

o

qE

=J!-.c5-.DD

.!j

j:'l=' i. !ese

='6(D:=

:da33o.=ix6Et?^ -ogi31d' =ooar x'(D()6O

o.ogO3o?

-t L:.

N

N

o.o

l..J

-J

t.)

a

A-

!g br+'lA-)

-A- u)De6<

o o o -lDlqE!olNoc-3c

-.!D-'t9=i' o r-:'3. !..D=;{.Dx@N:=^,.:6'ii4Fi+ ::. ;;'!e Eri N i;':r:;o@rDiXriT=oil ia+-LJ\JA)^:

(Dcril?19tr-

dEi!:qs:LE ::r

Ae(D+6Ca-

=-'A--lr6i.

T.t-vFl,+

=,o<=Ro

,^ -.^ { =.;a.DYOO

O;+--.or-lF0-t-)'

raio3- F *'rE 3E';a(D^vo: nt c.;^ .$---'x; ;Y?r) I oOa+ 9.3rrY =5;'=a-1.'.!

^ \O Ah3 a-p=

< O O\=.D 5 UJ-'o' €Aio }: rnx^.

-:.;-\J

^^1x9qoa

-JNo5'tr-+=. < al

u, -.6' rD o.c?tD:,?1tO.NNi;.+O^r

:<=.q-9 '1 a.rD5-=i*aA

=.*d'.=*J.

i'b-L^-NJ.IN6;Xg5tr!.c=

t!

= \-l

aDi:i- -fi

-ox

=co

rD:la-.<a

do

"e5

5^64-.-i ot *ot-

rD

oI

3

_ _ _A

- .;,:X =P rD --'+

y' D v r< ==0d6'(}

3O-1J

<J.Dg

g

o

o-oalq\q-:qAg

floJ6tv O -;iauN-

= ('o

='5-3tJa + OaP+

d-ociqY'3lDoa^6X5ql^r

v=a) (U r^EIX

-+:a!-ttD

:-.jJ=o+a)

5_..DO+-+a

5'q

=-,R-idYii

+ov

>3c]6:lrd:J;

I

cr: >Y3z3;

=?=7q-

=>iz=.v;o

=2.tDF

='-=B-;(D<< lra'p.DQoo\RUJ

5'Xqa

ONJ

k3L^ -:ur o'io

-':€a .oi' lp5o Ni-. .=:.

11 = s=BF= iH''Y .D id ='<c3 E=.9

=3: - bD(Sl =si s=,J n'qo -^=. :io= ={ *-. NrN =i: :r e.H =eI P ='D = I3 ?T: di:3. 5 ol -=.:A. ;.0 = -c)- ll ^ E A-l9 15 o- v^

"? gie- S.o*P 3EB 6'R;' gY.:' or EB TeF AE5 e's F i.'4.:o EoE :: oci5 nSc. E,=.:(,)\, 9do 5B-v+I -=r (r)^d' o\-a (a)j5' i\ \J= E(q-

-cf--g EHil R

= o== -

= o'D;i =-. :1 o)X At.F Eoi 'e.=X iri 6

-r' -' ; (lii"r!i; :- I ='X .D!1 x r.-i != x -.i.i otl

=!D ll'. NEo3

=3e. s-'5' o. ;

A

-AAAAaF* 55Y.".0(D= o aa.)500/Nrr,d =.6 6

^r.-,,qv9;i' ---

=' NJ l.J

A d t!\oO-:+^.^-*V='XCDR9'--vx

;5X1"b-9A ' NJ(DJ < P:,;'j.- 5a.^' o^ :i- (])X(Da;@

oxNi;T.3

=oo ci'O-Oa

o--ao

<:1

.iXd.x8q(D;:l 3

;'=-_)atCDc)*

.)

tD

-l

@No

o

FD(

o

-o(DoI

q

a

o

o

(D

-g+.

-'(D

-o xDNv ii- a)

2.d

o-=,o-5 d(DaF)(.))i.iqJ{d ='oP -"o

I =eg?:;r

o

o

t.J

5

o

;IoNo

o

n'o

=.I

s6

\

(D

=.(D

(D

=.

(D-

L

o

Hq;-rAb qo\@

v^ -.-

XL^

6 =o-ONoAJ --.:

^g-U

-lo

Ao\(,

a

ol

(a

tJ

tD.)

odEDt5

d: i.

rE

(ln

-9

i5 =.

aA=tD

o(DaxONlg !g

6i:A)(.)

j=

r!=

(Do.

a

lo

o

o .)

Ft

(D

(D

t)

tDl

;l3ltll<l

5CD

;a(DNo

=(D

d3.03.j-q)ol6-l

olalol

sdsoso'5

.)=.O5^.)i.x<A-

='

"9.

-

oo

-Jo

5

3-.D

.D

l.J-J

o

(!

rx F= =q

^-oX:io=

JV

6' cD:oa

NcD

N

0a

(D

6-I

(Dl

(DI

5

d

'tra,(DtD

=EQt.)

Fi ID

I

-

o3o

-o

-oa

o

=o-r

-@N

-'

Io

a

(D

N

o

o

?r--Jat i;':3^tlr-F

tr:Icoro5)iaA)N iii'.^H(D-:+.D !L^.P

- a\ X -.3ii3*i-.'

q' :i'= o.

^oi=^.6-iio =K;:'E=':: -JP ,' # Fg;; ,ij 6' =.Fo-a'-L

ia5:R --c x

3"e. s k

I

on@

I

-I(D

oN

o

o

id =*6fJ{"I

iD ='tr'5at. _. r -(D-

r:llf*2.a =

-{--xl^rpvL=io:^'' o o- (.D

a,3B:-E=5lllo (D +/.-.n^

ii eolL,*.-.-

=t'- v^? .D

='P"PI-

o -t-

P!ooXv.)bi; FO 116 !.:-9.- ==-o

l0(

-

-tt(Dl

(D

q

0e

.)

oN

(!

N

N

o

q

a

-(D.)

oo

-

I

o.)TA

ortrT=(D

(D'i

G

O

'l

Fl

R.;s':o lD..O Ar -':rNg- F(Di,ln'

qoo

I! < i-?

:j q 6"F.,i(D-"\/ _5 (

9;'

X ip *,. -3 t sL-i!

o o

J D.\:

r.)5:JN$iJsa s.o-a Fo iii f;.

o6Ri'iD :r7s,3o)i\5'il s+s\.iri, a5'=F)A(e=

=xi(DdiEor

(D=lo

o5=t^(D

-F-SY"+rO^Hotro

(aO-(TE

(! =>

ID

(DC)(D

(D

-o

o

(D

':

:

cD

I

(D

CD

o

P!tE<

l-rD

oo+N) O'-J6

A==tn6Lrr o

o

+.

o

rto

O<lNI

(D

:(D

l4;'-

5(DN5 o-.-4J.J*PF:D-

- 2Fq^i^Oaf;; oS,gET:r.A) --

=?.D o ad

^Ja)+-..

vvtaJN!DCJ(

=.n):,q.D'g' o:.-soi^.-A)(s,. =5'Fg€s3g€;'=i*iQ =.=.6-

i- \a'2.? - *='='r

FD@

!D adct=o'

id5

ato

-a.Yts

@

6-

o.D

=.-o

:

R..r

.(\

s:

aCD

5

frD

-o

a.

@

-.D

o

a

-

f

q

I

I

o5c)(D

I

a

o

s:la

n\a6\A

$a

€

\

RN:5-. _. ^:i<P,i't t--*9tr.oOat

'q"=

n:e,='9. =

YcD;.o- o .,-'aocr6

-(D

o

XN@=o

.D

liAs

=x I(D^.

oc5

-=^5f3

o55=q,^J9JO

tt ':1. Y-rD =3^-

(; ocoti XoNg'

dd +cD -, -'

ro, a 9-oFTo'x*={Bs-.=Y-"@:

J-

N+

I

(D

a

IrDNo

9.

-cD

.D

3oI

5c0

I

f.I

6

G

\N

I

c)CD

D(DaO

91 ll=(D(DJ

(Dt

ottN(Pa=oF,SA;otDotrN

-{ s(F.o

5

n

G

ss

o

G

I

till6't'

tq

lo

la)

tv

5

I

(D

d'o

(,

olol^lNI

!lrDl

5!?rxDa)

Cr (D

=6--1 (D

F:N

N.o:.o=.)(DoT"-CD

E F.;jA€i I x'.e- ;'FDoNoS"6'! 'o.o SFD 'q!i. .lo

F-o

O-arJr-HO-,() -.^I trq"F.=o=t-A5

=-FFtr"8-h -.S)

r b':';x ;

A) a-

a$

i .R.

=':p*.

f.so:o;6

i sD,NA

-' i6lorr .)

d'(D

Ic)

S.R-:

l! ;'

al

!el

6-lr!l

N(^-'X6'6

O-FD(.D P,=:

^"@==

-.'e

D

)-{.J

)"=>

o-vi

+-A)Piri oc)aE(D

FF9=!iF; g HEAFg I"' x d q

P6-€=Fradv=i5o =s

5l"+:, at

- 5x "l5 d {';;l;Fiq 5lxl'3-o I

E #' Q'l5 ^ -llP. 5's.

='i- -,X aol

= : N.:l

@ A g.XlFH ;I"H'--,alcD Fo E iDl

='^'\qF.

h'l-F]\

-o

of,o36-x{=5

B,

o-1

Fl(

O)(

oo

(Dtt

-<

d

-t

o5CD

3I

-arl

oo-CD

o

:o(D

= .!D NJ

:i -v=o

v'= -q'.D krNJ F,-

Fp6

r..) -E:1Lio L:J

=D(

D

I)

)

L)

I

q::

rD

=i;,F:gxlrsFixiF, 3=?N ie N l- o-6-='0 5'^E g g S = E

3[E*3=E€--.-*.J.

S =:3: $ 3,H irH's 3 r..9 ='; =lF,.e

=r

F #6 E 3l

"$. s i g; i i;:l"Hg3: !f Bls:a$ $xslF=i=; 6*,Ei

+l." aiNI

ni=i{siiFEE r+5of i$i$ii$i$*

E # r; s'*;rs*6i Seq

$F i $F isif, Hi'sS,trF. F,E6-

=of,5

o

:

o

I

5

;=;tsP-S q E

+nj X*N-i+c=:l -(D= -> -,:i5+I'n dS, ot f'b' tr "-'x,g5"@ra"dd:oi_.u= a^FJ FO

t=rD

$oi'Sr+'gt. ai I-'a' J^-{h'! 6h-N o-?io.D5JoN.D=.lT

-o-^*:,-';.- O-3.;-'(D.D*

-ao*iDso-)l =

:YJ:JXT,J (D l0(:5 o -'.(Do=

=rD

5=tDtr

i-r

q.iaD -tA) s9 I

= *j

- tDl

= t.)ll9 19( I

tl.il'tl

ii=t-X-'rNUO!.-+

(D:iaD

;'-.4irioo-Xn-v

oJO=,

PE;x(D.i

i- 6 '"o "3.

5r)iio

o'

.Dorr.DO-aI \!

dN.5-.d3(Doo+--ciTI

EA6RN-i

=

='

ial"a

ldI C!'lr

ld

5'o----5

=;i

-Oo;-) ::5P

*6'xaA)o

nF

d, b'o ul6'ctl9 Hl@ Elat ='lN lel

Co( !D Iolol-l

F,'25rD

P)(6

f,.

o-lF?

o

o

o(DCD

. -

r! ! :!(DOQ o is

g fi +s--roro iI"9.5LL^5

5'n !,j *,oii,:iEi;'5.D-o li E: E"O !a CJ it)o o -,9P,:r F J' :i.F F

co, N.

cu, 9o(D

ii, o

S.HHfio E'o

5

ooIoo

ooao)(

ot

o

Io@

o.)a)

Frd=

:I.3.=o o -,h)o-<-3

5:i ^i .)

.)o',6;:

='3 i.) q.-

o'F d5 (D ;.(,

.D- i'==doa-

5

aq@

6lalol

=(ltc)oo:J-

o

CDIo

N

:aFo(N

o

oa

O'.)E"o

o

oFl

;

o

:

(t(D

(D

o3Io

CD

o

o

I

oI@

(D

-@

oa

-

a

N

oCD

oo5r)aoo

oc0

Co(

ooo

-a

ooc0

-o

a

I

o5(D

-

I

I

q

o

o(D

l;-e3.sHdeSlP q' I ='? 6- o r-l> a v - \. a v

3^q-dH4;€5 i';i I i sE$g:*;,{t+s E 3 iE =',3 *I H o:'i; 0 d(D * :5 =.o o = e!"'3o-@ni"'-

3: t33:,s=^oj.D^N,.):1 -is 99 . ii.- P' 6'r= V x iT <: .i o ''E H fr ; E 3: -Al;e=E="-F;FE*3i :F=. I j

n Fq il E='s: *';^AtsqiJ:9=i 2'j: d"3, E .ci J

ssEs[i3tS

=a oi'cs ro oer*9515S

i;=s3Fa.&3 F 6; =.i e i

=il8 :'ieqI 3 =8,!-;'1SFr! E si-€

Bi'E *lDOI

I

I E # ; rE A $E' gi*fF;ir*Eld$ilegil;?*:N's8-o E z. = e1 S' 3i.D =N:.tQ b o:.oo=,X.39=,9

gil€iEsd.3Hg5: *g tHil g.l;+iaF3;F s$iiaFi*i3g a.-F:HP=,(D.)o., (D

A gH

s--{*d 5P.+=.+ (D'+<5(DN"S =A)(;z' Al(d

(DE

{ l:.SK'\o(D

^=tr'oO+g)<

NF)(D(DFD FD

lgri*e3"=Fl=' : R. ='+ ='h'!l*d5"-'"+3€+ : -'- ;i j' 9,9i " ='5 +E E !: 36s,.;5- 3 - 5'E 'EA ooCa3' ; #3:ur iIDF

J I5 i P.;+ e l.s.rd gDJ<No,^=.i

3 fin-H3e;s * =''9q 3

= txEfi'l=q' 3 iiN 6-P,

=: .D o :-: .i3'3,d6. rH

R+i x 5'9q 6 =o6 9.a H'-A) +g: o --. X"=. D Ei::El:-PJAAq'=iE! _:'rD -:i iDPooX9Ji 3.9 c io ='

CD :i. !i6vaf^-tDlD=.;o9':3 e q o-3A)(D^:, 9 .r- 5'q5

=o N ai* =.P s F

{^6= -

9'K,pPi$ 5'=,3i N,*q il-e.<i 5S

.d X X.=-oP5'-'i.o o o-

-o3

id

vi f p =5 5 -i 2 I s€ ' P.;+

3. & ii R =

d 45 3 9'e'=,U i nl.:'e 9 3;'q'lg-oi-+=J h -

\v -9: n 2 c !Ei= N'5q-; 6 a;=

@tl

.D-to

=zq)O-;ir*fn<

c0q5o

(D

5

o

(D

FD

s,l

I

o

=-o6-I

5

o.)

o

(D

o.D

-i.

(D

a

at'a('D

ls(t\

(D

X

og

c

--

cD

-aC)

CD

o

tCD

o

o-o

(D

o3

6-o

rl

N

--

-o@

ooN

o

-.D

c=.='

f

rtr

i-.-

(D

-N

!f,.

o-0aI.o

a

N.,3:

?t-

=(DF;.D

-l^l-l

"2.1

FD .li. (!

o i.b

.).D=!I) -oo- ' ..E(D

=6'=. o

-.o5i-.o.)-fu-

-;^!J9N

i

5

(D

(D

o

Q;,Eir

O6O^J(D5"@

o(D

drDX36c:1 (D

or(DY

F)a)(

o'1(D

@

oa

(DIoaoFt

t!(

o(DlvN(,. i$(

oa)

lD(

@

Io't

@i

@

.D

(D

o

s0(

I

o

CD

-

CD

CD

o

o

o

(D

oxa(D3(D

(Di5

6-a0

o

-o

oa(D

'lCD

oa

o

o:l

i f.J5i'nA)O

-(D

CDx!;,'=.D()

=o'-oI

cD -{llo-

r -lNI6 rDltDlN DI

vl

-lo i:ir I

o

ooN

3

3

(D

(Dt.D

o

.D

A)

B, lal

:,1

-.D

-oN@

9.

-5

oo-@(D

-s.

rl:f(D

;.o

a)

-ta)

5'

aCD

(D'f.

I

-CD

N

o

(Dx

:1

(D

lD(

II

o

-

.1

(0

o

a)(a

-o

'ii. q.-O

i66:i=:iYa)

NJ X(l)(DNISKF o^a 5

='. (D

N

F0(

5

CD

o

x "=';.uxiri F,

xo@^.

(DaiN

-r9Q-@

E9(D FD(--) J.J,

ar CDl

= 6l

o -lq dl; AI

dl5 0i

oFl

FD(q

o

5CD

N

oND(

o

AX

o

I

@

o

ofQ ..)Ni>

^.(D

(DxN-g*-.1 CD

Fq

N( ^\

*(Do-

o-

6- -'

(D

(D

(D

ot0(-o(D

o

CD

3(D

,a

C)

ol-1

Io

-N

oN

(D

ai

-) FD(

5ro{ctpo5N

O FJ(

o-'

-'oOao ?i-

a-^Rl><

l0( or ::--'5

6-H$a)8CD

i'-

AN

-'(Do-

5ro=,

:1 Ag^i.DR

9€2, -dda

5'gFD

tr)CD

a

(D

o

o

FD(IoIo

a'a0'1(D

-o5

t

5

-o(:D

oIo

s-

-.D

o

-

=.).)

=ox

(D

oI

i

a=:

^.Dc*9*:oq,^

i6(D-

943'o

o

5

q5

(D

o@

=.d

-ia

-CDo

9.

:

ct)

(D

o

a@

(D

o

q

(D

3q

-3

^irQq

O5Psr

o: o

@

o

.)

(D

FD(

-

5oooIo

:-oo3o

-c

-5-

oo()o

Io

ecD

@

o

p)(

-ordo

I(D

oa

oI

t

o

5N

oo

o(D

a)

o(D

.(D

@()tD(fD()oao(D

-i! oxY5E.D+Fc)iJ!9 "9. oJFOO-

:

oo:nosD

a

tJr

-lx-=*v=?.

i. aAXo-6RJo.D=.

-q:o g,o

.<fxx

qXq2(DH

0q:

oi5do)q*

(D"@oF.

-(D

A] X .F'),

=3qod*rN5.DtD.o

o o'r5 -5

=,d g

o a'o

=FD(oSKE_.-. 1r;Bx.'r #'ii

-lJctItD. _ i$(o .,^

)qo(D:o

9o

-.:aia

=o(D-

^='vo.o)CDv ::

ild-9.r:@A

iDN-{=A)Fop)(6-c)-c(D

-fooa

I

(D

oN

'?aoCD

X

=

t\l$(

iI:f()

aa(D

-o.)

-o

I(D

(}-CD

-a

oIo

o,;.

o

"3.6-(D

@

N

ao

(D

!.-s

='CD1fo

-S!(

5

A--

-'9.

o

I(D

.)--o

o-3

O

N

=:6-(D

OI

La

oohiEe(Fo^:= -'@ gJNd-.s

='gr g

.D9^--?irj9o a5 f,. j1N5J(D i!( ,i:.

=':-- @ ;^ lD

NFD@(D:: -.Np rr+

-,N ^ =5P' (D F'o-'N

Fro

i.D o

(D.DI

Nai

ov=

Nrr<*-6

=v.DJ.

v-.,--o

F.Y

\, -o'"rOoo

(Dtr

aCD

^'(D

oC,

-

o

-(D

.)ioIo

-a

a

ooN,-Or

-'.DC.!CD+

oo

-.xtD( I-c.53c+

5o

0af9(

al(

CD

f

ooo6

oIo(D

CD

(A

t

ooI

(D-0q

oCD

+o

o

tl

o

-N)

(D-

(D3

FEox5O

oo5NrD pl(i

= Jl

a al'- s)lN xld5lolol=-l

oI

o

t

o

NIOININ(lal-lol

ol

o

trI

o

(D

q

(D

o

opD(

3!D

-octdoorD(R-1@a5ortr'e. d6' --,E!-oaox'oi5

=.(DI "e.

=:< ^ X,-

o \J.D:Jry O-^ .='e (Dh'-'g 3

^ -i O)(

5(DA) .iN. 0t"3. A

iio Xk? F+ --. j=P:f

N" di9 ='o'3. o 6

!o

5'^^<d o!=.^ v

@or.N5A)o-o(DN O-:+

aFaiN:C)

-'^a)oRSlC-'r

oiigil*i

3ssN;.Pai -'TtN AoA)( (D N(

=(JJ 6o-

aP :

-q =(D ;,i-oN

v.) .:

^JVJe=(D='^i A

o ::_o-o-<NX X-9.Dl-

o-:rO-

"=r.

E Sr+PN6

:-^x.D:3

=oaarioo

o=;.1q-qE'co ooii

os5'o{

-

YJ.@='

.D\Jf c 6

5o-goND(

.n'^

"--3c Fr, iri

N-g=rJ(Drc

!15ocN

=*F! (D

tl(DlrDl

o

(D

o

oco

I

(-FI

o

N

ICD

6oI

o

5FD(

-l

-l"lol

:

CDI

Ioo

(DIrl

=.1I

6lol@l!J( |

ooIaIoo

oi

N

o

(D'o'ooNA)N+irir !D<

@

tD( Ftbj

XN

=(DFD

or

"@O

5a,(D

o

o0q

oo

oIo

Io

a

oo

(D

l!(

oo

o

q

FD(

o

arD(

@

eooo

o.D

5o

I(D

(D

Q'

El

U)

Ft

C)

Clgl

oqof,o-

oo-

oo

cDoq

CD

@

o

o

CDIo

o

o

(D

3o

CD(

oC)

il -\

ox@\

5LQ<rsi!( oF!dglrO

{oil

D"@

o5Fo( fDr<

='

o(D

tr.)

6,RaFo^\

x-

o5

:1 (D

or=!.(D

cI

I

I

a(D

a,-I

I

o.)

o(D-.DCD

c0

.o

oo:t

rD

=

x:nR.< <

"9 E'- 5i ==*i;,oiYr'. o @ if

aR(D=O"a'-Y X;-oxJ.-+*PA+)'=E (u^-*\,Av

-OaaiOoo6

=o;'-Do< ='"i.i-lft cD o.) A-s(li 5*-AO

Y-o

iNNJ

o i;vq

-a

= FN(D F"='zPAi

Yi9p:

PES

(D

a0

I

o

oI

(DI

o-o

.Dxx,x

I

oI(D

(D

()

-l

o()

:J

oof.o6-

fd-?'

I

^lxlvl

olal6-l

-oN

(D

!o!-

I

5@.0

=,pJ(

-o-a(D

3.

o

5'6)-a

a5

CD

o

ox

a

:-

= 6',; -< oaF'6b-KS,^.- j I E w tr f>-?Ti6,ni;'5I.ai 3'"- o, : 9 * to

= gr;-E q d E 6-inPO3=i+

=5REE;':ilIg;0* F=FiaiasSX=.3€X3i.d=,*iq]:3 $='e 3Iq B :";BSHir dq5,='"c* ?o.a33sF is,= ; 5'd6 =' r H(/ 6

4€ ii B E, A E+, i- i.l. o -,F -'-'' -' J ia^r,

:.3"|! 3 -'

EcD

q ^:,,

.'D 6

odA'--1 a)

lo=

-='d;"-=.=E.=Av<A)(oaiv

='! R 9E d-E -o

-:itriqt='o-6i s " I Ii--

ca *

-.0' A!o!e-

3g<B',i asRaD-N a'r;'=lD$-q:

=:5 -6- g,Ed 8,8O-r A,Dix.!e=;=a; R='q -

=19R'a

! i.ge ; TE 5

:i. Y=d5t-.

o6=

ts

N -

@ ,^ A :_g; 1s,g e i vN 5 X I'IiO-J -=+"-;ocYS:=QLs-igi.-\.=-5o6Xo:'.E Pd o-[ii !,iloO-i5"=5 ^

(D +;-F4=:F' ^ d '3..:r.=;i-.o^oi ro-i.]:1 O-..*'FP

tD FD

A-o ^ f,;.. ii -'Eg s o

_i6 I -PJ5 tl ':1.YX:' E.

=P^\, Ic

6-

I @r5 0.'Xlltro

= H.3.i

- \Y P Jo-oo

B * p.e.e A;'3 lr; e 1'A fi.3i36,5iof'-_ia?j.:. 1u,;;ti =. ff. i' x' x1oo=,Y-3!l ,

;B-6toap l;3 N, B';.,<r-i3 =:- ::. * o (D

^, .i

i$5:F g'i5:l'3F3 E:;r' a', 6

=. H ?'(

R a,5',rD ::;='E6- 8.

E i 93-e'-8Eg:: " s;: H p:'

O-.v^X=':-

3:B€;;XAd.i'3'l'*E[$!Sg;$++* g-a s"6.=:N,a Forp

=," d - -<-^;N;0i F'I,R

H I ",-*i'trTt Y ai'-o d ir ='R13 HgF

4e. nH.g.o

.)

i gg ='q ='3 >a ? t 3'" e.:p

;.q+='s=4 [-.---o 5 -'re 3 5:'a'5'31: =;^:16j'86-l.f -P

=E 16': ',6. e qov of Il

(D'd

6:{o

=?geO-A-t-;H<

-(Do

-(r)

9 P:di!0x=a=5 c'i-. i tr.r

Xo'-.Fs #E B.BFioq o^(DO)E€gH{N

R FD( !'iia o(DiX

ogo

^ a)(oaD -.qo

+-

N

XFi Oa E'-,iDcs=trnirD -- -1

N c'6(Di -

i5oE lf"oN.tr;+h(D3 6'stN "s' t

^(Do.iioFfo^

=Yt0o!rA=^X"3 r

Fo(

O-69vt

og'1 P

.D55Ri

OH

tr@A)( ^pl(D

=. (j

a- :i-

5'-f:5

g#(DXNf!_a5fcD..,a)"3. ai-'N60

oo

lN(5 pt>

o*r.5orF's

o

J ;I NJ t-J^

i vv

co,N='ua 1'E -d3 n ='-N ^: OO N(g (D

9o 33I a .)oQ619 orroDi.R".r $"5.o6 FE.xY5

F+a N

='- !,

o ;'oo-^,o f,.*!D cT51tr oe'3.$Ho6',fFDY-.(D ^P. J@

l<!l 0aOA+^:

diooP

:lo-lN

@(DcD F.

CDNii(D

-N^

Fo(.x^O6

FD(

o(D

N

rt<N X;'Fi. ldeN,A cti 5o 9.ry 0^F9{P!J(DXPANI:

i@(D(e.: .D -..dF+ =ssseSor, g i_1, g

+d'lf !+5si3 Is.a it;d, gH-tDPI 'sf. e'

o:lCD =:

io<=o =.i' oF 3E o o-ioFD-(D!Dgd5'91

,PA'5.5o- E 3 l.(DNCD-<^.o3plloo-xE'=

FD( -'

: F'-'

!x6-

O-g)

FD(

=.

N.6 ^u

A)Dr<N.A &o.rPd

F:I.Ja!ioo

^-=6i(D

-a)Fo:aod &Q F-NfrD=.

." ,+

-ar9g.A h'

a)(

(D

I

o

FX

-

J.<r(D

o@

5aiN U]J

66-(Dt

o(D

oF)(

o(Da

afC6x533:EBgo3sd

-

I

\Jo

o(D

st(D

-

oo(1l-l

-'lol

al

NIolNIN(l

a.D

oq.D

.DaoaFD(-

f

5

o

-I

CD

oai5,X

.:o

=o.)g

6:1u\a

N_o\oSD .r'

=o-T

o0a

.!!D(--(D

(D

.)

0a

.D

oo

I

5(D

N

=c--

aoo--

I o c>5i'co <>Fl: J =; :---.^d.F-n-noxi fqo :I,o =HooSfi*io-6=,6a-'- (D R\JX(N=*i i +:-'b; .d il'+5 o -r"|, +-'o N q

s'9.

;'3

3Ss5,(Dgo(D

o*=^i

: ;r

=o r)

==ii;\io<r =N(5. O Fo,a- FT

-X"=.

*+

(D "@o

0a

(D

!(DED(D.DIo-6.Di

o.D\FYq;-N'-(DJN

o cJ(

(D=.

::vN=Ar. *

t

-.Do-J

;i,- o "o".i Y1I N9r.Di=-

=,-!'n' 9 r,a;ifo-oo

.D5

3

o

CD

3

e

et rl

.:

a

00

(D

@ =..'-

3;O9?i ()

r.i Gj :i.ilNcaSirDgR.D

aFo 9lo' - a:'

oos!

-'r al)

(D-'

"o$Y=)atxN5

(DtIoNo

36o

-.DN

o

-=CDooc3FD(qc:.D

o(D

!fJ(DFDN19(

@lD(

6'

rD5

I

(D---Io(D

(D

o-<t

a

.D

=N

(D

IP

lf,IAl=llttl@

N'

;

='o

--'

o

{7

xi

5Xoo

lv DJ

-t

ii, r

al'ij !o'

^:6-.*(D6o'-@N

;6

:

!

-o

-0aFloo

=(D.)

CD

X.D

I

to Nlo o

lN ^l9 :l.0 i5l< -lN's.$.3-o-A)^

ooo

f,5;'CD

ol,'l

a

o

-

(D

o

6o\ovR'-?DA "^:

6-=,E-gi$ FDa=

O:.O"o3F^.o

O=-a)FD D)OEo:1+d6j(D=N

t<I Ar(IN

I

=oG

:N)

o-

5

q F>N! -iido='TEoY.o tro-6-Iai X^-<^'<55

ox-D):i.aNFD'Io -,!t!.\_ ^, o I*.,= -r I

Y .) rl=-Al

(Dlo'; Arltr '- |

BpJ I

- p-O

\O-aed8\o@

o >tra \ ) _).+il-,* ri'i -i nY.N5(D

A =A'"3.=q

,H o- ci='='=YJts

El;r"N'^ Q-

niR-

5()Or.

,*() =.D A

-.N J t DqP;58;e*qd='E

3l +93€;A6EE,R3f<oqiS='-rt'X -Yo o*9-Q oHs5.HE;.i.9 3 X.op 1c 6-c*5'"qH*='A

5 eiiPo,F=5'ilEF?€.-HN,36'

- a 6'9oF:s?

.-5o

o

Io

r+

"OA)l!-,4

Sorii=<r:-D/\!e(D

<-]" -

EZs.x!') '/.l-=v=A'rDO

I(D

a

o

N

6

A9( |

N

(D

-(D

3IsD

=A-<:E=E$.\a-/5 i'o 3;{ g E':J O a.-rNb=

n ='F

.D

< -.s =

$; E gH

-i l:

<-.vP

P, a 9l i'd

E E.3 p(Dc

T_S"BHIii :; 9 =lHB,Ngl; N ='5I6'9 r-'r lI el

o ol

!f) i6

R,O

a

-a@

o

(D

P-NJ\-'-

Fli ;'I/=6 Fia"N,{ 6',=:ao*'tr! x3 AE.,^N:l=(Dg53aQ"- a€ oERats^ [*6-c o

I +a

;'9. R6' H, Fo

' ai'F

JD

s.Far-

o

3

3

o

o

(D

(D

-

-fTl

oooN

a

6o

(D

!

o

-I:l

tlolol

(DXoI

Ivq

o

:(DNo

(D

I

oai

Q.(Doq(D*

do9nNA

"a

o(D

o0oo;

-- x

=,: Fo -xO)> \o --

A)(>A)+o -ou5-5(DA*o 5rtXP9..= q* E'(li.) =.*^YsD('YFV +E!1 r Ii(Di^Drfi o

:1 c)

o

='^t:l$a.

ilo.rtD(D^

;=(D

ox'

Niioii<Dqo !o(

XakogN

35'o!

oI

it

N

o(D

CD

HCO-o-oNCD

?FD

oa

oo(li

|-.U)

(D

(D

CD

(D

\t

o\

x:anC)o'<-iNc)oNl?A)

3cr\Fi-@Cr

to.D

FxYi.i6o<-

-

cD:--

A9v=o:.S, 6-

o-(D

(D

N

A)-o

='

aoN.D-oo

o

x

o

oCDI

(D

o

I

o

FD(

RN'-o

dbi5(DLN

5:rFD A-

Pii<oX/iYX

O'

-o

-.)o;+xo'P{

Ng)(

ooIIo

-a(D

D)(N

o

o

N-)

FDNo+a(

^(D-6rOoNA)<ocD=o=

fx

j.r

o

Ioa

CD:o.d

;:o:i-.'no(DIo@

a0

a5

a

CD

CDx(D-

o

-

-@ooI(DNo

a

"2.

=-oa

CD

ox(D--lD(

5ra

a

N

o

Ioc0

I

I

N

(D

'a-

ii -q

(D

(Do

gJtFD(

o

-o

t-t

N

(D

ooo

I(D

Io

(D

FD(

o

(a'

o

CD

O

oa

-(D

i

oI(D

3o-(D

I

(D

;i

=:(D-

oo

N

-o

='

-5

='o

oao-cD

CD5-o

I.D

(.0

f

:-A

-o=.

.D

co

.D

oX

-(DCD

::t(D

IoNI

-.Do

-u

I

o

='

-. I

onX.D(D^l

q-a

-o

=-3

c

3A"N

:.ox='DoEo

;.RN9+co5

ox

A6j

I(D5='6.DoE-

Xr;<!.ooffAji.Od8pn

EHrovI'ua.i (D

oi(Dda

(Doo

=.oioir.Xo P'iilD'n<-iCDVa6^F0( o ::.

ODJ.)

OJaa

^3

-N*i'< =

aA)o=3 x

Ita(Do5

N.DAi*,+56 ='Xooxa-.

Xnt

=(D+N

^i, o

o_:a'= .=vaNCD='N V;.(D I<a@!rovo.

a*.t o-

ci -6 aroJ.=

^irD

=*

!

I.DN(D-Ioo

o

(a

:f.I

X

3

o'-o

'o

,N

o

oo

-

--233o i.d-

zf!!X

N'f.

a

='

ID

ID

a)

<:

ql

-tol

a(,)

A'(aa

|D-

-t(,)

-t

|?

a

o

(D

(D

-o5(D

-

cD-

o

-tta(D

-'=.

5

5

o-'3.

cD

-o-oo--

cO

='o-3o

-a.D

@

N

oI

3

o

oo-C.

-5l.

a

lDt

it0at!(

t!((D

c,diID(Dni o-

-(Dg)5.Do

i.5iai.o

=.

a

lD( -l

P:l

ii ::

=l.DC)ai c,6c(Dtr:1 .)r !)(.D

-a

-taKqp--E@!)-* =t;5 ;'Yi=.

!r, =EEP

lD' i ni

i!Ro

='6 :.eeo)

O ->:lo5j':d a)( sr-.4 o-ePA'0.d:o5(D

oo

N

(D

@

=

o

o3oIo

.)I

(^D

-

o

o--

-o-.Doo@a5-o'

oq

o

--ooo(D-=

of

6-

i-.)t

oI(D

=NoN

o-o5o

t-

(D

f=

do

-

-=

o:a

:D.D

o

'^{ a

ooD

o<5TDN

.@-o

f,.

-

.D

-

()c

:3'x<R'"o+=r:i :.I e-;dceRrni

;Fil'-FDe= o-ND) rD 0J(

3;$qi;P{:+;j J o X ;'tD( X F)(-(t (Di a a iii e. ==FH

qF--' 3 H'g e'4"[: 5'.p" =.. - =* S,

lsxS*al€*fiidE3s'l+I3IF:'i.d c, isX;a;i=='+li'F,€I,+Bg*r:*;'8 ts, 3 Ela'E 1f*e-ig f S,!: Fa'€:asE 15a5;H:€.:i -'u'P ! o *F I

=q' 3'E +'iF FI H

^N oiR='3<-Jl= a1n tiEs^==+= qns tf;;Ea3' =3= =; 3,q-'

=.= =,eS E=3-p,o =il,S *i.; ==

'-i{R^Nz(D xi xUJL.N-o Ov(D !D .D =:OoooiXJA^:.:d

E-3=..9^:. F

^\ -.

6'"K 6': :o N -'i 5g ";'=Qdti:g=

Y UI I ^,p'J! s I>-a.f,5E i$ 6tth-

;HP9;o =

t

9:.3H= lN(trgL-i-o- +b'

$='6='L' *9Rra=oPN *:ilJhv-J-vsv{ oa= N tD O o O3 =.ro -'= r.si

=.=':l3=5 b-f;-d**'ist,i' -,"\FP R = F q'-'-.=;- oao--'9.= s i(li-. -od

! a 3 o =1.'J!r6'P R.6o^.I. DJ l!( lD * -'P A)(O--l -=.d6po@R c-Oo - t.l =- 5 P)

-. ^: u ii' =.of €^id i!'T*.><A) '3.=.X - ><N -'oj =-s0, O-=:696o odo-- P o

='a)IH$3- I.5r=eN(xq3. 5Aorio--R 95;i;ot,N=t 6 *fgS*fl 3 ;aTEEilr"ad

1$ $* 5Et8il €495:A = .D r -.;u 3'.B.i.rP'rrc o-d I Ii B_\ =X 5 = tr

i F+*3:tD - '' D O A)i o - 3,o= 5-tr d 9-s[ fi€ E $'zLoiio-Ft

= ]Eg B- glB R

1 ;'B .3. E

-u'S, E. R '2,

A*: [: ; e, PE FF

= l: X -'N =:"n ;--:31i:ro,pilb. lio -.q9

=!3i3 3;s,sa*g+;q r€e$.lef;t;q dir*35,i'il; n3H=aEss *$ FE:a gi*:,u$ sl H

= E

I.e Fl' 1"$'=$i=*., I. -.*+ng93 g=€;:3.$3 FEii=ts rF 5' r, E 9 !. I

3

oooN

!

lss f i15 RR iIs f 5 Sl=-:o RIYJ=lp - -

:lt-' F E

-(9 _' _ A\,

tqx 4'l3'hi tl-O-NFlai ! 5 f-='9 EgsFat^+-^\o N -'*@ ''

=$l

==;dlR6" Ir'6oq *lgNlCD =-Il@ i:. FD( IN( ql

!3(D LlI(D * |R.e6l-qPl

BSsla. P rl*'ai ila'o f- |

6' 7;

;=i\i_.H N

F'a€ q Fi8a'32!-*,5 ^ ui p(

= 6-x sE

F^:-sts,fr'E.qr - N.a-P(Xoc'

5 atgrct =:6 oJtt=E$lo o o XI* 3 e ilmd E Fl

d:(Dls.sal3oa5l=. = ol)

^ - Ol

oqiiFlP F 5Ei

lo)i=iN 50:t=Eq=; o

o o o

oof,.

o-l

;n B'g:]NFDY(e

--' t PDpoT

=$o5-

=.R i

ll o { +lD( 6i( : =l*"+ O IJr -. r.l

(D -'+lo-F{l(D t" olaSgl-- .D I

: tr ?l--iil\^ 9J \y l,joo a Is2ila3o'l::. -llD( I

5'#96r-r e;9>6-iio:.trr-Fo.R'EAS,j.

O,@ -'o)(5 5'r 6-33F,o-ol^

,a+@-.

d"aP<rD -.<q.D FD(J+

el<(DCD

iEr6

G,'

-.ri:'olD

od

rrd =l$ NJr $l

< 5l!.

- |

-'-lo pJ(l€qltr Hlo Frl- alF)(sl

lv x ^\ -

lH 3-qsii, ==-q''=IFD(ao

_l p)( Ot< a.Hc 23fD( -- X FD

:i'Nl:\. Y X(D:q(D3() :::a ':-*- o

-:Oc: O. ;i'sl. o t5-'.)Y){) o5LN-N

Y tD(a. -H. E'- i'E5' tr JD

lE r9.q-=+3Y v315En- 9 -. +-.- - a -.3;E e'#3 U =,rl H,fE'i=ii:$.iiEF;;ggE:;_-E$=iri:a:3F= - 5; Figer;:!*;+*i1flgtf6;/g $g${iuis:

;'Ffli/= =tr4=. .5.Egd ;-f-ld i$f;F T='t+ Fs,

Ier S 's. ='

.e. * E ai.z. I

ts

=>:.2RX=.

z--F'

!o<=UD

l;'drD

N

->5

FD-ooo+oCDqxa

-oIO

-cD

f,.

i,+F3€.'=;Ti :' cu 3 J 5'g I'E.:3.ajP='atlUgAEcT=.Ns-;a

(DoJctf,.c^^,'t.ol

3 e'5 B! j -'-a F s,=',i.i'+ FK,1r&aFfi=.

i -!A€+3q5 3o

I =.aj

(l 9- (9 -

B, r, ! SE.6

^ (v

€ T' H Ro=-tn'gg pB-.N

5E

(D - =-.i.

It

D

t))I)

P

=(D="=.o o(D=

o-oi x.zFc,

o

co>r\.,YArr9

AN:I +aF:'=i;f=@'\:/

'o!o-J6-="

=6; ^ci = I' rD'

-N-r=. r. li' -.:,

.t' g. =:i Ed9:

q^J

'lL =,

gF d,: i

F a :.1A':;I= ai rl=.4 -l(D -'.Dl= DlR .OI- -. 1tt(!l

1J

;l

o

o

.)-o-oc

-R.)e

A'oiX<DqK$,

ai5@ ,A)

N,o:8

@

Ia0

o(D

o

o

-tx

19( iio<.dE..=

?.ij Ple a!l

6l

. -=,^^='3=E o -'.4E 5 cr==+C!.At D),-^

L. :f R.A

;o o'O

-o@

(D

,i(D

OJ

o

oo

;'€ Y 3 3 F:l. 6 ='5'ts o- rr)oJFxc:)alF^Fi'6&r:1il-= ='-3!Blr,=-5 '='.. :J

* ='5 'v30:.- A = :':J N CD ><o-aP(^=; -o- 'e :" _ o-8 n i'-'6i i'3 _ =6! =' X )icorq d

.- v:3 - 3 =9q-;''

0ax{ ^i _ .D

=.6b5 X +-NiP bi, -=.+P)ii0JsE

o

(D

!t(a

tD

Y-6

-l5(D

or

F^

o

oi<!At-5 ;1 o tlr !1.=.r- E @ O-s trg:.j---"b-

.D

I s,€ I+:t 5 {,c, u,a,or O FO)x.;ao; L X-SXiY-

l: - -.e;-

d f ip- -= =: i.J: i$J:l J-=>. n i'ii'rY: +

!rDY^-PN '' oi,

<-,_.*a'aaCDI

€ 3,Hor >$a >e

,J D

o:I

oP -\o i;ooooo iJ

:>

$-0'l

o

CD:I

rooP

-a\Ooooooo:J

s)

n

A|n

@

a---6-N----

r-

;idfii

*+co

=.olD!e"o:T

5 ilX3I=<lJi:J(D

xlD.)5 lztrO-'- -.r--i^r .:

?a,

3 * 5'v"=' o tt --lc Fr'P Q_^AP

r 6-R 5'F :'I. <x F5 (D

: FQ'+5d5qLF{ I O)((D

@-ivo3 g3o^Yox x ofi.q"oA)-tf I or' *

Ls e EoaYiF€9E5 9'$'='B h,F 8.

oi(o

dxX *(D

;'"q

; o5|D LA(DN L^D)F 33

=NE, l+x-X='At) i. D)(

mO1->A!

v9

tr.i

-(Dts>

B'

F

6'

APA?qtv- : -' :J ni -5vlJ

=tN 9 -J3'; a 9; g-'-rDr.Y ?l/,^;-'si E 3. 6, I

.D o: -'rO-'=. J G;'o-5.$ o + - .D

^-.--''" =

j-d? 5

s, ls-'R5o, k a-3I -=X r 5 -'Its'3'; H = l! 6EE 3 *5I av.6_F'=,-J oa'=''. ao.J^=

---ta=l==

Fw-s,9.3g

oo

oo.D-^o<r

!=aO

tDo:q

o5

IN(

a

CD

5

o

oN

(D

xJaY < i;'D',; .D;==--v^

-.). ='Ao=p)

F-

E-.D'v - 5-CDav

,+!.oE(D ta7a XH t0, x-

=. =r i:5PfD N-

=.)=Y =.-Xxx o

i6- :x

ii-

5'

(D

a.D

oao

a

5

'416Rgaric;

a I d,s,

x'o: !'"-::--='E {' o-."-=;s,{ifi B": FJ-'sHo--cE(D5=lo5 o Li,o! 5 tD>i^.Hr-

^1 ^-X l o'3.tr@^l(D**rXoo(e { o o

z. 3 acE!a)o

6t

!5-rX

=19i$, il

lgr

(D

.l

-

R-

o

-IoI@

o

(D

I

I

(D

Ic)

o-(DCD

@

.l

D'T

433. 1"vo o'^.4--P!--!

* --9N*5 5.*9oo^F N)Al(;itr"; ril-'o Q:a!;o)

o 5ll-.nPl36E-l.0

=f.Dl= -ql_ A)( !o(l

-.O ll:1c FelN FIa-l

Iul

rDr^4t:,^ t9 ='u=)ril +^: ^'x i'q Y:.H $ 6'-"' -. <J,A!Aq^rYSoAD=.=5 =.o.= Ro:-'X !o o

= N)< o-,.v1"v* O

6;:+5A'-Pd;@^CD

dav^:ii:-*rn+

C)c05c0o

o

ooaFD(

-

-

.1

ii

:oIolD(

I.D

-(D(D

o

oo

oo

C)5NJ

ii N(S)

=i .D

i.l" -

=:6- 5'

(D

CD

!o(

(D

o

(D

X ;'*E.sF5sj5'Jb;,J I -- A +9,9 5B E Etr-'Q=oD)YE H E;3+ B . 1- FE,o c P g'- 3K ^.d -'6-E'tr [r.*.t-i?a-tD(oa!i:114 < J a)

A H E q ?g:'N r.9#.EJt!;i-

o(Jl+--.DAj.DtrE =.oT i'i,EF + Fcioa5Ho( F.)f,.8 " g,

A

^N A)^A-b'=. .D

'E+ o-

-q -vFDFDA-+ ,i. X'

='@ ai

oXAJ:1 CD,=

IPorDP(Do'< -,

orJ.O

.D-(DrO-ar6o-N-oXN'-(D

I

o'lo-o(DXo5

N)I

Io

=?-o

aao

x

O-lLF(

- g)(

'-i9:()

-o--.

o'

o'

.D

l0(-

iX

N

o

-oo

ii-rDo

-

c0

o

=: 3e3$$s:

'=d>5li'lci'oHS5$,N:FH- E ^ i:- i.d E

I sg4- gq-fi-'-O ='- FD"o -i'+i:=3:;=a X'( =-cr(:itv

oXIJ/D c R'- o i.*

-ig- 5 ='Fg33* ^EHq

? 3€ fi :: s

3$x= 93E='. t' I'i.o EiX'I o-E -'is, * *=o s 6-it 6 or

o-l

tD

o.)I(a

l1I

jDr

)r

l

'D

(D

o

FD(

o

-

-(D=J,

"al

'-

N'Fi

<5.DsD-x't

+oro

6co

-o

q:

:-<N

-(D=o

J

-o

o

.D

rD=AR

,FT, O

=<

(-

o

o^lxl

.il

FD(

.D

-

5@ A)

63d..vo o

>:iatd FC'

6'"^ (D'

F'o iJr

9O(Dq3p

= tr,-

^Outr

N

o

-o-oo

-I

N

o

@

N

CD

I

(D

I(D

(D

+l-l

al<lNIF0 l6lSI

f])(

oo5x

5

-6'.DiiNd=

i-o

3o

>;oPi'D rr;q-.ti=

?=FqiIoat-S(r:.i, !D(

=.

o(Do()

N(Jo xi,

YX{

@

R

5

f,i i.o'l-6'biF( .D

6'5

=(D

GFO

*s)Dhi

^2

NE

-' D(<l@O-DXdt

(Do

ogF0co

5€Xi

FOOva)F,N=d

oo

XAD)( "@

o

(D

o

@

o

o

(D

6';oIo

aj .DX

6cOO

oaoE3

(Dii

z2g@

-o-'a

o

-

Io

o

CD

.o-t!(I

.o

(D

3

(D

oa5

-oo

o

@

g)(

.D

-o

o

-

REN=,-o

,-oo:

,=r.

o

5o

o

cD-o-o

I

5

.D

c)

o

-.D

.D

-

T

Ioo-

CD

=()

l. ot

o

a)AXc)gXrl

g)

i,f-@

o

.D

oooI

I

ts pD(

=;a(D

a3oL.Dtoo

@6'

<A)(lo +)

nE

-{Xi' a

.DfoP.5.0QO

s !/l

f-, u

RF

=':- lDN6.

xQ.:'-qao

\(D

A(DX-=

:! .,:

Sg.aoai<tr

D(

--oO-=tv-^-A"- * - g: a A $;i'5 :l F =,

o =' ='o-iaHPg i E i=5'+NiFo'Xi,-='o=.-(e=tY7*.'q

H'g€€!=H'=';3; =.4€ *-8 1'o='dE F -" u_

='a.;.-K3 ,?b(=' - :l ='o ,=^ D = -)o)( "o ='ilJ--*^6-49- < o-F' o-o"i ilN€ 3 : *=.'S.d

Xe =.3-^)=.1 aY =.+j ('-=: :1 3.B,i${X E:x'x o-N ? - ieI i?'{' e--u N(

=. d Q u'ur

= F"e.9F = g

ox.

o

o

-o

ar

o

(D

l!(

o

=@

(D

-Co(

E-(D

oo

-'

6*tdi$ \'(D)lrD \'

t(D

6'

(D

o'1

a)(

a)

3

o

oc5

o

o

o

(Doaao

N;,

-.):o aiF! a)--CD

5a

o

FD

5()

6' rDE-

=- 5'-(D

='CD

a

o!

(D

o

-c

I

-(D-(D

1'

o

.l!o--

l*r -'

s.=\tr

>:'

\-

€\\

oc

oo(D

-.D

--

o

o-oIo

-.D.D

o

(D-=

5

CD

ox

rD

o6-

oa

o

c).D

a

.D

6-o-(D

--aN(

o

-l

<:

!r

l:c

n

-

-CD

o

rDo

ooE

'2.

x

.D

oo

a0-

.D

6'

(D

3

.o

6-

ao

5

-

o

.D

-

I

=:

o

-c-ooCD

.D

=l

O

-

Lr

1

Anexă

la scrisoarea MADRM

nr. _______ din ______

Analiza Impactului

a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind

controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea şi din

distribuția benzinei de la terminale la staţiile de alimentare cu produse petroliere

Titlul analizei impactului

(poate conține titlul

propunerii de act normativ)

Analiza Impactului a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la

aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși

organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea şi din distribuția

benzinei de la terminale la staţiile de alimentare cu produse petroliere.

Data:

19.12.2019

Autoritatea administraţiei

publice autor:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Subdiviziunea:

Secția politici de aer și schimbări climatice

Persoana responsabilă şi

informaţia de contact:

Victoria Jacot

victoria.jacot@madrm.gov.md; tel.: 022 204-580

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Definirea problemei

a) Determinați clar şi concis problema şi/sau problemele care urmează să fie soluționate

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depăşească după

amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor

dăunătoare nu numai că distrug natura, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de

asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la

consecinţe ecologice şi climatice nefaste. Ca rezultat al impactului asupra mediului cu efect

negativ sunt compușii organici volatili care acţionează intens asupra ecosistemelor, a mediului

înconjurător în ansamblu, dar și asupra sănătății umane. Necesitatea elaborării reglementărilor

de control al emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea şi

din distribuția benzinei de la terminale la staţiile de alimentare cu produse petroliere a

fost condiționată de efectele pe care le are acest poluant asupra sănătății umane, mediului și

climei. Emisiile de COV reprezintă o contribuție semnificativă la poluarea aerului , în special în

zonele urbane. În cursul depozitării și al distribuției benzinei se produc emisii de compuși

organici volatili (COV) în aer. COV contribuie la formarea ozonului troposferic. Emisiile de

COV, inclusiv vaporii de benzină, dintr-un stat pot contribui la problemele de calitate a aerului

în alte țări. Compușii organici volatili emiși, ca și poluanții secundari, cum ar fi ozonul, sunt

transportați în atmosferă pe distanțe lungi și pot avea efecte transfrontaliere nocive. Controlul

emisiilor de compuși organici volatili este necesar, întrucît emisiile de COV contribuie la

formarea oxidanților fotochimici, cum ar fi ozonul troposferic, care în concentrație ridicată, pot

dauna sănătății umane, vegetației și materialelor, întrucît unele emisii de COV din carburanți

sunt clasificate drept toxice, cancerigene sau teratogene. Ozonul troposferic (denumit și ozonul

de la nivelul solului) un gaz cu efect de seră care provoacă probleme de sănătate și este

dăunător pentru vegetație (reducând deci randamentul culturilor). În plus, unii COV, cum ar fi

benzenul și toluenul, au și proprietăți nocive, precum toxicitatea acută sau cronică.

2

Conform Strategiei ,,Sănătate 2020” elaborată de către Organizația mondială a Sănătății

(OMS), pericolele mediului ambiant sunt un determinat major al sănătății, multe tulburări ale

sănătății fiind legate de mediul poluat. Dintre acestea, cele mai importante sunt poluarea aerului

și impactul schimbărilor climatice.

Reieșind din faptul că, COV sunt emiși în procesul de depozitare, încărcare/descărcare și

distribuție a benzinei la terminale și la stațiile de alimentare cu produse petroliere, se impune o

nouă reglementare în acest sens.

Dat fiind faptul că emisiile de COV contribuie la formarea de noxe în atmosferă, iar

acidifierea este un fenomen transfrontalier care necesită soluții atît la nivel regional, cît și

național și local, Republica Moldova fiind parte a Convenției asupra poluării atmosferice

transfrontaliere pe distanțe lungi (Hotărîrea Parlamentului nr. 399/1995) are obligația de a

întreprinde măsuri pentru reducerea emisiilor acestui poluant. Necesitatea asigurării unei

protecții eficiente a populației împotriva riscurilor pe care le prezintă poluarea atmosferică și

protejarea mediului este una stringentă și impune întreprinderea măsurilor determinante de

limitare a emisiilor de COV. Evident, că pentru impunerea unor cerințe tehnice instalațiilor de

depozitare, de încărcare și descărcare a benzinei, pentru containerele mobile care transportă

benzina, devine absolut necesar de a reglementa și a stabili printr-un act normativ dispozițiile

tehnice conform celor europene.

Implementarea acestor cerințe și dispoziții tehnice conforme celor europene ne va permite

reducerea emisiilor de COV și în consecință reducerea concentrațiilor în aer, asigurîndu-se

protecția sănătății și a mediului înconjurător.

Analiza Preliminară a Impactului de Reglementare a fost elaborată în conformitate cu

prevederile art.13 (Analiza impactului de reglementare) din Legea nr.235 din 20.07.2006 cu

privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi Metodologia de

analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului nr. 23 din 18.01.2019, în vigoare din 19.07.2019.

AIR în cauză cuprinde argumentarea necesității elaborării Regulamentului privind controlul

emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea şi din distribuția benzinei

de la terminale la staţiile de alimentare cu produse petroliere, reieșind din prevederile legislației

Republicii Moldova și a impactului acestuia asupra activității părților implicate în acest proces.

b) Descrieți problema, persoanele/entitățile afectate și cele care contribuie la apariția problemei,

cu justificarea necesității schimbării situației curente şi viitoare, în baza dovezilor şi datelor

colectate și examinate

Impactul asupra persoanelor, entităților afectate și probleme de mediu

Poluarea fotochimică la nivelul solului, rămâne o problemă serioasă de mediu, având o

influență dăunătoare asupra sănătății umane (cum ar fi afectarea funcției pulmonare și alte

probleme respiratorii), ecosistemelor şi a mediului înconjurător în ansamblu. Emisiile de

compuși organici volatili (COV) contribuie la această poluare, iar operațiunile de gestionare a

carburanților (descărcarea şi distribuția carburanților de la un terminal la altul, sau de la un

terminal la o staţie de distribuție a carburanților, etc.) sunt recunoscute ca fiind una dintre

sursele acestor emisii.

În consecință, Comisia Europeană a abordat problema în cauză încă în anul 1994 prin

Directiva 94/63/CE din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici

volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale

la staţiile de distribuție a carburanților, în care au fost introduse cerințe în ceea ce privește

Etapa 1 – recuperarea vaporilor de la carburanți. Aceasta se referă nemijlocit la emisiile

provenite din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuția carburanților la terminale şi la

staţiile de distribuție a carburanților.

3

De menționat că în sensul Directivei 94/63/CE: „carburanți - înseamnă orice derivat

petrolier, aditivat sau neaditivat, avînd o presiune de vapori (după metoda Reid) de cel puțin

27,6 kPa, care este destinat utilizării drept carburant pentru autovehicule, cu excepția gazelor

petroliere lichefiate.”. Astfel, după presiunea de vapori conform metodei Reid, care constituie

cel puțin 27,6 kPa pentru benzine, și < 2 kPa pentru motorine (diesel), sub incidența Directivei

94/63/CE intră doar carburanții din categoria benzine.

Tendințele recente și evoluțiile politice indică consumul unor volume mai mari și într-o

continuă creștere de utilizare a biocombustibililor în benzină. Aceasta, la rândul său necesită

limite mai mari ale presiunii vaporilor proveniți de la benzina amestecată cu etanol, care, dacă

nu se iau măsuri, conduce la creșterea emisiilor de COV.

Poluarea atmosferică este una dintre cele mai grave probleme ale societăţii actuale, atât din

punct de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung, dar şi

spaţial – mobilitatea şi suprafețele afectate sunt mari, cu un impact negativ asupra unei largi

varietăți de ecosisteme, cu influențe directe asupra calității apei și solului . Calitatea aerului este

o problemă importantă pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător, iar acest lucru

duce la pierderi economice.

Studiile pe termen scurt arată că ozonul are efecte adverse asupra funcției pulmonare a

ființelor umane: inflamația pulmonară, permeabilitatea pulmonară, simptomele respiratorii,

utilizarea crescută a medicamentelor, morbiditatea și mortalitatea.

Gazele active din punct de vedere fotochimic, precum monoxidul de carbon (CO), oxizii de

azot (NOx) şi compuşii organici volatil nemetanici (COVNM), nu sunt considerate gaze cu

efect de seră, dar contribuie în mod indirect la încălzirea globală. Acestea persistă în gazele de

eșapament de la unitățile de transport, provin de asemenea, din arderea combustibilului fosil,

centralele de producere a energiei electrice și termice, industrie, sursele staționare care includ

industria petrolieră şi manipularea produselor petroliere, utilizarea solvenților și altor produse

menajere, etc. Gazele respective sunt considerate precursori ai ozonului, influențând formarea

şi dezintegrarea ozonului în atmosferă.

Emisiile poluanţilor atmosferici proveniți de la carburanți, precum dioxidul de sulf (SO2),

oxizi de azot [NO(x)], compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3), pot produce efecte

dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole

datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic. La fel, metanul (CH4) şi

monoxidul de carbon (CO) contribuie la formarea ozonului troposferic în prezența oxizilor de

azot şi a compușilor organici volatili.

BENZENUL este un compus organic volatil și o componentă a benzinei. Este de asemenea,

un cancerigen genotoxic uman cunoscut și este asociat cu un risc crescut de boli cum ar fi

leucemia. Expunerea cronică la benzen poate deprima măduva osoasă și poate determina efecte

hematologice, cum ar fi scăderea numărului de celule roșii și albe din sânge.1 Emisiile de

benzen se datorează traficului rutier, rafinarea petrolului, manipularea benzinei, distribuția și

depozitarea benzinei, inclusiv centralelor de producere a energiei electrice și termice.

Având în vedere restricțiile impuse în ultimii ani privind conținutul de benzen din benzină

și limitele mai stricte de evacuare pentru vehiculele rutiere, s-a observat o scădere a nivelului

ambiant al benzenului. Cu toate acestea, există probleme în preajma locațiilor puternic traficate

precum zonele rezidențiale, aflate în imediata vecinătate a terminalelor și stațiilor de distribuție

a carburanților. Acest lucru este problematic în cazul în care locuințele rezidențiale sunt co-

localizate sau sunt situate în imediata apropiere a acestor stații. Terminalele sunt puncte focare

de emisii de vapori de benzină și prin urmare, benzen, deoarece volumul total de benzină

utilizat este inițial descărcat, stocat și apoi încărcat pe teritoriul acestora.

Un studiu din Australia a efectuat o monitorizare personalizată a expunerii populației la

benzen. Acesta a arătat că timpul petrecut în timpul transportului și al realimentării vehiculelor

1 European Environment Agency (EEA) Technical report No 12/2011: Air quality in Europe.

4

reprezintă cea mai mare expunere neprofesională la benzen, chiar dacă conținutul de benzen al

benzinei este de numai 1% din volum2 (limită stabilită inclusiv prin standardul UE: EN

228+A1:2017 „Carburanți pentru automobile. Benzină fără plumb. Cerințe și metode de

încercare”, transpus inclusiv în Republica Moldova prin standardul SM EN 228+A1:2017).

Asociația franceză a industriei petroliere a raportat în 2006 o campanie de măsurare amplă a

concentrațiilor de benzen la și în jurul a 43 de stații de distribuție a carburanților din Franța3.

Pentru stațiile de distribuție a carburanților construite în blocuri de locuințe, concentrațiile

observate la distribuitorul de produse petroliere au fost în intervalul 10-85,7 μg/m3 (cu o medie

de 31,3 μg/m3), în timp ce cele de la perimetrul stațiilor se situează în intervalul 2 - 30,8 μg/m3

(medie egală cu 8,2 μg/m3). Măsurătorile similare efectuate în Malta4 și Grecia5 au arătat, că

concentrațiile de benzen la stațiile de distribuție a carburanților pot fi de 7-10 ori mai mari decât

valoarea limită de 5 μg/m3.

Nu este ușor de estimat care este măsura exactă a prejudiciului adus de poluarea atmosferică

asupra sănătății umane și mediului. Potrivit proiectului „Aphekom”, cofinanţat de Comisia

Europeană, poluarea aerului în Europa determină o reducere a speranţei de viață cu aproximativ

8,6 luni per persoană. Deși unele zone și țări se pot confrunta cu un impact mai sever asupra

sănătății umane sau a mediului, poluarea atmosferică rămîne o problemă globală.

Emisiile de COV reprezintă o contribuție semnificativă la poluarea aerului, în special în

zonele urbane. Emisiile de COV, inclusiv vapori de carburanți, dintr-un stat membru pot

contribui la problemele de calitate a aerului în alte state membre. Oxizii de azot, sulful şi

compușii organici volatili emiși, ca și poluanții secundari, cum ar fi ozonul şi produsele de

reacție ale amoniacului, sunt transportați în atmosferă pe distanțe lungi și pot avea efecte

transfrontaliere nocive.

Precizînd cele stipulate în preambulul Directivei 63/1994/EC, controlul emisiilor de

compuși organici volatili (COV) este necesar, întrucât emisiile COV contribuie la formarea de

oxidanți fotochimici, cum ar fi ozonul, care, în concentrație ridicată, pot dăuna sănătății umane,

vegetației și materialelor, întrucât unele emisii COV din benzină sunt clasificate drept toxice,

cancerigene sau teratogene.

Prin urmare, succesul primar al sănătății umane și beneficiile mediului înconjurător,

datorate reducerii emisiilor de COV, va apărea ca urmare a reducerii concentrațiilor de ozon la

nivelul solului, pentru care COV sunt un precursor cheie.

Astfel, avînd în vedere cele relatate, se constată de rang important implementarea

tehnologiilor moderne existente care pot asigura o reducere considerabilă a pierderilor prin

evaporare în rețeaua de distribuție a benzinei, și anume prin recuperarea vaporilor generați.

c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariția problemei

Cauzele care au dus la apariția problemei sunt:

Cum am menționat anterior, în urma operațiunilor de gestionare a carburanților cum este

descărcarea şi distribuția carburanților de la un terminal la altul, sau de la un terminal la o staţie

de distribuție a carburanților, sunt eliminați compușii organici volatili. Astfel este necesar o

reglementare a conținutului acestora.

Problema poluării atmosferice cu compuși organici volatili a deveni vizibilă și acută

2 A. Horton et al; Personal monitoring of benzene in Perth, Western Australia: The contribution of sources to

non-industrial personal exposure; Atmospheric Environment 40 (2006) p. 2596-2606.

3 L'Union Française des Industries Pétrolières publie une étude relative au benzène mesuré en périphérie des

stations services à la demande du Ministère de l'Ecologie et du Développement Durable. March 2006.

4 M. Zamitt and A.J. Vella; Influence of service stations on air quality; Xjenza 2003, vol. 8, p. 3.

5 P. Spyros et al; Contribution to ambient benzene concentrations in the vicinity of petrol stations: estimation

of the associated health risk; Atmospheric Environment 41 (2007) p. 1889-1902.

5

reieșind din faptul că se atestă o creștere a consumului de carburanți. În conformitate cu datele

din rapoartele statistice ale Agenție Naționale pentru Reglementare în Energetică se observă

creșterea consumului intern de benzină în Republica Moldova (Tabelul 1.) și la fel în ultimii 10

ani o se înregistrează o creștere a numărul titularilor de licențe și a stațiilor de distribuție

certificate în comercializarea produselor petroliere, (Tabelul 2).

Tabelul 1. Consumul intern de benzină, motorină și GPL, în perioada anilor 2011-2018

Produse petroliere Consum intern, mii tone

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Benzină 223 199 190 191 237 172 170 168

Motorină 426 416 506 552 681 546 570 584

Gaz petrolier lichefiat 91 106 95 90 112 76 72 74

Total: 740 721 791 833 1 030 794 812 823

Sursa: Statistica ANRE în baza rapoartelor anuale prezentate de companiile licențiate.

3. Numărul titularilor de licențe și a stațiilor de distribuție certificate în comercializarea

produselor petroliere, înregistrează o creștere în ultimii 10 ani (tabelul 2).

Tabelul 2. Nr. titularilor de licențe și a stațiilor de distribuție certificate, în anii 2008-2018

Genul de activitate practicat 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Numărul titularilor de licențe

Importul și comercializarea cu

ridicata a benzinei și motorinei 19 24 24 23 23 12 23 23 31 36 37

Comercializarea cu amănuntul a

benzinei și motorinei la stațiile

de distribuție certificate

78 78 79 82 82 88 80 84 90 87 89

Numărul stațiilor de distribuție

Comercializarea cu amănuntul a

benzinei și motorinei la stațiile

de distribuție certificate

493 540 565 586 594 610 602 624 639 659 683

Sursa: Rapoartele anuale privind rezultatul monitorizării pieței produselor petroliere a Republicii Moldova, în

anii 2008-2018, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică;

- Numărul titularilor de licență care au deținut licențe pentru importul și comercializarea cu

ridicata a benzinei și motorinei: în anul 2018, fiind înregistrați 37 agenți economici, în

creștere cu 18 unități față de anul 2008, în care activau 19 agenți economici.

- Numărul titularilor de licență care au deținut licențe comercializarea cu amănuntul a

benzinei și motorinei, în anul 2018, activau 89 agenți economici, în creștere cu 11

unități față de anul 2008, în care activau 78 agenți economici.

- Numărul stațiilor de distribuție certificate pentru comercializarea cu amănuntul a

benzinei și motorinei, în anul 2018, activau 683 stații de distribuție certificate, în

creștere cu 190 stații, față de anul 2008, în care activau 493 stații de distribuție

certificate.

Analizând datele statistice, care reprezintă cantitatea totală al consumului intern de produse

petroliere (PP), în perioada anilor 2011-2018, preluate din informațiile prezentate și rapoartele

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în comparație cu emisiile de

COV de la sursa „Distribuția produselor petroliere”, calculate conform Metodologiei de calcul a

emisiilor COV reprezentată în „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook-2013”,

elaborată de către Agenția Europeană de Mediu, și utilizînd coeficienții de emisii COV

prezentați în raportul Comisiei Europene „Evaluation of Directive 1994/63/EC on VOC

emissions from petrol storage & distribution and Directive 2009/126/EC on petrol vapour

Recovery, 2015”, se observă că nivelul emisiilor de COV este direct proporțională cu cantitatea

de produse petroliere care a fost consumată (Figura 6).

6

Figura 6. Consumul intern de PP, comparativ cu emisiile de COV, anii 2011-2018.

Reieșind din această analiză, reiese și necesitatea limitării și reglementării care presupune un

sistem de management al emisiilor de compuși organici volatili de la benzină, în conformitate

cu standardele europene și internaționale; prin stabilirea măsurilor care au ca scop prevenirea

poluării aerului atmosferic cu compuși organici volatili (COV) de la benzină; prin recuperarea

vaporilor de la carburanții emişi în atmosferă în timpul acestor operaţii şi/sau de către aceste

instalații, vehicule şi nave, şi prin urmare reducerea efectelor nefaste ale acestor emisii asupra

ecosistemelor şi a mediului înconjurător în ansamblu, dar și asupra sănătății umane.

d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o intervenție

(i) Evoluția problemei

Analizînd Raportul ”Evaluation of Directive 1994/63/EC on VOC emissions from petrol

storage & distribution and Directive 2009/126/EC on petrol vapour recovery, European Union,

2016”, constatăm că ponderea emisiilor de compuși organici volatili (COV) în țările UE, pe

sectoare, cu o vedere detaliată a sectorului de producție și distribuție a energiei, categoria

„Distribuția produselor petroliere” reprezintă aproximativ 1,8% din totalul emisiilor de COV

(Figura 1).

Figura 1. Ponderea emisiilor de compuși organici volatili (COV) în țările UE, 2016.

Sursa: Raportul ”Evaluation of Directive 1994/63/EC on VOC emissions from petrol storage & distribution

7

and Directive 2009/126/EC on petrol vapour recovery, European Union, 2016”.

Emisiile în atmosferă de COV au loc din aproape fiecare element ce formează lanțul de

distribuție a produselor petroliere și pot fi clasificate astfel:

- Emisii de la depozitarea benzinei în rezervoare la terminale.

- Aerisirea rezervoarelor la terminale/depozite de distribuție;

- Încărcarea benzinei în containere mobile la terminale;

- Umplerea rezervoarelor de depozitare a benzinei la stațiile de distribuție a produselor

petroliere;

- Aerisirea rezervoarelor de depozitare a benzinei la stațiile de distribuție a produselor

petroliere;

- Scurgeri la stațiile de distribuție a produselor petroliere.

Benzina, carburantul principal vizat conform Directivei 94/63/CE, este un amestec complex

de hidrocarburi, care se evaporă la temperaturi ambiante. Atunci când benzina este depozitată la

terminale sau în rezervoarele de depozitare subterană la staţiile de distribuție a carburanților,

vaporii de benzină umplu spațiul de deasupra lichidului și se deplasează când se adaugă lichid

suplimentar în rezervorul de stocare. Fără nici o intervenție tehnică, acești vapori ar fi eliminați

direct în atmosferă. Vaporii de benzină sunt emiși de-a lungul întregului lanț al benzinei, de la

terminalele din rafinării la autoturismele din staţiile de distribuție a produselor petroliere.

Unitățile de recuperare a vaporilor (URV) de benzină sunt singurele unități din lanțul de

benzină care recuperează benzina lichidă din vaporii de benzină pentru a o readuce în rezervor.

Potrivit informațiilor existente și vizitele nemijlocit la terminale și stații de distribuție a

produselor petroliere, se constată următoarele:

1. În Republica Moldova, pe întregul lanț al depozitării, încărcării, descărcării şi distribuție

a benzinei, nu există tehnologii de recuperare a vaporilor.

2. Se observă o piață relativ mică de benzină și gaz petrolier lichefiat (GPL) în comparație

cu motorina care este principalul produs de combustibil consumat (tabelul 1).

3. Din datele obținute de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică privind lista depozitelor

de stocare a produselor petroliere luate la evidență, în anul 2019 sunt înregistrate 54 depozite de

stocare a produselor petroliere, dintre care: 26 unități – funcționează; 14 unități – nu

funcționează, 14 – sunt conservate.

Se atestă că depozitele funcționale de stocare a produselor petroliere, sunt concentrate în 9

raioane și municipii ale Republicii Moldova, dintre care 9 în municipiul Chișinău, 4 în

municipiul Bălți, 3 în Cahul, cîte 2 Fălești, Ungheni, UTAG, în rest cîte unul.

Astfel, cele mai mari depozite de produse petroliere funcționale în prezent sunt deținute de:

SRL „Danube Logistic” (63 600 m3); ICS „Lukoil-Moldova” SRL (33 150 m3) ; IM „Tirex

Petrol” SA (24 500 m3); Depozit de păstrare carburanți al Armatei Naționale (15 773 m3); SA

„Petrom-Moldova” ICS (15 100 m3); SRL „Naftatrans” (11 300 m3); IS „Calea Ferata din

Moldova” (10 459 m3); SRL „Avante” (6 900 m3); SA „Arnaut Petrol” (6 800 m3); SA

„Vulcănești Petrol” (5 800 m3); SA „Ceadir Petrol” (5 100 m3); SA „Rompetrol Moldova„ IM

(5 000 m3); SRL „Basapetrol” (1854 m3); SRL Parcul de Autobuse și Taximetrie Nr.9 din

Briceni (920 m3); SRL „Valiexchimp” (780 m3); SRL „Vero Nadina” (500 m3); SRL „Trans Oil

Rafinary” (75 m3).

Tabelul 3. Datele privind inventarul sectorului produse petroliere în anul 2019.

Inventory of the oil products sector in the year 2019

Nr. depozitelor de stocare a produselor petroliere (PP) 54 unități

Capacitatea totală de stocare a PP la depozitele funcționale 207 611 m3

Nr. stațiilor de distribuție a carburanților 758 unități

Nr. de autocisterne înregistrate pentru transportul PP 127 unități

Sursa: Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică;

Agenția pentru Supraveghere Tehnică;

Agenția Servicii Publice.

8

Figura 2. Harta de amplasare a depozitelor funcționale de stocare a produselor petroliere pe

teritoriul Republicii Moldova, în anul 2019. (Sursa: Agenția pentru Supraveghere Tehnică)

4. Măsurile de reducere a emisiilor de COV din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi

distribuția benzinei, sunt deja active în exploatare la majoritatea terminalelor și rafinăriilor

internaționale de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, din care Republica

Moldova importă cantitatea cea mai semnificativă de carburanți.

Conform Raportului anual privind rezultatul monitorizării pieței produselor petroliere a

Republicii Moldova, prezentat de către ANRE, în anul 2018 volumul total importat de produse

petroliere constituie 829 mii tone, fiind în creștere cu 2.5 % față de anul 2017. Dintre care,

volumul total importat de benzină în anul 2018 constituie 169,64 mii tone, iar motorină 588 mii

tone.

De remarcat că principalul furnizor de benzină, deținând din totalul importat o cotă de

98,35% (164 mii tone) și 82,47% (463 mii tone) la motorină este România (figura 3), care are

implementate deja măsurile de reducere a emisiilor de COV, conform Directivei 94/63/CE.

9

Figura 3. Cota-parte a țărilor furnizoare de produse petroliere principale, anul 2018.

Conform „Raportul Naţional de Inventariere: 1990 - 2016. Surse de emisii și sechestrare a

gazelor cu efect de seră în Republica Moldova”, emisiile compușilor organici volatili

nemetanici (COVNM) s-au redus cu circa 62,6%: de la 141,41 kt în 1990 până la 52,86 kt în

2016.

În figura 4 este evidențiată evoluția emisiilor de COVNM în perioada ailor 1990-2016.

Figura 4. Evoluția emisiilor de COVNM în Republica Moldova, anii 1990-2016.

Sursa: Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2016. Surse de emisii și sechestrare a gazelor cu efect de seră

în Republica Moldova (http://www.clima.md/lib.php?l=ro&idc=82), tabele 2-8, pag.65.

Examinând figura 4 se constată, de-a lungul perioadei considerate, un minim a emisiilor de

COVNM în anul 2000 de 21,98 kt, iar începând cu anul 2002 emisiile de COVNM înregistrează

o tendință de creștere până la 52,86 kt în 2016, ceea ce reprezintă un echivalent al anului 1994

(52,08 kt).

Reducerea semnificativă a emisiilor naționale de COVNM este o consecință, în primul rînd,

a crizei economice care a urmat după destrămarea Uniunii Sovietice, fiind caracteristică întregii

perioade de tranziție la o economie de piaţă în Republica Moldova (1991-2000).

În acest context, figura 5 reprezintă o viziune mai amplă despre emisiile compușilor

organici volatili nemetanici (COVNM), vis-a-vis de emisiile a altor gaze cu efect de seră

indirect, precum bioxidul de carbon (CO2), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot [NO(x)],

generate pe teritoriul Republicii Moldova.

Figura 5. Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră indirect în Republica Moldova, anii

10

1990-2016.

Sursa: Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2016. Surse de emisii și sechestrare a gazelor cu efect de seră

în Republica Moldova (http://www.clima.md/lib.php?l=ro&idc=82), tabele 2-8, pag.65.

Astfel, observăm că în perioada 1990-2016, emisiile totale ale oxizilor de azot (NO2) s-au

redus cu circa 74,7%: de la 94,85 kt în 1990 până la 24,04 kt în 2016, emisiile totale de

monoxid de carbon (CO2) s-au diminuat cu circa 68,1%: de la 279,82 kt în 1990, până la 89,23

kt în 2016, emisiile compușilor organici volatili nemetanici (COVNM) s-au redus cu circa

62,6%: de la 141,41 kt în 1990 până la 52,86 kt în 2016, iar emisiile de dioxid de sulf (SO2) s-

au redus cu circa 92,3%: de la157,1 kt în 1990 până la 12,03 kt în 2016.

Totuși, o monitorizare mai amplă va fi posibil de efectuat doar după ce operatorii

terminalelor/depozitelor de stocare a produselor petroliere și a stațiilor de distribuție a

carburanților se vor conforma cerințelor noului Regulament și vor instala echipamente pentru

măsurarea emisiilor de COV.

Conform cerințelor Directivei 1994/63/CE, operatorii terminalelor de stocare a produselor

petroliere vor fi obligați să măsoare emisiile totale de compuși organici volatili în atmosferă,

rezultate în cursul operațiunilor de depozitare și de încărcare/descărcare a benzinei în/din

containere mobile la terminalele dotate cu unități de recuperare a vaporilor. Concentrația medie

a vaporilor evacuați de la recuperarea vaporilor, cu aplicarea corecției necesare pentru diluția

produsă, nu va trebui să depășească 35 g/normal metru cub (Nm3) pentru fiecare oră.

(ii) Posibilele consecințe în cazul în care nici o acțiune nu va fi întreprinsă

În cazul în care, nu va fi întreprinsă nici o acțiune în sensul transpunerii Directivei

94/63/CE din 20 decembrie 1994 (etapa I) privind controlul emisiilor de compuși organici

volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale

la staţiile de distribuție a carburanților, pot surveni următoarele situații:

Nu se va contribui la îmbunătățirea calității aerului, atenuarea emisiilor de gaze cu efect

de seră directe și indirecte, inclusiv limitarea emisiilor de compuși organici volatili, fapt

ce va afecta calitatea altor factori de mediu, ecosistemelor dar și sănătatea populației;

Nu se va contribui la îmbunătățirea aspectelor de siguranță, cum ar fi protecția împotriva

supraîncărcării autocisternelor; îmbunătățirea armonizării normelor existente cu

standardele tehnice europene (de exemplu pentru autocisterne); îmbunătățirea proceselor

de operare, cum ar fi încărcarea / descărcarea încărcăturii cu carburanți;

Nu se va omite riscul existent pentru sănătatea angajaților care activează în cadrul

terminalelor petroliere și a stațiilor de distribuție a carburanților din cauza exploatării

necorespunzătoare a utilajului, sau lipsa echipamentului tehnic adecvat.

e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate şi identificați carenţele

prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de politici şi reglementările

existente care condiţionează intervenţia statului

Cadru juridic actual

În Republica Moldova, de rînd cu legislaţia naţională de protecţie a mediului, poluarea

mediului, inclusiv poluarea aerului atmosferic, se reglementează de tratatele internaţionale de

mediu, ţinînd cont de transportul poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi şi depunerea acestora

departe de locul de emisie, reprezentând o ameninţare serioasă pentru sănătatea populaţiei şi a

mediului înconjurător.

Avînd în vedere principiile şi cerinţele Legii privind protecţia mediului înconjurător, ce ţin de

cooperarea internaţională şi respectarea tratatelor internaţionale, la care Republica Moldova

este parte, în baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 399-XIII din 16 martie 1995,

11

Republica Moldova a aderat la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanţe lungi (CLRTAP), adoptată la Geneva în data de 13 noiembrie 1979.

La 2 aprilie 1992, Comunitatea a semnat Protocolul la Convenția din 1979 privind poluarea

transfrontalieră pe termen lung a aerului referitoare la controlul emisiilor de compuși organici

volatili sau fluxurile lor transfrontaliere, care prevede o reducere considerabilă a emisiilor

COV.

Întru executarea angajamentelor asumate în urma aderării la CLRTAP, Republica Moldova a

semnat şi ratificat, prin Legea nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002, două Protocoale la Convenţia

dată, în particular (i) Protocolul privind metalele grele şi (ii) Protocolul privind poluanții

organici persistenţi.

De asemenea, întru executarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare şi prevederilor

CLRTAP ce ţin de reglementarea emisiilor de compuși organici volatili, Republica Moldova a

semnat Protocolul de la Gothenburg privind combaterea acidificării, eutroficării şi ozonului la

nivelul solului, care stabileşte măsuri pentru reducerea emisiilor sulfului, oxizilor de azot,

COV, amoniacului şi a altor substanţe nocive, care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii,

ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidificării, eutrofizării sau

formării ozonului la nivelul solului.

Obiectivul principal al Protocolului este reducerea emisiilor totale de sulf, oxizilor de azot,

compuşilor organici volatili, amoniacului şi particulelor în suspensie PM, care se va realiza prin

respectarea încărcăturilor/ nivelelor critice determinate (aciditate, azot nutrient, ozon, particule

în suspensie PM, amoniac) şi delimitarea plafoanelor naționale de emisie (SO2, NO2, COV,

NH3). Versiunea actuală a Protocolului stabileşte angajamentele ţărilor concrete privind

reducerea emisiilor către anul 2020 şi mai tîrziu. Protocolul de asemenea stipulează valori

limită atît pentru surse staţionare cît şi mobile, solicită implementarea măsurilor de control al

produselor, a celor mai bune tehnici disponibile, a măsurilor de asigurare a eficienţei energetice

dar și utilizarea carburanţilor mai puţin poluanţi.

Luînd în considerație importanța realizării angajamentelor internaţionale asumate de către

Republica Moldova, necesitatea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei

1994/63/CE este condiționată de următoarele acte:

Legea nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între

Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, și anume, Titlul IV „Cooperarea

economică și alte tipuri de cooperare sectorială”, Capitolul 16 „Mediul Înconjurător”, Anexa

XI, care prevede transpunerea în legislația națională a Directivei 94/63/CE din 20 decembrie

1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea

carburanților și din distribuția acestora de la terminale la staţiile de distribuție a carburanților

astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica

Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016 (Titlul IV „Cooperarea economică şi alte tipuri de

cooperare sectorială”, Capitolul 16 „Mediul înconjurător”, pct. 91, acțiunea SLT3) care prevede

elaborarea proiectului Reglementării tehnice privind limitarea pierderilor de petrol la instalațiile

de depozitare din terminale și stațiile de deservire și în timpul încărcării și descărcării

containerelor mobile la terminale.

Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător

Prezenta lege constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi

instrucţiunilor în probleme aparte din domeniul protecţiei mediului.

- art.8, alin.(13), lit.d) face referire anume la îmbunătăţirea performanţelor tehnice pentru

reducerea noxelor evacuate în atmosferă, diminuarea poluării atmosferei cu compuşi

organici volatili în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor internaţionale în

12

acest domeniu.

- art.57, lit.a) prevede ca agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, activitatea

cărora este legată de surse de poluare fixe sau mobile sînt obligaţi să doteze liniile

tehnologice cu utilaje şi dispozitive de captare şi neutralizare a pulberilor şi gazelor

nocive, să nu încalce normativele concentraţiei substanţelor nocive în emisii supra

limitelor legal admise.

Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic

Prezenta lege are drept obiective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic-

component al mediului, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici,

biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei, cu consecințe nefaste pentru populaţie

şi/sau mediul înconjurător.

- art.5, lit.b) prevede ca autoritatea centrală de mediu şi gestionare a resurselor naturale

elaborează proiecte de acte normative, inclusiv normativele de emisie limitat admisibilă

(ELA), programele ecologice şi direcţiile prioritare privind protecţia aerului atmosferic.

- art.13, lit.b) obligă persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie

generatoare de emisii poluante în aerul atmosferic să întreprindă măsuri în scopul

reducerii emisiilor de poluanţi.

- art.20, alin.(5) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie la

obiectivele generatoare de poluanţi sînt obligate să doteze sursele de poluare, indiferent de

termenul dării lor în exploatare, cu instalaţii, utilaje şi aparate pentru purificarea emisiilor.

Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 301 din 24.05.2014

Conform pct.45 alin.(2), Strategia stabilește țintele sectoriale de reducere a emisiilor de

gaze cu efect de seră față de scenariul liniei de bază: cu 25% în sectorul energetic; cu 20% în

sectorul locativ și cel industrial; cu 15% în sectorul transporturilor și cel al deșeurilor (prin

recuperarea biogazului); cu 25% sechestrarea bioxidului de carbon în utilizarea terenurilor,

schimbarea destinației de utilizare a terenurilor și gospodăria silvică.

Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 și

Planul de acțiuni, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 30.12.2016

Strategia stabilește obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul

transporturilor. Prin activități prioritare pe termen scurt și mediu de reducere a impactului

sectorului transporturilor asupra mediului, în anexa nr. 1, secțiunea 2, pct. 2.2, se numără: (i)

înlocuirea carburanților tradiționali cu gaze naturale comprimate și gaze de sondă lichefiate, mai

puțin poluante; (ii) elaborarea și implementarea standardelor și normelor naționale de protecție a

mediului în conformitate cu standardele UE, în vederea reducerii emisiilor de noxe, inclusiv ale

celor din sectorul transporturilor; (iii) implementarea Directivei 93/76/CE privind limitarea

emisiilor CO2, a Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuși organici volatili

rezultați din depozitarea carburanților și distribuția acestora de la terminale la staţiile de

distribuție a carburanților, și a Directivei 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurați și

a terfenilior policlorurați.

Obiectivul specific 2 din Strategie, prezumă „Reducerea necondiționată, până în anul

2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră, provenite din sectorul transporturi, cu 30% și

reducerea de gaze cu efect de seră condiționată până la 40% comparativ cu anul 1990”.

Deşi există acte legislative şi normative ce reglementează, practic, toate sectoarele de

mediu, acestea nu corespund pe deplin tratatelor internaţionale de mediu la care Republica

Moldova este parte şi nu asigură gestionarea adecvată a resurselor naturale pentru a preveni

13

poluarea mediului şi dreptul la un mediu sănătos, impunîndu-se perfecţionarea acestora. Ceea

ce reiese şi din necesitatea racordării legislaţiei naţionale la Directiva 1994/63/CE a Uniunii

Europene.

Directiva 1994/63/CE vizează prevenirea emisiilor în atmosferă a compușilor organici

volatili (COV) în timpul depozitării carburanților la terminale și distribuirea ulterioară a

acestora către staţiile de distribuție a carburanților. Directiva conține măsuri pe care terminalele

ar trebui să le utilizeze, cum ar fi acoperișurile plutitoare și acoperirile reflectorizante, pentru a

reduce pierderile prin evaporare din rezervoarele de stocare. În plus, atunci când carburanții

sunt încărcați în cisterne și transportați la stațiile de distribuție a carburanților, directiva asigură

că vaporii sunt recuperați și returnați la cisternă sau terminal.

De menționat, că Directiva 94/63/CE din 20 decembrie 1994 reprezintă etapa I - controlul

emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din

distribuția acestora de la terminale la staţiile de distribuție a carburanților, și nu reglementează

vaporii de carburanți emiși în atmosferă în timpul re-alimentării autovehiculelor la stațiile de

distribuție a carburanților. Aceste măsuri sunt stabilite de o altă directivă, și anume Directiva

2009/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 privind etapa a

II-a de recuperare a vaporilor de carburanți în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de

distribuție a carburanților (vezi Figura 7).

14

Figura 7. Etapele de control a emisiilor de vapori de benzină

(după „Institute of Petroleum” 20006).

Astfel, cerințele Directivei 94/63/CE Petrol Stage I acoperă următoarele patru subiecte: (1)

Depozitare; (2) Încărcarea/descărcarea containerelor mobile; (3) cerințe tehnice pentru

containerele mobile; (4) Unități de recuperare a vaporilor (URV). (Figura 8)

6 Institute of Petroleum (2000): Guidelines for the design and operation of gasoline vapour emission controls,

second edition, October 2000.

15

Figura 8. Prezentare generală a subiectelor de bază din Directiva 94/63/CE Petrol Stage I.

2. Stabilirea obiectivelor

a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă și cauzele acesteia,

formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și realist)

1. Controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea,

încărcarea, descărcarea şi distribuția benzinei de la terminale la staţiile de distribuție a

produselor petroliere îmbunătățit (trim. III – IV 2021).

Transpunerea Directivei 94/63/CE (Etapa I) în legislația națională urmează a fi axată pe

asigurarea limitării emisiilor de compuși organici volatili pe întregul lanț de depozitare,

transport şi distribuție a carburanților, cu efecte pozitive asupra calității aerului înconjurător.

2. Terminale pentru depozitarea și încărcarea benzinei dotate cu echipamente conforme

Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din

depozitarea și din distribuția benzinei de la terminale la stațiile de alimentare cu produse

petroliere. (trim. IV 2021), aplicare eșalonată a termenelor conform capacității terminalelor

stabilite în Regulament (3 ani, 4 ani și 5 ani după intrarea în vigoare a Regulamentului).

Avînd la bază prevederile Directivei 94/63/CE, articolele 3, 4, și 6, care se axează pe

stabilirea unor măsuri tehnice pentru a reduce pierderile de vapori de benzină la instalațiile de

depozitare la terminale și la staţiile de distribuție a produselor petroliere, în timpul

încărcării/descărcării containerelor mobile, se impune asigurarea terminalelor și a stațiilor de

distribuție a carburanților cu echipamente adecvate.

3. Terminale pentru depozitarea și încărcarea benzinei și stații de distribuție a

16

produselor petroliere, dotate cu instalații de încărcare și descărcare a benzinei în/din

containerele mobile, echipate conform prevederilor Directivei 94/63/CE. (trim. IV 2023),

Avînd la bază prevederile Directivei 94/63/CE, care se axează pe stabilirea unor măsuri

tehnice pentru a reduce pierderile de vapori de benzină la instalațiile de depozitarea și

încărcarea benzinei la terminale, și la staţiile de distribuție a produselor petroliere, în timpul

încărcării/descărcării containerelor mobile, se impune asigurarea terminalelor și a stațiilor de

distribuție a carburanților cu cel puțin un braț articulat, care să îndeplinească specificațiile

echipamentului de încărcare prin partea inferioară a containerelor mobile.

3. Identificarea opțiunilor

a) Expuneți succint opțiunea „a nu face nimic”, care presupune lipsa de intervenție

Opțiunea 0 – a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt;

Această iniţiativă normativă este determinată, în special de necesitatea instituiri unui

mecanism de interacţiune între instituţiile statului, abilitate cu funcţii de reglementare şi control

în domeniul vizat şi operatorii care deţin terminale și stații de distribuție a carburanților ce cad

sub incidenţa Directivei 1994/63/CE, ţinîndu-se cont de efectele transfrontalier pe care îl pot

avea emisiile de COV asupra sănătății umane, a vegetației, a ecosistemelor şi a mediului

înconjurător.

Urmare descrierilor relatate la compartimentul 1 „Definirea problemei” din prezentul AIR,

lit.b), emisiile de COV reprezintă o contribuție semnificativă la poluarea aerului, în special în

zonele urbane. Emisiile de COV, inclusiv vapori de carburanți, dintr-un stat membru pot

contribui la problemele de calitate a aerului în alte state membre. Oxizii de azot, sulful şi

compușii organici volatili emiși, ca și poluanții secundari, cum ar fi ozonul și produsele de

reacție ale amoniacului, sunt transportați în atmosfera pe distanțe lungi și pot avea efecte

transfrontaliere nocive. La fel, emisiile COV contribuie la formarea de oxidanți fotochimici,

cum ar fi ozonul, care, în concentrație ridicată, pot dăuna sănătății umane, vegetației și

materialelor.

Mai mult ca atît, Opțiunea 0 nu va asigura îndeplinirea angajamentelor asumate în Acordul

de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin

Legea nr. 112 din 02.07.2014, fapt ce va denigra imaginea Republicii Moldova pe plan

internațional.

Totodată, Opțiunea 0 ar produce efecte negative asupra cooperării economice a Republicii

Moldova cu UE (dezavantaj competitiv) și posibilități mai scăzute de dezvoltare economică. În

plus, această opțiune ar împiedica implementarea măsurilor ulterioare specificate conform

Directivei 2009/126/CE din 21 octombrie 2009 privind etapa a II-a de recuperare a vaporilor de

carburanți în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de distribuție a carburanților,

deoarece Directiva 1994/63/CE (Etapa I) este o condiție pentru Directiva 2009/126/CE (Etapa

II), care prezumă colectarea vaporilor de benzină de la alimentarea rezervoarelor de vehicule, și

returnarea acestora înapoi la rezervorul de depozitare a benzinei din stația de distribuție.

Prin urmare, dacă Directiva 1994/63/CE (Etapa I) nu va fi pusă în aplicare, acest lucru va

stopa progresul tehnic și dezvoltarea unei manipulări corecte și ecologice a benzinei pentru

întreg lanțul de depozitare și distribuție a carburanților. La fel, nu se va promova șansa de

îmbunătățire a impactului asupra sănătății pentru angajați (de la terminale, stații de distribuție,

conducători de containere mobile,) și consumatori (la realimentarea vehiculului).

Având în vedere cele menționate și posibilele consecințe în cazul în care nici o acțiune

nu va fi întreprinsă, opțiunea „A nu face nimic” - nu este realistă.

b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicînd cum acestea țintesc

cauzele problemei, cu indicarea inovațiilor și întregului spectru de soluţii/drepturi/obligaţii ce

17

se doresc să fie aprobate

Proiectul Regulamentului stabilește cerințe tehnice pentru instalațiile de depozitare,

încărcare și descărcare a benzinei în special, cît și unitățile de transport a benzinei la staţiile de

distribuție a produselor petroliere, în scopul reducerii emisiilor de COV, rezultate din aceste

procedee și operațiuni, în vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra

sănătății populației și mediului înconjurător. Implementarea acestor cerințe și dispoziții tehnice

conforme celor europene pentru terminalele petroliere și staţiile de distribuție a produselor

petroliere va contribui la reducerea emisiilor de COV și în consecința la reducerea

concentrațiilor în aer, asigurîndu-se astfel protecția sănătății populației și a mediului în

ansamblu.

Proiectul de hotărîre a Guvernului este elaborat sub formă de regulament, în temeiul

prevederilor art. 14 alin.(2) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.

În procesul elaborării proiectului de hotărîre a Guvernului s-a ținut cont de faptul că

importul, transportarea, depozitarea și comercializarea produselor petroliere pe piața internă

sunt reglementate de acte legislative separate, prin urmare au fost luate în considerație

prevederile Legii nr. 461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere și altele, care direct,

indirect sau tangențial, sunt aplicabile și în domeniul reglementarii pieței produselor petroliere.

Din punct de vedere structural, proiectul de hotărîre a Guvernului prenotat, se axează pe

prevederi principale precum: dispoziții generale și domeniile de aplicare, cerințe tehnice privind

instalațiile de depozitare la terminale, cerințe tehnice privind instalațiile de încărcare și

descărcare a containerelor mobile la terminale, măsurarea emisiilor de compuși organici volatili

în atmosferă de către operatori, cerințe privind containerele mobile, cerințe privind încărcarea

benzinei în instalațiile de depozitare din staţiile de distribuție a carburanților.

În afară de aceasta, în scopul facilitării procesului de punere în aplicare a prevederilor noii

hotărîri a Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului menționat, proiectul include în

sine în calitate de anexe: specificații privind încărcarea prin partea inferioară a autocisternelor,

colectarea vaporilor şi protecția de supraîncărcare a autocisternelor.

Un element important este impunerea unor cerințe şi pentru containerele mobile care

transportă benzină (cisterne auto, vagoane, nave) asigurîndu-se astfel armonizarea normelor cu

cerințele europene în acest domeniu.

c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu au fost

luate în considerare

Ca opțiuni alternative sunt propuse următoarele două:

Opțiunea I (recomandată) – Modernizarea/retehnologizarea în baza cerințelor conform

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), a terminalelor, stațiilor și unităților de transport a benzinei,

existente, pentru a realiza respectarea deplină a prevederilor acesteia.

Această opțiune presupune:

(1) Program de modernizare/retehnologizare a instalațiilor existente la terminale:

Modernizarea/retehnologizarea rezervoarelor de depozitare în strictă conformitate cu

cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I): instalarea inelelor de etanșare și a pontoanelor

plutitoare, sau schimbarea pontoanelor ineficiente existente în noi, înlocuirea sigiliilor

ineficiente ale pontoanelor plutitoare existente, vopsirea rezervoarelor fixe supraterane cu

vopsea cu reflexie termică ≥ 70%;

Modernizarea/retehnologizarea tehnologiei de încărcare/descărcare de jos în sus a

rezervoarelor mobile la terminale;

Implementarea tehnologiei de încărcare de sus în combinație cu o linie de retur de vapori

pentru toate recipientele mobile în cazul în care încărcarea de jos nu este aplicată la

terminal;

18

Implementarea instrumentelor de control al etanșeității conductelor și monitorizare a

vaporilor de carburanți;

Instalare unităților de recuperare a vaporilor proveniți de la procesele de

încărcare/descărcare a carburanților, și conectarea rezervoarelor fixe la acestea.

(2) Program de modernizare/retehnologizare a instalațiilor existente la staţiile de

distribuție a produselor petroliere (etapa 1B):

Modernizarea/retehnologizarea rezervoarelor existente, pentru conectarea la linia de

echilibrare a vaporilor, a autocisternelor;

Modernizarea/retehnologizarea rezervoarelor cu sistem de contabilizare și control a

cantității de carburant în procesul de descărcare, și asigurare a returului de vapori de la

benzină în autocisterne;

Implementarea instrumentelor de control al etanșeității conductelor și monitorizare a

vaporilor de la carburanți.

(3) Program de modernizare/retehnologizare a unităților existente de transport a

carburanților:

Echiparea autocisternei cu linie automatizată de recuperare a vaporilor, protecția la

supraîncărcare a rezervoarelor, și conectori de încărcare/descărcare a carburanților de jos

în sus;

Implementarea sistemelor de monitorizare a stării autocisternelor contra supraîncălzirii și

conectarea la pământ.

Este necesar de subliniat că, autocisternele sunt în mare parte deja echipate cu tehnici necesare

conform Directivei 1994/63/CE (Etapa I). Deci, Opțiunea I va avea un impact, probabil, numai

asupra reabilitării tehnicii de încărcare la terminale.

Prevederile prevăzute a fi implementate conform Directivei 1994/63/CE, reprezintă măsuri

raționale pentru sănătatea populației, siguranța personalului și a clienților lor, cît și a mediului

înconjurător, la care se adaugă economiile legate de recuperarea benzinei și micșorarea

cheltuielilor de recuperare a prejudiciului posibil cauzat, și prevenirea accidentelor majore în

urma producerii cărora costurile vor fi cu mult mai mari.

Opțiunea I ar permite modernizarea/retehnologizarea terminalelor, stațiilor și unităților

de transport a benzinei, existente, numai pentru anumite instalații sau numai pentru anumite

cerințe, cu implicarea costurilor de investiții reduse. În plus, datorită perioadelor de timp de

tranziție, operatorii ar avea suficient timp pentru planificarea modernizării/retehnologizării. Pe

baza experienței tuturor statelor membre ale UE, precum și a altor țări din lume care utilizează

același sistem, acest concept de modernizare/retehnologizare s-a dovedit a fi unul de succes.

Astfel, aceasta este opțiunea cea mai relevantă și preferabilă pentru punerea în aplicare a

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), și ar trebui urmată.

Opțiunea II – Construcția de noi terminale, stații de distribuție și utilizarea noilor unități

de transport a benzinei, cu implementarea tehnologiilor și instalații în strictă concordanță cu

prevederile Directivei 1994/63/CE (Etapa I).

Această opțiune presupune:

(1) Program de implementare a noilor tehnologii și instalații la construcția de noi

terminale:

Construcția terminalelor noi de depozitare a produselor petroliere, dotate corespunzător și

în stricta conformitate cu cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I);

Implementarea tehnologiei de încărcare/descărcare de jos în sus a rezervoarelor mobile la

terminal;

Implementarea instrumentelor de control al etanșeității conductelor și monitorizare a

19

vaporilor de la carburanți;

Implementarea unităților de recuperare a vaporilor proveniți de la procesele de

încărcare/descărcare abenzinei, și conectarea acestora la sistemul tehnologizat al

terminalului;

Vopsirea rezervoarelor fixe supraterane cu vopsea cu reflexie termică ≥ 70%.

(2) Program de implementare a noilor tehnologii și instalații la construcția de noi stații

de distribuție a carburanților (etapa 1B):

Construcția stațiilor noi de distribuție a benzinei, în strictă conformitate cu cerințele

Directivei 1994/63/CE (Etapa I);

Montarea rezervoarelor noi, cu sistem de contabilizare și control a cantității de benzină în

procesul de descărcare, și instalații de asigurare a returului de vapori de la benzină în

autocisterne;

Dotarea cu instrumente moderne de control al etanșeității conductelor și conectare la

sistemul tehnologizat al stației de distribuție a produselor petroliere.

(3) Program de implementare și utilizare a noilor unități de transport a benzinei:

Programul dat presupune reînnoirea parcului auto cu autocisterne noi, care să fie dotate

corespunzător și în strictă conformitate cu cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I), cu

linie automatizată de recuperare a vaporilor, conectori de încărcare/descărcare a benzinei

de jos în sus, ș.a.

Opțiunea II maximizează avantajele de mediu, care rezultă ca urmare a implementării

Directivei 94/63/CE, cu un program uniform de introducere a cerințelor, însă necesită

implicarea costurilor de investiții majore fapt ce nu este relevant pentru Republica Moldova.

4. Analiza impacturilor opțiunilor

a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în viitor, care vor

sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate

Urmare analizei efectuate, dintre efectele negative ale stării actuale putem remarca:

Persistă riscul poluării aerului atmosferic cu compuși organici volatili și drept urmare

există impactul acestora asupra mediului înconjurător și sănătății umane;

Emisiile de COV, inclusiv vapori de la benzină, dintr-un stat membru pot contribui la

problemele de calitate a aerului în alte state membre;

Persistă riscul pentru sănătatea și securitatea angajaților care activează în cadrul

terminalelor petroliere și a stațiilor de distribuție a produselor petroliere din cauza

exploatării necorespunzătoare a utilajului care nu este echipat cu unități de recuperare a

vaporilor, lipsa echipamentului tehnic adecvat, lipsa echipamentelor de control și

automatizări conforme cerințelor Directivei 1994/63/CE (Etapa I);

Posibilitatea redusă de îmbunătățire a performanței afacerii, din motivul utilizării unor

tehnici ineficiente vechi, cum ar fi încărcarea de sus a autocisternelor;

Efecte pozitive - Nu există efecte pozitive prin continuarea stării actuale, decît numai

economisirea costurilor de investiții de către operatori.

b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completînd tabelul din anexa la

prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv

părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Opțiunea I (recomandată) – Modernizarea/retehnologizarea în baza cerințelor conform

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), a terminalelor, stațiilor și unităților de transport a benzinei,

20

existente, pentru a realiza respectarea deplină a prevederilor acesteia.

Impactul economic

Proiectul propus va avea impact asupra activității de întreprinzător, în particular asupra

operatorilor de terminale şi stațiilor de distribuție a produselor petroliere, inclusiv a operatorilor

de containere mobile, deoarece noul Regulament va obliga operatorii acestora să-şi

retehnologizeze instalațiile de depozitare, încărcare și descărcare a benzinei, precum și

containerele mobile cu echipamente conforme Directivei 1994/63/CE (Etapa I). Aceste aspecte

sunt reflectate mai detaliat în continuare.

După cum rezultă din analiza preliminară a impactului de reglementare, dar și din evaluările

efectuate în țările UE care au transpus deja această Directivă, noul proiect de act normativ va

avea un impact economic direct asupra participanților la piața produselor petroliere, întrucît

pentru respectarea noilor reglementări, vor fi necesare investiții și costuri de funcționare

suplimentare.

Pentru a identifica și respectiv, cuantifica eventualele costuri, au fost studiate mai multe

surse de informare, în particular:

Analiza cost-beneficiu a adoptării acquis-ului comunitar de mediu. Costuri şi beneficii ale

adoptării de către România a legislaţiei europene de protecţie a mediului

(http://www.cide.ro/P%20108-109-2004%20-%20Platon%20-%20Analiza%20cost-

beneficiu.pdf).

Raportul „Evaluation of Directive 1994/63/EC on VOC emissions from petrol storage &

distribution and Directive 2009/126/EC on petrol vapour recovery, European Union,

2016” (http://bookshop.europa.eu/en/evaluation-of-directive-1994-63-ec-on-voc-

emissions-from-petrol-storage-distribution-and-directive-2009-126-ec-on-petrol-vapour-

recovery pbKH0416107/?CatalogCategoryID=znMKABstX5IAAAEjs5AY4e5L ).

Analiza „Costs of air pollution from European industrial facilities 2008-2012” by the

European Environment Agency (EEA) (https://www.eea.europa.eu/publications/costs-of-

air-pollution-2008-2012).

Raport ENTEC „Assessment of the implementation of the VOC Stage I Directive

1994/63/EC – april 2009” (https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-

/publication/2fce37c3-d154-11e5-a4b5-01aa75ed71a1).

Document de poziție al României capitolul 22 Protecția mediului înconjurător (http://www.clr.ro/menu1/Capitole%20negociere/CAP22-DP.pdf ).

Chiar dacă Directiva 1994/63/CE a intrat în vigoare cu mult timp în urmă în țările UE,

puține informații asociate costurilor au fost identificate prin cercetare documentară.

Astfel, colectarea datelor privind costurile a depins în mare măsură de informațiile furnizate

prin consultări și chestionare.

Prin urmare a analizei efectuate, tipurile de costuri care le-ar genera transpunerea și

implementarea ulterioară a Directivei 1994/63/CE se împart în două categorii: (i) costuri pentru

autoritățile publice, (ii) costuri pentru agenții economici.

(i) Costurile pentru autoritățile publice

Descriere Argumente privind costurile necesare

Costuri de formare/ instruire a funcționarilor

Directiva 1994/63/CE conține un nivel înalt de

detalii tehnice și există probabilitatea ca

transpunerea și implementarea la nivel național

să implice costuri asociate cu consolidarea

capacităților personalului administrației publice

responsabil de punerea în aplicare a actului

normativ național prin care va fi transpusă

directiva data.

De menționat că instruirile ar putea avea loc în contextul

seminarelor, vizitelor de studio organizate și finanțate de

donatorii externi.

O altă modalitate ar fi auto-instruirea prin studierea

materialelor și a rapoartelor la acest subiect.

Costuri în limitele bugetului de stat, asistență externă.

Costurile de autorizare / licențiere

21

Experiența statelor din UE arată că transpunerea

Directivei 1994/63/CE în legislația națională a

condus la crearea procedurilor pentru emiterea

de autorizații/permise și licențe.

În diferite țări există diferite taxe percepute de la

operatori pentru eliberarea permiselor/licențelor.

În Republica Moldova, terminalele petroliere şi staţiile de

distribuție a produselor petroliere sunt obligate să obțină:

- Autorizație de emisie a poluanților în atmosferă de la

surse fixe;

- Demersul organului de control şi supraveghere tehnică

de stat privind corectitudinea desfășurării activității în

domeniul securității industriale;

- Avizul pozitiv de expertiză eliberat de către organismul

de expertiză în domeniul securității industriale.

- Autorizație tehnică pentru proiectare, construcţie-

montare, pentru pregătire a cadrelor, pentru fabricare,

reconstrucţie, reglare şi punere în funcțiune, exploatare,

extindere, reutilare tehnică şi diagnosticare tehnică

(inclusiv control nedistructiv la obiectele industriale

periculoase).

Ca rezultat al modernizării terminalelor şi stațiilor de

distribuție a c benzinei cu echipament tehnic conform

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), va exista o reducere

semnificativă a emisiilor de COV. Astfel, taxele pentru

emisii ar putea fi reduse, și sarcina administrativă privind

costurile pentru emisii ar putea fi minimizată.

Costuri pentru activități de control, supraveghere și punerea în aplicare/implementare

Noul Regulament prin care va fi transpusă

Directiva 1994/63/CE va impune autorităților

publice să monitorizeze în mod eficient

respectarea, în special în ceea ce privește

anumite dispoziții tehnice (de exemplu cele

stipulate în Anexa II din directivă)

Pentru gestionarea noilor sarcini prevăzute odată cu

implementarea prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa

I), va fi necesar angajarea unui personal cu înaltă calificare,

precum ingineri tehnici. Numărul exact al persoanelor și

repartizarea către diferitele autorități sunt în prezent dificil

de estimat. Controalele și inspecțiile tehnice, precum și

controlul rapoartelor de măsurare a emisiilor de către

operatori, vor juca un rol important pentru stabilirea

numărului de persoane angajate.

Costurile asociate cu activitățile de control ca urmare al

implementării Regulamentului dat (de exemplu, legate de

efectuarea inspecțiilor, aplicarea sancțiunilor, de examinare

și răspuns la petiții și reclamații), se estimează, că aceste

activități vor fi finanțate din bugetul de stat pentru

salarizarea funcționarilor, adică prin achitarea salariilor.

În linii generale, informațiile furnizate prin consultarea părților din alte țări care au

implementat deja Directiva 1994/63/CE, indică faptul că costurile implicate în categoria de mai

sus sunt în general considerate scăzute sau moderate în comparație cu costurile pentru

operatori.

(ii) Costurile pentru agenții economici

Descriere Argumente privind costurile necesare

Costuri de formare/ instruire a personalului

Directiva 1994/63/CE conține un nivel înalt

de detalii tehnice și există probabilitatea ca

implementarea la nivel național să implice

costuri asociate cu familiarizarea angajaților

din domeniu cu prevederile Regulamentului

prin care va fi transpusă Directiva

1994/63/CE.

Informații cantitative cu privire la aceste costuri sunt

limitate, dar acestea sunt, în general, clasificate ca moderate

sau scăzute în comparație cu alte costuri asociate cu

necesitatea implementării echipamentelor conforme Directivei

1994/63/CE (Etapa I).

Aceste instruiri pot fi realizate în procesele de formare a

personalului, fapt ce poate duce la minimizarea costurilor.

Costurile asociate cu achiziționarea și instalarea de echipamente

22

Terminale petroliere (art.3 și 4 din Directiva

1994/63/CE).

Echipamentele necesare a fi implementate pentru ajustarea

terminalelor la cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I), țin

de:

- rezervoare (acoperișul plutitor, etanșarea jantelor, polul de

ghidare, picioarele acoperișului, culoarea);

- sisteme de echilibrare a gazelor;

- unități de recuperare a vaporilor (VRU);

- rezervor de stocare a vaporilor (tampon de vapori).

În general, costurile pentru modernizarea în conformitate cu

cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I) nu pot fi

generalizate. Acestea depind puternic de situația individuală

specifică a unei instalații.

Costurile asociate cu implementarea cerințelor Directivei

1994/63/CE (Etapa I) sunt influențate de un număr de

variabile, cum ar fi:

- dacă terminalul este vechi sau nou;

- debitul anual al instalației;

- dacă reînnoirea este deja planificată în ceea ce privește

modernizarea unității;

- ce tipuri de tehnologi sunt deja instalate și cît de apropiate

sunt de cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I);

- este necesară sau nu înlocuirea/instalarea sistemelor de

control al proceselor subterane.

În unele cazuri, se poate aplica un echipament la mâna a

doua, reducând costurile de investiție. Cu toate acestea, pe

baza informațiilor provenite din diferite surse, costurile de

ajustare la cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I) pentru un

terminal, constituie aproximativ între 1-5 milioane de euro.

Desigur, acest lucru depinde de numeroși factori, cum ar fi

mărimea terminalului, condițiile locale, tipul terminalului

(încărcarea navelor, vagoane feroviare, autocisterne),

concepția de recuperare a vaporilor, ceea ce poate duce la

costuri mai mici sau mai mari.

Potrivit principalului deținător al unor astfel de instalații în

România, SNP PETROM SA, impactul investiției este foarte

ridicat, fiind estimat, în medie, la 1,3 milioane

EURO/instalație de depozitare.

(http://www.clr.ro/menu1/Capitole%20negociere/CAP22-

DP.pdf .)

Conform informațiilor furnizate de compania SRL

„Combuservice” din Republica Moldova, care se ocupă de

comercializarea echipamentelor din sectorul petrolier, urmare

a unei evaluări făcută asupra unui terminal petrolier de pe

teritoriul țării, sunt estimate următoarele costuri medii pentru

dotarea unui terminal, cu echipament conform cerințelor

Directivei 1994/63/CE (Etapa I):

Costuri de proiectare –

modificare a proiectului

6000 € - 15 000 €;

Costuri de interconectări a

rezervoarelor

25 000 € - 150 000 €;

Costuri de instalare a unității

pentru recuperarea vaporilor

100 000 € - 200 000 €;

Costuri a echipamentelor de

încărcare inferioară

4500 €;

Costul instalării pontonului pe rezervoarele verticale:

Etanșare dublă pentru

acoperișuri plutitoare, livrare

și instalare (fără

dezmembrarea sistemului

existent = instalare nouă):

aproximativ 500 € per

metru periferic;

23

aproximativ 350 € (livrare) +

aproximativ 150 € (instalare)

Sigiliu pentru măsurarea

portului

aproximativ 3000 € pe

sigiliu (livrare și

instalare);

Mâner de etanșare în gaura

de măsurare ca o completare

a garniturii

aproximativ 9000 €

(livrare și instalare);

Proiectarea dispozitivului

„Sistemul de echilibrare a

gazelor”

aproximativ 483 026 €;

Echipamentul postului de

încărcare inferior, inclusiv

controlul procesului de

încărcare, sistem de măsurare

capabil de calibrare, sistem

de stingere a incendiului,

cabluri, fitinguri, garduri,

echipament de protecție

împotriva detonării etc.

aproximativ 950 000 €;

Costuri de construcție 250 000 € - 300 000 €;

Total: 1 mln. € – 5 mln. €;

Staţiile de distribuție a carburanților (art.6

din Directiva 1994/63/CE)

Echipamentele necesare a fi implementate pentru ajustarea

staţiilor de distribuție a produselor petroliere la cerințele

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), țin de:

- sisteme de echilibrare a gazelor (între rezervorul mobil și

rezervorul de stocare a benzinării);

- măsuri de prevenire și stopare a descărcării dacă linia de

echilibrare a gazului nu este conectată la containerul

mobil.

Conform informațiilor furnizate de o companie din

Republica Moldova, care se ocupă de comercializarea

echipamentelor din sectorul petrolier, urmare a unei evaluări

făcută asupra unei stații tip de distribuție a carburanților de pe

teritoriul țării, costul mediu pentru dotarea parcului de

rezervoare destinat depozitării și păstrării benzinei, cu

echipament conform cerințelor Directivei 1994/63/CE (Etapa

I), este de aproximativ 3000 – 7000 euro per stație, în cazul

conectării direct la autocisternă, fără montarea unității de

recuperare a vaporilor (care ar costa în jur de 55 000 € ).

Acest lucru depinde de mărimea stației și volumul de

muncă necesar.

Containere mobile (art.5 din Directiva

1994/63/CE)

Echipamentele necesare a fi implementate pentru ajustarea

containerelor mobile de transport a carburanților la cerințele

Directivei 1994/63/CE (Etapa I), țin de:

- sistemul de echilibrare a gazelor, prin conectori de

etanșeitate;

- echipamente de încărcare prin partea inferioară (anexa II

și anexa IV la Directiva 1994/63/CE).

În general, modernizarea autocisternelor vechi nu va fi un

obiectiv prioritar. O alternativă ar putea fi aplicarea unor

autocisterne de mîina a doua care respectă în totalitate

cerințele din Directiva 1994/63/CE (Etapa I). Acest tip de

autocisterne de mîina a doua sunt disponibile în intervalul

15.000 - 20.000 de euro, dar în funcție de mărimea și vârsta

acestor vehicule costă până la 70.000 de euro.

Cu toate acestea, din consultările efectuate în cadrul

proiectului GIZ, se poate aștepta ca, în mare măsură,

autocisternele utilizate în Republica Moldova să fie deja în

conformitate cu Directiva 1994/63/CE (Etapa I).

Costurile de testare / echipamente de verificare

24

Directiva 1994/63/CE (Etapa I) impune

operatorilor să monitorizeze în mod regulat

funcționarea sistemelor, în special în ceea ce

privește anumite dispoziții tehnice (de

exemplu, în anexa II).

Informații privind costurile asociate cu testarea

echipamentului sunt insuficiente și divergente în funcție de

aspectele care sunt testate. De exemplu, în ceea ce privește

controalele în staţiile de distribuție a produselor petroliere din

Marea Britanie, un operator raportează că în jur de 400 euro

sunt achitate la fiecare trei ani pentru testarea supapei de

presiune de vid la rezervoarele de stocare și de 600 de euro la

fiecare cinci ani, pentru testarea conductelor, în conformitate

cu legislația națională.

De remarcat că, operatorii terminalelor vor fi nevoiți să facă

plăți către instituțiile de măsurare autorizate, pentru

demonstrarea respectării valorii limită de emisie conform

prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa I), la unitățile de

recuperare a vaporilor. Astfel de costuri vor depinde de

frecvența măsurărilor.

Alte costuri suplimentare pentru operatorii de terminale vor

rezulta în cazul controlului interconectării sistemelor

electronice de control automatizat a încărcăturii

autocisternelor, efectuat de către o companie specializată.

Pentru containerele mobile, cum ar fi autocisternele, se

impun periodic controale tehnice, prin legislația privind

transportul mărfurilor periculoase (ADR - Acord european

referitor la transportul rutier international al mărfurilor

periculoase ). În general, se poate presupune că verificările de

etanșeitate necesare conform prevederilor Directivei

1994/63/CE (Etapa I), inclusiv supapele de presiune, sunt

incluse în verificările tehnice ale containerelor mobile utilizate

pentru transportul mărfurilor periculoase. Prin urmare, costuri

suplimentare de testare a containerelor mobile nu vor rezulta.

Verificările de etanșeitate necesare ale liniilor de retur a

vaporilor de la benzină, vor fi efectuate, în general, de către

companiile specializate și, în plus, de către operatorii înșiși.

Aceste verificări se pot efectua în cadrul lucrărilor de

întreținere periodică și, prin urmare, nu ar trebui să fie costuri

relevante conform practicilor externe un test de presiune este

cuprins între 500 și 1000 de euro pe test).

Costurile de întreținere și energie

Costurile asociate cu funcționarea

echipamentelor de recuperare a vaporilor

VRU de benzină în terminale

Valorile furnizate de către părțile interesate din Marea

Britanie, Portugalia și Austria în ceea ce privește terminale

relevă faptul că acestea sunt, în general, estimate a fi în jur de

20.000 € - 40.000 € anual, dar poate ajunge pînă la 120.000

€/an (cost per terminal). Conform informațiilor, costurile de

energie reprezintă, în general, 50% din costurile totale de

întreținere.

Costurile de raportare privind performanța / conformitatea

Experiența altor state arată că, mai multe

autorități impun raportare și alte obligații

periodice asupra operatorilor pentru a urmări

respectarea directivei.

De exemplu, conformitatea cu rata de

reducere a emisiilor de la rezervoarele cu

acoperișuri fixe, cu acoperișuri plutitoare

interne și externe.

Cantitativ aceste costuri urmează a fi rezumate la salariu pe

zile ale angajaților care se vor ocupa cu furnizarea

informațiilor către autoritățile control.

Analiza de mai sus arată că instalarea unităților de recuperare a vaporilor și a tehnicilor de

încărcare/descărcare de jos pentru autocisterne în terminale, reprezintă cele mai mari costuri

cantitative pentru respectarea prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa I).

Unele informații privind costurile ce țin de instalarea URV sunt disponibile, inclusiv în

25

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea

petrolului și a gazelor minerale7. Investiția totală a capitalului depinde în mare măsură de

factorii specifici amplasării, cum ar fi numărul de conectori destinați pentru încărcarea

containerelor mobile, distanța dintre punctul de control și instalația de control al emisiilor

(costul conductelor), tipul sistemelor de siguranță (explozie și descărcătoare de flacără), etc.

Costurile de capital pot varia de la 4.000.000-20.000.000 € pentru o URV de capacitate

2.000 Nm3/h. Costurile de investiție pot varia de la 2.000.000-25.000.000 € pentru o eficiență

de 99,2%, implicând un cost de operare de 20.000-1.000.000 € aplicat operațiunilor de

încărcare (mișcări rutiere, feroviare și interne ale rafinăriilor).

Raportul ENTEC 2009 privind punerea în aplicare a Directivei 94/63/CE, oferă exemplu de

date privind costurile pentru o unitate ipotetică de tip adsorbție care funcționează la o rată de

recuperare a vaporilor de 99,7%, și o concentrație de intrare de 1 160 g/Nm3 și, prin urmare, la

o concentrație de evacuare de 3,5 g/Nm3. (Tabelul 5)

Tabelul 5. Exemplu de date privind costurile (conform Raportului ENTEC 2009) pentru o URV

cu o singură etapă care funcționează la 3,5 g/Nm3.

Caracteristicile URV URV Nr.1 URV Nr.2

Rata maximă de încărcare (m3/h) 273 1 090

Costul capitalului fără instalare (milioane EUR) 0,345 0,690

Costuri anuale de utilizare a energiei electrice (EUR) 20 000 82 000

Pentru a fi eficient din punct de vedere al costurilor, este important ca operatorii să

conceapă proiecte mici pentru sistemul de recuperare a vaporilor la terminal, în funcție de

situația individuală existentă. De exemplu: colectarea tuturor vaporilor de la rezervoarele cu

acoperișuri fixe (înlocuirea acoperișurilor fixe cu acoperiș plutitor intern), inclusiv de la

procesele de încărcare/descărcare a carburanților, colectarea vaporilor într-un rezervor tampon

de vapori, de unde aceștia sunt transportați în continuu către o URV de dimensiuni mici. În alte

cazuri în care în rezervoarele cu acoperiș fix există deja un acoperiș plutitor intern, URV va fi

necesară numai pentru procesele de încărcare/descărcare ale containerelor mobile. În cazul

rezervoarelor cu acoperiș plutitor, este necesar să se demonstreze conformitatea cu rata de

eficiență necesară de 90 % pentru colectarea vaporilor.

Estimarea costurilor totale:

Reieșind din estimările de mai sus, reiterăm că la această etapă nu a fost posibil să se

efectueze o analiză detaliată a costurilor, pe baza informațiilor disponibile. Disponibilitatea

limitată și fragmentarea datelor obținute prin consultări, plus lipsa estimărilor de costuri exacte

împiedică orice analiză solidă și concluzii privind costurile necesare implementării Directivei

1994/63/CE.

Orice estimare va atrage după sine un număr semnificativ de ipoteze și vor fi supuse unui

nivel ridicat de incertitudine.

De remarcat că, conform Ordinului Ministerului Industriei și Infrastructurii, nr. 141 din

05.10.2007 referitor la Regulamentul cu privire la Metodologia de calculare a pierderilor

tehnologice în procesul recepţionării, transportării, depozitării şi distribuirii produselor

petroliere utilizate de instituţiile publice, Secţiunea 1. „Calcularea normelor de pierderi la

manipulare”, rezultă că pierderile la manipularea produselor volatile sunt proporționale cu

cantitatea manipulată implicată în operaţia tehnologică efectuată, precum: descărcarea

cisternelor şi autocisternelor; umplerea-golirea rezervoarelor; încărcarea autocisternelor şi

butoaielor. Astfel, pierderile la manipulare depind de tipul operaţiei, de condiţiile locale de

temperatură, de presiunea de vapori a produsului la temperatura de lucru şi de cantitatea

manipulată.

Prin urmare, deși instalarea sistemelor de recuperare a COV-urilor este costisitoare pentru

7 http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/ref.html.

26

operatorii din industria petrolieră, aceasta reprezintă o măsură economică rațională pentru

aceștia, datorită economiilor legate de recuperarea benzinei la manipulare.

Impactul social

Măsurile stabilite în proiectul Regulamentului vor contribui la:

Reducerea formării oxidanților fotochimici, în particular a ozonului la nivelul solului

(O3), pentru care compușii organici volatili din carburanți reprezintă un precursor al

poluării, cu o influență dăunătoare asupra sănătății umane, cum ar fi agravarea

problemelor cardio-pulmonare și alte probleme respiratorii;

Reducerea poluării aerului cu emisii de compuşi organici volatili, va înregistra un impact

pozitiv asupra sănătății populației, a mediului în ansamblu, inclusiv asupra angajaților

terminalelor și stațiilor de distribuție a carburanților, și a cetățenilor care locuiesc

nemijlocit în apropiere;

Reducerea expunerii la benzen a persoanelor angajate în sfera produselor petroliere, cît și

a cetățenilor, care este un compus organic volatil și o componentă a benzinei, fiind un

cancerigen genotoxic uman cunoscut și este asociat cu un risc crescut de boli cum ar fi

leucemia;

Reducerea riscului pentru sănătatea și securitatea angajaților care activează în cadrul

terminalelor petroliere și a stațiilor de distribuție a carburanților, inclusiv conducătorii

autocisternelor, etc. prin aplicarea echipamentului tehnic adecvat, dotarea obiectelor cu

unități de siguranță și recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele Directivei

1994/63/CE (Etapa I);

Modernizarea procesului de încărcare a carburanților, în special pentru autocisterne. Acest

lucru va asigura o îmbunătățire a sănătății ocupaționale a angajaților (reducerea

accidentelor de muncă datorită încărcării/descărcării de jos) și va crește eficiența

performanței de încărcare a unui terminal.

Impactul asupra mediului

Măsurile stabilite în proiectul Regulamentului vor contribui la:

Reducerea efectelor nocive a poluării atmosferei și a mediului în ansamblu;

Îmbunătățirea calității aerului, atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră directe și

indirecte, inclusiv limitarea emisiilor de compuși organici volatili, fapt ce va crește

calitatea altor factori de mediu, ecosistemelor dar și sănătatea populației;

Reducerea formării oxidanților fotochimici, în particular a ozonului la nivelul solului

(O3), pentru care compușii organici volatili din carburanți reprezintă un precursor al

poluării, care poate cauza daune culturilor agricole și vegetației prin reducerea ratelor de

creștere și pot contribui la schimbările climatice;

Reducerea poluării atmosferică pe termen scurt, mediu, cât şi pe termen lung, dar şi

spaţial, limitînd impactul negativ asupra unei largi varietăți de ecosisteme, cu influențe

directe asupra calității apei și solului;

Reducerea expunerii personalului angajat în domeniul petrolier, cît și a publicului, la

substanțe COV, cum ar fi benzen, toluen sau hexan, care sunt cancerigene, mutagene

și/sau toxice pentru reproducere.

Beneficiile intervenției statului:

Principalele beneficii majore ale intervenției statului sunt următoarele:

Îndeplinirea de către Republica Moldova a obligațiilor asumate odată cu ratificarea

Acordului de Asociere cu UE dar și a convențiilor de mediu;

Armonizarea standardelor și condițiilor tehnice de lucru cu cerințele partenerilor de

afaceri apropiați din alte țări vecine, cum ar fi România, prin utilizarea aceluiași

27

echipament standardizat;

Reducerea formării oxidanților fotochimici, în particular a ozonului la nivelul solului

(O3), pentru care compușii organici volatili din carburanți reprezintă un precursor al

poluării, care poate cauza daune culturilor agricole și vegetației prin reducerea ratelor de

creștere și pot contribui la schimbările climatice;

Reducerea riscului la adresa sănătății și siguranței angajaților care lucrează la terminalele

petroliere și stațiile de service petroliere, inclusiv conducătorii autocisternelor etc., prin

aplicarea echipamentului tehnic adecvat, dotarea obiectelor cu unități de siguranță și

recuperare a vaporilor, în conformitate cu cerințele Directivei 1994/63/CE (Etapa I).

Reducerea mirosului neplăcut pentru populația din vecinătatea terminalelor și stațiilor de

distribuție a produselor petroliere;

În general, reducerea efectelor dăunătoare asupra sănătății și a mediului asociate cu

emisiile de COV reprezintă unul dintre principalele beneficii ale aplicării prevederilor

noului regulament. Cu toate acestea, ele vor conduce la o modernizare și la o mai bună

eficiență a întregului lanț de manipulare a produselor petroliere, începând de la terminale

până la stațiile de distribuție. Acest lucru va ajuta Republica Moldova să se alăture

standardelor tehnice de ultimă oră care sunt aplicate acum în alte state ale UE. Prin

această armonizare a standardelor vor fi ușurate procesele de lucru, precum aplicarea

încărcăturii de jos a autocisternelor, iar performanța funcționării va fi puternic

îmbunătățită;

Este de asemenea relevant să se ia în considerare beneficiile financiare ale operatorilor din

vânzarea cantităților de benzină recuperată, care altfel s-ar fi evaporat. Astfel, întreaga

măsură tehnică necesară a fi implementată prin transpunerea Directivei 1994/63/CE

(Etapa I), poate fi considerată salvarea resurselor petroliere valoroase. Urmând scopul

colectării vaporilor rezultați din procesele de încărcare/descărcare a carburanților, prin

aplicarea unităților de recuperare de vapori, se va contribui în mod esențial la

economisirea resurselor energetice. Prin această procedură, operatorii vor beneficia de

avantajele financiare obținute prin vînzarea cantităților de benzină recuperată, care altfel

ar fi fost evaporată.

În Raportul ”Evaluation of Directive 1994/63/EC on VOC emissions from petrol storage &

distribution and Directive 2009/126/EC on petrol vapour recovery, European Union, 2016”,

sunt redate rezultate ale consultărilor cu reprezentanții țărilor care deja au implementat

prevederile Directivei 1994/63/CE (Etapa I).

Pe baza informațiilor din Raport, rezultă că beneficiile locale de sănătate asociate cu

controlul emisiilor COV este beneficiul cel mai valoros al directivei. Totodată, deși instalarea

acestor sisteme este în general văzută ca fiind costisitoare de către operatorii din industria

petrolieră, poate fi acceptată ca o măsură de sănătate și siguranță de protecție a personalului și a

clienților lor, la care se adaugă economiile legate de recuperarea benzinei și micșorarea

cheltuielilor de recuperare a prejudiciului posibil cauzat, și prevenirea accidentelor majore în

urma producerii cărora costurile vor fi cu mult mai mari.

Conform Raportului, nu este posibil obținerea unei relații clare între costurile și beneficiile

rezultate din aplicarea cerințelor Directivei 94/63/CE. Cu toate acestea, se constată că costurile

totale necesare pentru a realiza reducerea emisiilor de VOC, în primul an de gestiune, ar fi mult

mai ridicate decât beneficiile anuale estimate.

b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completând tabelul din anexa

la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv

părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Opțiunea II – Construcția de noi terminale, stații de distribuție și utilizarea noilor unități

de transport a carburanților, cu implementarea tehnologiilor și instalații în strictă concordanță

cu prevederile Directivei 1994/63/CE (Etapa I).

28

Impactul economic

Opțiunea II, care prevede implementarea noilor tehnologii și instalații la construcția de noi

terminale, stații și unități de transport a produselor petroliere, este cea mai costisitoare în

comparație cu opțiunea I, și necesită investiții grandioase începând de la identificarea terenului

pentru construcția obiectului pînă la finisarea și darea lui în exploatare.

Analizând materialele și informațiile obținute de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică

privind lista depozitelor de stocare a produselor petroliere luate la evidență, în anul 2019

(compartimentul 1, lit.d)), se constată o descreștere în ultimii ani a numărului de depozite de

stocare a produselor petroliere (înregistrate 54 depozite de stocare a produselor petroliere,

dintre care: 26 unități – funcționează; 14 unități – nu funcționează, 14 – sunt conservate).

Prin urmare, primul caz (opțiunea I) considerăm a fi cel mai rezonabil și mai ușor de

realizat, inclusiv din punct de vedere a costurilor care urmează a fi suportate de către agenții

economici din domeniu petrolier.

Condițiile economice, piața de desfacere restrînsă și politice de mediu actuale din Republica

Moldova fac realizarea opțiunii II practic imposibilă de îndeplinit.

Astfel, la momentul actual opțiunea II nu merită a fi analizată din punct de vedere a

costurilor și investițiilor, la aceasta adăugindu-se disponibilitatea limitată și fragmentată a

datelor obținute prin consultări, plus lipsa estimărilor de costuri exacte.

În scopul evitării de a dubla informația prezentată mai sus, în ceea ce privește efectele

opțiunii II asupra impactului social, de mediu, cît și beneficiile intervenției statului, menționăm

că acestea rămîn neschimbate precum în opțiunea I, și pot fi accesate la compartimentul 5,

lit.b1.

c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care pot duce la

eșecul intervenției și/sau schimba substanțial valoarea beneficiilor și costurilor estimate și

prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu prevederile proiectului a celor vizați în

acesta

Principalul risc identificat în procesul de elaborare a analizei preliminare a impactului de

reglementare ține de costurile legate de investiții în echipamente pe care vor trebui să le suporte

operatorii, în consecință s-ar putea ca aceste costuri investiționale să se regăsească ulterior în

prețul carburanților. Această situație a fost, de exemplu în Polonia, conform unei informații

incluse în Raportul Comisiei Europene ”Assessment of the implementation of the VOC Stage I

Directive 1994/63/EC, April, 2009”, final report (annexes), pag. 100,

https://circabc.europa.eu/sd/a/ff3fe879-8b51-45a5-a843-

2429eb0bbf44/voc_stage1%20assessment%20-%20final%20report%20annexes.pdf .

În ceea ce privește impactul asupra stațiilor de distribuție a carburanților, experiența altor

state care au transpus deja Directiva 94/63/CE, precum România, Ungaria, Slovenia, Franța,

etc., denotă și situații în care unele stații de dimensiuni mici, au fost închise din cauza noilor

cerințe care le-au fost impuse și ca urmare a costurilor necesare pentru asigurarea conformității.

Cu toate acestea, se constată că a existat o influență pozitivă asupra acestui sector. Un

exemplu este faptul că bariera de investiții pentru deschiderea mai multor stații mici de

distribuție a produselor petroliere, a facilitat consolidarea stațiilor medii și mari de distribuție a

produselor petroliere, ca un model mai eficient pe piață. În plus, este relevant să se constate că

trecerea la stațiile mai mari - care sunt în general situate în zone mai puțin locuite, la marginea

drumurilor principale - ar putea avea ca rezultat un efect pozitiv în ceea ce privește calitatea

îmbunătățită a aerului în spațiile de locuit, care au fost anterior aproape de aceste stații de

distribuție a carburanților.

d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de conformare pentru

întreprinderi, dacă există impact disproporționat care poate distorsiona concurența și ce impact

are opțiunea asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Se explică dacă sunt propuse măsuri de

29

diminuare a acestor impacturi

Impactul asupra dezvoltării economice a întreprinderilor mici și mijlocii

În ceea ce privește costurile de conformare și impactul care poate fi cauzat de investițiile

necesare ca urmare a implementării Directivei 94/63/CE, asupra agenților economici, informația

este prezentată în compartimentul 5, lit.b1, b2 și c.

De remarcat că la nivel strategic, dezvoltarea mediului economic implică armonizarea

reglementărilor internaționale, deoarece atât timp cât diferite țări au reglementări juridice

diferite privind sănătatea, siguranța și protecția mediului, aceste diferențe pot constitui bariere

tehnice în calea comerțului și a investițiilor.

Unul din documentele strategice importante pentru sectorul economic este Strategia de

dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 și Planul de acțiuni,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 30.12.2016, care subliniază importanța

integrării considerentelor de mediu în dezvoltarea sectorială a Republicii Moldova, spre o

dezvoltare economică verde, bazată pe emisii reduse de gaze cu efect de seră. Un pas important

în această direcție este implementarea Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de

compuși organici volatili rezultați din depozitarea carburanților și distribuția de la terminale la

staţiile de distribuție a carburanților.

Strategia are drept premisă elaborarea unui mecanism de dezvoltare orientat spre reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră şi amplificarea acoperirii financiare pentru promovarea unor

politici şi proiecte investiționale adecvate de atenuare a acestora în toate sectoarele economiei

naţionale.

În cadrul strategiilor și planurilor de acțiune existente pe sectoare (inclus în Strategia de

dezvoltare cu emisii reduse) sunt definite un șir de obiective prioritare, unul din care este

armonizarea completă a cadrului legal din Republica Moldova cu legislația UE privind mediul

înconjurător. Cu toate acestea, în procesul de adoptare a acquis-ului UE în domeniul mediului,

trebuie pus un accent deosebit pe efectele implementării asupra mediului economic și urmează

a fi luate măsuri pentru minimizarea costurilor ridicate ale armonizării, în special în ceea ce

privește întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), prin strategii eficiente pentru perioada de

tranziție.

IMM joacă un rol crucial în viața economică și socială, în acest sens dezvoltarea și

promovarea IMM-urilor este recunoscută ca fiind una dintre principalele obiective ale

Guvernului. În ciuda importanței lor în generarea creșterii economice și a ocupării forței de

muncă, IMM-urile au unele deficiențe și constrângeri în asigurarea menținerii nivelului necesar

conform cererii de produse și servicii ecologice care este în permanentă creștere.

Legislația privind mediul devine din ce în ce mai complexă, iar costurile sunt tot mai mari.

Lipsa de informații, accesul insuficient la finanțare, abilitatea slabă a tehnologiilor și deficitul

de resurse îngreunează IMM-urile să respecte legislația de mediu. Luând în considerare acest

lucru, problemele de mediu devin mai degrabă o provocare decât o șansă pentru IMM-uri.

Perioadele de tranziție adecvate, pe de o parte, și accesul la finanțare pentru întreprinderile

cu nevoi de investiții, pe de altă parte, par a fi factorii decisivi pentru implementarea cu succes

a setului de directive.

Ca urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții mediului de afaceri și estimărilor efectuate,

a fost elaborat un set de categorii de părți interesate și întreprinderi în ceea ce privește legislația

de mediu:

1. Întreprinderi pro-active din punct de vedere ecologic;

2. Întreprinderi care respectă în mod constant;

3. Întreprinderi care ar dori să fie în conformitate, dar nu sunt capabile să facă acest lucru

din cauza constrângerilor bugetare sau a problemelor legate de resurse;

4. Întreprinderi care nu respectă standardele și care au un interes relativ mic în ceea ce

30

privește respectarea reglementărilor privind mediul.

Astfel, instrumentele de susținere ar trebui să se concentreze în special asupra celui de-al

treilea tip de întreprinderi, care ar putea fi afectat în cea mai mare parte de setul de directive,

deoarece impunerea măsurilor noi în unele cazuri depășesc pragurile de investiții necesare

pentru a îndeplini noile standarde de mediu.

Primele două categorii, putem presupune că nu ar avea nevoi suplimentare de investiții,

deoarece acestea respectă deja directivele. În cazul celor mai mari întreprinderi, accesul la

capital este asigurat datorită mărimii și integrării lor în companiile care acționează pe plan

internațional.

Concluzii

e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor și costurilor,

precum și a asigurării celui mai mic impact negativ asupra celor afectați

Ca urmare a desfășurării AIR, se propune să se urmeze opțiunea I care se concentrează pe

abordarea modernizării instalațiilor existente la terminale și stații de distribuție a

produselor petroliere, sau a containerelor mobile (acolo unde este posibil), cu echipament

tehnic necesar conform prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa I). Acest lucru va fi mai

eficient din punct de vedere al costurilor, în loc de înlocuire totală cu instalații complet noi

(opțiunea II). În afară de această, implementarea opțiunii I se poate realiza într-un timp mai

scurt.

Opțiunea recomandată (I) asigură transpunerea în legislația națională a prevederilor

Directivei 1994/63/CE, în acest sens, va fi onorat angajamentul asumat de către Republica

Moldova odată cu ratificarea Acordului de Asociere cu UE, respectîndu-se tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte, dar și a drepturilor cetățenilor la un

mediu sănătos, fiind păstrate în același timp condițiile pentru activitatea întreprinzătorilor.

Aplicarea echipamentelor tehnice moderne care respectă cerințele și standardele UE, vor

contribui la modernizarea întregii industrii a petrolului, fapt ce va aduce un aport

substanțial în ceea ce privește protecția sănătății populației și a mediului înconjurător.

Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa I) va

diminua impactul și riscurile pentru sănătatea și siguranța angajaților care lucrează la

terminalele petroliere și stațiile de distribuție a produselor petroliere, precum și a

operatorilor de containere mobile.

Prin capturarea COV, operatorii sunt capabili să reducă impactul asupra mediului prin

reducerea pierderilor de benzină, obținând în același timp un beneficiu financiar din

vânzarea cantităților de benzină recuperată, care de altfel ar fi fost evaporată. În afară de

operare, vor fi îmbunătățite performanțele încărcării/descărcării la terminale, iar

capacitățile terminalelor și stațiilor pot fi sporite. În plus, prin corelarea cu standardele UE,

afacerile cu statele vecine precum România pot fi sporite și eficientizate (în special în ceea

ce privește transportul de benzină cu containere mobile).

Implementarea completă a Directivei 1994/63/CE (Etapa I) va maximiza beneficiile de

mediu care decurg din aceasta, cu un calendar uniform de introducere a cerințelor

conforme Regulamentului.

6. Implementarea și monitorizarea

a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru juridic necesită

a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce schimbări instituționale sunt necesare

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) prin intermediul

Agenției de Mediu va asigura elaborarea și implementarea proiectului Hotărîrii de Guvern cu

privire la aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși organici volatili

31

(COV) rezultaţi din depozitarea şi din distribuția benzinei de la terminale la staţiile de

alimentare cu produse petrolierecu privire la aprobarea.

În scopul implementării prezentului proiect de act normativ, de către MADRM urmează a

fi analizate și efectuate după caz modificări ce se referă la următoarele acte legislative și

normative:

Legea nr. 461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere;

Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale

periculoase;

Hotărârea Guvernului nr. 476 din 17.04.2002 pentru aprobarea Regulamentului

privind modul de transportare a produselor petroliere importate;

Hotărârea Guvernului nr. 1116 din 22.08.2002 despre aprobarea Regulamentului cu

privire la depozitarea și comercializarea cu ridicata, prin sistem automatizat, a

produselor petroliere identificate;

Hotărârea Guvernului nr. 1117 din 22.08.2002 despre aprobarea Regulamentului de

comercializare cu amănuntul a produselor petroliere;

Hotărârea Guvernului nr. 958 din 19.07.2002 despre aprobarea Regulamentului cu

privire la sistemul automatizat de evidență a produselor petroliere;

Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 02.09.2015 pentru aprobarea Regulamentului

sanitar privind protecţia sănătăţii populaţiei şi angajaţilor împotriva riscurilor

asociate funcţionării staţiilor de distribuție a carburanților;

Ordinului Ministerului Industriei și Infrastructurii, nr. 141 din 05.10.2007 referitor la

Regulamentul cu privire la Metodologia de calculare a pierderilor tehnologice în

procesul recepţionării, transportării, depozitării şi distribuirii produselor petroliere

utilizate de instituţiile publice.

Prin intervenția dată statul urmărește elaborarea cadrului legislativ/normativ în vederea

stabilirii rolului, responsabilităților, drepturilor şi obligațiilor autorităților publice, agenților

economici în vederea controlului, reducerii emisiilor de compuși organici volatili asociați

activităților de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuție a benzinei de la terminale la

staţiile de distribuție a produselor petroliere.

Analiza efectuată la această etapă, denotă conform tabelului 4, atribuțiile, responsabilitățile

și competențele autorităților implicate întru transpunerea Directivei 94/63/CE în legislația

națională, și executarea actului normativ care urmează a fi elaborat.

Tabelul 4. Atribuțiile, responsabilitățile și competențele autorităților implicate întru

transpunerea Directivei 94/63/CE.

Indicatori de performanță /

Roluri şi responsabilităţi

Autoritate / Instituție

Activități de bază

Transpunerea Directivei 1994/63/CE în

legislația națională Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului – organ abilitat în domeniul protecția

mediului și schimbări climaterice.

Cadrul legal:

Planul național de acțiuni pentru implementarea

Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea

Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016 (Titlul

IV „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare

sectorială”, Capitolul 16 „Mediul înconjurător”, pct.

91, acțiunea SLT3).

Elaborarea politicii de stat, reglementarea

normativă şi monitorizarea activităților în

Ministerul Economiei și Infrastructurii – organ

32

domeniul securității industriale abilitat în domeniul securității industrial.

Cadrul legal:

Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea

industrială a obiectelor industriale periculoase.

Acordarea licențelor pe piața produselor

petroliere (importul şi comercializarea cu

ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei,

motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile

de distribuție a carburanților)

Agenţia Naţională pentru Reglementare în

Energetică – autoritate abilitată în promovarea

politicii statului pe piaţa produselor petroliere.

Cadrul legal:

Legea nr. 461-XV din 30.07.2001 privind piața

produselor petroliere

Controlul şi supravegherea tehnică de stat în

domeniul securității industriale

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică – organ de

control şi supraveghere tehnică în domeniul siguranței

obiectelor industriale periculoase autoritate

administrativă subordonată Ministerului Economiei și

Infrastructurii.

Cadrul legal:

Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea

industrială a obiectelor industriale periculoase.

Hotărârea Guvernului rr. 1088 din 18.12.2017 cu

privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru

Supraveghere Tehnică.

Realizarea monitoringului calității factorilor de

mediu.

Autorizarea emisiilor de poluanți de la sursele

fixe de poluare.

Agenția de Mediu – autoritate emitentă a actelor

permisive în domeniul mediului, subordonată

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului.

Cadrul legal:

Legea nr. 1422 din 17.12.1997 privind protecția

aerului atmosferic.

Hotărârea Guvernului nr. 549 din 13.06.2018 cu

privire la constituirea, organizarea și funcționarea

Agenției de Mediu.

Controlul de stat în domeniul protecției aerului

atmosferic

Inspectoratul pentru Protecția Mediului –

autoritatea care exercită controlul și supravegherea de

stat, prevenirea și contracararea încălcărilor în domeniul

protecției mediului și utilizării raționale a resurselor

natural, subordonată Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului.

Cadrul legal:

Legea nr. 1422 din 17.12.1997 privind protecția

aerului atmosferic.

Hotărîrea Guvernului nr. 548 din 13.06.2018 cu

privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului

pentru Protecția Mediului.

Activități pentru transpunerea Directivei 94/63/CE

Crearea şi ţinerea Registrului instalațiilor care

cad sub incidența Directivei 1994/63/CE. Ministerul Economiei și Infrastructurii;

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică.

Conform anexei nr.1 la Legea nr.116 din 18.05.2012

în Nomenclatorul obiectelor industriale periculoase şi

al producțiilor, instalațiilor, utilajelor, tehnologiilor

utilizate la obiectul industrial periculos, se înscriu și

depozitele de produse petroliere, precum și stațiile de

distribuție a carburanților, care constituie obiectul

33

Directivei 94/63/CE.

Verificarea respectării cerințelor tehnice

pentru depozitarea și încărcarea/descărcarea

containerelor mobile, la terminale și stații de

distribuție a produselor petroliere.

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică

Verificarea cu regularitate a etanșeității

autocisternelor printr-un test de presiune.

(art.5, alin.(1), lit.d), Directiva 1994/63/CE).

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică

Inspectarea periodică a supapelor de vid/de

presiune ale tuturor containerelor mobile

pentru verificarea funcționării lor corecte.

(art.5, alin.(1), lit.d), Directiva 1994/63/CE).

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică

Stabilirea metodelor de măsurare și analiză,

inclusiv periodicitatea îndeplinirii acestora.

(alin.(2), anexa II din Directiva 1994/63/CE).

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului

Notă: Proiectul Regulamentului prin care va fi

transpusă Directiva 1994/63/CE, va conține un capitol

„Măsurarea emisiilor de compuși organici volatili în

atmosferă”.

Verificarea cu regularitate a traseelor de

conectare și a conductelor pentru depistarea

eventualelor pierderi.

(alin.(3), anexa II din Directiva 1994/63/CE)

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică

Notă: Conform Legii nr.116 din 18.05.2012, art.9

„Expertiza obiectelor industriale periculoase”.

Dispunerea ca, în cazul apariției unei pierderi

de vapori, operațiunile de încărcare efectuate

cu braț articulat să fie întrerupte.

(alin.(4), anexa II din Directiva 1994/63/CE)

Agenția de Mediu;

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică.

Supravegherea respectării condițiilor și

procedurilor de verificare a traseelor de

conectare și instalațiile de țevi pentru

depistarea eventualelor pierderi

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică.

Pentru implementarea acestui proiect de act normativ, nu este necesară înființarea,

reorganizarea sau desființarea unor instituții. Cu toate acestea, probabil va fi necesar suplinirea

numărului de personal cu studii superioare pentru controlul conformității. Conform activităților

pe care le desfășoară Agenția de Supraveghere Tehnică, aceasta va juca un rol foarte important

în monitorizarea aplicării în practică a prevederilor Regulamentului.

b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea

- Controlul emisiilor de compuși organici volatili prin măsurări de emisii la bornele URV

și în cazul depozitării în rezervoarele fixe cu acoperiș plutitor intern, sau rezervoare cu

acoperișuri plutitoare exterioare, ca dovada privind reducerea emisiilor de COV conform

prevederilor Regulamentului.

- Verificarea respectării cerințelor tehnice pentru depozitarea, încărcarea/descărcarea

containerelor mobile, la terminale și stații de distribuție a produselor petroliere, prin inspecții

periodice ale autorităților sau organismelor mandatate.

- Controlul regulat al containerelor mobile în conformitate cu cerințele Directivei

1994/63/CE (Etapa I), precum testul tehnic de presiune pentru etanșeitatea rezervoarelor și

supapele de vid/presiune în conformitate cu reglementările privind mărfurile periculoase.

- Verificarea cu regularitate a traseelor de conectare și a conductelor pentru depistarea

eventualelor pierderi.

34

c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară evaluarea

performanței actului normativ propus. Explicați cum va fi monitorizată şi evaluată opțiunea.

Scăderea emisiilor în atmosferă a compușilor organici volatili din lanțul de distribuție a

benzinei, prin implementarea prevederilor Directivei 1994/63/CE (Etapa I), ar putea avea ca

rezultat beneficii în termen de cel puțin 4 ani după data aprobării prezentului proiect de act

normativ. Perioadele de timp de tranziție pentru terminale și stații de distribuție a carburanților

sunt propuse reieșind din Directiva 1994/63/CE (Etapa I), în funcție de capacitatea de procesare

a benzinei. Aceasta înseamnă că procesul de implementare a prevederilor Directivei

1994/63/CE (Etapa I) va fi realizat pas cu pas.

De asemenea, se poate aștepta ca reducerile totale ale emisiilor COV de la benzină să fie relativ

mai mari în comparație cu cele prevăzută în Directiva 94/63/CE (35 g/Nm3). Pe baza

informațiilor obținute în urma consultării cu diferite organizații din industria petrolieră, este

evident că sunt disponibile unități de recuperare a vaporilor care ar putea permite reducerea

emisiilor cu mult sub valoarea limită de emisie dată de Directiva 1994/63/CE (Etapa I) de 35

g/Nm3.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) prin intermediul

Agenției de Mediu va asigura conform reglementarilor stabilite în proiectul de act normativ,

monitorizarea și evaluarea emisiilor totale anuale de compuși organici volatili în atmosferă. O

altă monitorizare se va realizează prin inspectarea periodică a instalațiilor și efectuarea testelor

tehnice de control pentru containerele mobile.

7. Consultarea

a) Identificați principalele părţi (grupuri) interesate în intervenția propusă

Principalele părţi care ar putea fi ulterior afectate odată cu elaborarea și aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea

şi din distribuția benzinei de la terminale la staţiile de alimentare cu produse, sunt:

Autorităţile publice care vor avea obligaţia implementării prevederilor noului Regulament:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;

Ministerul Economiei și Infrastructuri;

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;

Agenția de Mediu;

Agenţia pentru Supraveghere Tehnică;

Inspectoratul pentru Protecția Mediului;

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Sectorul privat:

Titularii de licențe pentru importul și comercializarea produselor petroliere;

Operatorii și angajații terminalelor petroliere, stațiilor de distribuție a carburanților;

Companiile de transport, conducătorii auto (șoferi de autocisterne, care transportă

benzina etc.);

Companii care deservesc/construiesc sau livrează echipamente pentru terminale și

stații de distribuție a carburanților;

Cetățenii.

b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat consultarea adecvată a părţilor

În procesul de elaborare și promovare a prezentului proiect de act normativ au fost respectate

regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale, prevăzute de Legea

nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, Legea nr. 100

din 22.12.2017 cu privire la actele normative, și Hotărîrea Guvernului nr. 610 din 03.07.2018

35

pentru aprobarea Regulamentului Guvernului.

În vederea efectuării consultării publice, analiza preliminară a impactului, a fost publicată la

data de 04.12.2019 pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului (http://madrm.gov.md/) la rubrica Transparență decizională

http://madrm.gov.md/ro/content/anun%C8%9B-privind-ini%C5%A3ierea-elabor%C4%83rii-

proiectului-hot%C4%83r%C3%AErii-guvernului-pentru-aprobarea-5, astfel încât orice

persoană interesată să aibă posibilitatea de a accesa documentul respectiv pentru a prezenta

propuneri și obiecții pe marginea acestora, inclusiv prin poşta electronică, la adresa de e-mail

indicată.

Pînă la data de 20.12.2019 nici o obiecție/ propunere nu a parvenit în adresa MADRM, totodată

nici după expirarea termenului părțile interesate nu s-au expus. Urmează ca să fie organizate

consultări publice nemijlocit pe proiectul Regulamentului.

MADRM a transmis operatorilor de terminale și stațiilor de distribuție a produselor petroliere

chestionare speciale pentru a fi completate cu informații despre starea instalațiilor pe care le

dețin, reieșind din prevederile directivei. Prin urmare agenții economici au fost consultați și

informați despre necesitatea completării acestor chestionare și despre intenția de elaborarea a

unui Regulament ce va transpune Directiva 94/63.

Totodată, după identificare operatorilor care cad sub incidența acestor reglementări au fost

organizate studii de vizită împreună cu un expert internațional, în urma cărora agenții

economici au fost informați despre prevederile Directivei 94/63, au fost puse în discuții metode

eficiente și tehnici pentru retehnologizarea instalațiilor cît și costurile și beneficiile acestora. În

urma discuțiilor majoritatea agenților economici ne-au comunicat despre faptul că ei planifică

retehnologizări în conformitate cu standardele și cerințele UE, reieșind din faptul că companiile

petroliere din R.M. sunt parte a unor companii internaționale mari care deja funcționează

conform cerințelor europene.

c) Expuneți succint poziţia fiecărei entităţi consultate față de documentul de analiză a

impactului şi/sau intervenţia propusă (se expune poziția a cel puțin unui exponent din fiecare

grup de interese identificat)

Urmare a procedurii efectuării consultării publice, inițiată în data de 04.12.2019 pe pagina

oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pînă la data de

20.12.2019 nu au fost prezentate careva obiecții sau propuneri.

Rubrica dată urmează a fi completată după procedura de consultare și recepționare a avizelor

nemijlocit pe proiectul Regulamentului care va include și Analiza impactului de reglementare.

36

Anexă

Tabel pentru identificarea impacturilor

Categorii de impact Punctaj atribuit

Opțiunea

0

Opțiunea

propusă 1

Opțiunea

alterativă 2

Economic

costurile desfășurării afacerilor 0 -1 -2

povara administrativă 0 -1 -2

fluxurile comerciale și investiționale 0 1 1

competitivitatea afacerilor 0 1 1

activitatea diferitor categorii de

întreprinderi mici și mijlocii

0 -1 -1

concurența pe piață 0 1 1

activitatea de inovare și cercetare 0 0 0

veniturile și cheltuielile publice 0 0 0

cadrul instituțional al autorităților

publice

0 0 0

alegerea, calitatea și prețurile pentru

consumatori

0 0 0

bunăstarea gospodăriilor casnice și a

cetățenilor

0 1 1

situația social-economică în anumite

regiuni

0 0 0

situația macroeconomică 0 0 0

alte aspecte economice 0 0 0

Social

gradul de ocupare a forței de muncă 0 1 1

nivelul de salarizare 0 0 0

condițiile și organizarea muncii 0 3 3

sănătatea și securitatea muncii 0 3 3

formarea profesională 0 1 1

inegalitatea și distribuția veniturilor 0 0 0

nivelul veniturilor populației 0 0 0

nivelul sărăciei 0 0 0

accesul la bunuri și servicii de bază,

în special pentru persoanele social-

vulnerabile

0 0 0

diversitatea culturală și lingvistică 0 0 0

partidele politice și organizațiile

civice

0 0 0

sănătatea publică, inclusiv

mortalitatea și morbiditatea

0 2 2

modul sănătos de viață al populației 0 3 3

nivelul criminalității și securității

publice

0 0 0

accesul și calitatea serviciilor de

protecție socială

0 0 0

accesul și calitatea serviciilor

educaționale

0 0 0

accesul și calitatea serviciilor

medicale

0 0 0

37

accesul și calitatea serviciilor publice

administrative

0 0 0

nivelul și calitatea educației

populației

0 0 0

conservarea patrimoniului cultural 0 0 0

accesul populației la resurse culturale

și participarea în manifestații

culturale

0 0 0

accesul și participarea populației în

activități sportive

0 0 0

discriminarea 0 0 0

alte aspecte sociale 0 0 0

De mediu

clima, inclusiv emisiile gazelor cu

efect de seră și celor care afectează

stratul de ozon

0 3 3

calitatea aerului 0 3 3

calitatea și cantitatea apei și

resurselor acvatice, inclusiv a apei

potabile și de alt gen

0 1 1

biodiversitatea 0 1 1

flora 0 1 1

fauna 0 1 1

peisajele naturale 0 0 0

starea și resursele solului 0 0 0

producerea și reciclarea deșeurilor 0 0 0

utilizarea eficientă a resurselor

regenerabile și neregenerabile

0 0 0

consumul și producția durabilă 0 0 0

intensitatea energetică 0 0 0

eficiența și performanța energetică 0 0 0

bunăstarea animalelor 0 1 1

riscuri majore pentru mediu (incendii,

explozii, accidente etc.)

0 3 3

utilizarea terenurilor 0 0 0

alte aspecte de mediu 0 0 0

Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu fiecare categorie de impact, pentru

fiecare opțiune analizată, unde variația între -3 și -1 reprezintă impacturi negative (costuri), iar

variația între 1 și 3 – impacturi pozitive (beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota

0 reprezintă lipsa impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea impactului (1 –

minor, 2 – mediu, 3 – major) față de situația din opțiunea „a nu face nimic”, în comparație cu

situația din alte opțiuni și alte categorii de impact. Impacturile identificate prin acest tabel se

descriu pe larg, cu argumentarea punctajului acordat, inclusiv prin date cuantificate, în

compartimentul 4 din Formular, lit.b1) și, după caz, b2), privind analiza impacturilor opțiunilor.

Anexe

CANCELARIA DE STATA REPUBLICil MOLDOVA

Nr. 31-16-1120 din I I februarie 2020

I

in temeiul prevederilor art.34 alin.(4)..din Legea nr.100/2017 cu privire la actele

nonnative , art.lg-din L.geu nr.23512006 cu privire la principiile de baz6 de re,gl11ent13

a activitalii de intreprinihtor, precum qi atribufiile stabilite in pct.34 din Regulamentul

Grupului de lucru ai Comisiei de stat pentru reglementarea activitdlii de intreprinzdtor,

aprobat prin Hotdrirea Guvemului nr. f+zgtzoog, se remite Expertiza Grupului de luqu

al Comisiei de stat pentru reglementarea activitdlii de fntreprinzdtor la Analiza

impactului de reglementare la proiectul hotdririi de Guvern pentru aprobarea

Rigutamentului prnrna controlul emisiilor de compu;i organici volatili.(cov) rezultali

din depozitarea Si din distribulia benzinei de la terminale la staliile de alimentare cu

produse petroliere.

Anexd: I fld

Secretar general adjunct al Guvernului,Pregedinte al GruPului de lucru al

Comisiei de stat pentru reglementarea

activitifii de intrePrinzitor

Ministerul Agriculturii, DezvoltiriiRegionale;i Mediului

Roman CA

Disitallv signed bY Cazan Roman

oaie: z6zo.oz.tl lo:31:43 EETReason: MoldSign SignarureLocation: Moldova

'(f(? o,{

Ex.: SvetlanaNunuTel.:022-250-442

NXPT]RTIZAGrupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementsrea activitit{ii de intreprinziltor

Prezenta expeniza este acordatd in temeiul art.34 atin.(4) din Legea nr.l00i20l7 cu privire la actele

normarive, in confornritate cu prevecjerile Legii nr.23512006 cu privire la prinoipiile de baz6 de

reglementnre a activitalii de inteprinzdtor, Hotdririi Guvenrului nr.142912008 privind revizuirea 9i

nptirnizarea cadrului nom'rBtiv de rcglementarc a activit[{ii de lntreprinztrtor 9i Metodologiei de

analiztr a impactului in procesul de fundamentare a proiectelor de acte nonnative, aprobati prin

Hot?trirea Guvernului nr.23 /20 19,

Tillul actulu i exanrinot: ffi ;I""-iirfit"iultr.gt.*e-"iri.iap.i..Iuittniatitiia.Guvernpcntru aprobarca Regulamentului privind controlul emisiilor de

c.ompugi organici volatili (COV) rezultafi din depozitarea 9i din

distEhutia benzinci dc la terminale la sta{iile de alimentare cu

rodusc nctrolicrcA ut oru! (auta r i tdte a),per s oana r espans ab ili

Ministerul Agriculturii, Dezvoltirii nieionale si M;diul"iL'ictoria Jacot, <:onsultant principal, Direclia politici de aer Si

schimhdri climoterice

Cqnclgzia: Analiza impactului de reglementare corespunde cerintelor Metodologiei de analiz{ a

normative gi este sustinut pozitiv cuI irnpactului in procesul de fundarnentare a proiecte lor de acte

oonditia lu6rii in considerare a obiectiilor gi recomandlrilor

Concluzie: Proieqtul hotdririi de Guvcrn pcntru aprobarea Regulamentului privind controlulemisiilor de compugi organici volatili (COV) rezultali din depozitarea qi din distribulia benzinei

dc [a tcrnrinale la staliile de alimentare cu produse petroliere se susline.

Viceprcgedintelc Grupului de lucru alCornisiei de stat pentru reglementnrEtrnctivitif ii de in trcpri nztrtor Vladislav CAI,IINSCHI

Evuluarea documentului de analiza a impactului

I 4 ianuarie 2020Dxaminatin sedinta Grupului de lucru Ia dala:

Dvaluaren proiectului de nct norntativ

MINISTERUL

AGRICULTUFM, DEZVOLTAREI REGIONALE

MEDIULUI AL REPUBLIC!! MOLDOVA

MI41114CTEPCTBO

CEJIbCKOTO X03SIIICTBA, PELTIOHAJIbH0r0 PA3BRTID1

OICPYNCAIOIDER CPEBbl PECHYBJIMICH MOJLE(OBA

MD-2005 mun.Chiainau, str. Constantin Tame. 9 Tel. 20 45 81; Fax 22 07 48. E-mail: cancelaria@madrmirov.md. WEB: www.madrm.aov.md

OS. 2-0;e> Nr. 4,-arlig9€ Cancelaria de Stat

Lear din

In conformitate cu pct. 179 din Regulamentul Guvemului, aprobat prin HotArirea Guvemului nr. 610 din 03 iulie 2018, Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale i Mediului prezinta spre inregistrare i examinare in cadrul sedintei secretarilor generali de stat proiectul hotAfirii de Guvem pentru aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea si din distributia benzinei de la terminale la statiile de alimentare cu produse petroliere.

CERERE

privind inregistrarea de dare Cancelaria de Stat a proiectelor de acte

care urmeaza a fi anuntate in cadrul sedintei secretarilor generali de stat

Nr. crt.

Criterii de inregistrare Note autorului

1. Categoria ai denumirea proiectului Proiectul hotaririi Guvemului pentru aprobarea Regulamentului privind controlul emisiilor de compu$i organici volatili (COV) rezultati din depozitarea $1 din distributia benzine' de la terminate la statute de alimentare cu produse petroliere

2. Autoritatea care a elaborat proiectul Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii

Regionale si Mediului

3. Justificarea depunerii cererii Elaborarea liotaririi Guvernului este

planificata in Planul national de actiuni

pentru implementarea Acordului de

Asociere Republica Moldova — Uniunea Europeana in perioada 2017-2019 $i vine

sa realizeze prevederile art. 87 lit. (6) $i (f)

din capitolul 16 "Mediul inconjuMtor".

4. Lista autoritAtilor si institutiilor a cal-or avizare este necesara

Centrul National Anticoruptie Centrul de armonizare a legislatiei Ministerul Justitiei Ministerul Economiei si Infrastructurii, Ministerul Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale Ministerul Finantelor Agentia de Mediu Inspectoratul pentru Protectia Mediului Agentia pentru Supravegherea Tehnica Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica Camera de Comert si Industrie Camera de Comer' Americans din Moldova Asociatia Businessului European

5. Termenul-limitA pentru depwserea avizelor/expertizelor

10 zile km-Roam Conform prevederilor art. 33 at Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative

6. Persoana responsabill de promovarea proiectului

Victoria Jacot, consultant principal, Sectia politici de aer si schimbari climatice.

Date de contact: tel.: 022 20 45 80, e-mail: victoriajacot@madrm.gov.md

7. Anexe

-•Analiza

Nota informativa —4 file; • Proiectul hotarldi de Guvem — 12 file:

de Impact —37 file; Expertiza Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activitatii de intreprinzator —2 file ,Tabelul de concordanta —24 file.

8. Data si ora depunerii cererii

9. Semnatura

Ministru Ion PEFtJU

Ex. Victoria Jean Tel.: 022 20 45 80